România Liberă, iunie 1953 (Anul 11, nr. 2696-2720)

1953-06-10 / nr. 2703

proletari din toate ţările, uniti-văl ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Să rezolvăm cu atenţie cererile oamenilor muncii Oamenii muncii din Patria noastră par­ticipă tot ma­i activ la opera de conducere şi gospodărire a treburilor de stat şi ob­şteşti. Stimulaţi de către organizaţiile de partid, muncitorii şi ţăranii muncitori vă­desc un interes deosebit pentru proble­mele conducerii şi gospodăririi oraşului sau comunei lor, probleme care altădată le erau străine. Şi cu dorinţa de a parti­cipa în mod efectiv la rezolvarea celor mai vitale sarcini ce se pun în faţa po­porului nostru, oamenii muncii de la oraşe şi sate se adresează organelor locale ale ■puterii de stat — sfaturilor populare. Nu există probleme de care oamenii muncii să nu se intereseze. Fie că e vor­ba de dezvoltarea industriei, de valorifi­carea bogăţiilor naturale, fie că e vorba de campaniile agricole sau de dezvolta­rea sectorului socialist al agriculturii, ori ele îngrijirea şi înfrumuseţarea oraşului şi a comunei, oamenii muncii se simt da­tori ca prin eforturile lor să participe la rezolvarea acestor probleme. A început să devină un obicei­ pentru oamenii muncii faptul că atunci când ob­servă că într-un­­domeniu sau altul de ac­tivitate, munca şchiopătează, lucrurile nu merg cum trebue, ei sa scrie deputaţilor, sau direct comitetelor executive arătând starea de lucruri, venind cu propuneri şi sugestii pentru înlăturarea neajunsurilor pe care le constată. „Localul grădiniţei de copii din satul nostru, este prea mic şi nu e bine ame­najat“ ,­ s-au adresat de curând deputatu­lui­ Ion Bot, ţăranii muncitori din satul Chizătău-Timişoara. „Cartierul în care locuim e neîngrijit. Ar trebui luate o se­rie de măsuri pentru pavarea străzilor, pentru crearea de spaţii verzi şi pentru atâtea alte lucrări pe care cu sprijinul sfatului popular noi am putea să le rea­lizăm" — scriu comitetului executiv al oraşului Constanţa locuitorii de pe stră­zile Partizanii, Luntraşi şi Ştefăniţă Vodă. Prin asemenea scrisori oamenii muncii de la oraşe şi sate scot la iveală lipsurile care dăinue în unele sectoare de activi­tate, sgârţând cu tărie pe acei activişti ai aparatului de stat care se complac în bi­rocratism, care dau dovadă de înfumura­re şi de lipsă de atenţie faţă de cerinţele oamenilor muncii. Prin numeroase scri­sori adresate organelor de stat oamenii muncii de mască, pe duşmanii regimului democrat-popular care încearcă să se pu­nă deacurmenişul drumului nostru. Toate aceste scrisori adresate — prin intermediul presei sau direct — comitete­lor executive ale sfaturilor populare, con­­stitue o contribuţie de seama a oamenilor muncii la rezolvarea problemelor impor­tante ce stau în faţa sfaturilor populare. Aceeaşi contribuţie o reprezintă şi sesiză­rile, propunerile, sugestiile şi cererile pe care oamenii muncii le fac verbal comite­telor executive. Scrisorile, precum şi cere­rile adresate verbal comitetelor executive, constitue una din formele importante de participare a masselor la rezolvarea pro­blemelor de interes general. Organizarea primirii cetăţenilor pentru ascultarea diferitelor cereri şi plângeri, sesizări şi propuneri, precum şi rezolva­rea justă a acestora cât şi a scrisorilor venite de la oamenii muncii trebue să co­­­­stitue o preocupare permanentă pentru comitetele executive ale sfaturilor popu­lare. Dându-şi seama de importanţa ce o prezintă pentru îmbunătăţirea muncii se­sizările cetăţenilor, comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Constanţa şi-a organizat în mod chibzuit munca pentru rezolvarea justă şi operativă a cererilor locuitorilor oraşului. Personal preşedin­tele — şi în lipsa lui secretarul — comite­tului executiv primeşte cererile, fie că sunt scrise sau prezentate verbal, le analizea­ză cu atenţie şi ia măsuri pentru rezolva­rea lor. Cererile care ridică probleme de importanţă mai mare sunt discutate în şe­dinţele comitetului executiv, luându-se măsuri ca problemele sesizate să fie re­zolvate deîndată. Folosindu-se de acest sprijin inepuizabil al oamenilor muncii, comitetul executiv al oraşului Constanţa a putut să întreprindă o serie de acţiuni de interes general privind amenajarea oraşului, descoperirea şi valorificarea u­­nor resurse locale, îmbunătăţirea muncii în unităţile comerciale, etc. La sfatul popular al oraşului Constanţa, a început să se încetăţenească metoda de a se răs­punde într-un timp cât mai scurt cetăţe­nilor care sunt înştiinţaţi de măsurile ce au fost luate în urma sesizărilor făcute sau de motivele pentru care cererea lor nu a fost rezolvată în mod favorabil. De asemenea, la sfatul popular al regiu­nii Arad, cererile şi propunerile oamenilor muncii se bucură de preţuire fiind rezol­vate cu grijă şi atenţie. Pentru a avea o legătură directă cu cetăţenii şi pentru a le asculta cerinţele şi propunerile lor, pre­şedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comi­tetelor executive ale sfaturilor popular­e regionale, Oradea, Hunedoara şi al­tele au­­stabilit ore de audienţe care sunt respectate întocmai. Cu acest prilej cadrele de conducere ale comitetelor exe­cutive vin în contact direct cu oamenii muncii, le ascultă cererile şi părerile, iau cunoştinţă de anumite lipsuri care se manifestă în activitatea sfaturilor popu­lare, primesc astfel ajutorul masselor în rezolvarea diferitelor probleme-Sfaturile populare acordă o atenţie tot mai mare cererilor oamenilor muncii. Și, pe această cale, comitetele executive sta­tornicesc o legătură­­ strânsă cu massele mobilizându-le la activitatea multiplă a sfaturilor populare. Cu toate acestea tre­ime remarcat că unele comitete executive, lucrând în mod birocratic, fără o strânsă legătură cu massele privesc cu superficia­litate cererile oamenilor muncii şi nu se interesează în mod direct de rezolvarea lor. De o atitudine nepăsătoare faţă de ce­rerile oamenilor muncii, dă dovadă de pildă comitetul executiv al sfatului popular regional Timişoara. Orele de pri­mire a cetăţenilor de către membrii comi­tetului executiv — deşi au fost fixate — nu sunt respectate. Astfel, în unele zile — cum s-a întâmplat de pildă la 4 Mai, când primirile trebuia să le facă tov. pre­şedinte Ioan Moangă — cetăţenii care vin la sfatul popular regional nu au cui să se adreseze şi sunt purtaţi de la o sec­ţiune la alta. A membrii comitetului execu­tiv regional Timişoara nu urmăresc cum sunt rezolvate scrisorile oamenilor muncii. Aici scrisorile nu sunt citite de către con­ducătorii comitetului executiv, ci de către şeful secţiunii secretariat care le îndrumă direct la diferite secţiuni. Cum le rezolvă secţiunile nimeni nu se interesează. Aşa se face că din cele 245 de cereri primite de secţiunea agricolă (al cărei şef este I. Cătină) în perioada Ianuarie — Mai a. c. — 117 nu au fost rezolvate la vreme. Asemenea lipsuri grave — atitudini ne­păsătoare faţă de cererile oamenilor mun­cii — se observă şi la alte comitete exe­cutive. Lipsa de atenţie faţă de cererile oamenilor muncii scoate la iveală descon­siderarea de care dau dovadă unele co­mitete executive faţă de ajutorul ce l-ar putea primi de la oamenii muncii, antă birocratismul în care se complac unii membri ai comitetelor executive. Scrisorile, cererile şi propunerile oa­menilor muncii sunt de un mare ajutor pentru îmbunătăţirea activităţii aparatu­lui de stat. De aceea este necesar ca toate comitetele executive să acorde o atenţie deosebită organizării primirii cetăţenilor şi rezolvării cererilor lor. In acest scop este necesar ca fiecare comitet executiv să fixeze ore pentru primirea cetăţenilor de către conducătorii comitetelor executi­ve. Orele fixate pentru primire trebue să fie aduse la cunoştinţa cetăţenilor pentru­­ca ei să ştie când trebue să vie la comi­tetul executiv pentru rezolvarea probleme­lor lor. In cadrul convorbirilor, mem­brii comitetului executiv trebue să note­ze cu grijă problemele ridicate de cetă­ţeni, luând apoi măsuri ca cerinţele juste să fie deîndată rezolvate. Deasemeni, este necesar ca scrisorile oamenilor muncii să fie citite cu atenţie de oameni cu munci de răspundere din cadrul comitetului executiv, care să fie în măsură să îndrume just rezolvarea di­feritelor probleme ridicate. Totodată ce­rinţele executive trebue să urmărească ca cetăţenii să fie înştiinţaţi despre felul în care au fost rezolvate cererile lor. Este de neadmis şi trebue combătută cu tărie practica ce o folosesc unele comitete exe­cutive de a trimite spre rezolvare diferite plângeri sau reclamaţii tocmai acelor or­gane sau persoane care sunt direct vizate în scrisori. Este de datoria preşedinţilor, a vicepre­şedinţilor şi a secretarilor comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare de a urmă­ri îndeaproape felul cum se ocupă orga­nele subordonate şi secţiunile de rezol­­vare a scrisorilor ce le primesc. In acea­stă privinţă trebue organizat un control permanent, pentru a scoate la iveală ne­păsarea şi lipsa de grijă a unor activişti faţă de scrisorile oamenilor muncii. Acti­viştii care se fac vinovaţi de nerezolvarea la timp, a scrisorilor oamenilor muncii trebue să fie sancţionaţi. In acelaş timp comitetele executive tre­bue să analizeze în cadrul unor şedinţe de lucru felul în care se rezolvă scrisorile oamenilor muncii. O contribuţie de sea­mă o­ pot aduce în această privinţă de­putaţii sfaturilor populare, care au dato­ria de a se interesa îndeaproape cum se ocupă secţiunile şi alte instituţii de stat de problemele rezolvării scrisorilor venite de la cetăţeni. Deputaţii trebue să aducă la cunoştinţa comitetului executiv lipsu­rile constatate în acest domeniu, făcând totodată propuneri pentru îmbunătăţirea muncii de rezolvare a scrisorilor. Preocupându-se permanent de rezolva­rea tuturor problemelor ce le ridică oa­menii muncii, comitetele executive ale sfa­turilor populare vor cimenta şi mai mult legătura cu massele, antrenându-le în mod activ la conducerea treburilor de stat şi obşteşti şi la opera de construire a socialismului. Anul XI - Nr. 2703 4 pagini 20 bani Miercuri 10 Iunie 1953" IN NUMĂRUL DE AZ •— Consultaţie •­ Standardele de stat — mij­loc important de îmbunătăţire a calităţii­­ produselor (pag. 2-a) I— M. BERAM: Spre o mai strânsă colabo­rare între sfaturile populare şi întreprin­derile forestiere (pag. 2-a) I— V. CHIURTU: Foileton — Mustrarea celor şapte aparate (pag. 2-a)­­— Dr. C­ILICHEVICI — Sfat agricol: Să recoltăm şi să depozităm fânul în bune condiţiuni (pag. 3-a) — Tinerii din toate ţările întâmpină cu enft­­­ziasm Festivalul Mondial de la Bucureşti (pag. 3-a). — F. OREHOV: Daruri oferite monopoluri­lor (pag. 4-a) — Lucrările Congresului Mondial al Fe­meilor (pag- 4-a) — Creşterea mortalităţii infantile în Iugo­slavia (pag. 4-a) — Conferinţa primilor miniştri ai ţărilor Commonweal­th-ului (pag. 4-a) Din Republica noastră Populară Roadele schimbului de experienţă pentru aplicarea metodei Novgorodţev CLUJ. — In scopul însuşirii metodei bri­găzii complexe de înaintare rapidă în galerii a stahanovistului sovietic Novgorodţev şi a metodei graficului ciclic, o delegaţie de mi­neri de la întreprinderea carboniferă Şorocani a făcut un schimb de experienţă cu muierii din Valea Jiului. Întoarsă­ din Valea Jiului, delegaţia a împărtăşit colectivului de muncă al întreprinderii în ce constă această meto­dă sovietică şi a analizat posibilităţile intro­ducerii metodei Novgorodţev în sectorul Ticu dela minele Şorocani. Aici s-a alcătuit mai întâi o brigadă complexă compusă din 24 mi­neri, având în frunte pe minerul Alexandru Sârbu, fruntaş în producţie. Brigada a fost împărţită pe trei locuri de muncă apropiate, toate dela înaintarea în steril. Locurile de muncă au fost înzestrate cu ventilatoare electrice, perforatoare pneuma­tice și vagonetele necesare pentru efectuarea transportului de minereu. Potrivit specificu­lui, locului de muncă, s-a întocmit de către tehnicienii întreprinderii o ciclogramă care prevede îndepli­nirea unui ciclu pe schi­b la fiecare loc de muncă cu înaintarea de 1 m. de ciclu. Aplicarea metodei sovietice Novgorodțev a dat roade chiar din prima lună. Lucrând cu o viteză de înaintare de 9 m. pe zi, brigada complexă de înaintare de la sectorul Ticu a reușit ca în cursul lunii Mai nu numai să-şi îndeplinească ciclurile prevăzute, ci să şi rea­lizeze două cicluri în plus. De la 1 Iunie, metoda stahanovistului so­vietic Novgorodţev se aplică şi la mina Tă­­maşa. Rezultatele obţinute până acum la mina Şorocani au făcut ca şi salariile minerilor să crească. Şeful de brigada Alexandru Gârbu care a câştigat 985 lei in luna Aprilie, a pri­mit pe Mai 1.442 lei. Si mineri din brigada condusă de el şi-au sporit cu mult câştigu­­­rile. (Agerpres). Cu ajutorul metodelor sovietice Muncitorii uzinei „Progresul“ din Brăila a­­plică pe scară tot mai largă metodele de muncă sovietice. In ultimul timp, 9 strungari au trecut la fo­losirea metodei Colesov reuşind să realizeze frumoase succese. Printre ei se află strun­garii Gh. Gojgaru şi Ştefan Tiberiu ale că­ror strunguri au atins o viteză de 600 ture pe minut, executând 35 piese diferite, precum şi Şerban Stan şi Ion Mihai care au strunjit 175 piese, folosind aceiaşi viteză de turaţie. Aplicarea metodelor sovietice a făcut ca numărul stahanoviştil­or uzinei să crească cu 8 numai într’o lună. Printre noii stahanovişti sunt şi Ianulis Zambutis care aplică metoda Voroşin şi care a calificat la locul de produc­ţie 6 muncitori, şi Nicolae Savin care-şi de­păşeşte lunar planul cu 15 la sută datorită aplicării metodelor Bâcov-Borichevici şi Vo­­roşin. ZENOBIA BALMUŞ corespondent voluntar Toate forţele pentru o recoltă îmbelşugată! Iniţiativa S. M.T. Sf. Gheorghe SF. GHEORGHE (de la corespondentul no­stru). — Pe ogoarele gospodăriilor colective din raionul Sf. Gheorghe, grâul de toamnă se leagănă în valuri mari, prevestind recolta bogată a anului 1953. Csomos Ferencz, şeful atelierului staţiunii de maşini şi tractoare 53. Gheorghe a înţe­les că pentru culegerea în cel mai scurt timp a recoltei se cer eforturi mari din partea S.M.T. învăţând din bogata experienţă a tracto­riştilor sovietici. Csomos Ferencz sprijinit de directorul staţiunii a alcătuit un nou sis­tem de cuplare a maşinilor agricole. Sistemul acesta constă în legarea unei secerători-le­­gători de tractor, de aceasta este legat apoi un sistem de grape, iar după grape, este cu­ Fruntaşi în muncile de ARAD.­­ Membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaită“ din comuna Se­­c­eani, regiunea Arad, muncesc cu avânt pen­tru obţinerea de recolte sporite, aplicând în­tocmai regulile agrotehnice.. Până acum, ei au plivit toate culturile de păioase de toamnă şi primăvară de pe o su­prafaţă de 1178 ha. Totodată au făcut prima prăşiţă la 72 ha. floarea soarelui, 20 ha. sfe­­clă de zahăr, 11 ha. sfeclă furajeră, etc. In prezent, colectiviştii din această gospodare agricolă colectivă au început praşila Il-a la plată discuitoarea. In urma discuitoarei, ur­mează al doilea sistem de grape. Acest sis­tem de cuplare a maşinilor economiseşte pe lângă timp, şi o însemnată cantitate de car­buranţi. Acelaş tractor execută deodată patru operaţii complecte, înlocuind munca unui mare număr de oameni. Cu ocazia unui schimb de experienţă or­ganizat la S.M.T. Sf. Gheorghe, tov. Csomos Ferencz a prezentat noul sistem de cuplaje în faţa delegaţilor din partea tuturor staţiu­nilor de maşini şi tractoare din Regiunea-­ Autonomă Maghiară. Participanţii la schimbul de experienţă şi-au luat angajamentul de a introduce acest sistem de cuplaje la Mate staţiunile din Re­giunea Autonomă Magh­ară, întreţinere a culturilor aceste culturi, executând în acelaş timp şi lu­crările de întreţinere in grădina de zarzavat. Paralel cu muncile de întreţinere, colecti­viştii din Seceani se pregătesc intens şi pen­tru campania de recoltare. Până acum, ei au terminat reparatul unui număr de 17 sece­­rători-legători, 14 cositori etc. şi lucrează in­tens la pregătirea şi amenajarea ariilor. Fruntaşi în muncile de întreţinere a cultu­rilor sunt colectiviştii din brigada I-a, con­dusă de Mihai Gligor, precum şi cei din bri­gada II-a condusă de Vasile Iancu. Pregătiri pentru recoltare GALAŢI (dela subredacţia noastră). — Datorită avântului cu care au muncit în cam­pania însămânţăriilor de primăvară, tractoriş­tii dela S.M.T. Chiraftei, raionul Bujoru, care au lucrat la gospodăriile agricole colective din Băleni, Cucu, Oasele, Plevna, etc. şi la întovărăşirile agricole au înscris frumoase realizări. După intrarea în staţiune a brigăzilor de tractoare, conducerea S.M.T., tehnicienii şi tractoriştii au început pregătirile în vederea reparării şi revizuirii întregului parc de maşini şi tractoare. Organizându-şi temeinic munca şi intensi­ficând întrecerea socialistă, tractoriştii — a­­jutaţi de mecanicii de sector şi şefii de brigadă — au reuşit până la 3 iunie să repare şi să revizuiască complect 40 trac­toare, 48 pluguri, 21 batoze, 10 secerători­­legător, di­­agoane dormitor, 9 cisterne şi al­ele. In scopul folosirii întregii capacităţi a tractoarelor, au fost confecţionate 9 şaibe pentru cuplarea a 2 batoze la un tractor, iar în prezent se dă zor­ pentru confecţiona­rea a încă 3 saibe pentru cuplarea batozelor. In mod deosebit şi-au adus aportul lor în aceste munci tovarăşii C. Grecu, E. Vlase, S. Crivăţ, N. Vârgolica şi alţii, care pe lân­gă realizarea sarcinilor înainte de vreme, au executat lucrări de cea mai bună calitate. Conducerea S.A­.T., ajutată de agronomul şef şi mecanicii de sector, a organizat în a­­ceastă perioadă un curs de pregătire a me­canicilor de batoză şi altul de mânuitori de secerători-a legători. La aceste cursuri participă regulat un nu­măr de 36 tractorişti şi tractoriste. Lecţiile teoretice şi practice sunt pregătite şi preda­,­te de tovarăşii Eugen Cubici, agronom şef, C. Chiria­c, mecanic agricol, Isac Butunoi, mecanic de sector, care se străduiesc ca ti­nerii tractorişti să-şi însuşească lecţiile pen­tru a putea mânui cu pricepere maşinile. In acelaş timp, pentru ca muncite de recol­tare, treeriş şi desmiriştit să se desfăşoare la un nivel agrotehnic superior, s’au creiat de pe acum condiţiile ca în unele gospodării colective şi întovărăşiri deservite de S.M.T. Chir­altei să se aplice la treeriş metoda sta­hanovistului sovietic N. Brediuc. Conducerea­­staţiunii studiază deasemenea posibi­­tăţile extinderii acestei metode la toa­te unităţile socialiste şi întovărăşirile agri­cole pe care acest S.M.T. le deserveşte, în scopul îndeplinirii la timp a muncilor din campania agricolă de vară. Avântul continuu al industriei noastre socialiste MAI MULT CĂRBUNE ŞI PETROL In anii puterii populare industria carboniferă a cunoscut şi cunoaşte o deosebită dezvoltare. La sfârşi­tul anului 1952 producţia de căr­bune a crescut aproape de două ori faţă de cea din anul 1948. In pri­mul trimestru al acestui an minerii au dat patriei cu 17 la sută mai mult cărbune decât în perioada co­respunzătoare a anului trecut. Succesele de seamă ale indus­triei carbonifere se datoresc in bună măsură şi grijii pe care par­tidul şi guvernul o acordă acestui important sector al economiei na­ţionale, grijă oglindită în expu­nerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej la Consfătuirea muncitorilor mineri din industria carboniferă de la Petroşani şi în cuprinsul Hotărîrii guvernului şi partidului din 3 Iulie­­1952. Avântul puternic al industriei noastre carbonifere este în acelaş timp u­n rod al ajutorului fră­ţesc, multilateral acordat de Uniunea Sovietică. Minele noas­tre sunt înzestrate cu maşini­­unelte miniere perfecţionate, ca de pil­dă, com­presoare, ventilatoare, maşini de extracţie, perforatoare electrice, locomotive de mină, etc., sosite din Uniunea Sovietică cât şi cu utilaj minier românesc. In cadrul întrecerii, socialiste s’a lărgit caracterul de masă al mişcării stahanoviste. Astăzi, 743 mineri poartă titlul înalt de staha­­novist iar alţi peste 3200 mineri sunt fruntaşi în producţie. Paralel cu sporirea producţiei de cărbune au sporit şi realizările so­­cial-culturale din industria carboni­feră. In perioada de timp care a trecut de la Consfătu­irea din Petro­şani, au fost date în folosinţă mi­nerilor 260 apartamente indivi­duale, 3 cantine cu o capacitate de 1.100 locuri, 8 băi cu un total de 388 duşuri şi un club cu o capa­citate de 300 locuri. Alături de industria carboniferă, industria petroliferă a luat şi ea o deosebită desvoltare. In anul 1952 planul de producţie ia pincipal de produse ca : benzină, motorină, uleiuri a ost îndeplinit în propor­ţie de 101,6 la sută. Deasemeni, productivitatea muncii în industria petroliferă a crescut faţă de anul 1951 cu 18,2 la sută însufleţiţi de succesele obţinute până acum, petroliştii muncesc cu puteri sporite pentru a da viaţă lo­­zincii „A mai mult petrol pentru pa­trie, pentru pace şi socialism“. CETATEA FONTEI ŞI A OŢELULUI Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ se vede de departe, printre munţii ce înconjoară stră­vechea aşezare a Hunedoarei. Fur­nalele înalte trimit mereu mai mult metal pe care vrednicii metalur­­giş­ti îl transformă în minunate maşini şi unelte. In locul vechilor uzine de fier s’a făurit în anii puterii democrat­­populare o uriaşă cetate a oţelului. Viaţa oţelarilor şi jurnaliştilor s'a schimbat, iar munca s’a transfor­mat din robie în adevărată bucu­rie a vieţii. Imensa întindere pe care este a­şezat astăzi combinatul siderurgic este dominată de un uriaş de fi­r şi oţel. Este noul furnal construs recent, care datorită ajutorului so­vietic s’a înălţat într'un timp uimi­tor de scurt. Lângă furnal este totdeau­na forfotă. Deşi a intrat în funcţiu­ne de­­o bună bucată de vreme, muncitorii din celelalte sectoare vin adesea după schimb sau înainte de a începe lucrul să privească din nou poate pentru a zecea oară această măreaţă construcţie. Echipa stahanovistului Ştefan Cazan se pregăteşte de şarjă. Peste puţin va începe să curgă şuvoiul de fontă incandescentă. Sarcina de plan pe această zi va fi depăşită. Alături de muncitorii de la noul fur­nal, şi ceilalţi jurnalişti duc aceeaşi luptă dârză pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin. Cele trei echipe de la furnalul nr. 2 folo­sesc cu pricepere metoda maistrului sovitic A­l. Filipov. Aşa au reuşit ca în Mai să dea cu 22,85 la sută mai multă fontă. Ei nu sunt sin­guri şi cei de la furnalul nr. 3 apli­când tot metoda sovietică de lucru a lui Filipov, au depăşit normele cu peste 16 la sută. Lupta pentru îndeplinirea mai devreme cu un an a sarcinilor mă­reţe ale cincinalului, a cuprins în­treg colectivul combinatului. Oţe­­larii smulg cuptoarelor lor tot mai multe şarje într’un timp mai scurt. BUNURI DE LARG CONSUM In lupta pentru desvoltarea ne­încetată a economiei noastre naţio­nale, în acţiunea de ridicare a ni­velului de trai al oamenilor muncii, sectorul industriei uşoare aduce o importantă contribuţie. Acest sec­tor­­important al economiei naţiona­le cunoaşte an de an o mare des­­voltare, sporindu-şi necontenit pro­ducţia, sortimentele şi calitatea ţe­săturilor, tricotajelor, confecţiilor, încălţămintei, articolelor casnice. Realizările obţinute au fost po­sibile datorită ajutorului neprecu­peţit şi multilateral pe care indus­tria uşoară — alături de întreaga noastră industrie — l-a primit din partea Uniunii Sovietice, ajutor concretizat în materii prime, semi­fabricate, utilaje, documentaţie teh­nică, ajutor tehnic în proiectarea şi construirea unor noi întreprinderi, experienţa în domeniul organizării şi conducerii fabricilor şi uzinelor. In anii regimului de democraţie populară o serie de întreprinderi mici s’au transformat în fabrici spaţioase, cu ateliere luminoase, în care condiţiile de muncă se îm­bunătăţesc continuu. In sectorul încălţăminte de pildă s'a reuşit mecanizarea a 80 la s­ută din operaţiunile ce se făceau manual. In sectorul bumbac un nu­măr de 9 filaturi şi-au desvolltat capacitatea de producţie prin insta­larea de utilaj modern, şi-au înzes­trat secţiile cu noi maşini de mare randament. Au fost mărite fabrici din sectorul sticlă cum sunt acelea de la Scăeni şi Târnăveni, iar altele au fost complect reconstrui­te cum este cazul fabricii de sti­clă din Azuga. Paralel cu aceasta, s-au construit şi au intrat în funcţ­ie noi fabrici şi uzine, cum ar fi de pildă fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu - Dej”, Uzinele Textile Moldova, ,,Textila”-Griviţa, „Encsel Mauriciu“ şi­ altele. Intensificarea întrecerii sociali­ste, folosirea din plin a înaintate­lor metode de lucru sovietice, au făcut ca din rândul celor ce mun­cesc în industria uşoară să apară muncitori şi tehnicieni de frunte, stahanovişti şi fruntaşi în produc­ţie. Astăzi 2.000 stahanovişti şi 19.500 fruntaşi în producţie mun­cesc în acest sector industrial. Filatoarea stahanovistă Elena Chişiu de la „Industria Bumbacului“, stahanoviştii Moise Herşcovici de la Kirov“, Constantin Pârvu de la U.C.R., Forman Octavian dela „Vitrometan", Niculae Militarii dela „Nicolae Bălcescu”, sunt muncitori de frunte. Trimestrul I al acestui an mar­chează noi succese ale industriei uşoare. Planul de producţie pe a­cest trimestru a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută realizân­­du-se o creştere a volumului pro­ducţiei de 17,96 la sută faţă­ de perioada corespunzătoare a anului trecut. In acelaş­i timp, indicele de calitate a fost îmbunătăţit la ţesă­turile de bumbac cu 0,70 la sută, la ţesăturile de lână cu 2 la sută, la confecţiuni de costume bărbăteşti cu 0,98 la sută, etc. In vederea Festivalului Mondial al Tineretului ce va avea loc la Bucureşti, colectivele de muncă din industria uşoară pregătesc nume­roase produse noi. A început pro­ducţia de noi articole de ţesături din bumbac şi mătase, imprimate cu motive variate, precum şi de alte numeroase produse noi ale industriei pielăriei, sticlăriei, trico­tajelor, etc. Turneele teatrelor din Capitală şi provincie După închiderea stagiunii, teatrele dinn Capitală şi cele din provincie întreprind nu­meroase turnee în ţară, contribuind astfel la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii. Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti va face un turneu între 15-20 iunie în oraşele Reşiţa, Caransebeş, Lugoj, Simeria, Hunedoara, Lupeni, Petril­a, Petroşani, Tg. Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Sighi­şoara, Oraşul Stalin. Se va prezenta piesa „Schimbul de onoare” a cunoscutului nostru dramaturg Mihail Davidoglu, laureat al Pre­miului de Stat. Această piesă oglindeşte lup­ta împotriva actelor de sabotaj ale unor ele­mente duşmănoase regimului nostru de demo­craţie populară, indreptate împotriva schim­bului de onoare organizat de muncitorii uzi­nelor „Metalurgul Roşu” in cinstea zilei de 1 Mai. Spectacolul, realizat în regia lui Al.. Finţi, maestru emerit al artei, se va prezenta în pre­mieră la uzinele „Oţelul Roşu“. Teatrul Armatei va întreprinde între 9 iu­nie şi 5 Iulie un turneu cu piesele „Căsătoria” şi „Jucătorii de cărţi” de N. Gogol, capodope­re ale dramaturgiei realiste ruse, precum şi cu noua lucrare dramatică originală „Intr’o noapte de vară“ de A. Baranga, laureat al Premiului de Stat, inspirată din viaţa mem­brilor unei gospodării agricole colective din ţara noastră. Teatrul CFR Giuleşti se află , în turneu încă de la 16 Alai a. c. Turneul va dura până la 30 iunie, având în repertoriu piesele „Viaţa începe din nou“, de scriitorul Vadim Soboco şi piesa „Vară furtunoasă" a tânărului scriitor Valeriu Luca în care este înfăţişat un aspect al transformării socialiste a agri­culturii în ţara noastră. Piesele vor fi prezen­tate în oraşele Galaţi, Brăila, Bârlad, Huşi, P. Neamţ, Bacău, Paşcani, Iaşi, Tg. Mureş, Câmpia Turzii, Cluj, Oradea, Arad, Timi­şoara, Reşiţa, Băile Herculane şi Lupeni. Teatrele din diverse oraşe din ţară organi­zează deasemeni turnee cu piese din reper­toriul clasic şi contemporan. Astfel, Teatrul de Stat din Petroşani va efectua un turneu între 14 Iunie—27 Iulie cu piesele „Familia lui Allan“ de Gusein Muhtarov, „30 de ar­ginţi“ de Howard Fast şi „Tartuffe“ de Mo­liere. Teatrul de Stat din Bacău se află în turneu de la 2 Iunie—18 Iulie. Teatrul Se­­cuesc de Stat din Tg. Mureş va prezenta în turneu între 17 Iunie—13 Iulie piesa „Fur­tună în munţi” a scriitorilor Laslo Kiss şi Doszo Kovács. Turneele celorlalte teatre din ţară vor avea­ loc astfel: Teatrul de Stat din Brăila intre 15 Iunie—14 Iulie, Teatrul de Stat din Craiova între 26 Alai—11 iunie, Teatrul de Stat din Sibiu între 30 Mai—13 Iulie cu piesa „O fa­milie renumită” de B. Romasov, iar Teatrul de Stat din Baia Mare a pornit în turneu de la 1 Iunie. (Agerpres).

Next