România Liberă, aprilie 1950 (Anul 8, nr. 1721-1745)
1950-04-01 / nr. 1721
Comuniştii francezi au obţinut majoritatea absoluta la alegerile municipale din doua oraşe PARIS, 30 (Agerpres). — Ziarul IRUMANITE subliniază succesele obţinute de candidaţii Partidului Comunist in alegerile pentru Consiliile Municipale ale oraşelor Souillac (departamentul Lot) şi Arpajon (departamentul Seine et Oise). La Souillac consilierii municipali comunişti aleşi au obţinut un număr mai mare de voturi decât toţi candidaţii partidelor de dreapta la un loc. In oraşul Arpajon, candidatul comunist a întrunit 55% din numărul voturilor. In urma alegerii acestui candidat, comuniștii dețin majoritatea în Consiliul Municipal din acest oraș. I mediat după sosirea noastră la Moscova, intr’o Duminică de dimineaţă, am plecat spre locurile unde marele Lenin şi-a trăit ultimele zile ale eroicei sale vieţi. Nu departe de oraş, lângă satul Gorki, pe nişte coline frumoase şi line, în mijlocul unui parc bătrân se află casa în care, în ziua de 21 ianuarie 1924, a murit Lenin. ..Clasa muncitoare din lumea întreagă a primit vestea morţii lui Lenin cu sentimentul celei mai grele pierderi. In ziua înmormântării lui Lenin, proletariatul internaţional proclamă oprirea muncii pentru cinci minute. Căile ferate se opriră, munca încetă in uzine şi în fabrici". Cel mai bun prieten şi conducător al celor ce muncesc din lumea întreagă a primit astfel ultimul omagiu. De atunci au trecut ani furtunoşi şi patetici, în care statul socialist, clădit de poporul sovietic pe baza principiilor şi indicaţiilor lui Lenin, a crescut ca o nouă realitate istorică, sub conducerea Patridului creat de el şi de marele său continuator şi prieten, Iosif Vissarionovici Stalin. Acolo la Gorki, vin pelerinii din toate colţurile lumii. Dar ei nu sunt turişti curioşi şi grăbiţi, care trec printre lucruri şi oameni cu o privire distrată ca a aparatului lor de fotografiat. Acolo vin revoluţionarii şi oamenii muncii din cele mai îndepărtate ţări, ei vin să se întâlnească cu amintirea vie a lui Lenin. Acolo printre zguduitoarele relicve, în faţa pildei marelui revoluţionar, ei îşi iau angajamente tăcute şi hotărîte.. Ei repetă în limbi diferite, jurământul lui Stalin. Oameni dirt Chină eliberată, luptători pentru libertate din Vietnam, revoluţionari spanioli, francezi sau italienii, oameni veniţi din îndepărtatele insule ale Indoneziei, din ţările de democraţie populară şi-au încrucişat paşii pe aceste locuri scumpe. Gaetul modest cu mii de semnături e un simbol impresionant al uriaşei şi nezdruncinatei solidarităţi internaţionale a oamenilor muncii. In cartea aceea de semnături, printre alte mii şi mii puse dedesubtul unor însemnări pline de emoţie şi de sinceritate, în toate limbile şi cu toate alfabetele pământului, am văzut şi semnăturile apăsate ale ţăranilor români... Am trecut prin încăperile în care Lenin n’a încetat o clipă să gândească şi să lucreze pentru oameni şi pentru Revoluţie. Aci a citit şi a scris necontenit, cu aceiaşi arzătoare şi nesecată energie, cu aceiaşi nealterată luciditate, cu aceiaşi intransigenţă şi clarviziune revoluţionară, până în ziua neaşteptatului său sfârşit. Totul a rămas neatins, ca în ultima clipă. Personalitatea acelui om simplu şi plin de viaţă, urmele vieţii scânteetorului geniu al omenirii, trăesc în fiecare ungher al casei, lată biblioteca şi mica încăpere albă, cu multe ferestre în care, in ultimele zile, o ascultase, pe Crupskaia citindu-i din cărţile favorite. Intr’o vitrină atârnă un costum de vânătoare şi armele. Lui Vladimir Iliei îi plăceau plimbările vânătoreşti prin împrejurimi. Intr’un salon cu plante sudice stau aparatul de proecţie şi câteva cutii cu filme. Uneori, în faţa lui şi a câtorva prieteni, se perindau imaginile câte unui film. Iată mica şi modesta odaie în care avea obiceiul să stea ceasuri lungi de vorbă cu cel mai iubit prieten şi colaborator al său, Iosif Vissarionovici Stalin, genialul continuator al operei leniniste. Intr’o încăpere îngustă, pe un perete, mai stă încă, agăţat parcă gata să sune, telefonul cu care Lenin stătea în legătură neîntreruptă cu Moscova, cu colaboratorii săi. Afară, în soarele palid de Februarie, copacii bătrâni şi aleea favorită pe care se plimba adeseori, dormitau liniştite. M’am oprit lângă banca pe care Ilicî stătea uneori singur sau cu nepoţii săi. Era acoperită cu zăpadă, ca în ziua in care a murit. Pe această alee, peste zăpada curată, a trecut către banca singuratecă, în ziua morţii lui Lenin, silueta puternică,a lui Stalin. De asta mi-au amintit imaginile din filmul Jurământul al lui Giaurelli. Şi parcă vedeam aevea pe ţăranii din satul apropiat, chipurile împietrite de durere ale oamenilor care au venit diin îmndepărtate locuri după sfaturi, prin viscol şi froene înalte de zăpadă. In acele clipe am retrăit scenele emoţionante şi pline de forţă expresivă ale filmului Jurământul. Locurile acestea nu mai sunt un muzeu. Ele s’au populat cu figurile pe care arta robustă şi realistă a regisorului le-a readus pe ecran. Şi încă odată atmosfera iernatică a parcului dela Gorki a vibrat adânc de solemnitatea şi tristeţea acelui moment în care s’a concentrat toată durerea imensei ţări a Sovietelor şi a proletariatului internaţional... In încăperile luminoase ale vilei a răsunat încă odată şi pentru noi glasul cald şi vibrant al lui Lenin, aşa cum a fost înregistrat la un meeting. L-am ascultat cu inima înfiorată. „Lenin n’a murit! Lenin trăişte!“ Lenin trăeşte în faptele şi în victoriile poporului sovietic, trăeşte în geniul creator al lui Stalin, trăeşte în inimile sutelor de milioane de muncitori de pe întreg pământul care, sub steagul larg desfăşurat al luptei pentru pace şi pentru comunism continuă, sub conducerea lui Stalin, lupta începută de el în măreţele zile ale lui Octombrie Roşu. CASA LUI VLADIMIR ILICI da V. mu ANUL Vili Nr. 1721 P. 6 PAGINI LE! Taxa de francare plătită in numerar con!. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. 10S.828, IB Septembrie 1944. Silmbătă ! Arupi!i® 1950 NICOLAE BELLU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ABONAMENTE: incep la 1 şi 15 ale lunii REDACTOR RESPONSABIL Bucureşti, Str. Constantin Mills 5.7 9— IL 1 lună lei 120 * SALARIAȚI 51 STUDENȚI *— Centr. Tel.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cont. Cec Postal Nr. 7796 1 an lei 1400 l lună lei 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 - A apărut în limbile: rusă, română, germană, franceză şi engleză .Pentru pace trainică, M• pentru democraţie populară Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 13 (73) Vineri, 31 Martie 1950 Oamenii muncii din ţările capitaliste luptă pentru pacte pâine şi libertate Lupta pentru pace va uni milioane de oameni din toate ţările învăţământul şî cultura în noua Chină Ziua de naştere a libertăţii noastre Poporul francez dă o ripostă hotărâtă reacţiunii Poporul italian acţionează împotriva samavolniciei guvernului de Gasperi ■*+ Organizaţiile de partid ale P.M.U.P. luptă pentru înde-, plinirea planului economic Proectul de lege al turbaţilor aţâţători la război. Mârşava falsifîcarea a voinţei poporului iugoslav Informaţii ARTICOL DE FOND »G JORGE AMADOI LUDINI1 MARTON HORVAT VICTOR MICHAUTBM LUIGI LONGOl Mi ..••v.-Mr-y. F. BL1NOWSKI V i J. SMITH ui Sî %-i JAN MAREKî Apare fn fiecare Vineri i De vânzare la toate magazine«© „Librăria Noastră« sî I* toate chioșcurile. î . " W 8 Petroliştii din Câmpina au răspuns chemării la întrecere a tovarăşilor lor dela «Sovrompetrol-Ochiuri CÂMPINA (prin telefon dela trimisul nostru). Intr’un însufleţit meeting, muncitorii, tehnicieni şi inginerii Petroliferei „Muntenia“ din Câmpina au răspuns chemării la întrecere lansată de tovarășii lor de la schela „Sovrompetral“Ochiuri în cinstea zilei de 1 Mai. In acest răspuns ei și-au luat numeroase angajamente în muzică. Astfel, sondorii dela schela Câmpina s’au angajat să depășească planul de foraj cu 5%, sa realizeze o viteză comercială de 400 m. granic pe lună foraj efectiv, să mărească productivitatea muncii cu 5 la sută, să reducă preţul de cost la metru forat cu 10 la sută faţă de luna Martie, să mărească coeficientul de exploatare al sondelor cu 0,5 la sută faţa de trimestrul 1. Muncitorii de la sonda 413 au denumit sonda lor „Sonda Păcii“ luându-şi angajamentul de a termina cu 3 zile mai devreme forajul pentru a da sonda în producţie. Mircea Herescu Chemarea la întrecere în cinstea zilei de 1 Mai lansată de Gospodăria Agricolă Colectivă «Gh. Dimitrov» In dorinţa de a întâmpina ziua de 1 Mai, Ziua internaţională a oamenilor muncii de pretutindeni, cu noi realizări în sectorul lor de muncă, ţăranii muncitori, membri ai Gospospodăriei Agricole Colective ,,Gh. Dimitrov“ din satul Ceacu-Ialomiţa, au lansat următoarea chemare la întrecere către toate Gospodăriile Agricole Colective din jud. Ialomiţa. Noi, muncitorii Gospodăriei Agricole Colective ,,Gh. Dimitrovu din satul Ceacu,din dorinţa de a întâmpina cu noi succese în muncă ,ziua de 1 Mai, urmând pilda muncitorilor din fabrici şi uzine, chemăm la întrecere pe toţi colectiviştii din Gospodăriile Agricole Colective ale judeţului nostru. In aceste întreceri propunem următoarele obiective: 1. să îndeplinim până în ziua de 1 Mai,toate însămânţările din campania de primăvară. 2. Să ne procurăm toate animalele prevăzuteîn plan,, şi să le îngrijim după toate metodele pe care ni le arată ştiinţa sovietică. 3. Să organizăm întreceri socialiste pe brigăzi şi echipe în cadrul gospodăriilornoastre şi să ţinem evidenţa clară a tuturor lucrărilor, înainte tovarăşi pe drumul arătat de Partid, înainte pentru înflorirea Gospodăriilor noastre colective, înainte în lupta pentru pace, bunăstare și progres. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, Trăiască Republica Populară Română. RNIM La uzinele „Ilile Pintilie” A fost turnată prima şarjă de fontă sintetică După o muncă ele aproape 4 luni, un colectiv de tehnicieni şi muncitori de la uzinele „Iile Pintilie”, — Ploeşti au reuşit ca la data de 21 Martie să toarne prima şarjă de 6000 kgr. fontă sintetică, în întregime în cabilou. Noua fontă sintetică are calităţi superioare tuturor fontelor normale cunoscute in prezent, deoarece prezintă caracteristici tehnice similare cu ale fontelor speciale (fabricate cu crom şi nichel). Rezistenţi la tracţiunenevi fonte este de circa 35 kg. pe milimetru pătrat; fonta este foarte omogenă şi are o granulaţie fină. De asemeni se poate turna în cochilă, obţinându-se o fontă uşor prelucrabilă, chiar în secţiuni foarte subţiri. Ponta sintetică prezintă calităţi comune cu ale oţelului, deoarece se căleşte în secţiune crescându-şi totodată mult duritatea. Deoarece această fontă se prepară exclusiv din fier vechi, preţul de costfaţă de fontele obişnuite este redus de 63 la sută, un kilogram revenind la preţul de 6,50 lei în care se cuprinde şi regia topirii. Fonta sintetică preparată în cubilou poate fi întrebuinţată cu succes la confecţionarea pieselor mecanice de mare importanţă ca: roţi dinţate, corpuri de maşini, poansoane, matriţe, etc. putând înlocui în foarte multe cazuri piesele confecţionate până în prezent din oţel. Muncitorii de la uzinele «Gh. Gheorghiu-Dej» din Târgovişte repară uneltele ţăranilor muncitori TÂRGOVIŞTE. Muncitorii din uzinele „Gh. Gheorghiu Dej“ au format echipe volante pentru repararea uneltelor agricole ale ţăranilor muncitori şi s’au deplasat în acest scop in comunele din judeţ. Astfel, în ziua de 19 Martie, o echipă formată din 16 tovarăşi s’a dus in comuna Ghimpaţi unde a reparat diferite unelte agricole şi un■ tractor. Totodată, muncitorii din echipă, au stat de vorbă cu ţăranii muncitori arătându-le înfăptuirile Partidului Muncitoresc Român pe tărâmul agriculturii şi foloasele ce le pot avea de pe urma socializării agriculturii. Ţăranii din această comună, au adresat o scrisoare Comitetului de Partid şi Sindicatului de la uzinele „Gh. Gheorghiu Dej“ în care şi-au exprimat mulţumirea şi recunoştinţa pentru ajutorul care li s’a acordat. D. CODITOIU coresp. voluntar ! Respingând politica guvernelor dolarizate, popoarele Europei occidentale demască pregătirile agresive care se desfăşoară sub conducerea imperialiștilor americani in cadrul pactului Atlantic. „Pactul Atlantic — pact de război!“ — spun pancartele din fotografia de mai sus. Fotografia reprezintă o mare adunare de protest împotriva pactului Atlantic, care a avut loc in Trafalgar Square, cea mai mare piaţă a londrei şi la care a luat cuvântul fruntaşii Partidului Comunist Ingier, Pi Piratin. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice dispreţuim decoraţiile iudei Tito E ORDINEA DE ZI A SESIUNII COMITETULUI EXECUTIV F.D.I.F. CARE VA AVEA LOC LA HELSINKI (FINLANDA) INTRE 17 SI 20 APRILIE intre 17 si 20 Aprilie va avea loc la Helsinki (Finlanda) sesiunea Comitetului Executiv F.D.I.F., cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra activităţii organizaţiilor naţionale ale F.D.I.F. în vederea lărgirii acţiunilor noastre în favoarea păcii. 2. — Bilanţul Conferinţei Femeilor din Asia şi realizarea hotărîrilor sale. Acest raport va fi prezentat de către Federaţîa Democratici a Femeilor din China. 3. — Bilanţul zilei de 8 Martie şi participarea femeilor la pregătirea zilei de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii. 4. — Pregătirea Zilei Internaţionale a Copilului şi a Conferinţei Internaţionale pentru ocrotirea copilului, (Agerpres). oiff Verdre, Biroul Executiv al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a ţinut o şedinţă în ziua de joi 30 Martie. Biroul Executiv a ascultat dările de seamă prezentate de maestrul Mihail Sadoveanu, Florica Mezincescu şi Constantin Lepădaţu, membri ai delegaţiei Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. la Sesiunea dela Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Maestrul Mihail Sadoveanu a arătat modul cum s-a desfăşurat Sesiunea de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, vorbind apoi despre rezultatele luptei partizanilor păcii din întreaga lume, expuse în cuvântul de deschidere al lui Joliot.Curte. Maestrul Mihail Sadoveanu a vorbit în continuare despre Apelurile adoptate la sfârșitul desbaterilor. Primul Apel cere ca arma atomică să fie interzisă, iar acel guvern care ar utiliza primul arma atomică să fie considerat criminal de război. Al doilea Apel propune tuturor oamenilor de bună credinţă de a desemna reprezentanţi la cel de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, care urmează să aibă loc în Italia în al IV-lea trimestru al anului 1950. In încheiere, maestrul Mihail Sadoveanu a arătat că Sesiunea de la Stockholm a demonstrat creșterea puternică a mișcării partizanilor păcii în întreaga lume. Tov. Florica Mezincescu a făcut o expunere asupra raportului de activitate a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii prezentat la Sesiunea de la Stockholm de cătr® secretarul general al Comitetului Jean Lafitte. Tov. Florica Mezincescu a arătat apoi că delegaţia R.P.R. a participat la desbateri prin cuvântul maestrului Mihail Sadoveanu, care a subliniat că poporul nostru luptă hotărît pentru apărarea păcii, construind socialismul şi întărind astfel Patria noastră, factor activ în frontul luptei pentru pace.“ Tov. C. Lepădatu s-a ocupat de raportul ţinut de Louis Saillant, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii şi secretar general al F.S.M. Din acest raport a reieşit rolul deosebit de important al clasei muncitoare in lupta pentru pace şi faptul că lupta partizanilor păcii a luat, într-o serie întreagă de ţări, forma unor acţiuni concret® şi combative, că In general forţa lagărului păcii, in frunte cu Uniunea Sovietică, a crescut considerabil. Din dările de seamă prezentate a reieşit că cele 17.024 Comitete de luptă pentru pace din R.P.R., care cuprind in total 237.705 membri, vor avea de dus omuncă permanentă pentru a mobiliza toţi oamenii cinstiţi din ţara noastră la lupta hotărâtă pentru apărarea păcii. Pentru Duminică 2 Aprilie, a fost convocată o şedinţă plenară a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres) MIŞCAREA PARTIZANILOR PĂCII A ÎNREGISTRAT IN ÎNTREAGA LUM£ O CREŞTERE PUTERNICĂ — Dările de seamă ale membrilor delegaţiei Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. în şedinţa de eri a Biroului Executiv a! Comitetului — Fruntaşi ai vieţii publice din R.P.R. înapoiază bandei de la Belgrad decoraţiile primite . Ministrul Afacerilor Externe a primit din partea unor deţinători de ordine şi decoraţii iugoslave, următoarea scrisoare: TOVARĂŞA MINISTRU, Subsemnaţii, deţinători ai unor ordine iugoslave, din perioada când Iuda Tito îşi mai ascundea încă faţa adevărată de călău al poporului şi de slugă a imperialiştilor americani şi englezi, ne adresăm dumneavoastră, cu rugămintea de a înapoia guvernului naţionalist şi trădător din Belgrad, aceste ordine. Servînd interesele imperialiştilor americani şi englezi, Tito şi clica lui nu se mulţumesc să restaureze capitalismul în Iugoslavia şi să asasineze pe cei mai buni fii ai clasei muncitoare şi ai popoarelor iugoslave. Ei se dedau zilnic la acte de provocare internaţională şi la trimiterea de agenţi provocatori, sabotori şi diversionişţi pe teritoriul ţărilor de democraţie populară. In zelul lorslugarnic faţă de imperialişti ei nu se dau în lături nici de la cele mai murdare calomnii antisovietice. Nici o crimă nu li se pare prea josnică dacă ea foloseşte stăpânilor lor, incendiatorii imperialişti ai războiului. Marshallizarea Iugoslaviei, teroarea deslănţuită Împotriva luptătorilor credincioşi internaţionalismului proletar, ajutorul dat regimului monarho-fascist din Grecia şi provocările împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, au scos la iveală faţa hâdă a acestor naţionalişti turbaţi, elevi ai lui Hitler şi Mussolini, tocmiţi de magnaţii imperialişti pentru ruşinoasa misiune de a submina pacea şi de a organiza un cap de pod al politicii lor de război în Balcani. Oamenii muncii din ţara noastră, ca şi muncitorii şi intelectualitatea progresistă de pretutindeni văd cu claritate firele care leagă crimele fasciste ale bandei lui Tito de interesele războinice ,mntisovietice şi retrograde ale imperialiştilor. Acţiunile de spionaj şi provocare al căror centru este Belgradul şi care au fost demascate, ne-au dovedit cu prisosinţă dorinţa pe cât de turbata pe atât de zardinica autoîşhlurii, a se opune prin toate mijloacele construirii socialismului în ţara noastră ca şi în toate ţările de democraţie populară, de a se opune creşterii continue a forţelor păcii şi socialismului conduse de Uniunea Sovietică. Ştim că şi în Iugoslavia, cu toată teroarea, oamenii muncii se ridică tot mai dârz împotriva călăilor fascişti, care au acaparat puterea şi târăsc ţara spre ruină şi întuneric. Păstrăm convingerea nestrămutată că şî popoarele iugoslave vor reuşi să scuture jugul imperialiştilor întărind şî mai mult lagărul păcii, ale cărui forţe cresc năvalnic in întreaga lume. Ca patrioţi, ca prieteni ai păcii, ca admiratori ai Uniunii Sovietice, ţara măreaţă unde se construeşte comunismul, ca luptători pentru construirea socialismului în Patria noastră dragă, Republica Populară Română, dispreţuim decoraţiile iudei Tito, duşmanul poporului nostru şi al idealurilor noastre de progres. Inapoind aceste decoraţii guvernului din Belgrad, vă rugăm, tovarăşă Ministru, să primiţi încredinţarea neclintitului nostru devotament şi asigurarea că vom pune toate puterile noastre în slujba socialismului şi a păcii. Traian Săvulescu, Matei Socor, Anton Alexandrescu, Gheorghe Apostol, D. Pompeiu, Prof. Dr. St. Nicolau, Sorin Toma, Prof. Dr. N. Gh. Lupu, D. Petrescu, G-ral Mihail Florescu, Col. Adorian Gheorghe, Col. Mines Stan, Cristina Luca, N. Moraru, M. Cruceanu, I. Pecher, Borislav Popovici, Georicc Morinco, Lavici Svetozar, Guhcih Ivan, Lazăr Nikolin, Boja Stanoevici.