România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)
1952-06-10 / nr. 2392
ProioigM uin toate tarile, Ump-Tui ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ 'tt Pentru zădărnicirea planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război Cu tot mai multă înfrigurare, imperialiştii americani şi englezi înteţesc campania de pregătire a unui nou război mondial. Târând în cursa catastrofală a înarmărilor economia ţărilor înfeudate dolarului, creind pretutindeni focare de agresiune împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară, accelerând procesul de fascizare a statelor capitaliste, semănătorii de ciumă vor să abată din nou asupra lumii, suferinţele şi nenorocirile războiului Referindu-se la caracterul tâlhăresc al imperialismului american, Lenin spunea încă în 1918: „miliardarii americani, acești proprietari de sclavi din zilele noastre, au deschis o pagină deosebit de tragică în istoria sângeroasă a imperialismului sângeros“... Cuvintele lui Lenin sunt actuale mai mult ca oricând astăzi când odioşii aţâţători la un nou război, imperialiştii americani şi englezi, mânaţi de sălbateca lor poftă de stăpânire şi jaf, întrec în monstruozitate până şi pe bestialii lor, predecesori, hitleriştii. Omenirea întreagă este zguduită la auzul ştirilor despre crimele şi fărădelegile pe care bestialii agresori americani le comit ‘n Coreea. După „tactica pământului pârjolit’ care a ars cu napalmanuri, sate, oameni, cotropitorii americani nu s’au dat înapoi dela cea mai laşă dintre crimele de război: folosirea armei microbiene, armă care nu alege şi care e menită să propage moartea pe mari întinderi, la mari distanţe de locul unde a fost aruncată. Indignarea stârnită în opinia publică de barbari a asasinilor microbieni a devenit şi mai puternică, şi mai clocotitoare, la ştirea că agresorii americani au deslănţuit teroarea cea mai sângeroasă împotriva prizonierilor de război coreeni şi chinezi aflaţi în lagărele de prizonieri de la Kocledo, de la Pusan şi din alte părţi. Asupra prizonierilor de pe insula Kocledo, călăii americani au experimentat gaze toxice, microbii cumei, ai holerei şi ai altor boli. Ei au supus prizonierii de război unor torturi bestiale, pentru a-i sili să declare că „refuză” repatrierea, pentru a-i sili să devină carne de tun la dispoziţia cotropitorilor americani, trupe ale frânătorilor lisînmanişti şi gomindanişti. Imperialiştii americani şi englezi, duşmani de moarte ai popoarelor, urmăresc astfel să zădărnicească tratativele de la Panmunjons— unde singurul punct in litigiu a rămas tocmai problema prizonierilor — să extindă războiul din poreea, să aprindă focul distrugător al unui nou război mondial. Tot în vederea acestui scop criminal, noii aspiranţi la dominaţia lumii, s-au grăbit să încheie cu statul marionetă al Germaniei Occidentale aşa zisul „tratat general“, instrument de menţinere a unei Germanii desmembrate, de înrobire şi de transformare a Germaniei Occidentale în principala bază americană de agresiune în Europa. „Tratatul general” prevede ocuparea pe timp nelimitat a Germaniei Occidentale, folosirea nelimitată de către ocupanţi a resurselor ei materiale şi omeneşti. Scopul „tratatului general” este de a opune Germania Occidentală, Republicii Democrate Germane,, aţâţând astfel la un război fratricid şi la deslănţuirea agresiunii împotriva întregului lagăr socialist. Concomitent cu semnarea „tratatului general”, imperialiştii au pus la cale semnarea la Paris a tratatului cu privire la aşa numita „comunitate defensivă europeană", menită să devină o parte integrantă a blocului agresiv al Atlanticului de Nord. Ei vor să creieze „armata europeană“ în care factorul principal urmează să fie armata revanşardă, comandată de generali hitlerişti, a Germaniei Occidentale. Declaraţiile purtătorilor de cuvânt ai cercurilor conducătoare americane devin pe zi ce trece mai cinice, mai neruşinate, mai bestiale. Aţâţătorul la război, amiralul american Fechteler arăta în faimosul său raport, reprodus de ziarul francez „Le Monde” că „scopul final al unui eventual război îl constitue ocuparea teritoriilor ruseşti”. Canibalul imperialist E. F. Bullene, şeful corpului chimic al armatei americane, într’o cuvântare rostită recent lăuda eficacitatea armelor chimice şi chema la folosirea pe scară largă a acestui monstruos mijloc de distrugere în massă. Imperialiştii americani îşi spun tot mai pe faţă dorinţa sălbatecă de a deslănţui războiul. Călăul american Ridgway a declarat cu cinism, chiar la sosirea sa în Franţa, că va folosi experienţa sa din Coreea în „rezolvarea” problemelor europene. Pentru a înăbuşi glasul nemulţumirii crescânde a masselor care se împotrivesc politicii de război, pentru a înăbuşi voinţa de luptă a popoarelor dornice de libertate, imperialiştii americani şi sateliţii lor de la cârma ţărilor supuse dolarului intensifică teroarea fascistă. Aceasta denotă tocmai putreziciunea regimurilor din respectivele ţări. Tovarăşul Stalin arată că fascismul trebue privit ca un semn al slăbiciunii burgheziei, ca un semn că burghezia nu mai este în stare să stăpânească cu vechile metode ale parlamentarismului şi ale „democraţiei“ burgheze, şi astfel recurge la metode de guvernare teroriste. De pildă, în Franţa, la numai câteva zile de la arestarea redactorului şef al ziarului „l’Humanité“, André Stil, autorităţile fasciste franceze au comis o nouă mârşăvie arestând în mod samavolnic pe secretarul partidului comunist, Jacques Duclos, unul din cei mai iubiţi conducători ai poporului francez. Arestarea lui Jacques Duclos, sub acuzaţia ridicolă de a fi complotat împotriva Republicii,, face parte din programul de provocări şi samavolnicii al imperialiştilor americani, care vrând să lichideze rezistenţa popoarelor care se opun planurilor lor războinice, încearcă să lovească în primul rând în partidele comuniste din ţările capitaliste, în partidele care poartă sus steagul luptei pentru libertatea şi independenţa popoarelor din aceste ţări Aţâţătorii la război imperialişti se înşeală însă amarnic crezând că vor putea înfrânge prin forţă şi teroare lupta popoarelor lumi pentru libertate şi pace. Prin politica lor agresivă şi prădalnică imperialiştii aţâţători la război îşi atrag ura neîmpăcată a popoarelor din întreaga lume. Mai puternică decât oricând se ridică voinţa nestrămutată a popoarelor din toate ţările de a pune stavilă monstruoaselor planuri imperialiste de a deslănţui războiul. Crimele şi masacrele comise, de barbarii americani în Coreea sunt înfierate de toate popoarele. In toate ţările milioanele de oameni simpli îşi exprimă protestul împotriva fărădelegilor săvârşite de americani în Coreea. Clocotind de mânie, popoarele lumii cer să se pună capăt odiosului război bacteriologic, să înceteze masacrele şi teroarea împotriva prizonierilor de război, să fie reglementată în mod paşnic chestiunea coreeană. In Germania, semnarea „tratatului general” militarist a fost întâmpinată cu un val de proteste, de o amploare nemaicunoscută în această ţară. In zeci de meetinguri şi manifestaţii de protest populaţia din R. D. Germană şi cea din Germania Occidentală s’a pronunţat împotriva ruşinosului dictat impus de imperialişti, cerând demisia cheii lui Adenauer. In întreaga Germanie populaţia se pronunţă tot mai hotărît pentru încheierea grabnică a tratatului de pace cu întreaga Germanie pe baza propunerilor Uniunii Sovietice, pentru o Germanie unită,, democrată şi iubitoare de pace. Popoarele din ţările Europei Occidentale se ridică mai hotărîte ca oricând împotriva planurilor banditeşti ale Wall Streetului. Sosirea lui Ridgway la Paris a provocat un val de proteste in întreaga Franţă. „General al ciumei, cară-te acasă” a fost strigătul cu care poporul francez l-a întâmpinat pe trimisul lu 1 român. Ca un singur om s’a ridicat întregul popor francez, cuprins de nestăpânită mânne, la auzul ştirii despre arestarea samavolnică a lui Jacques Duclos. In întreaga Franţă a izbucnit un val de greve, cuprinzând sute de mii de oameni ai muncii din toate sectoarele de activitate care îşi exprimă indignarea şi mânia lor faţă de samavolnicia guvernului Pinay, vechil al noului gauleiter american din Europa Occidentală. Popoarele lumii sunt conștiente de faptul că soarta apărării cauzei păcii se află în propriile lor mâini. In această luptă ele sunt adânc solidare. Laolaltă, popoarele se ridică mai hotărîte ca oricând în lupta pentru zădărnicirea planurilor imperialiste. Alături de popoarele din întreaga lume, poporul muncitor din ţara noastră se opune planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război, imperialiştii americani şi englezi. Poporul nostru se alătură şi sprijină cu căldură lupta popoarelor din ţările capitaliste şi coloniale pentru libertate şi independenţă. În ţara noastră, oamenii muncii au înfierat în zeci de meetinguri crimele comise de agresorii americani în Coreea şi au cerut să înceteze odiosul război bacteriologic şi persecutarea prizonierilor de război. Arestarea samavolnică a fruntaşului comunist francez Jacques Duclos de către guvernul reacţionar al Franţei, este înfierată în meetinguri de protest care se desfăşoară în întreaga ţară. Exprimând hotărîta voinţă de pace a poporului nostru, Guvernul Republicii Populare Române s-a ridicat împotriva „tratatului general“ impus Germaniei Occidentale, arătând că singura cale pentru o justă rezolvare a problemei germane este unificarea ţării şi încheierea tratatului de pace. Lupta popoarelor din întreaga lume pentru zădărnicirea planurilor imperialiste este şi lupta poporului din ţara noastră. Această luptă dreaptă va învinge clanurile semănătorilor de moarte, va face să triumfe în lume cauza păcii şi a progresului, al cărei glorios stegar este marele Stalin. Să fie eliberat Jacques Ducos! Forţa mâniei poporului nostru, protestul său clocotitor împotriva mârşavei măsuri fasciste a guvernului american de la Paris, cresc din zi în zi. Sute şi sute de mii de oameni ai muncii din patria noastră, nu pot rămâne indiferenţi faţă de teroarea fascistă instaurată cu brutalitate în Franţa. Ei cer cu hotărîre nestrămutată, prin mii de telegrame şi moţiuni de protest, eliberarea imediată a lui Jacques Duclos şi a celorlalţi patrioţi întemniţaţi, şi alungarea din Franţa , a călăului Ridgway, odiosul reprezentant al imperialiştilor americani „Noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la Uzinele Chimice Române din Bucureşti, protestăm cu profundă indignare împotriva arestării samavolnice a neînfricatului luptător pentru pace, democraţie şi pentru independenţa naţională a Franţei, tovarăşul Jacques Duclos“ — spune una din telegrame. Telegrame şi moţiuni de protest au mai trimis şi salariaţii uzinelor .„Semănătoarea“ din Bucureşti, ai întreprinderii de Stat „Tricotajul Roşu“, întreprinderea „9 Mai“ din Cernavodă, fabrica de cărămidă din Caransebeş, ţăranii muncitori din comuna Ogradina, regiunea Severin, salariaţii întreprinderii de Stat „Agroexplort“, întreprinderea Industrială de Stat „Glucoza“, atelierele Piese de Schimb Bucureşti Est C.F.R., uzina metalurgică „Monotehnica“, constructorii Canalului Dunăre-Marea Neagră de pe şantierele uzinei Ovidiu II şi din sectoarele de Culme- Ovidiu, şi numeroşi alţi oameni ai muncii din ţara noastră indignaţi la măsura fascistă a guvernului francez. (Agerpres). ........ ............ Anul X Nr. 2392 4 pagini 20 bani Mărfi 10 Iunie 1952 DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARA Dragoste fierbinte pentru tovarăşul Gh.Gheorghiu-Dej Mineri, oţelari, oameni de ştiinţă , şi cultură, ostaşi, funcţionari, ţărani săraci şi mijlocaşi, trimit zilnic numeroase telegrame şi scrisori în care îşi exprimă încrederea nemărginită, devotamentul lor faţă de conducătorul Partidului, bucuria pentru alegerea ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri a tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, care conduce cu fermitate poporul muncitor pe drumul socialismului. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin, întrunindu-se în meeting sărbătoresc, au salutat cu entuziasm numirea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej în fruntea guvernului. „Această alegere istorică constitue garanţia că lupta pentru propăşirea economică şi culturală a poporul nostru va fi dusă cu deplin succes până la capăt“, spun ei în telegrama trimisă iubitului conducător, tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Salariaţii instanţelor judecătoreşti din oraşul Piteşti au trimis următoarea scrisoare însufleţită de hotărîrea dârză de a duce luptă necruţătoare împotriva duşmanilor poporului muncitor : „Vă asigurăm, tovarăşe Gheorghiu-Dej, că, prin activitatea noastră de zi cu zi, vom contribui cu şi mai mult avânt la construirea socialismului în scumpa noastră patrie. Vom lovi fără cruţare în chiaburii sabolori, în elementele capitaliste sabotoare, în speculanţi, aplicând în spiritul luptei de clasă legile Republicii Populare Române“. Manifestându-şi bucuria şi încrederea, cadrele didactice şi studenţii Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare, au scris astfel conducătorului poporului nostru : „Suntem hotărîţi de a continua cu şi mai multă fermitate însuşirea învăţăturii marxistleniniste, pentru a da ţării cadre capabile să contribue cu succes la înfăptuirea măreţei opere, de construire a socialismului în patria noastră“. In cadrul unui meeting înflăcărat, muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii staţiunii de maşini şi tractoare din Adjud, au salutat prin angajamente noi în muncă numirea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. Scrisori şi telegrame străbătute de acelaş entuziasm şi dragoste fierbinte pentru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, Preşedintele Consiliului de Miniştri, au mai trimis muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la „Uzinele Române de Pâslă“ Bucureşti, salariaţii Organizaţiei Comerciale de Produse Industriale din Constanţa, membrii gospodăriei colective din Feteşti, regiunea Iaşi, muncitorii feroviari din staţia Tg.-Jiu, studenţii, personalul administrativ şi corpul didactic din Institutul Tehnic Timişoara, ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Goruia, raionul Oraviţa, precum şi din multe alte uzine, instituţii şi comune ale patriei noastre. (Agerpres) Cu aproape două săptămâni înurmă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Vulcan” din Capitală s’au adunat într’un meeting pentru a saluta iniţiativa luată în cinstea zilei de 23 August de petroliştii de pe valea Prahovei. Cu acest prilej ei s’au angajat să întâmpine cu noi succese în producţie această măreaţă sărbătoare a poporului nostru. Prin eforturile întregului colectiv al uzinelor, angajamentele luate au început sa prindă viaţă. Aplicând minunatele metode de lucru ale stahanoviştilor sovietici, fiecare se strădueşte să-şi îngrijească maşinile din ce în „La 23 August vom da produse, în contul zilei de 15 Septembrie”. Acesta este unul din angajamentele cu care colectivul întreprinderii „Electromagnetica” a înţeles să sărbătorească alegerea celui mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri. N’au trecut multe zile dela entuziasta adunare şi muncitorii au arătat că ştiu să şi îndeplinească angajamentul luat. In secţia mecanică munca se desfăşoară cu ce mai bine, să-şi îndeplinească normele de lucru şi să dea produse de bună calitate. Echipa stahanovistă de la secţia mecanică alcătuită din tovarăşii ValerianCosma, Sava Mândru şi Lazar Barbu, a reuşit să îndeplinească zilnic câte două norme, dând produse fără niciun rebut. Stahanoviştii 11 de Nicolae şi Ion Popa de la secţia turnătorie, muncitorul fruntaş Ion A. Constantin de la secţia forje, precum şi mulţi alţi muncitori lucrează în momentul de faţă in contul lunii viitoare. O preocupare de seamă în cadrul întrecerii în cinstea zilei de 23 August, o constitue şi • • • şi mai mare intensitate. In lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pentru a da până la 23 August produse în contul lui 1954, brigada utemistă stahanovistă a lui Constantin Marinescu se găteşte in fruntea realizărilor pe secţe. Inelat, şpanul strălucitor se rostogoleşte cu iuţeală la pământ. Orele trec una după alta. Cu aceeaşi regularitate se aprind şi becurile graficului orar, organizat după metoda stahanovistei Valentina Hrisanova. In curând sunetul sirenei va anunţa termiacţiunea pentru creşterea de noi cadre, prin aplicarea metodei Kotlear şi a iniţiativei lui Francisc Creman. Alexandru Nicolae, Decebal Ghiţescu, Rozalia Niculescu şi alţi peste 100 de tineri se califică la locul de muncă, pentru a deveni strungari, lăcătuşi, cazangii, turnători, fierari şi sudori. In întâmpinarea zilei de 23 August, colectivul uzinelor „Vulcan” a reuşit să reducă rebuturile cu 24 la sută faţă de primul trimestru al anului 1952, şi să depăşească cu 12 la sută sarcinile de plan pentru valorificarea deşeurilor. narea lucrului.. încă de pe acum însă, becul albastru al graficului s’a aprins. Planul zilnic a fost realizat în numai cinci ore. ...Acum brigada a doua U.T.M, fruntaşă, condusă de tot... Ştefan Mânăstireanu, preia schimbul din mers după metoda Jandarova. Membrii brigăzii lui Mânăstireanu sunt notivîţi să continue şirul de succese obţinute de brigada stahanovistă. Şi nu s’au lăsat mai prejos. După terminarea celor opt ore de muncă ei au reuşit să obţină o depăşire de sută la sută. In cinstea zilei de 23 August ei s’au angajat să devină brigadă stahanovistă. In cinstea zilei de 23 August Angajamentele prind viaţă! Aplicarea iniţiativei inginerului Vasile Dicu ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noastră). Iniţiativa inginerului Vasle Dicu, de la uzinele „Sovromtractor“, privind sprijinirea ridicării calificării tehnice a muncitorilor, a luat o mare extindere în uzinele şi fabricile din regiunea Stalin. „Niciun inginer şi tehnician în afara iniţiativei tov. Dicu“, a fost hotărîrea luată de membrii cercului A.S.I.T. de la „Sovromtractor“. Curând după aceasta, iniţiativa inginerului Vasile Dicu s-a extins aproape în toate secţiile uzinei. In sala clubului muncitoresc de la uzinele „Steagul Roşu“, s-au întâlnit tehnicienii şi inginerii din cadrul cercurilor A.S.I.T. de la uzinele „6 Martie“-Tohan, „Steagul Roşu“, fabrica „Electroprecizia“ şi fabrica de scule din Râşnov. Cu acest prilej, participanţii la consfătuire au venit cu numeroase propuneri şi sugestii în vederea asigurării succesului aplicării acestei iniţiative. Inginerii Alexandru Steriopol, de la uzinele „6 Martie“, L. Zamcea, de la fabrica de scule din Râşnov, Gian Bogdan de la „Steagul Roşu“, au propus alcătuirea unui plan pentru extinderea iniţiativei inginerului Dicu. In urma consfătuirilor care au avut loc până în prezent în uzinele şi fabricile din regiunea Stalin, peste 120 de tehnicieni şi ingineri s-au hotărît să sprijine pe bază de plan îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice ale muncitorilor. De remarcat este faptul că la această acţiune participă şi cadrele tehnice de la diferite servicii neproductive. Prima secţie stahanovistă din ţară PLOEŞTI (de la subredacţia noastră). Pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii trustului „Energopetrol“-Câmpina, ziua de 6 iunie a fost o zi de adevărată sărbâtoare. Antrenaţi în întrecere socialistă, muncitorii acestei întreprinderi au obţinut însemnate succese. Celemai frumoase rezultate le-au obţinut muncitorii din secţia bobinat, care lucrează în contul anului 1953. Analizând temeinic, în cadrul unor consfătuiri de producţie, realizările dobândite, conducerea şi comitetul de întreprindere au confirmat la data de 6 iunie, secţia bobinaj ca secţie stahanovistă. Secţia bobinaj de la trustul „Energo-petrol”-Câmpina este prima secţie stahanovistă din ţară. In cadrul entuziastului meeting care s-a desfăşurat, tov. Constantin Moioroiu, secretarul comitetului raional U.T.M., a scos în evidenţă succesele acestei secţii. Astfel, brigăzile tovarăşilor Ion Ivan şi Marcel Niţă, lucrează în contul anului 1954. Deasemeni şi celelalte brigăzi ale secţiei au înscris o serie de importante realizări. Muncitorii şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 21 Decembrie, întreaga secție să dea produse în contul anului 1954. In numărul de azi: Pentru zădărnicirea planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război (pag- 1) — întărirea partidului clasei muncitoare — chezăşia victoriei socialismului în România — de ALEXANDRU MOGHIOROŞ, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (pag. 2) ■ — Mai multă atenţie îngrijirii culturilor şi pregătirilor pentru recoltare (pag. 2) — Lucrările celei de a V-a sesiuni a sfaturilor populare (pag. 3) — Pentru întărirea forţelor populare din Italia (pag. 3) — Scrisoarea adresată de Kim Ir Sen şi Pen Teh Huai lui Mark Clark (pog. 4) — Să înceteze teroarea fascistă din Franţa! Declaraţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii. — Scrisoarea adresată de Jacques Duclos judecătorului de instrucţie (pag- 4) — O nouă barbarie a agresorilor americani împotriva prizonierilor de pe insula Rocledo (pag. 4) Tot mai multă lumină este un proverb: „fără carte trăeşti, dar cu carte te simţi om“. Ţăranca muncitoare Ioana Lumânăreanu a terminat cursul şcolii de alfabetizare. „Mă simt om, spunea dânsa, citind primele cărţi“. Astăzi Ioana deschide tot mai des cărţile, citeşte cu nesaţ. Acum ea conduce grupa de lectură din Preajba Mare, raionul Tg. Jiu. Grupa e formată din 16 femei, dintre care multe s’au apropiat de cărţi târziu, ca şi ea. Dar grupe de lectură nu se găsesc numai în comuna Ioanei. Organizaţiile regionale şi raionale ale UFDR au luat iniţiativa de a constitui astfel de grupe în întreaga ţară, căci peste tot se găsesc femei dornice de a citi, de a cunoaşte cât mai multe. In regiunea Suceava, de pildă, sunt 1692 de grupe de lectură. Peste 14.000 de participante au cunoscut în aceste grupe viaţa de luptă a lui Pavel Corceaghin, munca şi dragostea faţă de colhoz a preşedintelui din romanul „Secerişul” al Calinei Nicolaeva. Organizaţia U.F.D.R. din regiunea Vâlcea se mândreşte deasemeni şi ea cu cele 3520 de grupe de lectură. Aceste grupe numără astăzi peste 21.120 de membre. Aceiaşi dorinţă de a învăţa o întâlnim şi la femeile germane din regiunea Timişoara. Aici organizaţia U.F.D.R. a constituit 46 de grupe de lectură la care participă 520 femei, care citesc cărţi în limba germană Lectura şi discutarea în colectiv a cărţilor citite au trezit în inimile multora dorinţa de a se schimba, de a fi altfel. In anul acesta, în regiunea Hunedoara, 450 de femei au deschis uşile şcolilor de calificare, iar în regiunea Constanţa 31 de femei au pornit în largul mării calificându-se în meseria de pescari. Pregătirea campaniei agricole de vară Au terminat reparaţiile cu 7 zile înainte de termen IAŞI (de la subredacţia noastră). „ Hotărîţi să obţină noi succese în lupta pentru o recoltă îmbelşugată, salariaţii gospodăriei agricole de stat Hălăuceşti, au terminat cu 7 zile în IBRAILA (de la corespondentul nostru). — Pentru a asigura recepţionarea în bune condiţiuni a cerealelor din recolta acestui an, centrul regional de recepţionare a cerealelor- Galaţi, a luat din timp măsuri pentru a organiza funcţionarea în bune condiţiuni a bazelor de recepţionare. Traducând, în fapt in- Lucrări de amenajare a magaziilor vite de termenul fixat de Hotărîre, repararea batozelor, a tractoarelor, secerătorilor şi a tuturor celorlalte maşini necesare recoltării, desmiriştitului şi treerişului, strucţiunile primite, colectivul bazei de recepţionare din oraşul Brăila a organizat echipe speciale de reparaţii, curăţire şi desinfectare. In urma acestor măsuri, lucrările de reparaţii a magaziilor la baza de recepţionare din oraş au fost terminate în proporţie de 97 la sută. La una din magazii , cu o capacita recepţie, s’a constatat că maşinile şi uneltele au fost reparate în bune condiţii fiind acum gata pentru a începe campania agricolă de vară. late de 30 vagoane — muncitorii constructori au terminat lucrările capitale cu 5 zile Înainte de termen. Deasemeni a fost reparat şi apoi desinfectat cu soluţie de nitroxan întregul stoc de saci. Cântarele şi utilajul auxiliar de cântărit au fost reparate, curăţite şi verificate. Filiala S. R. S. C.-regiunea Arad, sprijină popularizarea agrominimului ARAD (de la corespondentul nostru). — Filiala regională a Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii duce o muncă susţinută pentru popularizarea agrominimului, în rândurile oamenilor muncii de la sate. Pe baza unui plan de muncă săptămânal, au loc în caddrul căminelor aritmie şi ale cărturilor roşii de la gospodăriile agricole colective şi de stat, conferinţe legate de muncile agricole din perioada actuală. Numai în raionul Arad, de pildă, în ziua de 8 iunie, în 19 comune şi la 9 gospodării agricole colective au fost ţinute de către colaboratorii activului secţiei agricole a S.R.S.G. conferinţe pe diferite teme ca: „Ingrăşarea plantei în timpul vegetaţiei“, „Polenizarea suplimentară artificială la culturile agricole“, „Cum trebue să îngrijim culturile“, etc In satele care au populaţie maghiară ca Zimandul Nou, Zimandcuz şi Curtici, conferinţele au fost ţinute în limba maghiari. ACTUALITĂŢI DIN UR.S.S. Un oraş renăscut FEDOR MORIENCO locţiitorul preşedintelui sovietului orăşenesc din Chiev. De fiecare dată când mi se întâmplă să vorbesc despre refacerea Chievului îmi amintesc ce aspect înspăimântător avea oraşul acesta îndată după isgonirea ocupanţilor fascişti. Pe strada centrală a oraşului, Cresciatic, te puteai strecura doar pe cărările înguste croite printre ruine. întreaga gospodărie comunală era distrusă; oraşul rămăsese fără apă, fără lumină, fără mijloace de transport, fără încălzire centrală. In oraş erau distruse 40 la sută din casele de locuit. Pagubele suportate de economia oraşului atingeau cel puţin suma de 10 miliarde ruble. Astăzi, după 8 ani de muncă încordată pentru refacerea şi buna amenajare a oraşului, se poate spune că s’a ajuns la rezultate frumoase. S’au construit clădiri noi cu multe etaje în periferiile pitoreşti ale Chievului. In anii de după război s’au cheltuit mai bine de 620 milioane ruble pentru construcţia de locuinţe. Oamenii muncii au căpătat mai bine de 1 milion m.p. suprafaţă de locuit. Arhitecţii şi inginerii noştri au adus multe lucruri noi în tehnica construirii caselor de locuit. Se folosesc pe scară largă materiale noi, cum sunt blocurile de ceramică, blocurile de gips şi altele. Folosirea acestor materiale noi a permis să se ajungă la îmbunătăţirea calităţii ornamentaţiei exterioare a clădirilor, la înfrumuseţarea lor din punct de vedere arhitectural. O conductă de gaz metan lungă de 400 km. Imediat după terminarea războiului s’a început construcţia “unei mari conducte de gaz metan. Această conductă are o lungime de 400 de km. Acum oraşul este aprovizionat din belşug cu gaz metal. El a fost introdus în 65.000 de locuinţe. A fost refăcută şi considerabil lărgită conducta de apă a oraşului. S-au construit conducte secundare pe o întindere de 42 de km., în special la periferiile oraşului. Populaţia Chievului consumă astăzi odată şi jumătate mai multă apă decât înainte de război. După eliberarea oraşului de sub ocupanţii fascişti, s-a început nu numai refacerea, ci şi reconstruirea fundamentală a transportului orăşenesc. In partea populată a oraşului, tramvaiul a fost înlocuit prin troleibuz. Reţeaua liniilor de troleibuz a crescut, în comparaţie cu perioada dinainte de război, de patru ori, iar numărul troleibuzelor care fac curse a crescut de trei ori. In oraş fac curse regulate autobuze confortabile, cu multe locuri. Ele transportă pasagerii la vilele din jurul oraşului şi în oraşele învecinate ca Jitomir, Viniţa, Vasilcov şi altele. A crescut deasemeni şi parcul de taxiuri ale oraşului. Pentru îmbunătăţirea şi lărgirea transportului s’au efectuat lucrări mari in ce priveşte buna amenajare şi reconstruire a drumurilor. S’au reconstruit şosele cum sunt Cresciatic, B-dul Şevcenco şi altele. S-a construit o şosea pe malul pitoresc al Niprului. In anii de după război au fost asfaltaţi 835.000 de m.p. de drumuri şi trotuare. Minunatele parcuri ale Chievului Chievul se mândreşte, pe drept cuvânt, cu parcurile sale, care sunt locurile preferate de odihnă ale cetăţenilor. In fiecare primăvară şi toamnă se sădesc noi copaci şi tufe. Din anul 1945 până în 1952 au fost sădiţi la Chiev aproape 2 milioane copaci noi şi 2 milioane de tufe de arbuşti. Anul acesta au fost sădite 12.000 de tufe de trandafiri în squaruri şi în parcuri. Trandafirii înfloresc aproape întreaga vară şi înfrumuseţează oraşul în primii 10 ani care vor urma va fi mărită suprafaţa parcurilor cu încă 2850 hectare. Pe malul stâng al Niprului, pe insula Truhanovo, se desfăşoară lucrările de construcţie ale unui mare parc. Aici au fost sădiţi 460.000 de copaci şi de tufe. S-au făcut multe în anii de după război şi pentru ameliorarea şi lărgirea electrificării, în special la periferie. In momentul de faţă, seara, în pieţele oraşului se aprind aproape de două ori mai multe becuri decât până la război. Sovietul orăşenesc susţine orice iniţiativă îndreptată în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc. Anul trecut, din iniţiativa întreprinderii de locuinţe, pe lângă casele mari au fost construite primele spălătorii comune mecanizate. Gospodinele au susţinut cu căldură această iniţiativă, deoarece au fost foarte mult uşurate în muncă. In momentul de faţă, în oraş lucrează 12 spălătorii de acest fel. In zilele călduroase de vară, şi în special în zilele de odihnă, mii de cetăţeni se îndreaptă spre plajele de pe Nipru. Sovietul orăşenesc ia măsuri pentru lărgirea plajelor şi pentru amenajarea lor. Succesele realizate în anii de după război în ce priveşte refacerea şi amenajarea Chievului constitue o dovadă limpede a grijei neobosite a Partidului Comunist, a Guvernului Sovietic şi a tovarăşului Stalin, pentru fericirea poporului Aceste succese sunt un rezultat al munci paşnice şi creatoare a oamenilor sovietici, care vău-şi cruţă fapţiile pentru consolidarea puterii patriei, lor iubite.