România Liberă, ianuarie 1954 (Anul 12, nr. 2883-2903)
1954-01-08 / nr. 2883
Expoziţia Anuala de Stat a Artelor Plastice Filmul sovietic „Corăbiile atacă fortăreţele“ pe ecranele Capitalei Noul film în culori ,,Corăbiile atacă fortăreţele“, producţie a studioului Mosfi în 1953, este o continuare a filmului „Bătălia din golful Calibera“. Inspirat din glorioasa istorie a poporului rus, filmul „Corăbiile atacă fortăreţele“ înfăţişează aspecte din luptele duse de armata şi flota rusă în timpul domniei ţarului Pavel I, urmaşul Ecaterinei a II-a. Prezentând cu o deosebită fidelitate istorică atmosfera acelei epoci, filmul „Corăbiile atacă fortăreţele“ redă un tablou amplu de un puternic dramatism al eroismului marinarilor ruşi în luptele navale purtate în Marea Mediterană, împotriva flotei franceze. Totodată, filmul înfăţişează ultima perioadă din strălucita carieră militară a marelui patriot şi strateg naval rus, amiralul Uşacov. Filmul artistic termicolor „Corăbiile atacă fortăreţele“, care va rula începând de la 9 ianuarie la cinematografele Patria şi I. C. Frimu, este interpretat de I. Pereverzev, G. Iudin, V. Drujnicov, A. Alexeev, S. Bondarciuc, G. Iumatov, S. Petrov, etc. Muzica filmului aparţine lui A. Haciaturian. Balogh Petre — Tineri muncitori In ilegalitate •-----•----- I Premiza fundamentală pentru transformarea dirijată a naturii de către om este descoperirea legilor naturii. Numai cunoscând legile naturii şi sprijinindu-ne pe ele, putem interveni cu succes în mersul fenomenelor, astfel încât să le influenţăm în scopul îmbunătăţirii continue a vieţii oamenilor. Ştiinţa biologică sovietică bazată pe concepţia materialist-dialectică, ocupă în prezent poziţiile cele mai înaintate, în ştiinţa biologică din întreaga lume. Micturinismul constitue temelia de granit, baza solidă pe care se dezvoltă vijelios toate ramurile ştiinţei biologice. In urma victoriei repurtate asupra pseudo-ştiinţei idealiste morgainist-mendelistă, care încearcă să justifice teoriile reacţionare malthusianiste şi rasiste şi propagă obscurantismul şi misticismul, micturinismul a obţinut cel mai larg sprijin din partea tuturor oamenilor de ştiinţă cinstiţi din întreaga lume. In raportul acad. T. D Lâsenco, prezentat la istorica sesiune a Academiei de Ştiinţe Agricole „V. I. Lenin“ din 1948, a fost demascat curentul weismannist-mendelist-morganist, ca o denaturare idealistă şi metafizică a ştiinţei, străină de concepţia ştiinţifică asupra desvoltării lumii vii şi absolut sterilă pentru practica agricolă. In acest raport a fost exprimată şi fundamentată cu toată claritatea, legea eredităţii caracterelor dobândite sub influenţa condiţiilor de viaţă. Ştiinţa biologică sovietică a repurtat în ultimii ani nenumărate realizări. Astfel, acad. T. D. Lâsenco a pus într’un mod nou problema formării speciilor şi a trasat căile descoperirii cauzelor concrete care duc la apariţia de specii noi. In urma lucrărilor şi experienţelor acad. N. V. Ţîţîn s’au obţinut în ultimii ani soiuri noi de grâu, superioare din punct de vedere al recoltei la hectar, al rezistenţei la cădere şi faţă de dăunători. Realizări importante există deasemeni în studierea proteinelor şi a metabolismului S’au obţinut date noi în legătură cu formarea proteinei în organismele vegetale şi animale. Au fost descoperite legile interacţiunii dintre proteine şi factorii mediului extern. Dervoltarea concepţiei pavloviste despre Conf. univ. Octav Hriceanu rolul conducător al etajelor superioare ale sistemului nervos central — şi scoarţei cerebrale — în activitatea organismului, a dus la concepţii noi în ce priveşte activitatea biologică a organismului, desvoltarea proceselor patologice şi în metodele de luptă cu o serie de boli. Savanţii sovietici au desfăşurat lucrări complexe cu privire la rezolvarea problemelor biologice ale marilor construcţii ale comunismului şi ale planului de transformare a naturii. Astfel au fost rezolvate problemele pedologice şi biologice ale regiunilor irigate şi alimentate cu apă, problemele ridicării fertilităţii câmpurilor, ale productivităţii bazinelor piscicole şi cele de valorificare a noilor teritorii — prin cultura plantelor şi prin creşterea animalelor de utilitate economică. Astfel de realizări nu pot fi întâlnite nici unde pe întreg globul pământesc. Ele dovedesc marea superioritate a ştiinţei sovietice şi ilustrează culmile înalte pe care le-au atins gândirea şi practica ştiinţifică sovietică. *■ Biologia micturinistă exercită o influenţă teoretică mereu crescândă asupra dezvoltării ştiinţelor biologice din ţara noastră Acest fapt se oglindeşte în numeroase cercetări întreprinse în institutele noastre de cercetări, în rezultatele practice obţinute în domeniul cercetărilor pentru aplicarea în agricultură a complexului Docuceaev-Costîcev-Viliams (D.C.V.) Agrobiologii noştri, urmând exemplul ştiinţei sovietice şi primind larg sprijinul acesteia, au început de mai mulţi ani lucrări de ameliorare a plantelor de cultură, de producere a seminţelor elită la principalele culturi agricole din soiurile raionate. Aceste lucrări dezvoltate şi perfecţionate an de an fac parte integrantă din măsurile de ridicare a producţiei noastre agricole. Folosirea în agrotehnica noastră a seminţelor elită a dus pretutindeni la sporuri de producţie între 3—10 la sută la grâu orz şi ovăz, şi la sporuri de producţie între 5—20 la sută la porumb, floarea soarelui, cânepă şi sfeclă. O muncă deosebită au depus-o agrobiologii noştri în domeniul creării de soiuri noi de plante de cultură. Prin metoda încrucişărilor apropiate şi cea a încrucişărilor îndepărtate au fost obţinute deja succese însemnate. Prin studiile şi cercetările agrobiologilor se fac paşi însemnaţi spre ridicarea necontenită a fertilităţii solului, pentru obţinerea de recolte mereu mai mari şi asigurarea bazei furajere necesare dezvoltării necontenite a creşterii animalelor în ţara noastră Ca prime rezultate în urma introducerii la noi a asolamentului cu ierburi perene s’au obţinut recolte sporite cu 12,1 la sută la Câmpia Turzii şi 59,7 la sută la Studina. S’au făcut cercetări ştiinţifice interesante, ajungându-se la rezultate excepţionale în ceea ce priveşte obţinerea de sporuri mari de recolte. Astfel, s-au obţinut următoarele recolte record : 454 kg sămânţă de lucarnă la hectar, 1720 kg. bumbac la hectar, 3456 kg. boabe ovăz la hectar, 5216 kg boabe porumb la hectar, 71.000 kg. sfeclă de nutreţ la hectar, ete. Rezultate însemnate în ce priveşte grăbirea coacerii fructelor de tomate, înroşirea fructelor verzi ţinute într’o atmosferă cu etilen, a obţinut laboratorul de fiziologia plantelor de sub conducerea tov. prof. N. Sălăgeanu dela Facultatea de Biologie din Bucureşti. După o muncă de mai mulţi ani s’au obţinut la Craiova rezultate concludente în problema stabilirii condiţiilor de cultură a porumbului, în vederea coacerii şi recoltării lui în luna iulie şi nu în lunile septembrie sau octombrie cum se întâmplă în mod obişnuit. Prin aceasta se creiază condiţii pentru înlăturarea neajunsurilor provocate de ploile de toamnă Astfel, suprafeţe întinse de teren de cultură sunt eliberate cu 2—3 luni mai devreme de cultura de porumb în vederea pregătirilor pentru noile culturi. Aplicarea principiilor miciuriniste in munca ştiinţifică de teren şi de laborator a condus şi pe pomicultorii noştri la o serie de rezultate însemnate. La Iaşi s’au făcut studii şi cercetări însemnate cu privire la lungirea duratei de viaţă şi creşterea productivităţii plantaţiilor, de cireşi. Prin aplicarea metodei hibridării sexuale şi a mentorului s’au creiat soiuri de perspectivă la majoritatea speciilor de pomi. Scopul aplicării acestor metode la măr, păr, prun, piersic, este acela de a obţine un fruct cu rezistenţă sporită la ger şi boli, cu productivitate mare şi de calitate superioară. ■k Zootehnicieniilor noştri 11 s’au creiat deasemeni condiţii necesare pentru a ataca cu succes problemele complexe ce stau în faţa crescătorilor de animale. S-au obţinut succese importante în ameliorarea raselor, crearea de noi rase de animale şi înmulţirea efectivului existent, în ridicarea productivităţii animalelor domestice. La staţiunile experimentale din Popăuţi-Botoşani, Ruşeţu-Brăila, Cuibanu-Buzău s’a izbutit să se ridice în mod considerabil producţia de lapte de vacă, să se îmbunătăţească condiţiile de creştere a tineretului bovin. La rasele de cai s’au obţinut succese importante în sporirea coeficientului de fecunditate şi de natalitate. Astfel, în staţiunile experimentale Ruşeţu şi Bonţida, coeficientul de fecunditate a fost ridicat azi dela 70—77 la sută, la 90—94 la sută. Coeficientul de natalitate a crescut dela 65 la sută, la 86 sută. Prin aplicarea metodelor sovietice s’au obţinut importante succese în ceeace priveşte creşterea ştiinţifică a porcinelor şi ovinelor. La porcine s’a izbutit să se sporească coeficientul de prolificitate şi greutatea corporală medie. In urma repetatelor experienţe s’a sporit deasemeni coeficientul de fecunditate şi prolificitate la ovine. Rezultate frumoase s’au obţinut în privinţa sporirii cantităţii şi îmbunătăţirii calităţii lânei la merinos şi ţigaie. Astfel, s’a ajuns la o producţie medie de 6,3 kg. lână de fiecare oaie, iar la berbeci 11,10 kg. Coeficientul de mortalitate a oilor a scăzut, nu de mult, în mod simţitor, de la 6 la sută la 0,2 la sută. La staţiunea experimentală Ruşeţu, ameliorarea adusă varietăţii ruginie a rasei ţigare a dus la creşterea producţiei medii record de lapte de la 141,3 kg, la 248 kg. In domeniul creşterii păsărilor, folosinduse tot mai larg metoda iluminării artificiale în timpul iernii a coteţelor de păsări, s’a ajuns să se sporească cu 3 ore pe zi timpul de activitate a găinilor, ceeace a dus la obţinerea unui număr sporit de ouă de fiecare pasăre. S’a ajuns la media de 147 ouă pe an de fiecare găină, iar producţia maximă a ajuns la 249 ouă pe an. Un deosebit interes teoretic şi practic prezintă cercetarea tov. acad. V. Mârza şi Mencheş. Introducând în alantoida oului de Leghorn vitelus lichefiat în alt ou tot de Leghorn şi de aceeaşi vârstă, au obţinut pui cu vitalitate sporită, mai grei şi cu penaj mai bogat. In domeniul pisciculturii s’au realizat deasemeni însemnate succese ca urmare a aplicării principiilor biologiei micturiniste şi a renunţării la practica şi metodele de cercetare rupte de ştiinţă, de practică, de nevoile producţiei In vederea ridicării producţiei şi productivităţii noastre piscicole s’a studiat amănunţit problema apelor reziduale şi orăşeneşti, influenţa lor dăunătoare asupra faunei piscicole din apele primitoare, metodele de purificare a acestor ape etc. Trecându-se la exploatarea ştiinţifică a apelor, pe baza principiilor şi metodelor biologice şi tehnice sovietice, s’a putut ajunge la ridicarea producţiei de peşte pe unitatea de suprafaţă de apă (de exemplu, producţia de peşte în unele ape a crescut la 2.200 kg. la ha); s’au putut aplica tot mai larg şi la noi normele de hrănire artificială a peştelui, etc. In vederea obţinerii unor hibrizi rezistenţi se fac încrucişări între diferite specii şi genuri de peşti. Legat de această problemă se efectuiază studii şi cercetări susţinute pentru cunoaşterea şi stabilirea condiţiilor, actuale hidrobiologice şi ichtiologice din apele noastre, necesare pepinierelor nou-create. Se dezvoltă studiile oceanografice asupra litoralului nostru. Se cercetează migraţiunile şi locurile de aglomerare a peştilor în apele noastre, înlesnindu-se astfel efectuarea unui pescuit ştiinţific. S-au înfiinţat 11 laboratoare tehnologice, care folosesc în munca lor cele mai avansate metode ştiinţifice de cercetare şi tehnica piscicolă cea mai modernă. Având drept călăuză învăţătura lui Miciurin şi Lâsenco, Academia R.P.R. îndrumă pe agrobiologii noştri pe calea dezvoltării necontenite a agrotehnicii din ţara noastră. Mai multe colective de oameni de ştiinţă cercetează, sub directa îndrumare a Academiei, diferite probleme de importanţă ştiinţifică şi economică deosebită. Astfel, se lucrează ,la studiul condiţiilor naturale şi al celor social economice ale teritoriului ţării noastre, studiulegat de Introducerea complexului cu ierburi în unităţile socialiste ale agriculturii noastre. Oamenii de ştiinţă din ţara noastră se mai ocupă de studiul problemei Iilor în R.P.R., de studiul fioret R de studiul bunei RPR Câteva colectiv piază la Iaşi, Cluj, Timişoara, sub încea Academiei R.PR„ posibilităţile vn ferii complexului D.C.V. 1. 0- celere precum şi diverse probleme agrotel speciale, legate de particularităţile î regiuni. Se studiază deasemeni numere pobleme de fiziologie animală vegetal In dil biochimie se cercetează procesele mnice care se petrec in timpul larovizie. In domeniul protecfiei plantelor ,iază combaterea bolilor prin substanimice, dezvoltarea metodelor biologicombatere a paraziţilor, metode agrate de combatere a bolilor la plante pe sud întinse, problema mecanizării tratant chimice în îngrijirea culturilor şi artei unor asemenea probleme ale bioiniste cum ar fi problema legilor modifflcritate a plantelor şi animalelor în dirijării dezvoltării lor, procesele fespeciilor în natură şi în condiţii esentale (una din problemele furndamentale biologiei), problema adaptabilităţianismelor vii la mediul înconjuri a vitalităţii şi eredităţii lor, probioretice de mare însemnătate pentru omia naţională, contribue la dezvoltul nou avânt al practicii agricole,i noi posibilităţi de sporire a produricole. Sai principală ce stă astăzi în faţa biolotiştii este aceea de a contribui prin frile lor la sporirea recoltelor plantacultură, la ridicarea productivităţilelor, în vederea îmbunătăţirii aprofii populaţiei muncitoare de la oraşie, pentru asigurarea cu materii primorfină animală şi vegetală a industrie producătoare de bunuri de largi Sporindu-şi eforturile, biologii noştri aport de seamă în lupta pentru frea programului de măsur daboritariid Şi guvern în vederea dezvoltforiiei noastre naţionale a ridicăriilări a poporului muncit-T-^ Irle cu falsa ştiinţă biolffică burghefkită intereselor meschine ale Imfului, ale cărei preocupări surfeptate pe drumH născocirii dibace pentru exterminarea în masă a .., biologia din tare noastră, având exJ°gat al biologiei miciuriniste, se stA poziţia înaintată de a sluji cu alt scopurile nobile de construire a solui în ţara noastră, de apărare 4 rieten isi între popoare. Biologia mi bază a cercetărilor b din 'k Stu logici Pag. 2-0 ! Din munca culegătorilor de folclor In ultimul timp numeroase echipe au fost trimise de către Institutul de Folclor în diferite părţi ale târii pentru a depista şi cerceta noi izvoare ale producţiei folcloristice. Sunt multe şi frumoase basmele povestite de bătrânii satelor noastre. Pentru îmbogăţirea tezaurului creaţiei populare de basme, s-au efectuat în ultimul timp două culegeri. Una din ele a fost realizată în raionul Câmpulung, regiunea Suceava, în comunele Fundu Moldovei, Dorna Cândrenilor, iar cea de a doua în Ţara Oaşului, în satele Turţ şi Racşa. O lucrare de mare amploare a fost culegerea organizată în satele de clangăi din Moldova. Cu acest prilej s-au vizitat 17 sate culegându-se material literar şi muzical. Deplasările au fost un bun prilej pentru cercetători, necesar alcătuirii unui studiu comparativ între folclorul cangăilor şi cel românesc şi, în acelaş timp de a îmbunătăţi colecţiile cu cântece despre, viaţa nouă a ţărănimii colectiviste. . Fructuoasă a fost şi deplasarea din raionul Şomcuta Mare, regiunea Baia Mare, de unde s’au adunat numeroase cântece jocuri, ritualuri, etc., ca și cea din raionul Brad, regiunea Hunedoara. Din realizările sfaturilor populare In Feldioara de astăzi Firul de apă carer izvorăşte din Piatra Craiului adună în drumul lui alte râuleţe şi coborând la vale se îngroaşă treptat transformându-se în râul Bârsei, nume care a fost dat şi acestor locuri: Ţaria Bârsei. După ce face un ocol pe la hotarul comunei Feldioara, râul îşi încheie drumul său vărsânduise în apele înspumate ale Oltului. De numele Bârsei şi de locurile pe care le străbate sunt legate multe întâmplări. Locuri istorice In limba maghiară Feldioana înseamnă cetate de pământ. Ruinele cetăţii cu acest nume se pot vedea şi astăzi. Istoria acestei aşezări a fost desigur povestită din tată în fiu şi ea a ajuns să fie cunoscută până în zilele noastre. Unii spun că în timpul năvălirilor din secolul al XVI-lea satul a arsde patru ori şi tot de atâtea ori locuitorii au rămas fără adăpost. Unele documente amintesc şi ele de acele timpuri, aşa cum aminteşte şi monumentul ridicat în mijlocul satului la începutul secolului al XVI lea. Atunci satul a fost atacat de voevodul maghiar Báthory care voia să cucerească cetatea Feldioarei, să jefuiască şi să subjuge pe locuitorii ei. Miha Wiesz, care făcea parte din sfatul oraşului Braşov, a adunat atunci 40 de studenţi voluntari şi a pornit în ajutorul feldiorenilor. Credincioşi cauzei pentru care luptau, ei au căzut până la unul în lupta pentru apărarea cetăţii. Cu ce se mândresc azi feldiorenii La poalele vechii cetăţi se inşiruie casele frumos vătuite ale feldiorenilor. Azi ei duc o viaţă nouă, plină la tot pasul de bucurii. Străbatem uliţa largă a satului. Privim împrejurul nostru: o şcoală, mai jos alta fată şi o librărie cu rafturile pline de cărţi. Dar aici... ce o fi oare ? ne întrebăm, oprindu-ne privirea asupra unei construcții noi, una din cele mai mândre din sat. Am oprit un localnic. — Ascultă bade, l-am întrebat, ce clădire este aceasta ? Omul ne privi cercetător, apoi spuse : — Aici... cum să vă spun, sunt multe lucruri. Dar mai bine vorbiţi cu tovarăşul Drugă, el ştie totul. Pe tovarăşul Ion Drugă l-lam întâlnit peste drum, la cooperativă. Lua în primire un transport de mărfuri. El ne-a povestit amănunţit despre noua construcţie. Mult au mai dorit feldiorenii să aibă o baie populară. Când această problemă a fost pusă în discuţie în faţa obştei, nimeni n’a şovăit. Chiar a doua zi oamenii au început să transporte piatră pentru fundaţii, să desfacă unele clădiri vechi, nefolositoare. Ce ne facem cu atâta material ? au întrebat unii când au văzut grămezile mari de piatră şi stivele uriaşe de cărămidă. Răspunsul a venit însă repede. S’a hotărît ca în aceeaşi clădire să fie amenajate şi încăperile necesare unui dispensar şi alte încăperi pentru o casă de naşteri... Şi planurile făcute dinainte au trebuit modificate... Apa izvorului a fost captată In timp ce vizitam satul ne-am oprit lângă o cișmea. — Bună apa, mătușică ? i am întrebat pe femeia care-și umplea găleata. — Apă ca la noi n’o să găsiți în niciun sat — se lăuda ea, în timp ce ne întindea cana cu apă. — N’o fi chiar așa mătușică, am necăjit-o noi. — Ba îi chiar așa, făcu ea parcă supărată. Se vede că nu ştiţi de unde vine apa aceasta ? Apoi după o clipă adăugă : — Vine chiar dela gura izvorului. — Dela gura izvorului? am întrebat-o mirat Am ascultat apoi cele povestite de femeie : — Pe timpul boierilor nici apă bună de băut n’aveam. Apa venea din satul vecin, Crisbiav,pe un pârâu deschis, tulbure şi murdar. In mulţi ani au dat în noi tifosul şi alte molime, din pricina aceasta... Femeia ne-a mai vorbit apoi despre vrajba pe care o aţâţau în trecut boerii între locuitorii celor două sate : Crisbav, locuit de români şi unguri, şi Feldioara, locuită de saşi. Ticăloşi cum erau, boerii din Crisbav nu lăsau pe feldioreni să ia apă din satul „lor”. — Acum doi ani, continuă femeia să ne povestească, au venit pe la noi deputaţii ăştia noi şi ne-au întrebat daca nu vrem să aducem apă bună în sat. — Şi ce-aţi spus ? — La început ne-am cam codit, dar când am văzut că vin ţevi groase de la oraş prin care spuneau deputaţii că o să vină apă bună, ne-am hotărît şi-am pornit cu târnăcoape şi lopeţi cale de două ceasuri la gura izvorului de la Crisbav. Am făcut şanţuri, am îngropat ţevile acele groase şi acum vedeţi şi dvs. avem apă bună. Unii, ca Traian Bădiu, şi-au tras şi în casă conducta. De data aceasta locuitorii celor două sate s’au ajutat frăţeşte. Cei din Crisbav au venit de-au pus şi ei mâna la Instalarea conductei şi parcă se bucurau şi dânşii la gândul că vecinii lor din Feldioara vor avea de acum apă bună de băut. ★ Multe alte lucruri noi întâlneşti «zile Feldioara. In ultimul timp setul a fost radiofiat. Acum e în curs de amenajare o staţie de radioamplificare, prin care se va transmite zilnic un bogat program local. La comitetul executiv sosesc zi de zi noi sesizări şi propuneri ale cetăţenilor care contribue la îmbunătăţirea activităţii acestuia, la descoperirea de noi resurse locale. Un locuitor, pe nume Gh. Sibianu, a arătat că în sat există un teren care conţine un nisip foarte bun pentru construcţii. Aceasta s-a întâmplat în vară Acum pe acest teren a luat fiinţă o balastieră de unde pleacă spre şantierele de construcţii ale regiunii în fiecare lună nenumărate vagoane de nisip... Intr’una din clădirile situate in mijlocul satului Feldioara era mare animaţie. Tâmplarii aşezau tocurile la uşi şi ferestre, iar zugravii aşterneau peste lemnul proaspăt geluit vopsea roşie atrăgătoare. In curând se va deschide aici un magazin universal unde locuitorii vor găsi de toate. Feldiorenii sunt mândri de realizările obţinute până acum Privind cu încredere viitorul, ei participă la toate acţiunile sfatului popular, pentru ca satul lor drag să înflorească continuu. * CORNELIU BUDA ! corespondentul „României libere" In regiunea Stalin O comună ca multe altele Adânci transformări au avut loc un an al puterii populare în comuna Ruşii-Munţi din raionul Topliţa, Regiunea Autonomă Maghiară Foştii muncitori forestieri exploataţi fără milă în trecut, în rândurile cărora domneau întunericul şi ignoranţa, trăesc astăzi o viaţă fericită. Aproape toţi locuitorii comunei ştiu să scrie şi să citească iar in timpul liber, locul lor preferat este noul cămin cultural construit prin autoimpunere. Aici ei vin să vadă un program artistic, să asculte o conferinţă, programul de radio sau să citească o carte. Ansamblul coral al căminului format din 80 de membri a pregătit un bogat repertoriu, iar echipa teatrală alcătuită din 30 d© membri face repetiţii cu piesa „Odinioară şi azi“ pe care o va reprezenta pe scena căminului cultural. In satul Morareni, aparţinând acestei comune, s-a construit de curând prin resurse locate o şcoală elementară cu trei săli de clasă. Astfel copiii ţăranilor muncitori din acest sat vor putea învăţa în condiţiuni mai bune în noua şcoală construită pentru ei. In această comună se desfăşoară o intensă activitate sportivă. Echipele de fotbal, şah şi gimnastică au participat la campionatul raional obţinând frumoase succese. Astfel pe zi ce trece viaţa locuitorilor comunei Ruşii-Munţi devine din ce în ce mai îmbelşugată, mai plină de bucurii. Scrisoare către redacţie Prea puţine centre de distribuire a pâinii la Roman In ultimii ani, oraşul Roman a căpătat o desvoltare din ce în ce mai mare. Noi intreprinderi producătoare de bunuri de larg consum au luat fiinţă, au fost create noi instituţiisocial-culturale, tot mai multe şantiere şi-au început activitatea în acest oraş. Este normal deci ca odată cu desvoltarea oraşului Roman, să crească şi numărul consumatorilor. Dacă până în anul 1950, unităţile comerciale existente în oraşul nostru corespundeau din punct de vedere numeric, acum nu mai pot face faţă necesităţilorde aprovizionare. Mă refer în special la sectorul distribuirii pâinii. In acest sector se poate constata o simţitoare rămânere în urmă. La Roman, pâinea se fabrică în cantitate suficientă. Cu toate acestea, nu toţi locuitorii oraşului se pot aproviziona în bune condiţiuni şi la timp cu acest aliment de strictă necesitate deoarece numărul centrelor de distribuire este redus. Pentru a schimba oarecum situaţia, sfatul popular al oraşului a luat măsura de a înfiinţa două centre cu personal luat de la magazinele O.C.L. ,,Alimentara". Dar cu aceasta nu s’au rezolvat lucrurile. Mai sunt necesare cel puţin trei centre de distribuire a pâinii. Cu toate repetatele intervenţii făcute pe lângă secţiunea comercială, până în prezent nu s’a rezolvat nimic.. Socotesc de datoria comitetului executiv orăşenesc că trebue să rezolve neîntârziat problema înfiinţării celor trei unităţi de desfacere a pâinii. M. CERNOMAZ corespondent voluntar Solomitul — un produs pentru construcţii Executarea pe scară tot mai largă a construcţiilor cu prefabricate cere o dezvoltare rapidă a Industriei produselor de izolaţie şi învelitori. Unul dintre aceste produse este solomitul, care se foloseşte la pereţi interiori, acoperişuri şi diferite izolaţii. In Delta Dunării, stuful, materie primă pentru fabricarea acestui important produs de izolaţie şi învelitori, creşte pe o suprafaţă ce trece de 450.000 ha. In trecut, această bogăţie naturală era lăsată să putrezească. Adesea i se dădea foc deoarece împiedica navigaţia din Deltă. Unele încercări pentru valorificarea stufului din ţara noastră s’au făcut şi în trecut, dar au eşuat. In anii regimului democrat-popular s’au luat măsuri ca această bogăţie să fie pusă în valoare, ridicându-se fabrici unde se produc plăci presate din stuf (solomit). Rapida dezvoltare a producţiei de solomit este ilustrată de faptul că în anul 1953 s-au produs de 12 ori mai multe plăci de solomit decât în anul 1950. Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de solomit Brăila au pornit acţiunea pentru descoperirea şi folosirea rezervelor Interne ale producţiei. S’iau luat o serie de măsuri pentru mecanizarea cu mijloace locale a unor operaţii care până acum se executau manual. Astfel, s’au mecanizat muncile de transportare a stufului la prese, iar prin inovaţia adusă de mecanicul stahanovist Alexandru Cortiatis a fost mecanizată operaţia de bobinare a sârmei necesare agrafelor pentru plăcile de solemit. Deasemenis-au adus procesului de producţie şi alte îmbunătăţiri serioase care contribuie la sporirea producţiei şi productivităţii muncii. (Agerpres) Roadele aplicării metodelor înaintate Ne scriu oamenii muncii de la sate Succesele gospodăriilor colective „Cu multă nerăbdare şi bucurie au aşteptat membrii gospodăriei noastre colective ziua împărţirii veniturilor“ — ne scrie printre altele tovarăşul Mihailă Ţâră, din Regiunea Autonomă Maghiară. „Şi de ziua aceasta ne vom aminti multă vreme . Au venit la sărbătoarea noastră oaspeţi de prin toate satele şi comunele din jur. Au fost colectivişti, membri din întovărăşirile agricole, dar cei mai mulţi erau ţărani muncitori, care veniseră din dorinţa de a afla care sunt rânducirile muncii în colectiv“. Mai departe tovarăşul Mihăilă ne vorbeşte cu mult entuziasm despre rezultatele pe care le-a obţinut gospodăria colectivă „Partizanul Păcii” din Ideciul de Sus, datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate. „In anul acesta — ne spune el — tot grâul nostru a fost semănat în cruce şi în benzi. L-am pus în mustul zăpezii, în arătură bine fărâmiţată. Am împrăştiat înainte de însămânţare îngrăşăminte, l-am plivit de trei ori şi l-am secerat când era în pârgă. Aşa am reuşit să scoatem în medie la hectar 2.134 kg. grâu, iar de pe cel însămânţat în benzi, 2.751 kg. la ha.“ Tovarăşul Mihăilă ne vorbeşte d©asemenea şi despre felul cum gospodăria colectivă a aplicat regulile agrotehnice şi la celelalte culturi cum ar fi de pildă la cultura sfeclei de zahăr, de la care gospodăria a realizat în medie câte 36.100 kg. la ha. Despre rezultatele aplicării metodelor egrotehnice înaintate se vorbeşte în scrisoarea trimisă şi tovarăşul Siriion Bochiş din regiunea Stalin. „Lucrând pământul cu mijloace superioare, puse la îndemână de statul nostru de democraţie populară, folosind sprijinul tehnicienilor agricoli şi aplicând metodele agrotehnice moderne — ne spune el — gospodăria colectivă din Bucerdea Graneasa, raionul Târnăveni, a reuşit să obţină în medie, la hectarul de porumb 4.330 kg., iar la grâu 2.085 kg.“ Despre rezultate asemănătoare ne vorbesc şi nenumărate alte corespondenţe sosite din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării noastre. Aşa este intitulată corespondenţa trimisă de tovarăşa Maria Burus, care ne descrie pe larg cum s’a desfăşurat împărţirea veniturilor,-un podăn’a coletă' din comuna Berveni, regiunea Baia Mare. Cu această ocazie s’au arătat In linii mari toate succesele obţinute de membrii gospodăriei colective in decursul celor aproape patru ani, care s’au scurs de la înfiinţare. Una din peocupările de seamă pe care te-au avut umbrii gospodăriei colective din Berveni a pst şi aceea de a dezvolta resprind prevederile statutului — ramurile de educţie pe baza planului anual -------Vi, de producţi. Dezvoltari ramurilor de producţie a con; măsură la ridicarea produc- i colectiviştilor, la întărirea sporirea veniturilor colectitribuit în naivităţii mu gospodăriei viştilor. Scriindu Maria Burijie arată că în acest despre acest fapt, tovarăşa vă din Berveni a reuşit datorită dezvoltării şi întăririi producţiei un venit de „Numai dela produsele agrisuma de 666.710,04 lei, dela 519,92 lei, dela vânzările de lei, dela produsele animale gospodăria col realizeze ramurilor 1.043.029,97 care a olotj grădinărit fructe, 2.5 _ ......._ _ 144.666,04 In afară de veniturile dela celelalte rami de producție. Majoritatea acestor produs. I fost valorificate prin cooperativă“. Vorbind pre împărţirea veniturilor în gospodăria divă „Viaţa Nouă“ din comuna Barza, Inul Balş, tovarăşul Ion Vrăjitoriinesc „Creşteri reducţiei la hectar şi dezvoltarea multi-ala a gospodăriei au făcut să crească veile gospodăriei, să crească totodată şi riturile luate de colectiviști pentru zilerncă efectuate. Colectivi • le-a revenit pentru ziuamuncă ©fee i câte 4,670 kg. grâu, 3,100 k® porumb, 0, kg. mazăre, 0,350 kg.toi 0,758 kg. lui soarelui, în atari d_ zavat, fura diferite alte produse. Colectivistul CicMarin, care împreună cu ori trei membri familiei a lucrat 560 zilemuncă, au 2.615 kg. de grâu şi 1.730 kg. de porc, împărţirea veniturilor, eveniment însemnat în viaţa satelor noastre, a constituit, şi în acest an, un prilej de sărbătoare şi bucurie pentru efectivişti, un mijloc de întărire a încrederii în marea forţă a gospodăriilor colective pentru ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii. Belşugul de produse primite de colectivişti care au muncit cu tragere de inima pentru ziele-muncă efectuate, a cvedit încă odată superioritatea mare podarii agricole socialiste faţă de gospodărie ţărănească, conţinând gosmica prin aceasta justeţea drumului tăiat de partid ţărănimii muncitoare, iomul gospodăriei colective. Despre succesele obţinute deospodănilie colective din acest an nicicu cu îndreptăţită mândrie, oamenii fiincii de la sate care ne relateazi cum s’a desfăşurat în acest an împlirea veniturilor în gospodăriile colecte. Creşte bunăstarea colectivişti or Oamenii muncii de pe ogoare ne vorbesc cu o înflăcărare despre interesul pe care l-a stârnit acest eveniment in rândurile tării muncitori care s au ţinut până acum departe de colectiv şi şi-au lucrat indivii pământurileSuccesele gospodăriilor colective, roadele îmbelşugate luate de corişti pentru munca lor au fost un puternic mijloc de convingere, o elocvenţă mie că drumul gospodăriei colective este adevăratul drum care duce spre bunăstat belşug. După împărţirea veninurilor, în numeroase coni un număr mare de familii de ţărani muncitori au depus cu încredere cereri de ore în gospodarii colective. In primele zile după împărţirea veniturilor la gosf*celdivă din Berveni, bunăoară, mai multe familii de ţărani muncitori dipună au cerut să fie primite în gospodărie depunând totodată şi cererile lor, iarjim,eroase alte comune, unde ..................................................if.................... nu erau încă gospodării colective, ţăranii muncitori ci gospodării colective. prut să se înfiinţeze şi la Vineri / ianuarie 1954 — /tv. -/m Munca de iarnă în întovărăşirea şcolă din Cisrădie Membrii întovărăşirii agricole „30 decembrie“ din Cisnădie, raionul Sibiu, au obţinut producţii sporite în acest an. De pildă, la cartofi, ei au obţinut o producţie medie de 16.000 kg. la hectar, iar la sfeclă de zahăr 15.000 kg. la hectar. Pentru a asigura creşterea producţiei la hectar în noul an, întovărăşiţii din Cisnădie au transportat pe tarlaua care va fi însămânţată cu cartofi şi porumb peste 30 de tone gunoi de grajd. întovărăşiţii din Cisnădie folosesc perioada : T? pentru lucrări pregătitoare... Li aurolă repare din vreme toate uneltele şi iţe agricole, să cureţe sămânţa necesară stru primăvară, să îngrijească vitele. Pentrt plăţirea cunoştinţelor agrotehnice in răşire a fost organizat un curs agrotern care participă toţi membrii tnivără V. SCANTEE corespondent voluntar