România Liberă, ianuarie 1954 (Anul 12, nr. 2883-2903)

1954-01-16 / nr. 2890

Pag. 4-a A apărut culegerea „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în rezoluţiile şi hotărîrile congreselor, conferinţelor şi plenarelor C. C.“ MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS trans­mite : A apărut culegerea „Partidul Comu­nist al Uniunii Sovietice în rezoluţiile şi În­tăririle congreselor, conferinţelor şi plenare­lor C.C.“. Culegerea a apărut sub îngrijirea Institutului Marx-Engels-Lenin-Stialin de pe lângă C.C. al P.C.U.S. Culegerea cuprinde documente de partid din perioada 1898- 1953. Intr’um articol apărut în ziarul „Pravda“ din 15 ianuarie se subliniază că documentele cuprinse in culegere arată cum genialul Lenin a creat Partidul Comunist, cum sub conducerea lui Lenin, întemeietorul şi înţe­leptul conducător al partidului, a marelui Stalin, discipol şi continua­tor al cauzei lui şi a tovarăşilor lor de luptă, partidul a crescut şi s’a întărit în lupta intransigentă dusă îm­potriva oportuniştilor de toate nuanţele şi s’ia transformat într’o forţă măreaţă revolu­ţionară, a societăţii. Documentele arată în mod convingător cum Partidul Comunist, călăuzindu-se con­secvent după teoria marxistă şi dezvol­tând-o în mod creator, a elaborat şi susţi­nut şi aplică cu fermitate politica revoluţio­nară fundamentată ştiinţific care exprimă Interesele fundamentale ale oamenilor muncii. Apariţia culegerii „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice în rezoluţiile şi hotărîrile congreselor, conferinţelor şi plenarelor C.C." are o mare importanţă pentru ridicarea nive­lului întregii activităţi ideo­logico-­politice a partidului. Studierea acestor documente va permite comuniştilor să înţeleagă şi mai bine că is­toria P.C.U.S. este marxism-feninismul în acţiune, să înţeleagă mai adânc politica partidului elaborată în decurs de ani înde­lungaţi, va ajut­a cadrelor lui să rezolve cu succes sarcinile pe care le pune în faţa lor partidul. Documentele publicate prezintă totodată, după cum subliniază „Pravda“, o imensă importanţă internaţională. Ele vor ajuta par­tidelor comuniste din celelalte ţări să stu­dieze şi să folosească şi mai bine măreaţa experienţă de luptă a P.C.U.S. pentru cauza poporului, pentru viaţa lui liberă. In încheiere, „Pravda" scrie: — Culegerea „Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice în rezoluţiile şi hotărîrile con­greselor, conferinţelor şi plenarelor C.C.“ este un tezaur extrem de bogat al gândirii teoretice şi al unei imense experienţe practice, o armă ideologică puternică în mâinile par­tidului şi poporului sovietic în lupta pentru comunism. Discursul radiodifuzat rostit de Eden LONDRA 15 (Agetipres). — TASS trans­mite : In seara de 11 ianuarie, ministrul afa­cerilor externe al Angliei, Eden, a rostit un discurs radiodifuzat în care a spus între al­tele că „în anul care a trecut evenimentul cel mai încurajator a fost încetarea operaţiuni­lor militare în Coreea“, el a adăugat că „mai există încă numeroase probleme nere­zolvate". Eden şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu „forţa crescândă a organizaţiei Uniunii Atlanticului de Nord“, care după cum a de­clarat el a creat «un vast sistem militar“. Ca şi Dulles, în discursurile rostite recent, Eden a încercat să prezinte blocul Atlantic agresiv drept o organizaţie care ar fi fost creată chipurile, pentru „a preîntâmpina o primejdie directă“ şi care ulterior „s’ar fi transformat într’o forţă internaţională vie, dispunând de posibilităţi nelimitate din punct de vedere al dezvoltării paşnice în viitor a relaţiilor dintre ţările atlantice“. Referindu-se la apropiata conferinţă de la Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai ce­lor patru puteri, Eden şi-a manifestat do­rinţa de a se găsi o soluţie în problema ger­mană pe baza revendicărilor bine cunoscute ale politicii americano-engleze. Afirmând că cercurile guvernante engleze „au considerat Întotdeauna că Germania trebue unificată, deoarece fără o Germanie unită nu poate exi­sta unitate şi, în consecinţă, o pace adevărată în Europa“, Eden nu a vorbit, din motive lesne de înţeles, despre felul in care doresc ele unificarea Germaniei. Eden a declarat că „este necesar im primul rând să se ţină ale­geri pe întreaga Germanie“. El a adăugat în continuare că baza succeselor tuturor trata­tivelor internaţionale o comstitue compromi­sul şi şi-a exprimat speranţa, că la Berlin ambele părţi vor fi animate pe această linie. „Niciun om, şi desigur cu atât mai mult ministrul afacerilor externe al Angliei — a declarat Eden, — nu trebue să­­nesocotească nici cea mai mică posibilitate reală de a asi­gura reglementarea problemei germane. To­tuşi, noi nu trebue să închidem ochii î­n faţa primejdiei şi a greutăţilor de care ne izbim şi nu trebue să ne aşteptăm la prea mult. Vreau să lămuresc încă un lucru. Noi nu pu­tem să nu ţinem seama de securitatea noas­tră proprie tot aşa după cum nu putem să cerem ruşilor să nu ţină seama de securita­tea lor“. Eden s-a exprimat favorabil in legătură cu discursul rostit de preşedintele Eisenhower in problema folosirii energiei atomice. Ţările Commonw­ealth-ului britanic cer extinderea comerţului cu Răsăritul SYDNEY 15 (Agerpres).­­ Agenţia As­sociated Press a transmis comunicatul ofi­cial elaborat de conferinţa miniştrilor de finanţe a Commonwealth-ului care a luat sfârşit la Sydney. Potrivit relatărilor presei, conferinţa s-a desfăşurat într’o atmosferă vădit ostilă Statelor Unite. Politica americană, şi în spe­cial repercusiunile acesteia în domeniul co­merţului Internaţional, a fost­ criticată cu as­prime. După cum se ştie, toate revendicările britanice privind reducerea tarifelor va­male americane au rămas fără ecou în Sta­tele Unite. Agenţiile de presă şi ziarele occidentale constată că un loc însemnat l-a ocupat în cadrul conferinţei problema extinderii co­merţului cu alte zone decât cea a dolarului. Astfel, în cadrul­­şedinţei de luni, Buttler a declarat că ţările Commonwealth-ului „nu mai au nevoie să-şi concentreze forţele în zona dolarului, în dauna schimbului comer­cial cu restul lumii“. Conferinţa — după cum relatează Associated Press — a ac­ceptat punctul de vedere al ministrului bri­tanic. El a declarat că ţările Common­weath­­ului „şi-au luat obligaţia de a căuta o soluţie pentru rezolvarea greutăţilor lor fi­nanciare în anul care începe printr-o poli­tică de extindere a comerţului“. Miniştrii de finanţe al Commonwealth­­ului au discutat „despre schimbarea orien­tării comerţului acestor ţări de la exportul cu zona dolarului la exporturi în general“. France Presse subliniază că la Sydney miniştrii de finanţe au căzut de acord că „cererea pentru pieţele comuniste să fie energică şi pusă în aplicare încă anul a­­cesta“. „Un factor hotărîtor în dorinţa Common­­wealth-ului de a obţine pieţele comuniste — scrie agenţia France Presse — este acela că Gunnar Myrdal, secretarul executiv al Co­misiei economice O.N.U. pentru Europa, pregăteşte o mare conferinţă în primăvara aceasta cu privire la dezvoltarea comerţului între est şi vest“. Ce urmăresc S.U.A. prin tratatul americano-listumanist WASHINGTON 15 (Agerpres),­­ TASS transmite: La 13 şi 14 ianuarie, în Comi­sia pentru afacerile externe a senatului a­­merican au avut loc dezbateri în legătură cu tratatul despre asta numita „asigurare reciprocă a securităţii“, încheiat între Sta­tele Unite şi Coreea de sud în luna august 1953. Aceste dezbateri au fost întreprinse în legătură cu apropiata ratificare a aces­tui tratat de către senatul S.U.A. La şedinţele comisiei au luat cuvântul secretarul de stat al S.U.A., Dulles, şeful statului major al armatei americane, gene­ralul Ridgway, şi ministrul de război, Ro­bert T. Stevens. Prin acest tratat Statele Unite capătă dreptul de a-şi menţine trupe în Coreea de sud şi „în apropierea aces­teia”; de a instrui armata sudcoreeană; de a-i furniza armament şi muniţii etc. Cercu­rile conducătoare din S.U.A. se străduiesc să pună în aplicare cât mai repede acest tratat. Cu cât tratatul va intra mai repede în vigoare — a declarat Ridgway — cu atât va „servi mai bine interesele noastre“. După cum reiese din declaraţia lui Ridg­way, aceste „interese“ ale Statelor Unite nu se limitează la Coreea de sud. Ridgway şi Stevens au arătat că S.U.A. au pla­nuri militare de­ largă perspectivă în legă­tură cu bazinul Oceanului Pacific. Ei au recunoscut că tratatul cu Coreea de sud corespunde „concepţiilor generale strate­gice ale S.U.A. în această parte a globu­lui“. Peninsula coreeană, a declarat Ridg­way, are o mare însemnătate strategică pentru Statele Unite, deoarece ea se află în apropierea lanţului de insule de lângă litoralul de vest al Oceanului Pacific, „şi, lucrul principal, în apropierea părţii-cheie a acestui lanţ — Japonia“. Ridgway a subliniat în continuare că S.U.A. urmăresc ca ,,scop final“ crearea în regiunea Oceanului Pacific a unei largi alianţe militare, asemănătoare grupării a­­gresive a Atlanticului de nord. In felul a­­cesta S.U.A. socotesc tratatul cu circa listumanistă drept o verigă în pregătirea acestei alianţe Subcomisia senatorială americană pentru revizuirea Chartei O.N.U. îşi începe activitatea WASHINGTON 15 (Agerpres). — După cum anunţă agenţiile de presă, subcomisia senatorială pentru revizuirea Chartei O.N.U., creată acum câteva luni în S.U.A. in scopul modificării principiilor fundamentale ale a­­cestei organizaţii, îşi va începe activitatea la Washington, săptămâna viitoare. Primul care va depune din faţa acestei subcomisii va fi secretarul departamentului de stat, Dull­es, care şi-a exprimat în repetate rânduri păre­rea că o asemenea revizuire ar fi necesară in special în legătură cu principiul unanimi­tății marilor puteri — membri permanenți in Consiliul­­de Securitate. Gladwyn Jebb despre reprezentarea Chinei populare la O. N. U. BALTIMORE 15 (Agerpres).­­ După cum transmite France Presse, fostul delegat per­manent britanic la O.N.U., Gladwyn Jebb, a declarat înainte de a-şi părăsi postul că „în momentul de faţă China nu este reprezenta­tă decât simbolic în O.N.U.“. El a afirmat că „nu se îndoieşte“ că In cele din urmă po­porul chinez va fi reprezentat In mod real la O.N.U. prin adevăraţii săi reprezentanţi, de­legaţi ai Guvernului Popular. Absenţa aces­tor reprezentanţi de la O.N.U., a subliniat Gladwyn Jebb, „creează organizaţiei greutăţi considerabile“. Potrivit agenţiei France Presse, Gladwyn Jebb a declarat în altă ordine de idei că „O.N.U., aşa cum a fost concepută în Charta Naţiunilor Unite — atribuind fiecăreia dintre cele cinci mari puteri în Consiliul de Secu­ritate dreptul de veto — constitue cel mai bun Instrument de apărare a păcii“. , fUn monument în cinstea celei de a 300-a aniversări a reunirii Ucrainei cu Rusia MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS trans­mite : Consiliul de miniştri al U.R.S.S. a Hotărît să construiască în oraşul Moscova, în Piaţa gării Kiev, un monument în cinstea celei de­­a 300-­a aniversări a reunirii Ucrai­nei cu Rusia. In vederea atragerii cercurilor largi de arhitecţi, sculptori şi pictori la cons­truirea monumentului, Consiliul de Miniştri ail U.R.S.S. a însărcinat Ministerul culturii al U.R.S.S. şi Comitetul Executiv al Sovie­tului orăşenesc Moscova de deputaţi ai oa­menilor muncii, să organizeze un concurs pentru cel mai bun proiect de monument. In compoziţia artistică a monumentului trebue să se oglindească reunirea Ucrainei cu Rusia, remarcabil eveniment istoric care a constituit încoronarea luptei multiseculare a poporului ucraieni­an împotriva înrobitorilor străini pentru reunirea cu poporul rus într’un stat rus unic, trebue să se oglindească alianţa frăţească şi prietenia veşnică şi de nezdrun­cinat dintre popoarele ucrainian şi rus. -----------­ Reducerea impozitelor percepute de la capitalişti în S.U.A. NEW YORK 15 (Agerpres). — TASS transmite : Comisia bugetară a Camerei re­prezentanţilor din Congresul american examinează în momentul de faţă le­gile fiscale existente în vederea revizuirii lor. La 14 ianuarie, comisia a anunţat pri­ma sa recomandare — reducerea cotelor de impozite asupra veniturilor realizate de pe urma posesiunii de acţiuni. Corespondentul din Washington al agenţiei Associated Press relatează că, potrivit informaţiilor existente, adoptarea acestei recomandări va duce în primul an de la intrarea în vigoare a legii propuse la o micşorare cu 240.000.000 dolari a impozitelor plătite de acţionari iar apoi la o micşorare a acestor impozite cu aproxi­mativ un miliard dolari anual. Propunând reducerea impozitelor perce­pute de la capitalişti, comisia nu a prezentat niciun fel de recomandări cu privire la re­ducerea impozitelor plătite de muncitori şi fermieri. _______■ is- ROMÂNIA LIBERĂ In câteva rânduri ■ La 14 ianuarie a părăsit Bombayul, ple­când cu avionul spre patrie M. D. Covrighina, prim locţiitor al ministrului sănătăţii al U.R.S.S. M. D. Covrighina a fost condusă la aerodromul din Bombay de B A. Bambawali, de M. A. Menşicov, ambasadorul sovietic în India, de consulul general al Republicii Popu­lare Chineze la Bombay, de reprezentanţii ofi­ciali ai­ Cehoslovaciei şi Ungariei, precum şi de reprezentanţii opiniei publice şi ai insti­tuţiilor medicale. ■ La 14 ianuarie a avut loc la Phenian schimbul instrumentelor de ratificare în le­gătură cu încheierea acordului de colaborare economică şi culturală între China şi Coreea. In numele guvernului Central Popular şi al guvernului Republicii Populare Democrate Coreene au schimbat instrumentele de rati­ficare şi au semnat aceste documente respec­tiv Kan E-tao, însărcinatul cu afaceri ad-in­­terim al R. P. Chineze in­ Coreea şi Nam­ur, ministrul afacerilor externe al R.P.D. Coreene. ■ Cu începere de luna aceasta, se va des­chide traficul de pasageri şi mărfuri pe ca­lea ferată dintre China şi Uniunea Sovietică. Linia Pekin-Moscova are o lungime de 9.050 km. Trenul va trece prin nouă mari oraşe din China: Pekin, Tianjin, Mukden, Harbin, Manciuri, Dairen, Andun, Sanhai şi Canton. ■ La Teatrul Central al Armatei Sovietice­­a avut loc la 14 ianuarie, o şedinţă festivă consacrată celei de a 30-a aniversări a apa­riţiei ziarului „Cnasmaia Zvezda“ — organ central al Ministerului apărării al U.R.S.S. ■ Prezidiul Republicii Populare Ungare a convocat Adunarea de Stat a R. P. Ungare pentru ziua de 21 ianuarie 1954.­­ In Republica Populară Polonă operele lui V. I. Lenin au fost editate într’un tiraj total de 5.395.000 de exemplare. Au apărut 17 volume din operele lui V. I. Lenin, într’un tiraj de 1.850.000 de exemplare. Cu prilejul comemorării a 30 de ani de la moartea lui V. L Lenin a apărut culegerea „Lenin despre Polonia şi mişcarea muncitorească poloneză“. Anul acesta vor apare încă şapte volume din operele lui V. I. Lenin, precum şi ediţii se­parate a diferite opere ale lui V. I. Lenin. ■ l­a 14 ianuarie a avut loc la Ministerul culturii al U.R.S.S. prezentarea publică a noului film artistic în culori „Marele luptă­tor al Albaniei — Skanderbeg“, produs de studioul cinematografic „Mosfilm“ din Mos­cova împreună cu studioul cinematografic de stat „Albania Nouă” din R. P. Albania. Ro­lurile sunt interpretate de actori sovietici şi albanezi.­­ Unităţile Armatei Populare de Eliberare din Patet-Lao continuă să înainteze către cele două capitale laoţiehe — oraşele Vientia­ne şi Luang-Prabang. La 14 ianuarie unită­ţile franceze au fost silite să se retragă din localitatea Temla, situată în regiunea Xieng Kuang. Unităţile populare au cucerit postul Nephong din aceeaşi regiune pe care inami­cul a fost silit să-l evacueze în grabă.­­ Recent a avut loc o remaniere a cabine­tului de miniştri al Japoniei. Primul ministru Iosida a demis trei miniştri — pe ministrul comerţului exterior şi al industriei, pe minis­trul sănătăţii publice şi asigurărilor sociale şi pe un ministru fără portofoliu. Scopul re­manierii cabinetului Ipsida este acela de a accelera reînarmarea. ■ Henderson, ambasadorul S.U.A. la Tehe­ran, a avut o nouă întrevedere cu Entezam, ministrul de externe al Iranului. Se crede că problemele discutate în cadrul acestei între­vederi ar fi fost situaţia grea financiară prin care trece actualmente Iranul şi posibilitatea acordării unui nou ajutor american guvernu­lui iranian în schimbul transferării resurselor petrolifere, monopolurilor americane. ■ 450 de deţinuţi politici din închisoarea Eghina din Grecia au adresat Organizaţiei Internaţionale de Cruce Roşie un memoriu în care descriu condiţiile de mizerie în care trăiesc. Deţinuţii cer Crucii Roşii Internaţio­nale ajutor în medicamente, alimente şi îm­brăcăminte, precum şi să facă demersuri pentru a li se permite să primească coletele trimise de rudele lor. ■ La 14 ianuarie a avut loc o grevă a muncitorilor din industria de avioane a Franţei. Greviştii cer îmbunătăţirea situaţiei materiale, precum şi ocrotirea industriei na­ţionale de avioane împotriva concurenţei străine. Muncitorii de la numeroase uzine au organizat meetinguri şi au ales delegaţii care au prezentat patronilor, ministerului muncii şi asigurărilor sociale precum şi Adunării Naţionale revendicările lor. ■ Alaltăeri au declarat grevă comercianţii şi meseriaşii din Tunisia. Pretutindeni maga­zinele mici, prăvăliile şi atelierele au fost închise. Greva a fost declarată în semn de protest împotriva noilor impozite percepute de autorităţi de la comercianţi şi meseriaşi. ■ Ziarele norvegiene relatează că cei 1.900 de salariaţi ai diferitelor companii norvegie­ne de autobuze au declarat grevă în spriji­nul cererii lor privind mărirea salariilor. Gre­va a fost declarată în urma ruperii negocie­rilor dintre delegaţii salariaţilor şi proprie­tarii companiilor. ■ Presa engleză anunţă că începând de la 11 ianuarie preţul ceaiului — unul din prin­cipalele produse alimentare consumate în An­glia — a crescut cu 2—4 penny la livră. A­­ceastă scumpire va fi resimţită în mod deo­sebit de populaţia nevoiaşă, întrucât cele mai mari majorări se aplică la ceaiul de calitate inferioară. Partea americană tergiversează reluarea tratativelor preliminare din Coreea KAISUNG 15 (Agerpres). — China Nouă transmite: La 14 ianuarie, delegaţia core­­eamo-chineză la tratativele preliminare din­tre cele două părţi cu privire la Conferinţa politică, a dat publicităţii următorul comu­nicat : La 14 ianuarie 1954, ofiţerul de legătură al părţii coreeaino-chineze la tratativelle pre­liminare s-a întâlnit la Panmunjon cu ofi­ţerul de legătură al părţii americane, pentru a discuta data reluării tratativelor prelimi­nare dintre cele două părţi în conformitate cu propunerea părţii coreeano-chineze­. Partea coreeano-chineză, a declarat ofiţe­rul de legătură, consideră că tratativele din­tre cele două părţi nu trebuiau întrerupte şi, cu atât mai mult, nu trebuiau suspendate pe un timp atât de îndelungat. In scopul convocării grabnice a conferinţei politice, partea coreea­no-chineză propune ca tratati­vele preliminare să fie reluate imediat. Par­tea coreeno-chineză, a declarat el, propune în mod oocial data de 16 ianuarie 1954 pen­tru reluarea tratativelor preliminare. Ofiţerul de legătură al părţii americane sta eschivat de la discutarea datei propuse de partea coreeamo-chineză pentru reluarea tratativelor. In loc de aceasta el a propus, ca condiţie pentru reluarea tratativelor, modifi­carea anumitor părţi din procesele verbale ale tratativelor preliminare anterioare. El a mai propus­ ca ofiţerii de legătură al celor două părţi să ţină şedinţe secrete pen­tru a modifica procesele verbale a­le discu­ţiilor anterioare şi pentru a fixa data reluării tratativelor. Partea coreeano-chineză a subliniat apoi că, deoarece tratativele dintre cele două părţi au fost întrerupte în mod arbitrar, nu trebue puse condiţii pentru reluarea lor. Mai mult, procesele verbale ale tratativelor an­terioare nu au nimic de-a face cu reluarea tratativelor. Singura chestiune care se pune în prezent este de a se cădea de acord asu­pra datei reluării discuţiilor şi acest lucru poate fi rezolvat cu uşurinţă fără să fie ne­cesară ţinerea de şedinţe secrete. Partea coreea­no-chineză a cerut din nou ca partea americană să-şi exprime punctul de vedere cu privire la data propusă de par­tea coreeano-chineză. Cu toate acestea, par­tea americană s-a eschivat să dea un răs­puns, continuând să insiste asupra ţinerii şedinţelor secrete şi propunând întreruperea şedinţei până la 15 ianuarie. In legătură cu repatrierea prizonierilor de război KAISU1NG 15 (Agerpres). — China Nouă transmite: Ştirile sosite din Washington şi Delhi relatează că prizonierii de război ne­­repatriaţi direct vor fi predaţi părţii ca­re i-a deţinut. Din surse bine informate se a­­nunţă că partea coreeano-chineză se opune cu hotărîire predării prizonierilor de război coreeni şi chinezi aflaţi în paza Comisiei neutre de repatriere, părţii care l-a deţinut, deoarece în acest fel s-ar viola acordul de armistiţiu şi clauzele cu privire la compe­tenţa Comisiei neutre de repatriere. Predarea prizonierilor de război coreeni şi chinezi în mâinile duşmanilor lor, echi­valează cu trimiterea la o moarte sigură a unui mare număr de prizonieri care vor să se întoarcă acasă. Bandiţii gomundanişti şi ostemamişti au declarat de mult că vor lichida pe acei pri­zonieri de război care au cerut repatrierea. Raportul Comisiei neutre de repatriere a arătat că prizonierii coreeni şi chinezi din lagărele din sudul zonei demilitariza­te au fost împiedicaţi să-şi exercite drep­tul la repatriere de către organizaţiile tero­riste ale agenţilor speciali dirijate de co­mandamentul Naţiunilor Unite. Peste 500 de prizonieri coreeni şi chinezi care au fu­git din lagărele din sud şi s-au înapoiat la Kaisung au confirmat faptul că mii de pri­zonieri coreeni şi chinezi doresc să fie re­patriaţi, dar nu pot face acest lucru din ca­uză că partea americană a întrerupt în mod unilateral munca de lămurire în rândurile prizon­ieri­lor de război şi din cauza teroarei pe care au instaurat-o în lagăr agenţii spe­ciali ai părţii americane. ★ DELHI 15 (Agerpres). — Comentând in­tr’un articol redacţional situaţia din Coreea, ziarul „Times of India“ scrie că India este pentru prelungirea muncii de lămurire in rândul prizonierilor de război pentru ca toţi prizonierii de război care nu şi-au putut ex­prima părerea în problema repatrierii să poa­tă face acest lucru. Criza de guvern din Italia — Declaraţiile lui Renni şi Togliatti — ROMA 15 (Agerpres). — Agenţia Ansa anunţă că­­la 14 ianuarie Fanfani a terminat consultările cu şefii grupurilor parlamentare, printre care şi Nicola, preşedintele grupu­lui senatorilor independenţi. La 13 ianuarie Fanfani l-a primit pe Nen­­il. Potrivit ziarului „Avanti“, după con­­vorbirea cu Fanfani, Nennil a declarat: „Noi considerăm că nou­l guvern trebue să fie î­n stare să rezolve următoarele probleme: 1 ) democratizarea statului şi a apar­atu­­rii său administrativ, ceea ce atrage după sine renunţarea la orice fel de discriminare politică şi socială a cetăţenilor, promul­garea unor legi care să complecteze con­stituţia, efectuarea unei reforme democratice a legislaţiei cu privire la poliţie, reorgani­zarea şcolilor de stat şi apărarea cu hotă­­rîre a caracterului ei laic; 2 ) reformele sociale şi chestiunile legate de intervenţia statului în privinţa suspen­dării concedierilor în Industrie, ducerii unei lupte eficace împotriva şomajului şi a mi­zeriei, extinderii reformei agrare asupra întregii ţări, înfăptuirii unui vast pllan de construcţii de locuinţe; 3 ) problemele de politică externă care pot fi rezumate după cum urmează: apăra­rea intereselor noastre naţionale,­­dezvolta­rea relaţiilor comerciale cu toate ţările lumii, contribuţia­­la succesul conferinţei care se va deschide peste câteva zile la Berlin. Noi considerăm necesar ca parlamentul nos­tru să nu treacă la discutarea problemei ratificării acordului privitor la „comunita­tea europeană“ înainte ca această problemă să fie pusă­­la vot în parlamentul francez“. Ziarul „Unita“ a publicat declaraţia făcută de Togliatti după întâlnirea cu Fanfani „Noi credem — a spus Togliatti — că în momentul de faţă care se caracterizează printr’o mare confuzie politică atât în par­tidul democrat-creştin cât şi în rândurile partizanilor lui făţişi şi camuflaţi, n’a­r tre­bui format un guvern în care să intre­­numai democrat-creştini. Imediat după ce orienta­rea şi programul guvernului vor fi fost stabilite, considerăm că ar fi just ca din guvern să­ facă parte toţi cei care aprobă această orientare şi acest program. Consi­derăm că ar fi un gest de realitate care ar duce la­­clarificarea situaţiei. Totodată, a­­ceastă măsură ar fi aprobată de opinia publică care, pe bună dreptate nu mai are încredere într’um monopol guvernamental democrat-creştin“. „Salvatorul” Ziarul american „Daily Worker“ a publicat materiale in legă­tură cu organizaţiile fasciste care îl susţin pe Mc Carthy. In declara­ţiile publice ale acestor organizaţii fasciste şi in publicaţiile lor Mc Carthy este numit „micul salvator“ al America şi ,,Jeanne d’Arc american“. Proiect pentru o statuie a lui Mc­Carthy Desen de VAL. MUNTEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Piaţa Scânteii. Tel. 7.60.10—7.60.20. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factori­ poştali şi difuzorii voluntari*din întreprinderi şi Institut!!. Sâmbătă 16 Ianuarie 1954 — Nr. 2890 Ziarul „Le Drapeau Rouge“ despre piesa „O scrisoare pierdută“ BRUXELLES 15 (Agerpres). — Ziarul „Le Dra­pe­au Rouge“ consacră o­ amplă cronică piesei „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale, reprezentată în premieră cu mare succes pe scena Palatului artelor frumoase din Bruxelles. Piesa a fost interpretată de artiştii „Teatrului noului realism“ în faţa unei săli arhipline, prezenţi fiind şi nume­roşi membri ai corpului diplomatic, precum şi diferite personalităţi din viaţa publică belgiană. După o scurtă prezentare a lui Ion Luca Caragiale, cronica subliniază meritele deose­bite ale „Scrisorii pierdute” ca o satiră străl­­ucită la adresa moravurilor electorale din societatea burgheză coruptă a României de ieri. In încheiere, ziarul menţionează măestria cu care artiştii „Teatrului noului realism” au interpretat rolurile cetăţeanului turmentat, al lui Z­aharia Trahanache şi al lui Farfuridi şi scrie că această piesă a lui Caragiale a fost mult apreciată de publicul belgian. La 11 ianuarie, aceeaşi formaţie teatrală a prezentat „O scrisoare pierdută“ în sala Teatrului Municipal din Luxemburg. Specta­colul, la care au participat numeroase perso­nalităţi, din viaţa culturală şi artistică din Luxemburg, s-a bucurat de un deosebit suc­ces. -----------­ Ştiri sportive • Pentru a da posibilitate unui număr cât mai mare de concurenţi să participe la campionatul republican masculin individual de şah din anul acesta, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport, prin Comisia Centrală de Şah, a împărţit această importantă competiţie în patru etape : optimi de finală, sferturi de fi­nală, semi-finală şi finală. Organizarea prime­lor două etape cade în sarcina comitetelor re­gionale C.F.S. şi a comitetului orăşenesc Bucu­reşti, care împreună cu comisiile locale de şah răspund de buna desfăşurare a lor. Programul disputării celor patru etape a fost stabilit în felul următor: optimile de fi­nală vor avea loc între 3—28 februarie în cele 18 regiun­i şi separat pentru oraşul Bucu­reşti, sferturile de finală între 14 aprilie—12 mai, numai în cele 18 regiuni, semifinalele în­tre 14 septembrie—10 octombrie în cinci centre şi anume : Bucureşti, (două grupe), Craiova, Timişoara, Iaşi, Oradea, iar finala se va des­făşura în Bucureşti între 23 noembrie şi 19 de­cembrie. De reamintit că la optimele de finală pot participa pe lângă şahişti de categoria întâia şi şahişti de categoria doua. • In cadrul concursului International de schi care se desfăşoară în munţii Ucruse, în apropierea oraşului Sverdlovsc, la 14 ianua­rie s-a disputat proba de ştafetă 4x10 km. Ter­mometrul a arătat 14 grade sub zero. Prima a terminat cursa echipa de ştafetă a Uniunii Sovietice cu timpul de 2h.l8’13”. Pe locul doi s’a clasat prima echipă a Finlandei cu timpul de 2h.l9’03”. Locul trei a fost tigat de cea de a doua echipă a Uniunii vietice cu timpul de 2h­.20’03”. Cel mai bun rezultat pe 10 km. a fost ținut de schiorul sovietic Fedor Terentiev —1 34 ’12”.­­ La 14 ianuarie, în cadrul celui de al XXI-lea campionat de şah al U.R.S.S. s’au jucat partidele întrerupte. In partida cu Gheller, întreruptă într’o po­ziţie tăioasă, Nejmetdinov a găsit o cale si­gură de câştig şi după 4 mutări Gheller s’a recunoscut învins. Nejmetdinov a jucat de­­asemeni partida întreruptă cu Taimanov. Cu toate că marele maestru avea pioni mai pu­ţini, el s’a apărat foarte bine şi la mutarea 65 ambii şahişti au căzut de acord asupra re­mizei. Furman a realizat cu uşurinţă avantajul material în partida cu Livşin, obţinând victo­ria. Borisenco a continuat trei partide între­rupte. El a câştigat la Socolschi, a pierdut la Livşin şi a terminat la egalitate cu Iliviţchi. Tot remiză s-au terminat partidele: Aver­bach—Lîsiţân, Gheller—Lisiţân, Holmov—Aver­bach, Holmov—Svetin, Bannic—Lilienthal..Pe­trosian a câştigat la Bannic şi a căzut de a­­cord asupra remizei în partida cu Iliviţchi. întreruptă în cea de a doua rundă, partida Şamcovici—Bârşev s’a întrerupt pentru a doua oară într’o poziţie egală. După disputarea a cinci runde, clasamentul are următoarea înfăţişare: 1. Furman 4 partifea­te, 2—3. Petrosian, Corcionoi 3'­, puncte,1 Lisițan 3 puncte și o partidă întreruptă, 5—87 Averbach, Ilivițchi, Lilienthal, Taimanov 3 puncte. cas- SPECTACOLE TEATRE : Naţional „I. L. Caragiale" (Stu­dio) : Schimbul de onoare ; Teatrul de Operă şi Balet: Dama de Pică; Opereta: Aculina; Armatei (B-dul Magheru) : Cazul Bennet ; Municipal : Lumina de la Ulmi ; Tineretului : Simeon Albac ; Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) : Viaţa începe din nou ; Ansamblul de Estradă ; 16: Festivalul modei; 19.45: Concert de mu­zică distractivă Teodor Cosma ; Evreesc : Cu cântec pe buze. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare : Corăbiile atacă for­tăreţele (Amiralul Uşacov seria IL-a) ; Repu­blica, Maxim Gorchi : Africa (seria II-a) ; Ele­na Pavel : Vestitorul vremurilor noi (Belin­­ski) ; Lumina : Casa mult visată ; Victoria : Sadco ; Timpuri Noi : Tuberculoza este vin­decabilă, Povestea pomilor și a vântului, Jurnal românesc nr. 1, Jurnal sovietic nr. 61, Vizita de prietenie a unei escadre sovietice în portul Constanţa ; Gh. Doja: Revizorul ; Alex. Popov : Documentul misterios ; 8 Mar­tie : Soldatul victoriei (seria I-a) ; V. Roaită: Partizana ; Cultural : Cântăreţul stepelor ; Griviţa : Nu-i pace sub măslini ; Constantin David : Keto şi Kote ; Alex. Sabia: Egor Bulî­­ciov şi alţii ; Flacăra : Fiul mării; T. Vladi­­mirescu : Scutierul şi Cenuşăreasa ; Arta : Ca­davrul viu ; Popular: Centenarul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale": Campionatele mon­diale de tenis de masă ; M. Eminescu : Călă­torie îndepărtată ; Mioriţa : Zorile deasupra Niemenului ; Moşilor : Căpitan la 15 ani ; 23 August: Profesorul de dans; Donca Simo: Ma­gazin de Stat; Ilie Pintilie: Dincolo de Dunăre; 8 Mai: Duşmanii; Volga: Volpone; 1 Mai: O afacere importantă ; Libertăţii : Cu inima tânără ; N. Bălcescu : Barbarii ; Rahova : Neastâmpăraţii ; Olga Bancic : Trei povestiri. RADIO DUMINICA 17 IANUARIE 1954 Programul emis pe 351 m. lungime de undă; 7.20 : Concert de muzică populară românească şi prelucrări de folclor ale compozitorilor noş­tri ; 8 : Concert de muzică instrumentală ; 8.40: Cântece româneşti de mase ; 9 : Emi­siune pentru militari ; 9.30 : Suite de George Enescu ; 10.30 : Emisiune pentru oamenii mun­cii de la sate; 11.15: Concert de estradă; 11.45: Mari cântăreţi italieni; 12.50: Muzică uşolară ; 13.20 : Muzică populară românească; 14.30 : Concert din muzica popoarelor ; 16 : Din cântecele compozitorilor sovietici ; 16.30 : Cântă orchestra de muzică populară radio ; 17: Concert ghicitoare ; 18.50 : Concert Mo­zart ; 21 : Muzică de dans ; 22 : Buletin spor­tiv. Programul emis pe 1935 m. lungime de undă ; 8.20 : Concert de dimineaţă ; 9.30 : Tea­tru la microfon pentru copii ; 10.50 : Transmi­sie din sala Ateneului R.P.R. a concertului orchestrei Filarmonica de Stat din Bucureşti ; 14.30: Muzică instrumentală; 15.10: Muzică populară cerută de stahanovişti şi fruntaşi în producţie; 16: Emisiune pentru copiii oame­nilor muncii de la sate; 17.10: Program pen­tru căminele culturale; 17.30: Teatru la mi­crofon : „Vassa Jeleznova“, adaptare radio­fonică după piesa lui Maxim Gorchi; 19.15: Concert de muzică uşoară cerută de stahano­vişti şi fruntaşi în producţie ; 21 : Retransmi­sia emisiunii radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. La orele: 6,30, 14, 22,30 , Radio Jurnal. C. 08084 Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scânteii„I. V. Stalin“.

Next