România Liberă, august 1953 (Anul 11, nr. 2748-2773)
1953-08-01 / nr. 2748
Pag. 2-a ROMÂNIA LIBERĂ Regiunea Bucureşti poate şi trebue să depăşească rezultatele obţinute la treerîş La strânsul recoltei, regiunea Bucureşti a obţinut o serie de succese. La majoritatea culturilor păroaşe, secerişul a fost de acum terminat, iar planul de treeriş a fost prai muit de jumătate realizat.'' ’ ' Dar în raport cu posibilităţile existente treerişul se,d jşsfăşoartim,încă ,înteţim, ritm. rent. pe, fiind folosite toate" posibîlitaţie "îe" care"regiunea d'spune. Nefolosirea tuturor posibilităţilor de treer în regiunea Bucureşti îşi are explicaţia în unele deficienţe în organizarea acestei munci. Sunt numeroase cazurile ^când ariile nu s’au, pregătit din timp, până la amenajarea lor, pierzându-se zile de muncă. Bunăoară în comuna Cuza Vodă dirn raionul Călăraşi s’a fixat mai întâi o singură arie pentru cele trei sate. Cum era şi firesc, aceasta a creat multe greutăţi în ceea ce priveşte desfăşurarea treerişului.. Unul dintre factorii de care depinde, în măsură hotărîtoare grăbirea treerişului este organizarea în bune condiţii „a cetelor. In regiunea Bucureşti însă, problema cetelor de treer a fost în unele locuri neglijată în mod nepermis.. In unele raioane cetele nu s’au organizat la timpul potrivit, oamenii fiind în felul acesta lipsiţi de posibilitatea de a şti când se porneşte treerişul şi ca atare n’au putut începe această muncă în mod organizat. La fel de grav este faptul că organizarea cetelor de treer— acolo unde a existat această preocupare — ,nu s’a făcut în mod corespunzător. In aceastădirecţie există numeroase cazuri de birocratism. In comuna Albești din raionul Slobozia de pildă, cetele de treer s’au constituit fără ca sfatul popular comunal să se consulte cu cetăţenii. S’a ajuns astfel la situaţia că oamenii incluşi în cete să nu întrunească condiţiile necesare pentru a se ajuta reciproc. La unele cete se găseau prea multe atelaje, la altele se găseau prea puţine. In legătură cu organizarea cetelor de treer în regiunea Bucureşti s’a manifestat şi o altă tendinţă. In unele comune, ca de pildă Crevenicu din raionul Vida, neglijându-se timp îndelungat formarea cetelor, s’a ajuns la soluţia ca ele să se organizeze pe arie chiar In ziua când oamenii vin la treeriş. Se înţelege In legătură cu unele lipsuri care mai există în organizarea treerişului dda sine că „sistemul“ acesta a dus la multe neajunsuri, pierzându-se un timp preţios de muncă. Deosebit de important pentru efectuarea treerişului..In.trTin .termen .scurt .este. şi felul cum se organizează în comune munca atelajelor, in regiunea Bucureşti există raioane unde această problemă a fost just soluţionată. Astfel, în raionul Brăneşti transportul snopilor' de pe câmp' la aici se face 'în' brune condiţiuni,’ după unu’ plan judicios întocmit, lucru care a dus la ’realizarea’ şi depăşirea în unele zile a vitezei zilnice de treer planificată pe raion. In câteva raioane insa problema organizării muncii atelajelor a fost, ca şi cea a cotelor, desconsiderată. In raioanele Călăraşi, Slobozia — de exemplu — munca atelajelor pe ani şi transportul la bazele de recepţie se fac la voia întâmplării. ..Nu-i de nvrare de aceea că batozele au adeseori goluri de producţie şi că, în unele cazuri cantităţile de crereare provenite din cotă nu sunt duse la timp la bazele de recepţie rămânând la aici chiar şi noaptea. Acum în campania,.de treeriş se pune cu ascuţime şi problema felului în care staţiunile de maşini şi tractoare îşi duc la îndeplinire sarcinile lor. In regiunea Bucureşti sunt numeroase S.M T. care — organizându-şi cum trebue activitatea — au putut să treeze însemnate cantităţi de cereale. Aşa este de pildă S.M.T. Bogdana. Cea mai mare parte a brigăzilor acestei staţiuni lucrează, în bune condiţiuni, reuşind să depăşească zilnic norma de lucru planificată pen-ttru fiecare batoză. Dar alături de această unitate există altele care muncesc defectuos îrn campania de treeriş. S.M.T. Titu, Tătărăştii de Jos, Nanov, Ulmuleţ, etc., şi-au executat reparaţiile fără simţ de răspundere. Urmările s’au văzut acum la treer'ş, când un însemnat număr de tractoare şi batoze s'au defectat chiar dela pornirea lor. Alte S.M.T. nu s’au aprovizionat cu carburanţi şi lubrefianţi în cantităţi îndestulătoare, fapt care face ca tractoarele să nu poată lucra în anumite zile din lipsă de combustibil, iar batozele să-şi uzeze piesele prea repede, dat fiind că lucrează neunse. Lipsuri serioase se observă la S.M.T. din regiunea Bucureşti şi in ceeace priveşte aplicarea metodelor înaintate de muncă. S.M.T. Miroşi din raionul Roşiorii de Vede, bunăoară, şi-a planificat să aplice metoda Breduic la mai multe batoze. S’au făcut cercetări şi s’a văzut că pentru aceasta erau toate condiţiile necesare Dar, staţinea n’a păşit mai departe. Metoda Brediuc nu se aplică până în prezent la nici o batoză a acestei staţiuni. Aceeaşi situaţie se remarcă şi la alte staţiuni. Regiunea Bucureşti are toate posibilităţile să termine treerişul la vreme, ducând mai departe unele rezultate bune obţinute. Datoria comitetului executiv regional este de a lua măsuri în vederea lichidării lipsurilor ce mai există la treeriş, preocupându-se cu grijă deosebită de folosirea tuturor posiblităţilor în scopul realizării şi depăşirii vitezei zilnice de lucru. Pentru realizarea şi depăşirea vitezei zilnice de lucru, e nevoie ca toate garniturile de treer să intre de îndată în funcţiune şi sa lucreze continuu cuîntreaga lor capacitate. In acelaş timp trebue luate măsuri de constituire a cotelor şi de organizare a lor în aşa fel încât să-şi poată desfăşura munca în condiţii optime. Se cere o justă reglementare a muncii atelajelor în comune. Să fie programate atelaje suficiente pentru lucrările care privesc treerişul: transportul la arii, munca pe arii, transportul cotelor. O atenţie deosebită trebue să dea sfaturile populare îndrumării muncii staţiunilor de maşini şi tractoare, lichidării lipsurilor ce s’au manifestat în activitatea acestor unităţi, acum în campania de treeriş. Treerişul nu aşteaptă. F.1 trebue făcut la timp altfel se poate pierde din recolta bogată de grâne din anul acesta. H. MATEI și I. PAVELESCU DECORAŢI CU „MEDALIA ” Ilarion Mititelu, Inginer Gheorghe Marin, Resp. cu prop. şi agit. în Comit. UTM Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Alexiu, Preşedind. Intrep. 30 Construcţii; Carol Moarte, Secretar Sindicat Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Fughina, Inginer şef şarit. Muzeul R.P.R.; Dumitru Buturugă, Pietrar şanţ. Muzeul R.P.R.; Stan Berbec, Pietrar monteur, şant. Muzeul R.P.R.; Fofircă Matache, Dulgher şanţ. Muzeul R.P.R.; Ioan Fenig, Zidar şanţ. Muzeul R.P.R.; Tănase Grigore, Meşter, şanţ. Muzeul R.P.R.; Vlăduţ Preotu, Dulgher şanţ. Muzeul R.P.R.; Ion Stoica, Muncitor şanţ. Muzeul R.P.R.; Vasile Naicu, Muncitor, şant. Muzeul R.P.R.; Artur Voinea, Inginer şef, Intrep. 301; Ioan Dincă, Director Intrep. 301; Iosif Moisch, Maistru Intrep 101 şanţ. Sala Congres-Floreasca; Aurel Ana, Şef echipă zidar, Intrep. 20) Construcţii; Samoilă Duncan, Inginer cond. lucrări Intrep. 30 Construcţii; Vasile Neagu, Mozaicar, Intrep. 30 Construcţii; Ion Albu, Şef şanţ. I C.B.; Grigore Tudor, Tehnician, şef. şanţ. intrep. 106 Inst.; Gheorghe Stanciu, Comand, brig. 66 Unit. 111 In- ■ trep. 30 Construcţii; Dumitru Chinciota, Corul, tehnic trib Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Floca, Mozaicar Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Stan, Dulgher, şef echipă Intrep. 30 Construcţii; Ilie Popa, Subinginer constructor Intrep. 30 Construcţii; Mihai Guluţă, Mecanic draglinist Intrep. 30 Construcţii; Alexandru Zemschi, Mecanic Intrep. 30 Construcţii ; Dumitru Baruga, Mecanic screper Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Chiriac, Mecanic şef Atei, Intrep. 30 Corstrucţii; Mihai Cojocaru, Mecanic buldozerist, Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Petrescu, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii; Artimon Subcinschi, Mecanic escavatorist, Intrep. 30 Construcţii; Ion Gheoartă, Mecanic Intrep. 30 Construcţii; Constantin Cilibeanu, Mecanic Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Dragnea, Bucătar şef Intrep. 30 Construcţii; Florea Sima, Meşter coordonator Intrep. 30 Construcţii; Petrache Panait, Mecanic draglinist Intrep. 30 Construcţii; Tudor Arsene, Zidar, şef echipă, Intrep. 30 Construcţii; Ilie Ghiţă, Zidar, Intrep. 30 Construcţii; Iosif Lévai, Dulgher, Intrep. 30 Construcţii; Ion Marton, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii; Constantin Barbu,Mecanic , electrician, Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Preisler, Strungar Intrep. 30 Construcţii;, Marin Neagu, Meşter dulgher Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Weiss, Maistru miner Intrep. 30 Construcţii ; Elena Ionescu, Doctor higanist Intrep. 30 Construcţii; Constantin Orpişan, Comand, echipă brig. 73 Intrep. 30 Construcţii; Ion Diaconescu, Resp. cu prod. şi calificarea Intrep. 30 Construcţii; Maria Vasilica, Brigadieră Unit. Intrep. 30 Construcţii; Alexandru Manzat, Brigadier Unit. II Intrep. 30 Construcţii; Constantin Roşu, Comand. Unit. II Intrep 30 Construcţii; Constantin Dobre, Comand Unit. II Intrep. 30 Construcţii; Vasile Badiu, Comand. Brig. nr. 14 Intrep. 30 Construcţii; Petre Amarandei, Comand de Unitate Intrep. 30 Construcţii; Gavrilă Iancu, Comand Brig. 11 Intrep. 30 Construcţii; Sinena Milstein, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii; Ştefania Boca, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Şchiopu, Brigadier Unit, Intrep. 30Construcţii; Traian Grumăzescu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Ion Radu, Comandant Brig. 9 Intrep. 30 Construcţii; Maria Georgescu, Comandant Brig. 19 Intrep. 30 Construcţii; Mihai Buşiţă, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Elena Badea, Comand Brig. 20 Intrep. 30 Construcţii; Zina Chilipirea, Comand. Adj. Brig. II Intrep. 30 Construcţii; Florica Constantin, Comand, echipă Brig. III Intrep. 30 Construcţii; Maria Pufulete, Brigadieră Unit. I Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Ciucă, Brigadier Unit. I Intrep .30 Construcţii; Elena Cojocaru, Şef echipăBrig. III Intrep. 30 Construcţii; Maria Barbarac, Brigadieră Unit. 1 Intrep. 30Construcţii; Gherghina Grecu, Şef echipă brig. 20 Intrep. 30 Construcţii; Ion Băjenaru, ■Resp prod. şi calificare Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Straut, Resp. prod. şi calificare, Intrep. 30 Construcţii; Petre Colceru, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Oprea, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Marcu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Maria Naghernaia, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii; Ioana Leucă, Brigadieră Intrep. 30 Construcţii; Ion Lefter, Comand. Brig. 72 Intrep. 30 Construcţii; Valeriu Togan, Comand. Brig. 77 Intrep. 30 Construcţii; Maria Voinea, Comand. Brig. 35 intrep. 30 Construcţii; Ion Cocorescu, Comand. Brig. 79 Intrep. 30 Construcţii; Evlampie Serghei, Comand. adj. brig. 35 intrep. 30 Construcţii; Uţa Vlad, Brigadieră . Intrep. 30 Construcţii; Constantin Minciună, Comand. Brig. 8 Intrep. 30 Construcţii; Ion D. Ivan, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Vignandi Rafaela, Comand. echipă. Intrep. 30 Construcţii; Neagu Danciu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Grigore Mocanu, Comand. Brig 35 Intrep. 30 Construcţii; Leonid Voinea, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Aneta Păcuraru, Comand. echipă brig. 34 Intrep. 30 Construcţii; Mufui Clebi, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Turianu, Comandadj Brig. 6 Intrep 30 Construcţii; Pavel Vicol, Comand. echipă intrep. 30 Construcţii; Marin Doitoiu, Comand, echipă , Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Dorohoiceanu, Comand, brig. 37 Intrep. 30 Construcţii; Ion Roşu, Comand, brig. 33 Intrep. 30 Construcţii; Eugen Rouă, Comand, brig. 41 Intrep. 30 Construcţii; Simion David, Meşter Intrep. I Instalaţii; Elias Silberman, Şef lucrări Intrep. 18 Instalaţii; Ilie Isac, Meşter pavator I.C.B.; Gheorghe Urseanu, Şef şantier I.C.B.; Ioana lonescu, Muncitoare astralgiu I.C.B.; Emil Ionescu, Şef şantier I.C.B.; Iulius Câmpeanu, Şef atelier Intrep. 207; Ilie Manea, Şef echipă Intrep. 19 Instalaţii; Ioan Mândrescu, întreprinderea 105; Nicolae Taschi, Betonist Intrep. 105 Montaje; Maria Arva, Betonistă Intrep. 105 Montaje; Nicolae Neagu, Şef echipă Intrep. 207; Constantin Petrescu, Tâmplar Intrep. 207; Gherciu Panait, Meşter Intrep. 19 Instalaţii; Constantin Budurescu, Comand. Brig, Intrep. 30 Construcţii; Constantin Sora, Brigadier electrician Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Jalbă, Comand. de echipă Intrep. 30 Construcţii ; Grigore Francisc, Pavator I.C.B.; Ion Damian, Grădinar Intrep. Horticolă ,,l Mai“; Iosif Klein; Constantin Racoviţă; Gheorghe Tutunaru, Comand. echipei Brig. 74 Intrep. 30 Construcţii; Vasile Pista, Comand. brig. 61 Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Crăciunescu MNCI“ Comand. adj. Brigadă 61 Intrep. 30 Construcţii; Anatolie Gluşca, Brigadier sudor Intrep. 30 Construcţii; Ion Petre, Şef echipă brig. 62 Intrep. 30 Construcţii; Vasile Aldea, Comand, adj. brigada 69 Intrep. 30 Construcţii; Grigore Mocanu, Brigadier tractorist Intrep. 30 Construcţii; Ilie Ferugiu, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Titu, Comand, adj. brigada 68 Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Polasca, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construcţii; Petre Pelin, Brigadier brig. 33 Intrep. 30 Construcţii; Ion Târu, Brigadier brig. 64 Intrep. 30 Construcţii; Filimon Floarea, Brigadier tractorist unitatea III, Intrep. 30 Construcţii; Constantin Stanciu, Brigader tractorist Intrep. 30 Construcţii; Reget Galin, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Virgil Rădoi, Comand, brigada 36, Intrep. 30 Construcţii; Marin Boaca, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Ştefan Stan, Brigadier Intrep. 30 Construcţii; Ioan Suciu, Comand, brigada 68 Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Gavrilă, Comand, brigada 73 Intrep. 30 Construcţii; Dionisie Ciocârlan, Comand, brigada 74 Intrep. 30 Construcţii; Marin Basca, Comand, brigada 61 Intrep. 30 Construcţii; Nicolae Ianculovici, Comand, brigada 62 Intrep. 30 Construcţii; Marin Tofianu, Comand, brigada 63 Intrep. 30 Construcţii; Mircea Tonescu, Comand, brigada 31 Intrep. 30 Construcţii; Sigmund Herşcovici, Inginer şef adj. intrep. 30 Construcţii; Paraschiv Benescu, Brigadier comand, adj. intrep. 30 Construcţii; Luigi Strenatt, Tehnian Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Marinescu, Tehnician Intrep. 30 Construcţii; Dumitru Savu, Tehnician Intrep. 30 Construcţii; Gheorghe Andrei, Tehnician Intrep. 30 Construcţii; Mircea Sfetescu, Arhitect; Zoltán Grundl, Arhitect; Margareta Spirescu, Arhitect; Traian Stănescu, Arhitect; Stelian Gănescu, Arhitect; Ion Ressu, Arhitect; Richard Bordenache, Arhitect; Tiberiu Ricci, Arhitect; Teodor Polak, Inginer; Călin Brăescu, Desenator; Mihai Macovei, Inginer; Walter Schapira, Inginer. DIN REALIZĂRILE SFATURILOR POPULARE INTR’UN SAT DIN TIMIŞOARA O zi de vară cu soare din belşug. Căldura e dogoritoare. In maşina cu care călătorim e zăpuşală. Satele răsfirate de o parte şi de alta a drumului rămânmereu în urmă. In sfârşit maşina s’a oprit. In faţa noastră se află priveliştea încântătoare a comunei Belinţ din regiunea Timişoara. ... - r Belinţ este o comună ca multe altele din ţara noastră. Sunt mulţi ani de când a luat maştere comuna aceasta. Data precisă nu şi-o aminteşte nimeni. Doar râul Bega care îşi poartă apele prin preajma comunei ar putea să ştie. Dacă râul acesta care îşi poartă necontenit apele tulburi ar avea glas, multe, foarte multe lucruri ar putea să ne istorisească. Că doar aici, în preajma râului s’au petrecut lucruri care nu pot fi uitate cuuşurinţă. Despre viaţa plină de obidă, despre traiul greu pe care îl duceau, ţăranii muncitori în vremea regimului burghezo-moşieresc ar fi multe de povestit. Dar despre trecut oameni, vorbesc mai puţin. Preocuparea fiecăruia este acum de a aduce o contribuţie tot mai însemnată la viaţa nouă care se clădeşte pe plaiurile patriei noastre. Şi în comuna Belinţ multe lucruri noi s’au făcut. Dacă cineva ar fi lipsit 5—6 ani din această comună şi s’ar reîntoarce astăzi nu ar mai recunoaşte-o. Clipe pline de bucurie Cu câteva luni în urmă locuitorii comunei Belinţ au ’ trăit clipe de mare bucurie . Era într’o seară. Pe uliţele comune era o anim.iar’e deosebită Adunaţi în grupuri, oamenii discutau cu înflăcărare. Din când în când câte unul îşi ridica privirea către stâlpii înalţi orânduiţi în linie dreaptă de o parte a drumului. Câteva zile după aceea, electricieni destoinici veniţi din Timişoara s’au căţărat sus pe stâlpii aceştia şi au instalat becuri. - - Umbrele nopţii se lăsau peste întreaga aşezare. In biroul preşedintelui sfatului popular comunal ardea o lampă care fumega fără contenire. Ion Marek, preşedintele sfatul popular privi la ea. — De azi înainte n’ai să mai fumegi tu — zise președintele rotindu-şi privirea la becurile 'instalate deasupra biroului, intre timp a sunattelefonl. De undeva dela uzină s’a anunţat : — Peste câteva minute vă dăm lumină !... Vestea aceasta nu a fost auzită încă de toţi sătenii, când deodată cele 50 de becuri de pe uliţa centrală, becurile dela şcoală şi dela sfatul popular şi cele din casele câtorva ţărani muncitori, s’au aprins Ca prin minune umbrele întunericului au fost alungate. — E lumină ca ziua — grăi celor din jur ’,ţăranul muncitor Victor Huţan. Acum poţi să te plimbi ca la oraş. Noaptea e lumină ca şi ziua. Şi alte realizări Electrificarea comunei e doar una din realizările sfatului popular. Având sprijinul deputaţilor şi al ţăranilor muncitori, sfatul popular al comunei Belinţ a reuşit să înfăptuiască multe alte lucrări care au contribuit la ridicarea nivelului de trai al populaţiei şi la înflorirea comunei. Satenii din Belinţ duc acum o viaţă nouă Astăzi găseşti în casa lui Kermeşan, a lui Melente, a lui Ştefan Lipovan şi ale altor ţărani muncitori lumină electrică. Seara oamenii în vârstă, după ce isprăvesc cu munca, vin la şcoala cea nouă, şi învaţă carte la lumina electrică. In 230 de case ale ţăranilor muncitori sunt instalate difuzoare, iar în alte case sunt aparate de radio. Acum ţăranii muncitori ascultă ştirile care se transmit prin posturile de radio, iar în ceasurile de odihnă şi în zilele de sărbătoare se desfată ascultând muzică. Copiii mici, care nu au încă anii de şcoală, nu-şi mai petrec timpul în praful drumului, ci în tot timpul zilei, cât mamele lor se află la muncă, sunt găzduiţi la cele două grădiniţe sezoniere unde sunt îngrijiţi cu atenţie şi unde au la îndemână cele mai distractive jucării. In afară de cele două localuri pentru grădiniţe, în comună au fost amenajate localuri de şticli unde toţi copiii sătenilor învaţă carte. In apropierea şcolii se află dispensarul medical şi farmacia. In comună au fost înfiinţate două magazine cooperatiste la care se găsesc diferite unelte agricole, precum şi mărfuri industriale necesare sătenilor. Înainte în această comună nu se găsea nicio bibliotecă. Acum în afară de cele două biblioteci de unde oamenii pot lua cărţi cu împrumut, se află şi o librărie de la care pot cumpăra cărţi, reviste şi ziare Pe lângă oficiul poştal, care aduce şi expediază corespondenţa din comună, anul acesta s-a înfiinţat o nouă instituţie, oficiul telefonic. Pe vremea regimului burghezo-moşieresc sportul era necunoscut în comună Ţăranii în marea lor majoritate nu practicau niciun fel de sport Când vreun tânăr îşi exprima dorinţa de a practia sportul, primarul din acea vreme îi răspundea în batjocură : „Decât să pierzi vermea cu aruncatul mingii, mai bine du-te la boier şi trage la coasă” Acum în comuna Belinţ ca şi în celelalte sate din patria noastră se desfăşoară o intensă activitate sportivă. Majoritatea tinerilor din Belinţ practică diferite discipline sportive. Aici a fost organizată o echipă de volei şi o echipă de oină Şahiştii din Belinţ sunt cunoscuţi în tot raionul. S’a organizat şi o echipă de fotbalişti. E cam slabă (la matchul pe care l-au avut cu echipa ceferiştilor dela Lugoj, cei din Belinţ au fost bătuţi cu 11 — 1) dar nu-i nimic. O să se întărească şi echipa de fotbal că tinerii care o compun sunt plini de voinţă. Pentru practicarea sportului s’a amenajat unteren sportiv pentru fotbal, volei, pistă de alergări, Instalaţii pentru gimnastică, pentru sărituri, etc. Pe acest teren au avut loc în cursul lunii iulie competiţiile sportive din cadrul „Spartachiadei satelor” la care s’au întrecut sute de tineri din tot raionul. Vizitând comuna Belinţ nu poţi să nu vorbeşti despre activitatea culturală şi artistică care se desfăşoară în cadrul căminului cultural. Corul, echipa de dansuri şi de teatru din această comună dau reprezentaţii şi în alte comune din raion. Tot astfel echipele culturale din alte comune vin adeseori la Belinţ unde dau reprezentaţii. In comuna Belinţ întâlneşti multe alte lucruri şi fapte care te impresionează şi care caracterizează viaţa nouă ce se erudeşti aici. Frumoase sunt construcţiile celor două gospodării agricole colective în cadrul cărora ţăranii colectivişti au pornit să-şi făurească, sub îndrumarea partidului, o viaţă fericită. Deputaţii De multe ori ţăranii muncitori din comuna Belinţ stau la sfat despre viaţa nouă pe care o trăiesc. Uneori ei işi amintesc cu ură despre traiul greu pe care îl duceau altă dată. In ceasurile de odihnă, oamenii se adună mai mulţi la un loc şi istorisesc fapte şi întâmplări petrecute în vremurile de altădată. Când ii auzi pe Ilie Boimbeş povestind despre aceste lucruri ai parcă în faţă imaginea hâda a satului de ieri, vezi parcă viaţa plină de mizerie şi obidă a ţăranilor muncitori care robeau din greu pe moşiile boierilor. — Şi de ce erau toate acestea, bade Ilie ? întreabă uneori câte unul mai tânăr. — De ce ? Pe atunci ţara era cârmuită de boieri, iar treburile comunei erau Învârtite de oameni de-ai boierilor. Pe când acum e altfel de viaţă Comuna noastră este astăzi condusă de oameni de-ai noştri, aleşi de noi şi care muncesc cot la cot cu noi... Intr’adevăr, comunia Belinţ — ca şi toate comunele patriei noastre — este astăzi condusă şi gospodărită de oamenii muncii, de deputaţii sfatului popular. 23 de deputaţi, oameni destoinici, cinstiţi şi harnici conduc astăzi treburile comunei Belinţ. Şi ei, sprijiniţi îndeaproape de ţărănimea muncitoare, conduc cu chibzuială şi cu rodnice rezultate treburile comunei. Sătenii din Belinţ îi stimează pe deputaţii lor şi îi ajută cu tragere de inimă să-şi îndeplinească mandatul. Iată-l de pildă pe Ion Marek, tânăr, cu faţa bronzată de soarele puternic al câmpiei bănăţene. înainte vreme lucra la o mină de cărbuni din preajma comunei. Acum este preşedintele conttetului executiv. El, împreună cu ţesătoarea Maria Caziec, secretara sfatului popular şi cu încă alţi trei deputaţi, se află în fruntea sfatului popular, gospodărind cu grijă treburile comunei. Munca comitetului executiv este sprijinită îndeaproape de către ceilalţi deputaţi ai sfatului popular, membri ai diferitelor comisiuni permanente. Printre deputaţii sfatului popular al comunei Belinţ care participă cu dragoste la conducerea şi gospodărirea comunei, se află Ştefan Lipovan, ţăran muncitor vrednic şi iubit de oameni, se află David Antica, învăţător la şcoala elementară care munceşte neobosit pentru a face ca lumina ştiinţei de carte să pătrundă în toate casele; deputată în sfatul popular este şi colectivista Livia Biro care la însămânţări şi la îngrijitul culturilor ca şi la strânsul recoltei se află în fruntea echipei, fiind * n i ţ * a to a re a aplicării metodelor înaintate. Sfatul popular al comunei Belinţ desfăşoară o activitate rodnică Având ca preocupare de seamă rezolvarea cerinţelor oamenilor muncii, sfatul popular depune eforturi stăruitoare pentru a-şi îmbunătăţi zi de zi munca, pentru a obţine noi succese. Pentru a realiza toate sarcinile ce le au, deputaţii sfatului popular s’au preocupat îndeaproape de organizarea şi întărirea muncii■omisiunilor permanente Ca urmare, comitetul executiv primeşte astăzi un sprijin deosebit în muncă dela, comisiunile permanente formate din deputaţii sfatului popular şi de la activele de cetăţeni formate din locuitori ai comunei. Prind viaţă propunerile alegătorilor Activitatea sfatului popular comunal are ca principiu de bază antrenarea celor mai largi mase la conducerea şi gospodărirea comunei. Pentru aceasta sfatul popular al comunei Belinţ foloseşte toate formele de legătură cu masele pentru antrenarea lor la activitatea de interes obştesc. Pe lângă comisiunile permanente sunt organizate active de cetăţeni care numără peste o sută de locuitori ai comunei, care participă intens, la fel ca şi deputaţii, la activitatea sfatului popular. Pentru ca la munca sfatului popular să participe şi mai mulţi oameni, fiecare deputat — in sectorului de activitate — organizează consfătuiri cu locuitorii şi discută împreună diferitele probleme de interes obştesc. In majoritatea consfătuirilor organizate în cursul lunii Martie a acestui an s-a discutat problema construirii unui nou cămin cultural. Comitetul executiv al sfatului popular, văzând că această problemă interesează în mod deosebit pe locuitorii comunei, a organizat o adunare populară pentru discutarea ei. La această adunare populară care s-a ţinut în cursul lunii Aprilie au luat parte marea majoritate a locuitorilor comunei. Cu acest prilej oamenii au făcut numeroase propuneri şi au arătat cât este de necesar să se construiască un local de cămin cultural frumos şi încăpător. Ascultând glasul majorităţii locuitorilor, sfatul popular a prevăzut pentru anul acesta în planul de lucru construirea unui cămin cultural, lucrare care a şi început. Cu sprijinul tuturor locuitorilor comunei şi prin folosirea resurselor locale (cărămizi şi material lemnos din comuna Belinţ se va zidi anul acesta căminul cultural care va avea sală de spectacole, sală de citit şi sală pentru cinematograf Tot astfel, în urma propunerilor locuitorilor s-au realizat şi celelalte lucrări din comuna Belinţ. Anul trecut mai mulţi locuitori au propus deputaţilor ca sfatul popular să înceapă o acţiune pentru plantarea pomilor pe marginea drumurilor. Şi această dorinţă a fost împlinită. In toamna trecută şi în primăvara acestui an au şi fost plantaţi peste 6000 puieţi care peste câţiva ani vor înfrumuseţa şi mai mult priveliştea comunei. Acum, sfatul popular comunal are alte propuneri făcute de locuitori. Aşa de pildă sătenii din Belinţ vor să construiască un parc, o fântână arteziană, o baie comunală, trotuare pe strada principală şi multe altele. Toate aceste cerinţe ale locuitorilor, sfatul popular le va discuta în sesiune pentru a se lua măsuri ca ele să fie împlinite. Astfel deputaţii sfatului popular din comuna Belinţ, cu sprijinul larg al masselor participă activ la conducerea şi gospodărirea comunei. D. TARNAUCEANU Fabrică nouă, oameni noi IAŞI (de la subredacţia noastră). Câteva din fotografiile ce se găsesc expuse la fabrica „Ţesătura” îţi amintesc de un trecut nu prea îndepărtat. O serie de clădiri distruse, numeroase maşini deteriorate, altele ascunse sub mormanul de moloz şi drugi de fier căzuţi de pe acoperiş, iar in spatele acestei fabrici, un loc viran, plin de bălării, bălţi secate şi câteva aşezări omeneşti sărăcăcioase. Explicaţia acestor fotografii o găseşti în câteva cuvinte scrise dedesubtul lor: .Fabrica „Ţesătura“ imediat după 23 August 1944. Muncitorii textilişti, în frunte cu comunişti, au pornit cu însufleţire la lichidarea rănilor lăsate de războiul fascist şi treptat, treptat, această fabrică nu numai că şi-a recăpătat înfăţişarea dinainte dar s-a dezvoltat în fiecare zi. La sectorul ţesătorie se produc zilnic pentru nevoile mereu crescânde ale oamenilor muncii zeci de mii metri pânză de cea mai bună calitate. In acelaş timp, sortimentele ţesăturilor se îmbogăţesc mereu. Numai în cursul celui de al doilea trimestru al acestui an s’au pus în lucru articole noi de pânzeturi cum ar fi: rips şi panama pentru cămăşi de vară, dril ficat pentru mobilier, stofe de damă, etc. Deasemeni s’au confecţionat 39 desene noi de zefir, 17 modele noi din articolul „Horia” pentru cămăşi bărbăteşti, 9 modele finet pentru pijamale, 8 modele de batiste, feţe de mese, ete. Pe locul viran din spatele fabricii s’a ridicat numai într’un an şi câteva luni, una din cele mai moderne paturi din ţară, unde lucrează sute şi sute de tinere muncitoare. Din rândurile lor s’au ridicat o seamă întreagă de stahanoviste şi fruntaşe în producţie ca Maria Beşleagă, Elena Lungu, Zenobia Isarie, Maria Sordeanu, cunoscute în întreaga ţară pentru frumoasele lor realizări in producţie. In curtea întreprinderi se află o Frumoasă grădină şi un bazin cu apă în care se joacă numeroşi copii ai muncitoarelor; alături se găsesc creşa şi căminul de zi al fabricii, iar într’o altă încăpere şcoala de alfabetizare a cărei conducere şi-a propus ca în cursul acestui an să alfabetizeze pe toţi neştiutorii de carte din fabrică. La o mică distanţă de fabrică, trecătorul poate admira cele două blocuri ale muncitoarelor de la fabrica „Ţesătura” cu câteva zeci de apartamente, unde locuiesc Maria Beşleagă, Zenobia Isarie, Elena Lungu şi altele. Sâmbătă 1 August 1953 — Nr. 2748 Pruncul păcii de Vasile Iosif De miezul nopţii doar bătuse ora Un prunc vechi din umbră de castan, Gemu lehuza. S’o aline, sora Râzând, i-a pus la piept un dolofan. Şi mama-l strânge şi-l alintă’n braţe; Ca ea mai fericită, nimeni nu-i. Curg lacrimi mari pe tinereasca-i faţă Când ii şopteşte: nani, nani, pui! Din alte paturi albe, de zăpadă, Ochi dragi privesc la pruncul înfăşat Şi intră parcă pe fereastră ca să-l vadă întregul Bucureşti străluminat. I-aţi spus şi lui ? — a întrebat apoi — Că e băiat, aşa cum el a vrut. Ştii — spuse ruşinată — între noi Câte un nor de sfadă a trecut. Şi amintiri o poartă într’o clipă La multe nopţi trăite în frământ Când alerga pe-a gândului aripă Spre al Coreei 'nsângerat pământ. Răzbea până la ea prin gara largă Plâns de copii chemând prin nori de fum O mamă ce-alerga prin arsa iarbă Odorul căutându-şi-l prin scrum. Copilul meu! — ofta atunci în șoapte Tu vei veni pe lume ‘n ceas cumplit, Când ucigașii mai asvârlă moarte. Cum, să te apăr, cum, odor iubit ?... Acum privind, la sora ce-i desface Din scutec, pruncul, rumân, dolofan, Aude, ca prin vis, cuvântul Pace! E pace pe pământul coreean! Nu-i vine-a crede, nu. Dar de-afară Vin cântece prin geam, din bulevard, Trec fiii lumii’n zorii calzi de vară Uniţi in Bucureşti, sub alb stindard. In cântec ei, slăvesc măreaţa veste. Bat aripile păcii’n Phenian. N’o mai uda ţărâna sus pe creste Cu sânge cald vreun frate coreean. Şi râde mama. Lângă ea l-aşează. Pe pruncul păcii, astăzi nou născut, întreaga lume ii va sta de pază Acestui prunc al păcii, trainic scut ! Cinstind victoria forţelor păcii Dimineaţa e senină şi caldă. Din prag, cu servieta în mână, stahanovistul Iulius Cipteş, aplecându-se, mai sărută odată obrajii bucălaţi ai copilului său şi pleacă. Bătând din palmele lui micuţe, copilul a rămas în prag. Cipreş s’a uitat în urmă şi faţa i s’a luminat de un zâmbet larg. Mergea ca întotdeauna grăbit spre uzină. Când să intre pe poartă, îşi simţi braţul prins de o mână puternică. — S’a sfârşit războiul în Coreea, s’a sfârşit, auzi ? Stahanovistul Cipres se întoarse brusc şi-l văzu lângă el pe tehnicianul Alexandru Oprescu. Acesta îi strângea braţul; ochii îi străluceau de bucurie. N’au trecut decât câteva ore de când schimbul întâi şi-a început lucrul. Deodată în atelier răsună din pâlniile megafoanelor ovaţii şi aplauze neîntrerupte. Hanibal Suslănescu, şeful brigăzii stahanoviste din secţia cazangerie, rămâne câteva clipe cu mâna nemişcată pe cadrul unei piese. Aceiaşi reacţie au şi ceilalţi. Ovaţiile şi aclamaţiile transmise de pâlniile megafoanelor, sunt mărturia entuziasmului nestăvilit şi a bucuriei fără margini ce au cuprins pe toţi delegaţii la cel de al treilea Congres Mondial al Tineretului în momentul în care delegatul tineretului chinez a anunţat încheierea armistiţiului în Coreea. In întreaga hală a cazangeriei această veste a produs o însufleţire neobişnuită. Aceeaşi bucurie fără margini care pătrunsese în uzină pe calea undelor sălăşluia acum în fiecare inimă. Oamenii se îmbrăţişau, îşi strângeau mâinile. — E pace în ţara „dimineţilor liniştite !“. Pacea a învins, trăiască pacea — aceste cuvinte fluturau pe buzele tuturor. După aceea cântul muncii a început să răsune mai frumos, mai puternic ca oricând in întreaga uzină. Ziarele proaspete au adus noi amănunte referitoare la încheierea armistiţiului. Când sirena anunţa sfârşitul lucrului, au citit toţi cu nesaţ, pe echipe, brigăzi şi grupe, comunicatele şi comentariile din presă şi le-au discutat îndelung. Muncitorii uzinelor „23 August“ au socotit că o asemenea izbândă a păcii cum este încheierea armistiţiului în Coreea trebue s’o cinstească nu numai cu vorbe. De aceea au propus ca măreţul eveniment să fie cinstit printr'un schimb de onoare. „ Până la începerea lucrului mai sunt câteva minute. La tot pasul întâlneşti tăbliţe cu inscripţii ca aceasta : „In schimbul de onoare brigada de calitate a tov. Ion C. Gheorghe, va depăşi planul cu 20 la sută“. Gazetele de perete au scos un număr festiv închinând articolele sale armistiţiului din Coreea, mari victorii dobândite de poporul coreean şi voluntarii chinezi, de întregul lagăr al păcii şi democraţiei. Oamenii şi-au aşezat la îndemână sculele şi materialele necesare, tehnicieni, au dat ultimele îndrumări şi sfaturi. ...In cele opt ore cât a durat schimbul de onoare, oamenii s’au contopit parcă cu maşinile. In mintea fiecăruia stăruia un singur gând şi un îndemn : „mai repede, mai repede... te vom ajuta frate coreean, să-ţi refaci viaţa, patria şi să ştergi urmele atâtor distrugeri“. Rezultatele schimbului de onoare au fost nebănuit de mari. Brigada de calitate condusă de Ion C. Gheorghe de la secţia cazangerie a depăşit planul cu 165 la sută. Brigada de economii a stahanovistului Hanibal Suslănescu a realzat 93 procente peste plan, iar brigada U.T.M. condusă de Ion Cornel având ca tehnician pe tovarăşul Alexandru Oprescu, a realizat 155 la sută peste plan. Stahanovistul Cipreş Iulius s-a întrecut pe sine în această zi. In loc de 120 la sută cât se angajase să dea peste plan, el a realizat 300 la sută. Cei din secţia sculărie l-au îmbrăţişat, felicitându-1. El adusese azi victoriei poporului erou coreean o minunată cinstire. I. CÂMPEANU