România Liberă, iunie 1952 (Anul 10, nr. 2385-2409)

1952-06-10 / nr. 2392

ProioigM uin toate tarile, Ump-Tui ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ 'tt Pentru zădărnicirea planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război Cu tot mai multă înfrigurare, imperialiştii americani şi englezi înteţesc campania de pregătire a unui nou război mondial. Târând în cursa catastrofală a înarmărilor economia ţărilor înfeudate dolarului, creind pretutindeni focare de agresiune împotriva Uniunii Sovie­tice şi a ţărilor de democraţie populară, acce­lerând procesul de fascizare a statelor capi­taliste, semănătorii­ de ciumă vor să abată din nou asupra lumii, suferinţele şi nenorocirile războiului Referindu-se la caracterul tâlhăresc al im­perialismului american, Lenin spunea încă în 1918: „miliardarii americani, acești proprie­tari de sclavi din zilele noastre, au deschis o pagină deosebit de tragică în istoria sânge­roasă a imperialismului sângeros“... Cuvin­tele lui Lenin sunt actuale mai mult ca ori­când astăzi când odioşii aţâţători la un nou război, imperialiştii americani şi englezi, mânaţi de sălbateca lor poftă de stăpânire şi jaf, întrec în monstruozitate până şi pe bestialii lor, predecesori, hitleriştii. Omenirea întreagă este zguduită la auzul ştirilor despre crimele şi fărădelegile pe care bestialii agresori americani le comit ‘n Co­reea. După „tactica pământului pârjolit’­ care a ars cu napalm­­anuri, sate, oameni, cotropitorii americani nu s’au dat înapoi dela cea mai laşă dintre crimele de război: folosirea armei microbiene, armă care n­u a­­lege şi care e menită să propage moartea pe mari întinderi, la mari distanţe de locul unde a fost aruncată. Indignarea stârnită în opinia publică de barbari a asasinilor microbieni a devenit şi mai puternică, şi mai clocotitoare, la ştirea că agresorii americani au deslănţuit teroarea cea mai sângeroasă împotriva prizonierilor de război coreeni şi chinezi aflaţi în lagă­rele de prizonieri de la Kocledo, de la Pusan şi din alte părţi. Asupra prizonierilor de pe insula Kocledo, călăii americani au experi­mentat gaze toxice, microbii c­umei, ai hole­rei şi ai altor boli. Ei au supus prizonierii de război unor torturi bestiale, pentru a-i sili să declare că „refuză” repatrierea, pen­tru a-i sili să devină carne de tun la dispozi­ţia cotropitorilor americani, trupe­ ale frână­­torilor lisînmanişti şi gomindanişti. Imperialiştii americani şi englezi, duşmani de moarte ai popoarelor, urmăresc astfel să zădărnicească tratativele de la Panmunjon­s— unde singurul punct in litigiu a rămas tocmai problema prizonierilor — să extindă războiul din poreea, să aprindă focul dis­trugător al unui nou război mondial. Tot în vederea acestui scop criminal, noii aspiranţi la dominaţia lumii, s-au grăbit să încheie cu statul marionetă al Germaniei Oc­cidentale aşa zisul „tratat general“, instru­ment de menţinere a unei Germanii desmem­­brate, de înrobire şi de transformare a Ger­maniei Occidentale în principala bază ame­ricană de agresiune în Europa. „Tratatul general” prevede ocuparea pe timp nelimi­tat a Germaniei Occidentale, folosirea­ neli­mitată de către ocupanţi a resurselor ei ma­teriale şi omeneşti. Scopul „tratatului general” este de a opu­ne Germania Occidentală, Republicii Demo­crate Germane,, aţâţând astfel la un război fratricid şi la deslănţuirea agresiunii împo­triva întregului lagăr socialist. Concomitent cu semnarea „tratatului gene­­ral”, imperialiştii au pus la cale semnarea la Paris a tratatului cu privire la aşa nu­mita „comunitate defensivă europeană", me­nită să devină o parte integrantă a blocului agresiv al Atlanticului de Nord. Ei vor să creieze „armata europeană“ în care facto­rul principal urmează să fie armata revan­şardă, comandată de generali hitlerişti, a Germaniei Occidentale. Declaraţiile purtătorilor de cuvânt ai cercu­rilor conducătoare americane devin pe zi ce trece mai cinice, mai neruşinate, mai bestia­le. Aţâţătorul la război, amiralul american Fechteler arăta în faimosul său raport, re­produs de ziarul francez „Le Monde” că „scopul final al unui eventual război îl con­­stitue ocuparea teritoriilor ruseşti”. Caniba­lul imperialist E. F. Bullene, şeful­ corpului chimic al armatei americane,­ într’o cuvân­tare rostită recent lăuda eficacitatea armelor chimice şi chema la folosirea pe scară largă a acestui monstruos mijloc de distrugere în massă. Imperialiştii americani îşi spun tot mai pe faţă dorinţa sălbatecă de a deslănţui războiul. Călăul american Ridgway a decla­rat cu cinism, chiar la sosirea sa în Franţa, că va folosi experienţa sa din Coreea în „re­zolvarea” problemelor europene. Pentru a înăbuşi glasul nemulţumirii cres­cânde a masselor care se împotrivesc poli­ticii de război, pentru a înăbuşi voinţa de luptă a popoarelor dornice de libertate, impe­rialiştii americani şi sateliţii lor de la cârma ţărilor supuse dolarului intensifică teroarea fascistă. Aceasta denotă tocmai putreziciunea regi­murilor din respectivele ţări. Tovarăşul Stalin arată că fascismul trebue privit ca un semn al slăbiciunii burgheziei, ca un semn că burghezia nu mai este în stare să stă­pânească cu vechile metode ale parlamenta­rismului şi ale „democraţiei“ burgheze, şi astfel recurge la metode de guvernare tero­riste. De pildă, în Franţa, la numai câteva zile de la arestarea redactorului şef al zia­rului „l’Humanité“, André Stil, autorităţile fasciste franceze au comis o nouă mârşăvie arestând în mod samavolnic pe secretarul par­tidului comunist, Jacques Duclos, unul din cei mai iubiţi conducători ai poporului fran­cez. Arestarea lui Jacques Duclos, sub acuzaţia ridicolă de a fi complotat împotriva Repu­blicii,, face parte din programul de provocări şi samavolnicii al imperialiştilor americani, care vrând să lichideze rezistenţa popoare­lor care se opun planurilor lor războinice, în­cearcă să lovească în primul rând în parti­dele comuniste din ţările capitaliste, în partidele care poartă sus steagul luptei pen­tru libertatea şi independenţa popoarelor din aceste ţări Aţâţătorii la război imperialişti se înşeală însă amarnic crezând că vor putea înfrânge prin forţă şi teroare lupta popoarelor lumi pentru libertate şi pace. Prin politica lor a­gresivă şi prădalnică imperialiştii aţâţători la război îşi atrag ura neîmpăcată a popoa­relor din întreaga lume. Mai puternică decât oricând se ridică vo­inţa nestrămutată a popoarelor din toate ţă­rile de a pune stavilă monstruoaselor pla­nuri imperialiste de a deslănţui războiul. Crimele şi masacrele comise, de barbarii a­mericani în Coreea sunt înfierate de toate popoarele. In toate ţările milioanele de oameni simpli îşi exprimă pro­testul împotriva fărădelegilor săvârşite de a­­mericani în Coreea. Clocotind de mânie, po­poarele lumii cer să se pună capăt odiosului război bacteriologic, să înceteze masacrele şi teroarea împotriva prizonierilor de război, să fie reglementată în mod paşnic chestiunea coreeană. In Germania, semnarea „tratatului gene­ral” militarist a fost întâmpinată cu un val de proteste, de o amploare nemaicunoscută în această ţară. In zeci de meetinguri şi ma­nifestaţii de protest populaţia din R. D. Ger­mană şi cea din Germania Occidentală s’a pronunţat împotriva ruşinosului dictat impus de imperialişti, cerând demisia cheii lui A­­denauer. In întreaga Germanie populaţia se pronunţă tot mai hotărît pentru încheierea grabnică a tratatului de pace cu întreaga Germanie pe baza propunerilor Uniunii So­vietice, pentru o Germanie unită,, democrată şi iubitoare de pace. Popoarele din ţările Europei Occidentale se ridică mai hotărîte ca oricând împotriva planurilor banditeşti ale Wall­ Streetului. Sosirea lui Ridgway la Paris a provocat un val de proteste in în­treaga Franţă. „General al ciumei, cară-te acasă” a fost strigătul cu care poporul fran­cez l-a întâmpinat pe trimisul lu­ 1 român. Ca un singur om s’a ridicat întregul po­por francez, cuprins de nestăpânită mânne, la auzul ştirii despre arestarea samavolnică a lui Jacques Duclos. In întreaga Franţă a izbucnit un val de greve, cuprinzând sute de mii de oameni ai muncii din toate sectoa­rele de activitate care îşi exprimă indignarea şi mânia lor faţă de samavolnicia guvernului Pinay, vechil al noului gauleiter american din Europa Occidentală. Popoarele lumii sunt conștiente de faptul că soarta apărării cauzei păcii se află în­ propriile lor mâini. In această luptă ele sunt adânc solidare. Laolaltă, popoarele se ridică mai hotărîte ca oricând în lupta pentru ză­dărnicirea planurilor imperialiste. Alături de popoarele din întreaga lume, poporul muncitor din ţara noastră se opune planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război, imperialiştii americani şi englezi. Poporul nostru se alătură şi sprijină cu căl­dură lupta popoarelor din ţările capitaliste şi coloniale pentru libertate şi inde­pendenţă. În ţara noastră, oamenii muncii au înfierat în zeci de meetinguri crimele comise de agresorii americani în Coreea şi au cerut să înceteze odiosul război bacterio­logic şi persecutarea prizonierilor de război. Arestarea samavolnică a fruntaşului comu­nist francez Jacques Duclos de către guver­nul reacţionar al Franţei, este înfierată în meetinguri de protest care se desfăşoară în întreaga ţară. Exprimând hotărîta voinţă de pace a poporului nostru, Guvernul Republicii Populare Române s-a ridicat împotriva „tra­tatului general“ impus Germaniei Occiden­tale, arătând că singura cale pentru o justă rezolvare a problemei germane este unifi­carea ţării şi încheierea tratatului de pace. Lupta popoarelor din întreaga lume pen­tru zădărnicirea planurilor imperialiste este şi lupta poporului din ţara noastră. Această luptă dreaptă va învinge clanurile semănă­torilor de moarte, va face să triumfe în lume cauza păcii şi a progresului, al cărei glorios stegar este marele Stalin. Să fie eliberat Jacques Duc­os! Forţa mâniei poporului nostru, protestul său clocotitor împotriva mârşavei măsuri fasciste a guvernului american de la Paris, cresc din zi în zi. Sute şi sute de mii de oameni ai muncii din patria noastră, nu pot rămâne in­diferenţi faţă de teroarea fascistă instaurată cu brutalitate în Franţa. Ei cer cu hotărîre nestrămutată, prin mii de telegrame şi mo­ţiuni de protest, eliberarea imediată a lui Jacques Duclos şi a celorlalţi patrioţi întem­niţaţi, şi alungarea din Franţa , a călăului Ridgway, odiosul reprezentant al imperialişti­lor americani „Noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la Uzinele Chimice Române din Bucureşti, protestăm cu profundă indignare împotriva arestării samavolnice a neînfrica­tului luptător pentru pace, democraţie şi pen­tru independenţa naţională a Franţei, tovară­şul Jacques Duclos“ — spune una din tele­grame. Telegrame şi moţiuni de protest au mai trimis şi salariaţii uzinelor .„Semănătoarea“ din Bucureşti, ai întreprinderii de Stat „Tri­cotajul Roşu“, întreprinderea „9 Mai“ din Cernavodă, fabrica de cărămidă din Caran­sebeş, ţăranii muncitori din comuna Ogradi­­na, regiunea Severin, salariaţii întreprinderii de Stat „Agroexplort“, întreprinderea Indus­trială de Stat „Glucoza“, atelierele Piese de Schimb Bucureşti Est C.F.R., uzina meta­lurgică „Monotehnica“, constructorii Canalu­lui Dunăre-Marea Neagră de pe şantierele uzinei Ovidiu II şi din sectoarele de Culme- Ovidiu, şi numeroşi alţi oameni ai muncii din ţ­ara noastră indignaţi la măsura fascistă a guvernului francez. (Agerpres). ........ ............ Anul X­­ Nr. 2392 4 pagini 20 bani Mărfi­­ 10 Iunie 1952 DIN REPUBLICA NOASTRĂ POPULARA Dragoste fierbinte pentru tovarăşul Gh.Gheorghiu-Dej Mineri, oţelari, oameni de ştiinţă , şi cul­tură, ostaşi, funcţionari, ţărani săraci şi mij­locaşi, trimit zilnic numeroase telegrame şi scrisori în care îşi exprimă încrederea ne­mărginită, devotamentul lor faţă de condu­cătorul Partidului, bucuria pentru alegerea ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri a to­varăşului Gh. Gheorghiu-Dej, care conduce cu fermitate poporul muncitor pe drumul so­cialismului. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţio­narii fabricii de ciment „Temelia“ din Oraşul Stalin, întrunindu-se în meeting sărbătoresc, au salutat cu entuziasm numirea tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej în fruntea guver­nului. „Această alegere istorică constitue garan­ţia că lupta pentru propăşirea economică şi culturală a poporul­ nostru va fi dusă cu deplin succes până la capăt“, spun ei în telegrama trimisă iubitului conducător, tova­răşului Gh. Gheorghiu-Dej. Salariaţii instanţelor judecătoreşti din ora­şul Piteşti au trimis următoarea scrisoare în­sufleţită de hotărîrea dârză de a duce luptă necruţătoare împotriva duşmanilor poporului muncitor :­­ „Vă asigurăm, tovarăşe Gheorghiu-Dej, că, prin activitatea noastră de zi cu zi, vom contribui cu şi mai mult avânt la constru­irea socialismului în scumpa noastră patrie. Vom lovi fără cruţare în chiaburii sabolori, în elementele capitaliste sabotoare, în spe­culanţi, aplicând în spiritul luptei de clasă legile Republicii Populare Române“. Manifestându-şi bucuria şi încrederea, ca­drele didactice şi studenţii Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare, au scris astfel conducătorului poporului nostru : „Suntem hotărîţi de a continua cu şi mai multă fermitate însuşirea învăţăturii marxist­­leniniste, pentru a da ţării cadre capabile să contribue cu succes la înfăptuirea măreţei opere, de construire a socialismului în pa­tria noastră“. In cadrul unui meeting înflăcărat, munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii staţiunii de maşini şi tractoare din Adjud, au salutat prin angajamente noi în muncă numirea tovară­şului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri. Scrisori şi telegrame străbătute de acelaş entuziasm şi dragoste fierbinte pentru tova­răşul Gh. Gheorghiu-Dej, Preşedintele Con­siliului de Miniştri, au mai trimis muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la „Uzinele Române de Pâslă“ Bucureşti, sala­riaţii Organizaţiei Comerciale de Produse Industriale din Constanţa, membrii gospodă­riei colective din Feteşti, regiunea Iaşi, mun­citorii feroviari din staţia Tg.-Jiu, studenţii, personalul administrativ şi corpul didactic din Institutul Tehnic Timişoara, ţăranii săraci şi mijlocaşi din comuna Goruia, raionul Ora­­viţa, precum şi din multe alte uzine, insti­­tuţii şi comune ale patriei noastre. (Agerpres) Cu aproape două săptămâni în­­urmă, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor „Vul­can” din Capitală s’au adunat într’u­n mee­ting pentru a saluta iniţiativa luată în cins­­tea zilei de 23 August de petroliştii de pe valea Prahovei. Cu acest prilej ei s’au anga­jat să întâmpine cu noi succese în­ producţie această măreaţă sărbătoare a poporului nos­tru. Prin eforturile întregului colectiv al uzine­lor, angajamentele luate au început sa prindă viaţă. Aplicând minunatele metode de lucru ale stahanoviştilor sovietici, fiecare se str­ă­­dueşte să-şi îngrijească maşinile din ce în „La 23 August vom da produse­, în contul zilei de 15 Septembrie”. Acesta este unul din angajamentele cu care colectivul între­prinderii „Electromagnetica” a înţeles să sărbătorească alegerea celui mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ca Preşedinte al Consiliului de Miniştri. N’au trecut multe zile dela entuziasta a­­dunare şi muncitorii au arătat că ştiu să şi îndeplinească angajamentul luat. In secţia mecanică munca se desfăşoară cu ce mai bine, să-şi îndeplinească normele de lucru şi să dea produse de bună calitate. Echipa stahanovistă de la secţia mecanică alcătuită din tovarăşii Valerian­­Cosma, Sava Mândru şi Lazar Barbu, a reuşit să îndepli­nească zilnic câte două norme, dând produse fără niciun rebut. Stahanoviştii 11 de Nicolae şi Ion Popa de la secţia turnătorie, muncitorul fruntaş Ion A. Constantin de la secţia forje, precum şi mulţi alţi muncitori lucrează în momentul de faţă in contul lunii viitoare. O preocupare de seamă în cadrul întrecerii în cinstea zilei de 23 August, o constitue­ şi • • • şi mai mare intensitate. In lupta pentru în­deplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pentru a da până la 23 August produs­e în contul lui 1954, brigada utemistă staha­novistă a lui Constantin Marinescu se gă­­teşte in fruntea realizărilor pe secţ­e. Inelat, şpanul strălucitor se rostogoleşte cu iuţeală la pământ. Orele trec una după alta. Cu aceeaşi regularitate se aprind şi becurile graficului orar, organizat după me­toda stahanovistei Valentina Hrisanova. In curând sunetul sirenei va anunţa termi­acţiunea pentru creşterea de noi cadre, prin aplicarea metodei Kotlear şi a iniţiativei lui Francisc Crem­an. Alexandru Nicolae, Decebal Ghiţescu, Ro­zalia Niculescu şi alţi peste 100 de tineri se califică la locul de muncă, pentru a deveni strungari, lăcătuşi, cazangii, turnători, fie­rari şi sudori. In întâmpinarea zilei de 23 August, colec­tivul uzinelor „Vulcan” a reuşit să reducă rebuturile cu 24 la sută faţă de primul trime­stru al anului 1952, şi să depăşească cu 12 la sută sarcinile de plan pentru valorificarea deşeurilor. narea lucrului.. încă de pe acum însă, becul albastru al graficului s’a aprins. Planul zil­nic a fost realizat în numai cinci ore. ...Acum brigada a doua U.T.M, fruntaşă, condusă de tot... Ştefan Mânăstireanu, preia schimbul din mers după metoda Jandarova. Membrii brigăzii lui Mânăstireanu sunt noti­­vîţi să continue şirul de succese obţinute de brigada­ stahanovistă. Şi nu s’au lăsat mai prejos. După terminarea celor opt ore de muncă ei au reuşit să obţină o depăşire de sută la sută. In cinstea zilei de 23 August ei s’au angajat să devină brigadă stahanovistă. In cinstea zilei de 23 August Angajamentele prind viaţă! Aplicarea iniţiativei inginerului Vasile Dicu ORAŞUL STALIN (de la subredacţia noa­stră).­­ Iniţiativa inginerului Vasle Dicu, de la uzinele „Sovromtractor“, privind spri­jinirea ridicării calificării tehnice a mun­citorilor, a luat­ o mare extindere în uzi­nele şi fabricile din regiunea Stalin. „Niciun inginer şi tehnician în afara ini­ţiativei tov. Dicu“, a fost hotărîrea luată de membrii cercului A.S.I.T. de la „Sovrom­tractor“. Curând după aceasta, iniţiativa inginerului Vasile Dicu s-a extins aproape în toate secţiile uzinei. In sala clubului muncitoresc de la uzinele „Steagul Roşu“, s-au întâlnit tehnicienii şi inginerii din cadrul cercurilor A.S.I.T. de la uzinele „6 Martie“-Tohan, „Steagul Roşu“, fabrica „Electroprecizia“ şi fabrica de scule din Râşnov. Cu acest prilej, participanţii la consfă­tuire au venit cu numeroase propuneri şi sugestii în vederea asigurării succesului a­­plicării acestei iniţiative. Inginerii Alexandru Steriopol, de la uzinele „6 Martie“, L. Zam­­­­cea, de la fabrica de scule din Râşnov, Gian Bogdan de la „Steagul Roşu“, au pro­pus alcătuirea unui plan pentru extinderea iniţiativei inginerului Dicu. In urma consfătuirilor care au avut loc până în prezent în uzinele şi fabricile din regiunea Stalin, peste 120 de tehnicieni şi ingineri s-au hotărît să sprijine pe bază de plan îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice ale muncitorilor. De remarcat este faptul că la această acţiune participă şi cadrele tehnice de la di­ferite servicii neproductive. Prima secţi­e­­ stahanovistă din ţară PLOEŞTI (de la subredacţia noastră).­­ Pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii trustului „Energo­petrol“-Câmpina, ziua de 6 iunie a fost o zi de adevărată sărbâ­toare. Antrenaţi în întrecere socialistă, muncitorii acestei întreprinderi au obţinut însemnate succese. Cele­­mai frumoase re­zultate le-au obţinut muncitorii din secţia bobinat, care lucrează în contul anului 1953. Analizând temeinic, în cadrul unor consfătuiri de producţie, realizările dobân­dite, conducerea şi comitetul de întreprin­dere au confirmat la data de 6 iunie, secţia bobinaj ca secţie stahanovistă. Secţia bobinaj de la trustul „Energo-petrol”-Câm­­pina este prima secţie stahanovistă din ţară. In cadrul entuziastului meeting care s-a desfăşurat, tov. Constantin Moioroiu, secretarul comitetului raional U.T.M., a scos în evidenţă succesele acestei secţii. Astfel, brigăzile tovarăşilor Ion Ivan şi Marcel Niţă, lucrează în contul anului 1954. Deasemeni şi celelalte brigăzi ale secţiei au înscris o serie de importante realizări. Muncitorii şi-au luat angajamentul ca în cinstea zilei de 21 Decembrie, întreaga secție să dea produse în contul anului 1954. In numărul de azi: Pentru zădărnicirea planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război (pag- 1) — întărirea partidului clasei muncitoare — chezăşia victoriei socialismului în România — de ALEXANDRU MOGHIOROŞ, secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român (pag. 2) ■ — Mai multă atenţie îngrijirii culturilor şi pregătirilor pentru recoltare (pag. 2) — Lucrările celei de a V-a sesiuni a sfaturi­lor populare (pag. 3) — Pentru întărirea forţelor populare din Italia­ (pag. 3) — Scrisoarea adresată de Kim Ir Sen şi Pen Teh Huai lui Mark Clark (pog. 4) — Să înceteze teroarea fascistă din Franţa! Declaraţia Biroului Consiliului Mondial al Păcii. — Scrisoarea adresată de Jacques Duclos judecătorului de instrucţie (pag- 4) — O nouă barbarie a agresorilor americani îm­potriva prizonierilor de pe insula Rocledo (pag. 4) Tot mai multă lumină este un proverb: „fără carte trăeşti, dar cu carte te simţi om“. Ţăranca muncitoare Ioana Lumânăreanu a terminat cursul şco­lii de alfabetizare. „Mă simt om, spunea dânsa, citind pri­mele cărţi“. Astăzi Ioana deschide tot mai des cărţile, citeşte cu nesaţ. Acum ea con­duce grupa de lectură din Preajba Mare, raionul Tg. J­iu. Grupa e formată din 16 femei, dintre care multe s’au apropiat de cărţi târziu, ca şi ea. Dar grupe de lectură nu se găsesc numai în comuna Ioanei. Or­ganizaţiile regionale şi raionale ale UFDR au luat iniţiativa de a constitui astfel de grupe în întreaga ţară, căci peste tot se găsesc femei dornice de a citi, de a cunoa­şte cât mai multe. In regiunea Suceava, de pildă, sunt 1692 de grupe de lectură. Peste 14.000 de participante au cunoscut în aceste grupe viaţa de luptă a lui Pavel Corceaghin, munca şi dragostea faţă de colhoz a preşe­dintelui din romanul „Secerişul” al Calinei Nicolaeva. Organizaţia U.F.D.R. din regiunea Vâl­cea se mândreşte deasemeni şi ea cu cele 3520 de grupe de lectură. Aceste grupe nu­mără astăzi peste 21.120 de membre. Aceiaşi dorinţă de a învăţa o întâlnim şi la femeile germane din regiunea Timişoara. Aici organizaţia U.F.D.R. a constituit 46 de grupe de lectură la care participă 520 fe­mei, care citesc cărţi în limba germană Lectura şi discutarea în colectiv a cărţi­lor citite au trezit în inimile multora dorin­ţa de a se schimba, de a fi altfel. In anul acesta, în regiunea Hunedoara, 450 de fe­mei au deschis uşile şcolilor de calificare, iar în regiunea Constanţa 31 de femei au pornit în largul mării calificându-se în meseria de pescari. Pregătirea campaniei agricole de vară Au terminat reparaţiile cu 7 zile înainte de termen IAŞI (de la subredacţia noastră). „ Hotărîţi să obţină noi succese în lupta pentru o recol­tă îmbelşugată, salariaţii gospodăriei agricole de stat Hălăuceşti, au terminat cu 7 zile în I­BRAILA (de la corespondentul nostru). — Pentru a asigura recepţionarea în bune con­­diţiuni a cerealelor din recolta acestui an, centrul regional de recepţionare a cerealelor- Galaţi, a luat din timp măsuri pentru a or­ganiza funcţionarea în bune condiţiuni a ba­zelor de recepţionare. Traducând, în fapt in- Lucrări de amenajare a magaziilor vite de termenul fixat de Hotărîre, repararea batozelor, a tractoarelor, secerătorilor şi a tuturor celorlalte maşini necesare recoltării, desmiriştitului şi treerişului, strucţiunile primite, colectivul bazei de re­cepţionare din oraşul Brăila a organizat echi­pe speciale de reparaţii, curăţire şi desinfec­­tare. In urma acestor măsuri, lucrările d­e reparaţii a magaziilor la baza de recepţionare din oraş au fost terminate în proporţie de 97 la sută. La una din magazii , cu o capaci­ta recepţie, s’a constatat că maşinile şi u­­neltele au fost reparate în bune condiţii fiind acum gata pentru a începe campania agricolă de vară. late de 30 vagoane — muncitorii constructori au terminat lucrările capitale cu 5 zile Îna­inte de termen. Deasemeni a fost reparat şi apoi desinfectat cu soluţie de nitroxan între­gul stoc de saci. Cântarele şi utilajul auxiliar de cântărit au fost reparate,­ curăţite şi veri­ficate. Filiala S. R. S. C.-regiunea Arad, sprijină popularizarea agrominimului ARAD (de la corespondentul nostru). — Fi­liala regională a Societăţii pentru Răspândi­rea Ştiinţei şi Culturii duce o muncă susţinu­tă pentru popularizarea agrominimului, în rândurile oamenilor muncii de la sate. Pe baza unui plan de muncă săptămânal, au loc în cad­drul căminelor aritmie şi ale cărturilor roşii de la gospodăriile agricole colective şi de stat, conferinţe legate de muncile agricole din pe­rioada­ actuală. Numai în raionul Arad, de pil­dă, în ziua de 8 iunie, în 19 comune şi la 9 gospodării agricole colective au fost ţinute de către colaboratorii activului secţiei agri­cole a S.R.S.G. conferinţe pe diferite teme ca: „Ingrăşarea plantei în timpul vegetaţiei“, „Polenizarea suplimentară artificială la cul­turile agricole“, „Cum trebue să îngrijim culturile“, etc In satele care au populaţie maghiară ca Zimandul Nou, Zimandcuz şi Curtici, conferinţele au fost ţinute în limba maghiari. ACTUALITĂŢI DIN U­R.S.S. Un oraş renăscut FEDOR MORIENCO locţiitorul preşedintelui sovietului orăşenesc din Chiev. De fiecare dată când mi se întâmplă să vorbesc despre refacerea Chievului îmi a­­mintesc ce aspect înspăimântător avea ora­şul acesta îndată după isgonirea ocupan­ţilor fascişti. Pe strada centrală a oraşului, Cresciatic, te puteai strecura doar pe cără­rile înguste croite printre ruine. întreaga gospodărie comunală era distrusă; oraşul rămăsese fără apă, fără lumină, fără mij­­loace de transport, fără încălzire centrală. In oraş erau distruse 40 la sută din casele de locuit. Pagubele suportate de economia­ oraşului atingeau cel puţin suma de 10 mi­liarde ruble. Astăzi, după 8 ani de muncă încordată pentru refacerea şi buna amenajare a o­­raşului, se poate spune că s’a ajuns la re­zultate frumoase. S’au construit clădiri noi cu multe etaje în periferiile pitoreşti ale Chievului. In anii de după război s’au cheltuit mai bine de 620 milioane ruble pentru construc­ţia de locuinţe. Oamenii muncii au căpătat mai bine de 1 milion m.p. suprafaţă de lo­cuit. Arhitecţii şi inginerii noştri au adus multe lucruri noi în tehnica construirii ca­selor de locuit. Se folosesc pe scară largă materiale noi, cum sunt blocurile de cera­mică, blocurile de gips şi altele. Folosirea acestor materiale noi a permis să se ajun­gă la îmbunătăţirea calităţii ornamentaţiei exterioare a clădirilor, la înfrumuseţarea lor din punct de vedere arhitectural. O conductă de gaz metan lungă de 400 km. Imediat după terminarea războiului s’a început construcţia “unei mari conducte de gaz metan. Această conductă are o lungi­me de 400 de km. Acum oraşul este apro­vizionat din belşug cu gaz metal. El a fost introdus în 65.000 de locuinţe. A fost refăcută şi considerabil lărgită conducta de apă a oraşului. S-au construit conducte secundare pe o întindere de 42 de km., în special la periferiile oraşului. Populaţia Chievului consumă astăzi odată şi jumătate mai multă apă decât înainte de război. După eliberarea oraşului de sub ocupanţii fascişti, s-a început nu numai refacerea, ci şi reconstruirea fundamentală a transportu­lui orăşenesc. In partea populată a oraşu­lui, tramvaiul a fost înlocuit prin troleibuz. Reţeaua liniilor de troleibuz a crescut, în comparaţie cu perioada dinainte de război, de patru ori, iar numărul troleibuzelor care fac curse a crescut de trei ori. In oraş fac curse regulate autobuze con­fortabile, cu multe locuri. Ele transportă pasagerii la vilele din jurul oraşului şi în oraşele învecinate ca Jitomir, Viniţa, Vasil­­cov şi altele. A crescut deasemeni şi parcul de taxiuri ale oraşului. Pentru îmbunătăţirea şi lărgirea trans­portului s’au efectuat lucrări mari in ce priveşte buna amenajare şi reconstruire a drumurilor. S’au reconstruit şosele cum sunt Cresciatic, B-dul Şevcenco şi altele. S-a construit o şosea pe malul pitoresc al Ni­­prului. In anii de după război au fost as­faltaţi 835.000 de m.p. de drumuri şi tro­tuare. Minunatele parcuri ale Chievului Chievul se mândreşte, pe drept cuvânt, cu parcurile sale, care sunt locurile prefe­rate de odihnă ale cetăţenilor. In fiecare primăvară şi toamnă se sădesc noi copaci şi tufe. Din anul 1945 până în 1952 au fost sădiţi la Chiev aproape 2 milioane copaci noi şi 2 milioane de tufe de arbuşti. Anul acesta au fost sădite 12.000 de tufe de trandafiri în squaruri şi în parcuri. Tran­dafirii înfloresc aproape întreaga vară şi înfrumuseţează oraşul în primii 10 ani care vor urma va fi mărită suprafaţa parcurilor cu încă 2850 hectare. Pe malul stâng al Niprului, pe in­sula Truhanovo, se desfăşoară lucrările de construcţie ale unui mare parc. Aici au fost sădiţi 460.000 de copaci şi de tufe. S-au făcut multe în anii de după război şi pentru ameliorarea şi lărgirea electrifică­rii, în special la periferie. In momentul de faţă, seara, în pieţele oraşului se aprind a­­proape de două ori mai multe becuri decât până la război. Sovietul orăşenesc susţine orice iniţiativă îndreptată în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc. Anul trecut, din iniţiativa întreprinderii de locuinţe, pe lângă casele mari au fost construite pri­mele spălătorii comune mecanizate. Gospo­dinele au susţinut cu căldură această ini­ţiativă, deoarece au fost foarte mult uşu­rate în muncă. In momentul de faţă, în o­­raş lucrează 12 spălătorii de acest fel. In zilele călduroase de vară, şi în special în zilele de odihnă, mii de cetăţeni se în­dreaptă spre plajele de pe Nipru. Sovietul orăşenesc ia măsuri pentru lărgirea plaje­lor şi pentru amenajarea lor. Succesele realizate în anii de după răz­boi în ce priveşte refacerea şi amenajarea Chievului constitue o dovadă limpede a grijei neobosite a Partidului Comunist, a Guvernului Sovietic şi a tovarăşului Stalin, pentru fericirea poporului Aceste succese sunt un rezultat al munci paşnice şi crea­toare a oamenilor sovietici, care vău-şi cru­ţă fapţiile pentru consolidarea puterii patriei, lor iubite.

Next