România Liberă, august 1953 (Anul 11, nr. 2748-2773)

1953-08-01 / nr. 2748

Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Regiunea Bucureşti poate şi trebue să depăşească rezultatele obţinute la treerîş La strânsul recoltei, regiunea Bucureşti a obţinut o serie de succese. La majoritatea culturilor păroaşe, secerişul a fost­ de acum terminat, iar planul de treeriş­ a fost prai muit de jumătate realizat.'' ’ ' Dar în raport cu posibilităţile existente tree­­rişul se,d jşsfăşoartim,încă ,înteţim, ritm. rent. pe­, fiind folosite toate" posibîlitaţie "îe" care"re­giunea d'spune. Nefolosirea tuturor posibi­lităţilor de treer în regiunea Bucureşti îşi are explicaţia în unele deficienţe în organi­zarea acestei munci. Sunt numeroase cazu­rile ^când ariile nu s’au, pregătit din timp, până la amenajarea lor,­ pierzându-se zile de muncă. Bunăoară în comuna Cuza Vodă dirn­ raionul Călăraşi s’a fixat mai întâi o singură arie pentru cele tr­ei sate. Cum era şi firesc, aceasta a creat multe greutăţi în ceea ce priveşte desfăşurarea treerişului.. Unul dintre factorii­ de­ care depinde, în măsură h­otărîtoare grăbirea treerişului este organizarea în bune condiţii „a cetelor. In regiunea Bucureşti însă, problema cetelor de treer­ a fost în unele locuri neglijată în mod neper­m­is.. In unele raioane cetele nu s’au or­ganizat la timpul potrivit, oamenii fiind în felul acesta lipsiţi de posibilitatea de a şti când se porneşte treerişul şi ca atare n’au putut începe această muncă în mod orga­nizat. La fel de grav este faptul că organi­zarea cetelor de treer— acolo unde a existat această preocupare — ,nu s’a făcut în mod corespunzător. In­ această­­direcţie există nu­meroase cazuri de birocratism. In comuna Albești din raionul Slobozia de pildă, cete­le de treer s’au constituit fără ca sfatul popular comunal să se consulte cu cetă­ţenii. S’a ajuns astfel la situaţia că o­a­meni­i incluşi în cete să nu întrunească condi­ţiile necesare pentru a se ajuta reciproc. La unele cete se găseau prea multe atelaje, la altele se găseau prea puţine. In legătură cu organizarea cetelor­ de treer în regiunea Bucureşti s’a manifestat şi o altă tendinţă. In unele comune, ca­ de pil­dă Crevenicu din raionul Vida, neglijându-se timp îndelungat formarea cetelor, s’a ajuns la so­luţia ca ele să se organizeze pe arie chiar In ziua când oamenii vin la treeriş. Se înţelege In legătură cu unele lipsuri care mai există în organizarea treerişului dda sine că „sistemul“ acesta a dus la multe neajunsuri, pierzându-se un timp preţios de muncă. Deosebit­ de important pentru efectuarea treerişului..In.trTin .termen .scurt .este. şi felul cum se organizează în comune munca atelajelor, in regiunea Bucureşti există ra­­­­ioane unde această­ problemă a fost just so­luţionată. Astfel, în raionul Brăneşti trans­portul snopilor' de pe câmp' la aici se face 'î­n' brune condiţiuni,’ după unu’ plan judi­cios întocmit, lucru care a dus la ’realizarea’ şi depăşirea în unele zile a vitezei zilnice de treer planificată pe raion. In câteva raioane insa problema organizării muncii atelajelor a fost, ca şi cea a cotelor, desconsiderată. In raioanele Călăraşi, Slobozia — de exemplu — munca atelajelor pe ani şi transportul la ba­zele de recepţie se fac­ la voia întâmplării. ..Nu-i de nvrare de aceea că batozele au adese­ori goluri de producţie şi că, în unele cazuri cantităţile de crereare provenite din cotă­ nu sunt duse la timp la bazele de recepţie rămânând la aici chiar şi noaptea. Acum în campania,.de treeriş se pune cu ascuţime şi problema felului în care staţiu­nile de maşini şi tractoare îşi­ duc la în­deplinire sarcinile lor. In regiunea Bucureşti sunt numeroase S.M T. care — organi­­zându-şi cum trebue activitatea — au putut să treeze însemnate cantităţi de cereale. Aşa este de pildă S.M.T. Bogdana. Cea mai mare parte a brigăzilor acestei staţiuni lu­crează, în bune condiţiuni, reuşind să depă­şească zilnic norma de lucru planificată pen-t­­tru fiecare batoză. Dar alături de această unitate există altele care muncesc defectuos îrn campania de treeriş. S.M.T. Titu, Tătă­­răştii de Jos, Nanov, Ulmuleţ, etc., şi-au executat reparaţiile fără simţ de răs­pundere. Urmările s’au văzut acum la tree­r'ş, când un însemnat număr de tractoare şi batoze s'au defectat chiar dela pornirea lor. Alte S.M.T. nu s’au aprovizionat cu carbu­ranţi şi lubrefianţi în cantităţi îndestulă­­­toare, fapt care face ca tractoarele să nu poată lucra în anumite zile din lipsă de com­bustibil, iar batozele să-şi uzeze piesele prea repede, dat fiind că lucrează neunse. Lipsuri serioase se observă la S.M.T. din regiunea Bucureşti şi in ceeace priveşte aplicarea me­todelor înaintate de muncă. S.M.T. Miroşi din raionul Roşiorii de Vede, bunăoară, şi-a pla­­nificat să aplice metoda Breduic la mai multe batoze. S’au făcut cercetări şi s’a văzut că pentru aceasta erau toate condiţiile necesare Dar, staţinea n’a păşit mai departe. Metoda Brediuc nu se aplică până în prezent la nici o batoză a acestei staţiuni. Aceeaşi si­tuaţie se remarcă şi la alte staţiuni.­­ Regiunea Bucureşti are toate posibilităţile să termine treerişul la vreme, ducând mai departe unele rezultate bune obţinute. Datoria comitetului executiv regional este de a lua măsuri în vederea lichidării lipsurilor ce mai există la treeriş, preocupându-se cu grijă deosebită de folosirea tuturor posib­li­­tăţilor în scopul realizării şi depăşirii vitezei zilnice de lucru. Pentru realizarea şi depăşirea vitezei zil­nice de lucru, e nevoie ca toate garniturile de treer să intre de îndată în funcţiune şi sa lucreze continuu cu­­întreaga lor capacitate. In acelaş timp trebue luate măsuri de consti­tuire a cotelor şi de organizare a lor în aşa fel încât să-şi poată desfăşura munca în con­diţii optime. Se cere o justă reglementare a muncii atelajelor în comune. Să fie progra­mate atelaje suficiente pentru lucrările care privesc treerişul: transportul la arii, munca pe arii, transportul cotelor. O atenţie deose­bită trebue să dea sfaturile populare îndru­mării muncii staţiunilor de maşini şi trac­toare, lichidării lipsurilor ce s’au manifestat în activitatea acestor unităţi, acum în cam­pania de treeriş. Treerişul nu aşteaptă. F.1 trebue făcut la timp altfel se poate pierde din recolta bogată de grâne din anul acesta. H. MATEI și I. PAVELESCU DECORAŢI CU „MEDALIA ” Ilarion Mititelu, Inginer Gheorghe Marin, Resp. cu prop. şi agit. în Comit. UTM Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Alexiu, Preşed­­ind. Intrep. 30 Construcţii; Carol Moarte, Se­cretar Sindicat Intrep. 30­ Construcţii; Şte­fan Fughina, Inginer şef şarit. Muzeul R.P.R.; Dumitru­ Buturugă, Pietrar şanţ. Muzeul R.P.R.; Stan Berbec, Pietrar monteur, şan­t. Muzeul R.P.R.; Fofircă Matache, Dulgher şanţ. Muzeul R.P.R.; Ioan Fenig, Zidar şanţ. Muzeul R.P.R.; Tăna­se Grigore, Meşter, şanţ. Mu­zeul R.P.R.; Vlăduţ Preotu, Dulgher şanţ. Muzeul R.P.R.; Ion Stoica, Muncitor şanţ. Muzeul R.P.R.; Vasile Naicu, Muncitor, şant. Muzeul R.P.R.; Artur Voinea, Inginer şef, Intrep. 301; Ioan Dincă, Director Intrep. 301; Iosif Moisch, Maistru Intrep 101 şanţ. Sala Congres-Floreasca; Aurel Ana, Şef echipă zi­dar, Intrep. 20) Construcţii; Samoilă Duncan, Inginer con­d. lucrări Intrep. 30 Construcţii; Vasile Neagu, Mozaicar, Intrep. 30 Construc­ţii; Ion Albu, Şef şanţ. I C.B.; Grigore Tudor, Tehnician, şef. şanţ. intrep. 106 Inst.; Gheor­­ghe Stanciu, Comand, brig. 66 Unit. 111 In- ■ trep. 30 Construcţii; Dumitru Chinciota, Corul, tehnic trib Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Floca, Mozaicar Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Stan, Dulgher, şef echipă Intrep. 30 Construcţii; Ilie Popa, Subinginer con­structor Intrep. 30 Construcţii; Mihai Guluţă, Mecanic draglinist Intrep. 30 Construcţii; Alexandru Zemschi, Mecanic Intrep. 30 Con­strucţii ; Dumitru Baruga, Mecanic screper Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe­­ Chiriac, Mecanic şef Atei, Intrep. 30 Cor­stru­cţ­ii; Mi­hai Cojocaru, Mecanic buldozerist, Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Petrescu, Dulgher, In­trep. 30 Construcţii; Artim­on Subcinschi, Mecanic escavatoris­t, Intrep. 30 Construcţii; Ion Gheoartă, Mecanic Intrep. 30 Construc­ţii; Constantin Cilibeanu, Mecanic Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Dragnea, Bucătar şef Intrep. 30 Construcţii; Florea Sima, Meş­ter coordonator Intrep. 30 Construcţii; Pe­­trache Panait, Mecanic draglinist Intrep. 30 Construcţii; Tudor Arsene, Zidar, şef echipă, Intrep.­ 30 Construcţii; Il­ie Ghiţă, Zidar, Intrep. 30 Construcţii; Iosif Lévai, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii; Ion Marton, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii; Constantin Barbu,­Mecanic , electrician, Intrep. 30 Con­strucţii; Nicolae Preisler, Strungar Intrep. 30 Construcţii;, Marin Neagu, Meşter dulgher Intrep. 30­ Construcţii;­ Ştefan Weiss, Maistru miner Intrep. 30 Construcţii ; Elena Ionescu, Doctor higanist Intrep. 30 Construcţii; Constantin Orpişan, Comand, echipă brig. 73 Intrep. 30 Construcţii; Ion Diaconescu, Resp. cu prod. şi calificarea Intrep. 30 Con­strucţii; Maria Vasilica, Brigadieră Unit.­­ Intrep. 30 Construcţii; Alexandru Manzat, Brigadier Unit. II Intrep. 30 Construcţii; Constantin Roşu, Comand. Unit.­ II Intrep 30 Construcţii; Constantin Dobre, Comand Unit. II Intrep. 30 Construcţii; Vasile Badiu, Comand. Brig. nr. 14 Intrep. 30 Construcţii; Petre Amarandei, Comand de Unitate In­trep. 30 Construcţii; Gavrilă Iancu, Comand Brig. 11 Intrep. 30 Construcţii; Sinen­a Mil­­stein, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii; Şte­­fania Boca, Brigadieră Intrep. 30 Con­strucţii; Gheorghe Şchiopu, Brigadier Unit­­, Intrep. 30­­Construcţii; Traian Grumăzescu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Ion Radu, Comandant Brig. 9 Intrep. 30 Construcţii; Maria Georgescu, Comandant Brig. 19 In­trep. 30 Construcţii; Mihai Buşiţă, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Elena Badea, Comand Brig. 20 Intrep. 30 Construcţii; Zina Chili­­pirea, Comand. Adj. Brig. II Intrep. 30 Con­strucţii; Florica Constantin, Comand, echi­pă Brig. III Intrep. 30 Construcţii; Maria Pufulete, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Con­strucţii; Gheorghe Ciucă, Brigadier Unit. I Intrep­ .30 Construcţii; Elena Cojocaru, Şef echipă­­Brig. III Intrep. 30 Construcţii; Ma­ria Barbarac, Brigadieră Unit. 1 Intrep. 30­­Construcţii; Gherghina Grecu, Şef echipă brig. 20 Intrep. 30 Construcţii; Ion Băjenaru, ■Resp prod. şi calificare Intrep. 30 Con­strucţii; Gheorghe Straut, Resp. prod. şi ca­lificare, Intrep. 30 Construcţii; Petre Colceru, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Oprea, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Marcu, Brigadier Intrep. 30 Con­strucţii; Maria Naghernaia, Brigadieră In­trep­. 30 Construcţii; Ioana Leucă, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii; Ion Lefter, Comand. Brig. 72 Intrep. 30­ Construcţii; Valeriu To­gan, Comand. Brig. 77 Intrep. 30 Construc­ţii; Maria Voinea, Comand. Brig. 35 intrep. 30 Construcţii; Ion Cocorescu, Comand. Brig. 79 Intrep. 30 Construcţii; Evlampie Serghei, Comand. adj. brig. 35 intrep. 30 Construcţii; Uţa Vlad, Brigadieră . Intrep. 30 Construcţii; Constantin Minciună, Comand. Brig. 8 Intrep. 30 Construcţii; Ion D. Ivan, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Vignandi Rafaela, Com­and. echipă. Intrep. 30 Con­strucţii; Neagu Danciu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Grigore Mocanu, Comand. Brig 35 Intrep. 30 Construcţii; Leonid Voinea, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Aneta Păcuraru, Comand. echipă brig. 34 Intrep. 30 Construcţii; Mufui Clebi, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Turianu, Comand­adj Brig. 6 Intrep 30 Construcţii; Pavel Vicol, Comand. echipă intrep. 30 Con­strucţii; Marin Doitoiu, Comand, echipă , In­trep. 30 Construcţii; Dumitru Dorohoiceanu, Comand, brig. 37 Intrep. 30 Construcţii; Ion Roşu, Comand­, brig. 33 Intrep. 30 Con­strucţii; Eugen Rouă, Comand, brig. 41 In­trep. 30 Construcţii; Simion David, Meşter Intrep. I Instalaţii; Elias Silberman, Şef lu­crări Intrep. 18 Instalaţii; Ilie Isac, Meşter pavator I.C.B.; Gheorghe Urseanu, Şef şan­tier I.C.B.; Ioana lonescu, Muncitoare astral­­giu I.C.B.; Emil Ionescu, Şef şantier I.C.B.; Iulius Câmpeanu, Şef atelier Intrep. 207; Ilie Manea, Şef echipă Intrep. 19 Instalaţii; Ioan Mândrescu, întreprinderea 105; Nicolae Taschi, Betonist Intrep. 105 Montaje; Maria Arva, Betonistă Intrep. 105 Montaje; Nicolae Neagu, Şef echipă Intrep. 207; Constantin Petrescu, Tâmplar Intrep. 207; Gh­erciu Pa­nait, Meşter Intrep. 19 Instalaţii; Constantin Budurescu, Comand.­­ Brig, Intrep. 30 Con­strucţii; Constantin Sora, Brigadier electri­cian Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Jalbă, Comand. de echipă Intrep. 30 Construcţii ; Grigore Francisc, Pavator I.C.B.; Ion Da­mian, Grădinar Intrep. Horticolă ,,l Mai“; Iosif Klein; Constantin Racoviţă; Gheorghe Tutunaru, Comand. echipei Brig. 74 Intrep. 30 Construcţii; Vasile Pista,­ Comand. brig. 61 Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Crăciunescu MNCI­“ Comand. adj. Brigadă 61 Intrep. 30 Con­strucţii; Anatolie Gluşca, Brigadier sudor Intrep. 30 Construcţii; Ion Petre, Şef echipă brig. 62 Intrep. 30 Construcţii; Vasile Al­­dea, Comand, adj. brigada 69 Intrep. 30 Construcţii; Grigore Mocanu, Brigadier trac­torist Intrep. 30 Construcţii; Ilie Ferugiu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Titu, Comand, adj. brigada 68 Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Polasca, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construcţii; Petre Pelin, Bri­gadier brig. 33 Intrep. 30 Construcţii; Ion Târu, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construc­ţii; Filimon Floarea, Brigadier tractorist unitatea III, Intrep. 30 Construcţii; Constan­tin Stanciu, Brigader tractorist Intrep. 30 Construcţii; Reget Galin, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Virgil Rădoi, Comand, bri­gada 36, Intrep. 30 Construcţii; Marin Boa­­ca, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Stan, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Ioan Suciu, Comand, brigada 68 Intrep. 30 Con­strucţii; Gheorghe Gavrilă, Comand, brigada 73 Intrep. 30 Construcţii; Dionisie Ciocârlan, Comand, brigada 74 Intrep. 30 Construcţii; Marin Basca, Comand, brigada 61 Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Ianculovici, Comand, brigada 62 Intrep. 30 Construcţii; Marin To­­fianu, Comand, brigada 63 Intrep. 30 Con­strucţii; Mircea Tonescu, Comand, brigada 31 Intrep. 30 Construcţii; Sigmund Herşco­­vici, Inginer şef adj. intrep. 30 Construcţii; Paraschiv Benescu, Brigadier comand, adj. intrep. 30 Construcţii; Luigi Strenatt­, Teh­­n­ian Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe M­a­­rinescu, Tehnician Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Savu, Tehnician Intrep. 30 Con­strucţii; Gheorghe Andrei, Tehnician Intrep. 30 Construcţii; Mircea Sfetescu, Arhitect; Zoltán Gru­ndl, Arhitect; Margareta Spirescu, Arhitect; Traian Stănescu, Arhitect; Stelian Gănescu, Arhitect; Ion Ressu, Arhitect; Ri­chard Bordenache, Arhitect; Tiberiu Ricci, Arhitect; Teodor Polak, Inginer; Călin Bră­­escu, Desenator; Mihai Macovei, Inginer; Walter Schapira, Inginer. DIN REALIZĂRILE SFATURILOR POPULARE INTR’UN SAT DIN TIMIŞOARA O zi de vară cu soare din belşug. Căldura e dogoritoare. In maşina cu care călătorim e zăpuşală. Satele răsfirate­ de o parte şi de alta a drumului rămân­­mereu în urmă. In sfârşit maşina s’a oprit. In faţa noastră se află priveliştea încân­tătoare a comunei Belinţ din regiunea­ Ti­mişoara. ... - r Belinţ este o comună ca multe altele din ţara noastră. Sunt mulţi ani de când a luat maştere comuna aceasta. Data precisă nu şi-o aminteşte nimeni. Doar­ râul­ Bega care îşi poartă apele prin preajma comunei ar putea să ştie. Dacă râul acesta care îşi poartă necontenit apele tulburi ar avea glas, multe, foarte multe lucruri ar putea să ne istorisească. Că doar aici, în preajma râului s’au petrecut lucruri care nu pot fi uitate cu­­uşurinţă. Despre viaţa plin­ă de obidă, despre traiul greu pe care îl duceau, ţăranii muncitori în vremea regimului burghezo-moşieresc ar­ fi multe de povestit. Dar despre trecut oa­meni, vorbesc mai puţin. Preocuparea­­ fie­căruia este acum de a aduce o contribuţie tot mai însemnată la viaţa nouă care se clădeşte pe plaiurile patriei no­astre. Şi în comuna Be­­linţ multe lucruri noi s’au făcut. Dacă­ cineva ar fi lipsit 5—6 ani din această comună şi s’ar reîntoarce astăzi nu ar mai recu­noaşte-o. Clipe pline de bucurie Cu câteva luni în urmă locuitorii comunei Belinţ­­ au ’ trăit clipe de mare bucurie . Era într’o­ seară. Pe uliţele comune­ era o ani­m.iar’e deosebită Adunaţi în grupuri, oamenii discutau cu înflăcărare. Din când în când câte unul îşi ridica privirea către stâlpii înalţi orânduiţi în linie dreaptă de o parte a drumului. Câteva zile după aceea, electri­cieni destoinici veniţi din Timişoara s’au căţărat sus pe stâlpii aceştia şi au instalat becuri. - - Umbrele nopţii se lăsau peste întreaga aşezare. In biroul preşedintelui sfatului popu­lar comunal ardea o lampă care fumega fără contenire. Ion Marek, preşedintele sfatu­l popular privi la ea. — De azi înainte n’ai să mai fumegi­ tu — zise președintele rotindu-şi privirea la­­ becurile 'instalate deasupra biroului, intre timp a sunat­­telefonl. De undeva dela uzină s’a anunţat : — Peste câteva minute vă dăm lumină !... Vestea aceasta nu a fost auzită încă de toţi sătenii, când deodată cele 50 de becuri de pe uliţa centrală, becurile dela şcoală şi dela sfatul popular şi cele din casele câtorva ţărani muncitori, s’au aprins Ca prin minu­ne umbrele întunericului au fost alungate. — E lumină ca ziua — grăi celor din jur ’,ţăranul muncitor Victor Huţan. Acum poţi să te plimbi ca la­ oraş. Noaptea e lumină ca şi ziua. Şi alte realizări Electrificarea comunei e doar una din re­alizările sfatului popular. Având sprijinul deputaţilor şi al ţăranilor muncitori, sfatul popular al comunei Belinţ a reuşit să înfăp­tuiască multe alte lucrări care au contribuit la ridicarea nivelului de trai al populaţiei şi la înflorirea comunei. Satenii din Belinţ duc acum o viaţă nouă Astăzi găseşti în casa lui Kermeşan, a lui Melente, a lui Ştefan Lipovan şi ale altor ţărani muncitori lumină electrică. Seara oa­menii în vârstă, după ce isprăvesc cu munca, vin la şcoala cea nouă, şi învaţă carte la lumina electrică. In 230 de case ale ţăranilor muncitori sunt instalate difuzoare, iar în alte case sunt aparate de radio. Acum ţăranii muncitori ascultă ştirile care se transmit prin posturile de radio, iar în ceasurile de odihnă şi în zilele de sărbătoare se desfată ascultând muzică. Copiii mici, care nu au încă anii de şcoală, nu-şi mai petrec timpul în praful dru­mului, ci în tot timpul zilei, cât mamele lor se află la muncă, sunt găzduiţi la cele două grădiniţe sezoniere unde sunt îngrijiţi cu a­­tenţie şi unde au la îndemână ce­le mai dis­tractive jucării. In afară de cele două localuri pentru grădiniţe, în comună au fost amenajate localuri de şticli unde toţi copiii sătenilor în­vaţă carte. In apropierea şcolii se află dis­pensarul medical şi farmacia. In comună au fost înfiinţate două magazine cooperatiste la care se găsesc diferite unelte agricole, pre­cum şi mărfuri industriale necesare sătenilor. Înainte în această comună nu se găsea nicio bibliotecă. Acum în afară de cele două biblioteci de unde oamenii pot lua cărţi cu împrumut, se află şi o librărie de la care pot cumpăra cărţi, reviste şi ziare Pe lângă oficiul poştal, care aduce şi expediază cores­pondenţa din comună, anul acesta s-a înfiin­ţat o nouă instituţie, oficiul telefonic. Pe vremea regimului­ burghezo-moşieresc sportul era necunoscut în comună Ţăranii în marea lor majoritate nu practicau niciun fel de sport Când vreun tânăr îşi exprima dorinţa de a practia sportul, primarul din acea vreme îi răspundea în batjocură : „Decât să pierzi vermea cu aruncatul min­gii, mai bine du-te la boier şi trage la coasă” Acum în comuna Belinţ ca şi în celelalte sate din patria noastră se desfăşoară o intensă activitate sportivă. Majoritatea tinerilor din Belinţ practică diferite discipline sportive. Aici a fost organizată o echipă de volei şi o echipă de oină Şahiştii din Belinţ sunt cu­noscuţi în tot raionul. S’a organizat şi o echipă de fotbalişti. E cam slabă (la matchul pe care l-au avut cu echipa ceferiştilor dela Lugoj, cei din Belinţ au fost bătuţi cu 11 — 1) dar nu-i nimic. O să se întărească şi echipa de fotbal că tinerii care o compun sunt plini de voinţă. Pentru practicarea sportului s’a a­­menajat un­­teren sportiv pentru fotbal, volei, pistă de alergări, Instalaţii pentru gimnastică, pentru sărituri, etc. Pe acest teren au avut loc în cursul lunii iulie competiţiile sportive din cadrul „Spartachiadei satelor” la care s’au întrecut sute de tineri din tot raionul. Vizitând comuna Belinţ nu poţi să nu vorbeşti despre activitatea culturală şi ar­tistică care se desfăşoară în cadrul căminului cultural. Corul, echipa de dansuri şi de teatru din această comună dau reprezentaţii şi în alte comune din raion. Tot astfel echipele cul­turale din alte comune vin adeseori la Belinţ unde dau reprezentaţii. In comuna Belinţ întâlneşti multe alte lu­cruri şi fapte care te impresionează şi care caracterizează viaţa nouă ce se erudeşti aici. Frumoase sunt construcţiile celor două gospodării agricole colective în cadrul cărora ţăranii colectivişti au pornit să-şi fău­rească, sub îndrumarea partidului, o viaţă fericită. Deputaţii De multe ori ţăranii muncitori din comuna Belinţ stau la sfat despre viaţa nouă pe car­e o trăiesc. Uneori ei işi amintesc cu ură despre traiul greu pe care îl duceau altă dată. In ceasurile de odihnă, oamenii se adună mai mulţi la un loc şi istorisesc fapte şi întâmplări petrecute în vremurile de altădată. Când ii auzi pe Ilie Boimbeş povestind despre aceste lucruri ai parcă în faţă imaginea hâda a satului de ieri, vezi parcă viaţa plină de mi­zerie şi obidă a ţărani­lor muncitori care robeau din greu pe moşiile boierilor. — Şi de ce erau toate acestea, bade Ilie ? întreabă uneori câte unul mai tânăr. — De ce ? Pe atunci ţara era cârmuită de boieri, iar treburile comunei erau Învârtite de oameni de-ai boierilor. Pe când acum e altfel de viaţă Comuna noastră este astăzi condusă de oameni de-ai noştri, aleşi de noi şi care muncesc cot la cot cu noi... Intr’adevăr, comunia Belinţ — ca şi toate comunele patriei noastre — este astăzi con­dusă şi gospodărită de oamenii muncii, de deputaţii sfatului popular. 23 de deputaţi, oameni destoinici, cinstiţi şi harnici conduc astăzi treburile comunei Belinţ. Şi ei, sprijiniţi îndeaproape de ţărănimea muncitoare, conduc cu chibzuială şi cu rodnice rezultate treburile comunei. Sătenii din Belinţ îi stimează pe deputaţii lor şi îi ajută cu tragere de inimă să-şi îndeplinească man­datul. Iată-l de pildă pe Ion Marek, tânăr, cu faţa bronzată de soarele puternic al câmpiei bănă­ţene. înainte vreme lucra la o mină de căr­buni din preajma comunei. Acum este pre­şedintele cont­tetului executiv. El, împreună cu ţesătoarea Maria Caziec, secretara sfatului popular şi cu încă alţi trei deputaţi, se află în fruntea sfatului popular, gospodărind cu grijă treburile comunei. Munca comitetului executiv este sprijinită îndeaproape de către ceilalţi deputaţi ai sfatului popular, membri ai diferitelor comisiuni permanente. Printre deputaţii sfatului popular al comu­nei Belinţ care participă cu dragoste la con­ducerea şi gospodărirea comunei, se află Ştefan Lipovan, ţăran muncitor vrednic şi iubit de oameni, se află David Antica, învă­ţător la şcoala elementară care munceşte ne­­obosit pentru a face ca lumina ştiinţei de carte să pătrundă în toate casele; deputată în sfatul popular este şi colectivista Livia Biro care la însămânţări şi la îngrijitul culturilor ca şi la strânsul recoltei se află în fruntea echipei, fiind * n i ţ * a to a re a aplicării metodelor înaintate. Sfatul popular al comunei Belinţ desfăşoară o activitate rodnică Având ca preocupare de seamă rezolvarea cerinţelor oamenilor muncii, sfatul popular depune eforturi stăruitoare pentru a-şi îmbunătăţi zi de zi munca, pentru a obţine noi succese. Pentru a realiza toate sarcinile ce le au, deputaţii sfatului popular s’au preocupat în­deaproape de organizarea şi întărirea muncii­­■omisiunilor permanente Ca urmare, comite­tul executiv primeşte astăzi un sprijin deose­bit în muncă dela, comisiunile permanente formate din deputaţii sfatului popular şi de la activele de cetăţeni formate din locuitori ai comunei. Prind viaţă propunerile alegătorilor Activitatea sfatului popular comunal are ca principiu de bază antrenarea celor mai largi mase la conducerea şi gospodă­rirea comunei. Pentru aceasta sfatul popular al comunei Belinţ foloseşte toate for­mele de legătură cu masele pentru antrena­rea lor la activitatea de interes obştesc. Pe lângă comisiunile permanente sunt organi­zate active de cetăţeni care nu­mără peste o sută de locuitori ai comunei, care participă intens, la fel ca şi deputaţii, la activitatea sfatului popular. Pentru ca la munca sfatului popular să participe şi mai mulţi oameni, fiecare deputat — in sectoru­­lui de activi­­tate — organizează consfătuiri cu locuitorii şi discută împreună diferitele probleme de in­teres obştesc. In majoritatea consfătuirilor organizate în cursul lunii Martie a acestui an s-a discutat problema construirii unui nou cămin cultural. Comitetul executiv al sfatului popular, văzând că această problemă interesează în mod deosebit pe locuitorii co­munei, a organizat o adunare populară pen­tru discutarea ei. La această adunare populară care s-a ţinut în cursul lunii Aprilie au luat parte marea ma­joritate a locuitorilor comunei. Cu acest pri­lej oamenii au făcut numeroase propuneri şi au arătat cât este de necesar să se construia­scă un local de cămin cultural frumos şi în­căpător. Ascultând glasul majorităţii locuito­rilor, sfatul popular a prevăzut pentru anul acesta în planul de lucru construirea unui cămin cultural, lucrare care a şi început. Cu sprijinul tuturor locuitorilor comunei şi prin folosirea resurselor locale (cărămizi şi ma­terial lemnos d­in comuna Belinţ se va zidi anul acesta căminul cultural care va avea sală de spectacole, sală de citit şi sală pentru cinematograf Tot astfel, în urma propunerilor locuitorilor s-au realizat şi celelalte lucrări din comuna Belinţ. Anul trecut mai mulţi lo­cuitori au propus deputaţilor ca sfatul popu­lar să înceapă o acţiune pentru plantarea po­milor pe marginea drumurilor. Şi această dorinţă a fost împlinită. In toamna trecută şi în primăvara acestui an au şi fost plantaţi peste 6000 puieţi care peste câţiva ani vor înfrumuseţa şi mai mult priveliştea comunei. Acum, sfatul popular comunal are alte pro­puneri făcute de locuitori. Aşa de pildă să­tenii din Belinţ vor să construiască un parc, o fântână arteziană, o baie comunală, trotuare pe strada principală şi multe altele. Toate aceste cerinţe ale locuitorilor, sfatul popular le va discuta în sesiune pentru a se lua măsuri ca ele să fie împlinite. Astfel deputaţii sfatului popular din comuna Belinţ, cu spri­jinul larg al masselor participă activ la con­ducerea şi gospodărirea comunei. D. TARNAUCEANU Fabrică nouă, oameni noi IAŞI (de la subredacţia noastră). Câteva din fotografiile ce se găsesc expuse la fa­brica „Ţesătura” îţi amintesc de un trecut nu prea îndepărtat. O serie de clădiri dis­truse, numeroase maşini deteriorate, altele ascunse sub mormanul de moloz şi drugi de fier căzuţi de pe acoperiş, iar in spatele a­­cestei fabrici, un loc viran, plin de bălării, bălţi secate şi câteva aşezări omeneşti să­răcăcioase. Explicaţia acestor fotografii o gă­seşti în câteva cuvinte scrise dedesubtul­ lor: .Fabrica „Ţesătura“ imediat după 23 August 1944. Muncitorii textilişti, în frunte cu comunişti, au pornit cu însufleţire la lichidarea rănilor lăsate de războiul fascist şi treptat, treptat, această fabrică nu numai că şi-a recăpătat înfăţişarea dinainte dar s-a dezvoltat în fie­care zi. La sectorul ţesătorie se produc zilnic pentru nevoile mereu crescânde ale oame­nilor muncii zeci de mii metri pânză de cea mai bună calitate. In acelaş timp, sortimen­tele ţesăturilor se îmbogăţesc mereu. Numai în cursul celui de al doilea trimestru al a­­cestui an s’au pus în lucru articole noi de pânzeturi cum ar fi: rips şi panama pentru cămăşi de vară, dril fic­­at pentru mobilier, stofe de damă, etc. Deasemeni s’au con­fecţionat 39 desene noi de zefir, 17 modele noi din articolul „Horia” pentru cămăşi băr­băteşti, 9 modele finet pentru pijamale, 8 modele de batiste, feţe de mese, ete. Pe locul viran din spatele fabricii s’a ridi­cat numai într’un an şi câteva luni, una din cele mai moderne paturi din ţară, unde lu­crează sute şi sute de tinere muncitoare. Din rândurile lor s’au ridicat o seamă întreagă de stahanoviste şi fruntaşe în producţie ca Maria Beşleagă, Elena Lungu, Zenobia Isarie, Maria Sordeanu, cunoscute în întreaga ţară pentru frumoasele lor realizări in producţie. In curtea întreprinderi se află o Frumoasă grădină şi un bazin cu apă în care se joacă numeroşi copii ai muncitoarelor; alături se găsesc creşa şi căminul de zi al fabricii, iar într’o altă încăpere şcoala de alfabetizare a cărei conducere şi-a propus ca în cursul aces­tui an să alfabetizeze pe toţi neştiutorii de carte din fabrică. La o mică distanţă de fa­brică, trecătorul poate admira cele două blocuri ale muncitoarelor de la fabrica „Ţesă­tura” cu câteva zeci de apartamente, unde locuiesc Maria Beşleagă, Zenobia Isarie, Elena Lungu şi altele. Sâmbătă 1 August 1953 — Nr. 2748 Pruncul păcii de Vasile Iosif De miezul nopţii doar bătuse ora Un prunc vechi din umbră de castan, Gemu lehuza. S’o aline, sora Râzând, i-a pus la piept un dolofan. Şi mama-l strânge şi-l alintă’n braţe; Ca ea mai fericită, nimeni nu-i. Curg lacrimi mari pe tinereasca-i faţă Când ii şopteşte: nani, nani, pui! Din alte paturi albe, de zăpadă, Ochi dragi privesc la pruncul înfăşat Şi intră parcă pe fereastră ca să-l vadă întregul Bucureşti străluminat. I-aţi spus şi lui ? — a întrebat apoi — Că e băiat, aşa cum el a vrut. Ştii — spuse ruşinată — între noi Câte un nor de sfadă a trecut. Şi amintiri o poartă într’o clipă La multe nopţi trăite în frământ Când alerga pe-a gândului aripă Spre al Coreei 'nsângerat pământ. Răzbea până la ea prin gara largă Plâns de copii chemând prin nori de fum O mamă ce-alerga prin arsa iarbă Odorul căutându-şi-l prin scrum. Copilul meu! — ofta atunci în șoapte Tu vei veni pe lume ‘n ceas cumplit, Când ucigașii mai asvârlă moarte. Cum, să te apăr, cum, odor iubit ?... Acum privind, la sora ce-i desface Din scutec, pruncul, rumân, dolofan, Aude, ca prin vis, cuvântul Pace! E pace pe pământul coreean! Nu-i vine-a crede, nu. Dar de-afară Vin cântece prin geam, din bulevard, Trec fiii lumii’n zorii­ calzi de vară Uniţi in Bucureşti, sub alb stindard. In cântec ei, slăvesc măreaţa veste. Bat aripile păcii’n Phenian. N’o mai uda ţărâna sus pe creste Cu sânge cald vreun frate coreean. Şi râde mama. Lângă ea l-aşează. Pe pruncul păcii, astăzi nou născut, întreaga lume ii va sta de pază Acestui prunc al păcii, trainic scut ! Cinstind victoria forţelor păcii Dimineaţa e senină şi caldă. Din prag, cu servieta în mână, stahanovistul Iulius Cipteş, aplecându-se, mai sărută odată obrajii bu­­călaţi ai copilului său şi pleacă. Bătând din palmele lui micuţe, copilul a rămas în prag. Cipreş s’a uitat în urmă şi faţa i s’a luminat de un zâmbet larg. Mergea ca întotdeauna grăbit spre uzină. Când să intre pe poartă, îşi simţi braţul prins de o mână puternică. — S’a sfârşit războiul în Coreea, s’a sfâr­şit, auzi ? Stahanovistul Cipres se întoarse brusc şi-l văzu lângă el pe tehnicianul Alexandru Oprescu. Acesta îi strângea braţul; ochii îi străluceau de bucurie.­ ­ N’au trecut decât câteva ore de când schim­bul întâi şi-a început lucrul. Deodată în atelier răsună din pâlniile megafoanelor ovaţii şi aplauze neîntrerupte. Hanibal Sus­­lănescu, şeful brigăzii stahanoviste din secţia cazangerie, rămâne câteva clipe cu mâna nemişcată pe cadrul unei piese. Aceiaşi reac­­ţie au şi ceilalţi. Ovaţiile şi aclamaţiile trans­mise de pâlniile megafoanelor, sunt mărturia entuziasmului nestăvilit şi a bucuriei fără margini ce au cuprins pe toţi delegaţii la cel de al treilea Congres Mondial al Tineretului în momentul în care delegatul tineretului chinez a anunţat încheierea armistiţiului în Coreea. In întreaga hală a cazangeriei această veste a produs o însufleţire neobişnuită. Aceeaşi bucurie fără margini care pătrunsese în uzină pe calea undelor sălăşluia acum în fiecare inimă. Oamenii se îmbrăţişau, îşi strângeau mâinile. — E pace în ţara „dimineţilor liniştite !“. Pacea a învins, trăiască pacea — aceste cu­vinte fluturau pe buzele tuturor. După aceea cântul muncii a început să răsune mai fru­mos, mai puternic ca oricând in întreaga uzină. Ziarele proaspete au adus noi amănunte referitoare la încheierea armistiţiului. Când sirena anunţa sfârşitul lucrului, au citit toţi cu nesaţ, pe echipe, brigăzi şi grupe, co­municatele şi comentariile din presă şi le-au discutat îndelung. Muncitorii uzinelor „23 August“ au socotit că o asemenea izbândă a păcii cum este în­cheierea armistiţiului în Coreea trebue s’o cinstească nu numai cu vorbe. De aceea au propus ca măreţul eveniment să fie cinstit printr'un schimb de onoare. „ Până la începerea lucrului mai sunt câte­va minute. La tot pasul întâlneşti tăbliţe cu inscripţii ca aceasta : „In schimbul de onoare brigada de calitate a tov. Ion C. Gheorghe, va depăşi planul cu 20 la sută“. Gazetele de perete au scos un număr festiv închinând articolele sale armistiţiului din Coreea, mari­ victorii dobândite de poporul coreean şi voluntarii chinezi, de întregul la­găr al păcii şi democraţiei. Oamenii şi-au a­­şezat la îndemână sculele şi materialele nece­sare, tehnicieni, au dat ultimele îndrumări şi sfaturi. ...In cele opt ore cât a durat schimbul de onoare, oamenii s’au contopit parcă cu ma­şinile. In mintea fiecăruia stăruia un singur gând şi un îndemn : „mai repede, mai repe­de... te vom ajuta frate coreean, să-ţi refaci viaţa, patria şi să ştergi urmele atâtor dis­trugeri“. Rezultatele schimbului de onoare au fost nebănuit de mari. Brigada de calitate con­dusă de Ion C. Gheorghe de la secţia cazan­gerie a depăşit planul cu 165 la sută. Bri­gada de economii a stahanovistului Hanibal Suslănescu a realzat 93 procente peste plan, iar brigada U.T.M. condusă de Ion Cornel având ca tehnician pe tovarăşul Alexandru Oprescu, a realizat 155 la sută peste plan. Stahanovistul Cipreş Iulius s-a întrecut pe sine în această zi. In loc de 120 la sută cât se angajase să dea peste plan, el a realizat 300 la sută. Cei din secţia scul­ărie l-au îmbrăţişat, fe­­licitându-1. El adusese azi victoriei poporului erou coreean o minunată cinstire. I. CÂMPEANU

Next