Romînia Liberă, noiembrie 1956 (Anul 14, nr. 3753-3778)
1956-11-01 / nr. 3753
r 1 t 2 i i i l i t t ? ? ? ? I t t t t 1 i t i r t ? t i t t t i La portiţa casei cu nr. 15 m-am oprit cîteva clipe. O fetiţă cu părul auriu alinta un cinc de vreo 3 anişori: — Taci, Loţi, taci... Cînd am încercat să intru, Lenuţa — căci aşa o cheamă pe fetiţă, îmi aţinu calea: — Nu-i voie btTci. Ssst... Aici se citeşte. — Vreau să citesc și eu. — Acum nu-i voie ! Cu greu am obţinut permis de „liberă circulaţie" de la cei doi finei care pînă la urmă s-au învoit chiar să mă conducă. Ne-am strecurat pe aleea croită din lespezi de piatră pînă în fundul grădinii. Soarele se grăbea spre asfinţit şi trimitea ultimele raze. Sub bolta de viţă de vie, vreo 12 femei făcuseră roată in jurul unei mese. O bătrinică işi ştergea lacrimile de pe obrazul brăzdat de cute. — Nu i-ar mai răbda pămintul pe fascişti... Celelalte femei căzuseră pe ginduri. Careva dintre ele terminase de citit „Peste Nipru" și ultimele pagini le-au răscolit triste amintiri. Atunci în război a pierdut Ana Wagner feciorul și tot pe vremea aceea fasciștii au lăsat-o fără copii pe Rozalia Vimu. Pentru asta picurau lacrimile. — Nul Război nu trebuie să mai fie — întrerupse careva liniștea. Pentru asta să luptăm fiecare... La căsuţa cu nr. 150 din cartierul „Prefabricate" se adună adesea localnici, vin femei, bărbaţi şi copii. Şi ce-i îndeamnă oare spre această casă ? Aşa s-au obişnuit. Aici locuieşte deputata lor, Viorica Mocanu, din circumscripţia 105. Oamenii se întilnesc să discute despre treburile cartierului. Împreună au amenajat străzi, au curăţit şanţurile, au reparat căminul pentru copii. In cartierul ,,Prefabricate“ din oraşul Baia Mare s-a deschis net de mult un magazin Aprozar, există aci Alimentară şi din zi in zi se aşteaptă inaugurarea unui cinematograf. Dar in ultima vreme alte treburi limină pe oameni spre căsuţa cu nr. 15. Prin luna noiembrie anul trecut, deputata lor Viorica Mocanu, a adus de la biblioteca regională vreo 100 de cărţi şi broşuri. Vestea a făcut repede ocol cartierului. S-a deschis bibliotecă la Viorica ! De atunci casa Vioricăi şi masa de sub bolta de viţă sunt gata oricind să primească oaspeţi. Aci vin oameni să împrumute cărţi, citesc In colectiv, ascultă recenzii şi organizează seri de ghicitori. In dulapul special amenajat, există o bibliotecă in toată puterea cuvintului. Catalog, fişe... Pentru fiecare, tov, Mocanu are cuvinte de laudă justificată. — Toţi sunt cititori buni. Ar însemna să înşirăm un caiet întreg cu numele lor. Iacă, numai în luna trecută au fost 190 de cititori. De multe ori nu prididesc să aduc cărţi noi. Mai uşor ar fi să afli cine nu citeşte. De ce ? Pentru că puţini sunt din aceştia. La biblioteca de la casa cu nr. 15 s-au citit peste 700 de cărţi şi broşuri. Gospodina Ecaterina Lokner, muncitorul Ioan Bodea sau copila Ecaterina Molnár sunt prietenii bibliotecii la fel cu ceilalţi locuitori ai cartierului. Şi fişele vorbesc. Elisabeta Bodea a citit 45 de cărţi, Francisc Szűcs a citit 42 cărţi in limba maghiară iar cei 4 Szűcs — cum spune Viorica — adică Francisc, soţia şi cei doi copii au citit peste 90 de cărţi şi broşuri. Înainte de a părăsi casa m-am împrietenit cu Loţi şi Lenuţa. Lenuţa care are doar 6 ani a ţinut să ne arate preocupările ei. Pe un caiet cu linii scrisese literele alfabetului. Închegase chiar două cuvinte : mamă... ţară. Sint primele cuvinte pe care le scrie fără greşală. Cuvintele cele mai scumpe. Cînd tăticul ei era de aceeaşi vîrstă, părinţii lui se gîndeau dacă îşi vor putea permite să-l trimită la şcoală, iar mama ei după 3 clase a trebuit să intre la stăpin. Acum Lenuţa şi Loţi trăiesc altă viaţă. Dar... Ssst...! Aici se citeşte... I. COJOCARUI coresponentul „Romîniei libere“ In regiunea Baia Mare ~ Ssst...! Aici se citește!... /V /V tV tV O / tv IV /“V» tV rv V\ Pag. 2-a Vie activitate în portul Constanţa CONSTANŢA — Activitatea ce se desfăşoară în portul Constanţa, oglindeşte dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre ţara noastră cu state din diferite colţuri ale lumii. In cursul acestui an au intrat şi ieşit din portul Constanţa peste 650 de vase romîneşti sau străine. Vasele „Oriol“, Tolbuhin“ şi ,,Omsk“, sub pavilion sovietic, „Angeliki“, „Belmonte“ „Valgardena“ şi „Petro” sub pavilion italian, vasul turcesc „Demircale“, vasul norvegian „Balkis“, precum şi vase costaricane, panameze, suedeze, finlandeze, greceşti, poloneze etc. au ancorat în această perioadă în rada portului Constanţa. De curînd vasul „Sovietic“ a adus din U.R.S.S., pentru nevoile ţării noastre 7.150 tone de apatită, iar vasul italian „Petro“ circa 1.200 tone de ulei comestibil. Vasul sovietic „Omsk“ a descărcat în portul Constanţa 5 450 tone de fosfaţi pentru R. Cehoslovacă ce vor fi tranzitaţi prin ţara noastră. Manipularea mărfurilor în portul Constanţa se face acum în mare parte mecanizat, cu ajutorul macaralelor, tractoarelor, autocamioanelor, autostivuitoarelor, remorcilor etc. cu care portul a fost înzestrat în anii puterii populare; în prezent mai mult de 55 la sută din volumul muncilor de încărcare-descărcare în vapoare și vagoane se efectuează cu mijloace mecanizate. Transporturile din incinta portului sunt complet mecanizate Extinderea mecanizării operaţiilor de încărcare-descărcare a determinat reducerea simţitoare a staţionării vaselor la dană. (Agerpres) Noi case memoriale şi colecţii de artă în Capitală In curînd se vor deschide în Capitală noi case memoriale şi colecţii de artă. In bd. Dacia, nr. 51, acolo unde au locuit cunoscutul actor C. I. Nottara şi fiul său, muzicologul şi compozitorul C. C. Nottara, se va deschide la începutul lunii noiembrie o casă memorial. Alături de documente şi obiecte ce ilustrează viaţa şi activitatea celor două figuri proeminente ale artei romîneşti casa memorială va cuprinde şi o valoroasă bibliotecă cu peste 6.000 de volume care au aparţinut lui C. I. Nottara şi C. C. Nottara. Tot la începutul lunii noiembrie se va inaugura în str. I. C. Frirhu. Colecţia dr. G. Severeanu. Aici vor fi expuse o bogată colecţie numismatică din diferite perioade, vase greceşti şi sticlărie romană, obiecte rare de artă, etc. In localul Muzeului ştiinţelor experimentale din bd. Ana Ipătescu nr. 21 se va deschide în cursul lunii decembrie cea de a IV-a expoziţie de astronomie unde vor fi expuse fotografii, planşe, desene, precum şi diferite instrumente optice astronomice. (Agerpres) In regiunea Ploeşti, insâminţarile trebuie grabnic terminate! Experienţă folositoare In această campanie agricolă, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Ploeşti — ca şi în alte părţi — s-au lovit de o serie de greutăţi, pricinuite îndeosebi de condiţiuni de climă. O parte din acestea au fost înlăturate cu ocazia ploilor, care au căzut pe la 10-12 octombrie, cînd pămintul a căpătat umiditatea necesară pentru a se putea lucra bine. De atunci s-au scurs aproape trei săptămîni de zile. După calculele făcute de conducătorii regiunii, pină acum însâmînțările trebuiau terminate. Unele raioane ca Tîrgovişte, Cîmpina, au reuşit acest lucru. Altele insă, şi în special raioaneie din partea de răsărit a regiunii, sînt mult rămase în urmă. In raionul Pogoanele de pildă, pină la data de 30 octombrie nu s-a însămînţat decît 42,2 la suta din suprafaţa planificată. Intîmpinînd aceleaşi greutăţi şi in aceleaşi condiţii de lucru, in raioanele Ploeşti şi Cricov însămînţările se desfăşoară intr-un ritm mult mai accelerat şi realizările sint mulţumitoare. Experienţa acestor raioane poate fi de folos celor care nu şi-au organizat bine munca şi sunt în urmă cu lucrările de toamnă. In raionul Ploeşti de pildă, în săptămîna de la 14-21 octombrie, ritmul lucrărilor a fost atit de intens încît s-a putut însămînţa aproape jumătate din suprafaţa planificată cu grîu şi alte culturi de toamnă. Lucrul a fost posibil în primul rind datorită faptului că toate atelajele din comunele acestui raion au fost folosite la arat şi însăminţat. Eliberarea terenurilor de coceni s-a făcut fără prea multă tărăgăneală. Împărţiţi pe sectoare de comune toţi activiştii de la raion, ca şi inginerii şi tehnicienii secţiei agricole, au îndrumat îndeaproape comitetele executive comunale pentru a-şi organiza munca fiecărei zile cit mai chibzuit. Mobilizarea ţăranilor muncitori la lucru s-a făcut prin deputaţi şi cei mai gospodari oameni din sate, al căror exemplu a constituit intr-adevăr un îndemn la grăbirea însămînţărilor. O experienţă bună de urmat este şi cea a raionului Gricov, in problema asigurării seminţelor. Mulţi ţărani muncitori din acest raion nu aveau sămînţă corespunzătoare sau nu dispuneau de ea deloc. Ei au fost îndrumaţi spre bazele de recepţie, de unde au primit sămînţă selecţionată. Tot în acest raion s-a găsit şi cea mai potrivită cale de rezolvare a greutăţii pe care o întîmpinau locuitorii satelor de deal care au pămînt fărîmiţat în satele din cîmpie. Comitetul executiv raional i-a îndrumat să se întovărăşească şi cu ajutorul S.M.T. să insăminţeze pe terenurile unite. Astfel, luna trecută un număr de 42 de familii de ţărani muncitori din comuna Udreşti, care aveau pămintul pe teritoriul comunei Grădiştea, au format o întovărăşire agricolă. Acum cîteva zile, la fel au procedat alte 45 familii de ţărani muncitori din comuna Chiojdeanca, care aveau circa 36 ha. de teren în comuna Baba Ana. Conducerile acestor noi întovărăşiri au şi contractat lucrările cu S.M.T. Ioteşti. Această experienţă, ca şi celelalte, dobîndite în toiul desfăşurării muncii agricole în raioanele amintite, pot fi de un real folos raioanelor Pogoanele, Buzău, Rm. Sărat, etc., unde nerezolvarea unor asemenea cazuri a contribuit pînă acum la întîrzierea însămînţărilor. „îndrumare“ din birou In şedinţa de luni dimineaţă (29 octombrie) şeful secţiei agricole a sfătuit popular al raionului Riînnicu Barat, tov ing. C. Mereuţa, a vorbit pintre altele şi despre insăminţări. Cu linişte şi chiar cu oarecare mindide în g.as. tov. ing. Mereuţa a anunţat:: „pina la 26 octombrie în raionul nostru s-au executat peste 50 la suta din însaminţări, procentaj la care secţia noastră a contribuit din plin“. E drept că 51,6 la sută înseamnă peste 50 la suta. Este de asemenea adevărat că la „reaazarea" lui a contribuit „din plin" secţia agricolă raională. Să vedem insă cum. Mai întii cîteva cuvinte despre asigurarea seminţelor necesare pentru insăminţări şi despre metodele de muncă întrebuinţate în unele comune. In comuna Bogza, de pildă, chiar în faţa sfatului popular semnă 5 porzolatoare care fiind defecte nu au putut fi întrebuinţate. In comuna Ijtiubei doua semănători zac de ani de zile in curtea cooperativei fara ca nimeni să se fi gîndit că reparate ele ar fi putut face ca în această comună să nu se insăminţeze cu mina după obiceiul bătrinesc. Aceeaşi situaţie o întîlnim şi în comuna Joiţa. Secţia raionala agricolă a contribuit din plin la crearea unei asemenea situaţii, prin nepăsarea de care a dat dovadă. „Contribuţia” secţiei agricole raionale nu se mărgineşte însă numai la atita. Mai este problema muncii tehnicienilor agronomi care au ajutat la desfăşurarea actualei campanii. Este adevărat că unii dintre ei ca tehnicienii agronomi Gh. Bictier şi V. Antonie din comunele Nicoleşti şi Puieşti, au muncit cu tragere de inimă. Şi faptul că cele două comune (singurele din raion), au terminat insămînţarne pină la data de 30 octombrie, arată acest lucru. Dar este tot atît de adevărat că foarte multe comune sint de cîtăva vreme lipsite de orice îndrumare agrotehnică. Lipsa tehnicienilor agronomi din aceste comune , fie ca chiar bine motivată, nu îndreptăţea secţia agricolă raională să nu ia nici un fel de masuri. lata de ce, pină la data de 22 octombrie, in comuna Bălăceanu se insăminţaseră abia cinci ha. din 1.100 ha., in comuna Vîlcelele 39 ha. din 700 ha. In comuna Boldu 100 ha. din cele 800 ha. planificate. Şi lista ar putea continua. Rupţi complet de teren, mulţumindu-se doar cu situaţiile transmise telefonic, tovarăşii de la secţia agricolă a raionului Rîmnicu Sărat nu cunosc nici pe departe situaţia din cuprinsul raionului. Dacă s-ar fi deplasat pe teren ar fi aflat de pildă că S.M.T. Ziduri şi S.M. Sdilea nu au trimis nici pină la această dată colectiviştilor şi întovărăşirilor din Nicoleşti semănătorue necesare, amînîndu-i în mod nejustificiat, ar fi aflat de asemenea că unele brigăzi ca de pildă brigada de la S.M.T.-Ziduri care lucrează la gospodăria agricolă colectivă din comuna Ghergheasa, încetează lucrul vineri seară şi-l reia tocmai... marţi dimineaţă. Cunoscînd astfel de nereguli secţia agricolă raională ar fi putut interveni la timp prin măsuri operative. Lucrul acesta nu s-a făcut insă. Credem că este timpul ca secţia agricolă a sfatului popular al raionului Rîmnicu Sărat să înceteze cu munca de „îndrumare“ din birou şi să pornească neîntirziat la o acţiune organizată al cărei rezultat imediat să fie terminarea grabnică a însămînţărilor. S. M. T. pot da un ajutor mai mare In regiunea Ploeşti există un număr de 12 staţiuni dotate în cea mai mare parte cu tractoare şi semănători bune. Cum au contribuit acestea la executarea muncilor la timp e lesne de aflat atît din situaţia însămînţărilor în sectorul gospodăriilor colective şi al întovărăşirilor agricole, sector deservit în cea mai mare parte de S.M.T. (realizări care variază între 66—70 la sută) cît şi din situaţia realizărilor de plan pe această campanie agricolă. Realizările unor staţiuni ca cea din Pogoanele, Comişani, Buda, Bărcăneşti, Stîlpii, erau cuprinse la 22 octombrie între 22—23 la sută. Pe regiune, procentul realizărilor ajunsese abia la 40 la sută. Nu e deci de mirrare că regiunea Ploeşti este codaşă la însămînţări pe ţară. Starea de lucruri existentă în S.M.T. din regiunea Ploeşti se datoreşte în bună parte conducătorilor acestor unităţi, care nu se ocupă îndeajuns de buna îngrijire şi exploatare a parcului de tractoare şi maşini agricole. La S.M.T. Pogoanele de pildă, atît directorul (I. Trifa) cît ş mecanicul şef (Gh. Mareş), tărăgănează sarcinile pe care leau de pe o zi pe alta, de parcă nici n-ar fi ei conducătorii acestei unităţi. Cu acelaşi „simţ de răspundere“ muncesc şi conducerile S.M.T. Comişani, S.M.T. Buda, S.M.T. MU sileşti, etc. V. Lefter, mecanicul şef de la S.M.T. Comişani de pildă, se mulţumeşte numai cu constatarea defecţiunilor care se ivesc pe teren, fără să intervină cu operativitatea necesară la remedierea lor. Nici despre staţiunile care se află în fruntea celor enumerate pînă acum nu se poate vorbi prea bine. Despre S.M.T. Ioteşti de pildă, tov. Ioniţă, preşedintele sfatului popular raional Cricov, spunea cam aşa: „E al treilea pe regiune, dar merge prost“. Şi cînd spunea aceasta, avea în vedere lucrările de slabă calitate pe care le fac unele brigăzi de tractoare ale acestei staţiuni în comunele deservite din raionul Cricov. La această staţiune, ca şi la altele, există o slabă preocupare din partea conducerii şi pentru asigurarea condiţiilor de viaţă ale mecanizatorilor. In această direcţie o parte din vină o poartă şi U.R.C.A.D. — regiunea Ploeşti, care nu a aprovizionat la timp această staţiune cu alimentele necesare. Slaba activitate a staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea Ploeşti este şi consecinţa muncii superficiale desfăşurată din partea serviciului regional S.M.T. care de cele mai multe ori le-a îndrumat sau controlat în grabă. Pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T. din regiunea Ploeşti, se impune din partea comitetului executiv regional luarea unor măsuri concrete privitoare la desfăşurarea activităţii fiecărei staţiuni în parte, astfel că ajutorul pe care aceste unităţi îl pot da pentru grăbirea însămînţărilor să fie folosit din plin. Intr-un laborator de automatizare electronică Colectivul laboratorului de automatizare electronică a IPROCHIM din Capitală a obţinut succese de seamă în construirea şi perfecţionarea aparatelor electronice necesare industriei noastre. In clişeu inginerul Constantin Iarca lucrînd la puntea electronică pentru măsurarea nivelului lichidelor. Foto: AGERPRES 'Va 'Va/Vv «Va «Va r\j <Va r\j «Va «Va «Va «Va «Va «Va Va Va «VaVa Va Va «Va «Va «Va «Va «Va «Va f%J «Va «Va «Va Va aVa «Va «Va Va «Va «Va «Va Va «Va «Va «%a av/1 TJn afiş mare, răspîndit prin secţii, vestea pe muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile electrotehnice despre organizarea unui nou concurs de inovaţii — Pentru fiecare inovaţie — citi maistrul mecanic Ion Ciortea — inovatorii vor primi un premiu proporţional cu rata I a recompensei. Urmau apoi o serie de amănunte în legătură cu organizarea concursului. Priceputul maistru de la fabrica „Electroceramica“ din Turda le citi pe nerăsuflate; era şi el un inovator, un îndrăgostit al noului în tehnică. Hotărît lucru, trebuia să ia parte la concurs să contribuie la cîştigarea concursului de către întreaga fabrică. Avea şi cu ce contribuie cu o inovaţie care-l preocupa de mult. Căuta ammie să ajungă la îmbunătăţirea, funcţionării pompei membrane. Problema nu era ele loc uşoară şi pînă atunci, cu toată străduinţa lui, Ciortea nu reuşise încă să-i afle „hiba“. Pînă la urmă, a apelat la cercul A.S.I.T. Inginerul Valeriu Dudilă, responsabilul cu studiile şi documentarea tehnică din comitetul acestui cerc, a fost acel care i-a dat primele sfaturi. La plecare, i-a înmînat cartea lui Ilievici „Aparate şi utilaj în industria sticlei şi ceramicei“, spunindu-i: — Nu strică să te mai uiţi şi prin cartea asta! Poate că-ţi va ajuta ! De atunci, inovatorul nostru n-a mai avut linişte. Cum prindea o clipă liberă se şi apuca de inovaţia lui. Găsise şi drumul spre reuşită, cu ajutorul indicaţiilor tehnice cuprinse în manualul sovietic „Hiba” o constituia cauciucul cu care erau învelite bilele pompei membrane. Şocurile primite de aceste bile în timpul exploatării, duceau la uzarea rapidă a învelişului lor de cauciuc. Trebuia deci înlocuit cauciucul cu un material mai dur, mai rezistent. Experimentînd felurite materiale, inovatorul a ajuns la concluzia că tot oţelul e cel mai bun. Ajutat apoi şi practic de cercul A.S.I.T. prin acelaşi inginer Dudilă, Ion Ciortea a izbutit să-şi vadă inovaţia realizată. In tehncă, pe o treaptă mai înaltă 22 046 lei însumează economia realizată prin inovaţia lui Ion Ciortea. Sunt inovaţii însă care aduc întreprinderii economii şi mai mari. Ba, una dintre ele a bătut recordul, prin aplicarea ei realizindu-se economii antecalculate în sumă de 783.294 lei. Este vorba de inovaţia privitoare la arderea izolatorilor lanţea prin suprapunere. Autorii: maistrul Adalbert Feczko şi inginerii Arghir Ciobotaru şi Gheorghe David. Fireşte că cei trei inovatori ai acestui nou sistem de ardere, n-ar fi putut ajunge nici ei, la capătul eforturilor lor experimentale, dacă nu s-ar fi bucurat de sprijinul larg al cercului A.S.-T. Studiul şi rezultatele încercărilor inovatorilor au constituit obiectul unei şedinţe speciale a cercului A.S.I.T., în cadrul căreia s-au purtat vii discuţii, s-au dat preţioase sugestii pentru definitivarea inovaţiei. De altfel, cercul A.S I.T. de la „Electroceramica“ desfăşoară o multiplă activitate. Este recunoscut ca un cerc fruntaş. Cercul — care numără 40 de membri — este în curs de extindere. De asta are grijă comitetul său de conducere, compus din ingineri şi tehnicieni pricepuţi, în frunte cu ing. Leon Bilegan, şeful laboratorului întreprinderii. Atragerea de noi membri în cerc constituie o preocupare permanentă. Pe măsura puterilor lui, cercul A.S I.T. a contribuit la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii desfăşurate la fabrica ,,Electroceramica“ din Turda, o creaţie a regimului nostu democrat-popular. El şi-a spus cuvîntul la fiecare nou produs ieşit de pe porţile întreprinderii, fie că era vorba fie izolatorii pentru liniile electrice de înaltă tensiune produşi pentru întîia oară în ţară, fie de fabricarea produselor electrotehnice de steatit sau a fişelor pentru fiarele electrice de călcat. Reducerea rebuturilor a stat de asemenea pe primul plan al preocupărilor. In urma măsurilor luate de conducerea întreprinderii — pe baza studiilor cercului A.S.I.T. — pe linia perfecţionării procesului tehnologic şi al ridicării cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi tehnicienilor, procentul rebuturilor a fost simţitor redus. Cum au fost obţinute realizările? Fireşte, citind aceste rînduri, vă veţi întreba: Cum au fost obţinute aceste realizări ? Care au fost metodele de lucru ale cercului ? Inţelegîndu-şi bine misiunea, comitetul cercului A.S I.T. de la „Electroceramica“ a procedat mai întîi la o judicioasă împărţire a sarcinilor pe membrii săi şi pe colectivele de lucru, potrivit cu obiectivele planului său de muncă (răspîndirea tehnicii înaintate, sprijinirea aplicării inovaţiilor şi raţionalizărilor, ridicarea calificării cadrelor, popularizarea experienţei înaintate şi a inovatorilor fruntaşi, etc.) Primul ajutor în munca desfăşurată de comitetul cercului A.S.I.T. s-a dovedit a fi cartea tehnică. La fabrica turdeană există o bibliotecă tehnică cu 5543 volume. Peste 300 de muncitori şi tehnicieni au studiat în acest an cărţi din această bibliotecă. Numărul cititorilor este în continuă creştere, datorită popularizării cărţii tehnice prin vitrina specială de la „Colţul inovatorilor“ şi prin cercurile de lectură organizate de comitetul cercului A.S.I.T. Un cuvînt trebuie spus şi despre munca entuziastă a tov. Const. Sabianu, referent tehnic al cabinetului de inovaţii, care a tradus pînă în prezent un număr mare de cărţi şi reviste cu caracter tehnic. In urma studierii cărţilor tehnice în cadrul cercurilor de lectură sau în mod individual, un însemnat număr de muncitori şi tehnicieni au putut să-şi perfecţioneze cunoştinţele, să se alăture inovatorilor. Inovatorii şi raţionalizatorii de la „Electroceramica“ sunt ajutaţi de cercul A.S.I.T. şi prin sprijin direct la executarea inovaţiilor lor. Propunerile de inovaţii mai importante sunt discutate în şedinţele de cerc, cu care prilej inovatorii primesc sugestii şi indicaţii preţioase. Pe lingă aceasta, membrii cercului sunt însărcinaţi cu sprijinirea cîte unui inovator, potrivit specificului de muncă respectiv. Un alt mijloc pentru ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor şi tehnicienilor îl constituie schimburile de experienţă, organizate cu sprijinul cercului A.S.I.T. Două asemenea schimburi au fost organizate cu cîte 32 muncitori şi tehnicieni de la ,,Electroceramica“, la fabrica de ciment „Victoria socialistă“ şi la fabrica ,,Sticla“, pe tema însuşirii şi extinderii unor metode înaintate la procesul de ardere al cuptoarelor. Dragostea pentru nou, pentru tehnică, este sporită şi prin faptul că cercul A.S.I.T. se îngrijeşte de popularizarea rezultatelor obţinute de inovatori şi raţionalizatori, prin articole scrise la gazeta de perete, prin afişarea fotografiilor inovatorilor fruntaşi la panoul de onoare, prin transmiterea unor materiale la staţia de radioamplificare a fabricii. Fără îndoială, nu se poate spune însă că munca cercului A-S.T. nu ar putea fi şi mai mult îmbunătăţită. Dacă s-ar intensifica munca pentru ridicarea nivelului tehnic al membrilor cercului A-S.LT. şi dacă s-ar atrage şi mai mult sprijinul conducerii administrative a întreprinderii la aplicarea inovaţiilor, desigur că roadele muncii cercului ar fi și mai bogate. Ing. JURI ELISCU ȘI MIRCEA SCRIPCA ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI A. S. I. T. Dragostea pentru nou, pentru tehnica înaintată Romínia liberó ...secţia de drumuri a sfatului de popular raional Şomcuţa Mare ar (j ' lua măsuri urgente pentru repara- rea podului peste apa Mărius si (? tuat intre Pribileşti şi Mogoşeşti. d (ŞT. MARCU). /) ...s-ar impulsiona ritmul lucră- ^ rilor de gaze din străzile Krups■ Q caia şi Unirea, din oraşul Ploeşti, care lăsate in părăsire, dau un aspect unit oraşului, îngreunează mult circulaţia autovehiculelor in special a autobuzelor „Autotransport" şi „Getax", prezentînd in acelaşi timp şi un pericol pentru circulaţia pietonilor. (VICTOR SPINU). ... s-ar curaţi gurile de canal din centrul oraşului Oradea. Prin înfăptuirea acestei propuneri, serviciul salubrităţii n-ar face altceva decît să-şi îndeplinească o sarcină obligatorie, făcind totodată să dis- 0 pară mirosul neplăcut care emană din canalele înfundate. (î. MIŞCOVICI). ...la cinematograful „Minerul" din Baia Mare s-ar interzice intrarea în sală după începerea filmului. întreprinderea cinematografică Baia Mare trebuie să ia măsuri in această direcţie. (C. FULGU). ...comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Craiova ar lua măsuri ca şanţurile şi gropile săpate pentru repararea conductelor şi cablurilor subterane să fie astupate îndată după terminarea lu- drărilor. (D. TAMAŞ). $ v ...întreprinderea cinematografi- fi că regională „Bucureşti“ ar schim- ba cu regularitate panoul-recomă de la intersecţia dintre şoseaua “ Chitilei cu b-dul Bucureştii Noi. ” (ION VASILE). ...comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Dorohoi (preşedinte tov. Mihai Damache) s-ar preocupa cu mai mult simţ de răspundere de buna gospodărire a oraşului. Unele străzi au devenit impracticabile fie din cauza băltoacelor, care se formează mai ales în urma ploilor, fie din alte cauze. Ca exemple se pot da străzile: I. C. Frimu, M. Kogălniceanu, Erou It. C. Andrei, Erou It. Zadurovici, Vasile Alecsandri, Ștefan cel Mare, Vasile Roaită și multe altele, (C. TOBIAȘ). Pe urmele materialelor publicate la această rubrică • Considerînd justă sezisarea publicată privind lipsa unui telefon public în gara Oradea, conducerea Oficiului orăşenesc Expl. T.T. Oradea a luat măsuri instalînd un aparat în holul staţiei respective. « Pentru îmbunătăţirea calităţii ( !) audiţiei staţiei de radioficare monezată pe trenul cursă Filiaşi-Orzşova. Ministerul Căilor Ferate C ne-a comunicat că a înlocuit va- Vgonul în care era instalată staţia V şi care nu era corespunzător, cu P un vagon cu suspensie bună. De asemenea s-au luat măsuri pentru revizuirea instalaţiei. • In urma criticii aduse privind proasta amenajare a pieţii din comuna Tăşnad, sfatul popular al raionului Tăşnad ne-a comunicat că a luat măsuri pentru nivelarea terenului pieţii şi a confecţionat un număr de mese, dintre care unele au şi fost instalate. De asemenea au fost făcute unele transformări fintiii din incinta pieții. Joi 1 noiembrie 1956 — nr. 3753 Cronica muzicală Concertele artiştilor sovietici încă nu s-a stins ecoul memorabilelor concerte ale lui David Oistrah, şi iată că, în cadrul Lunii prieteniei, avem între noi alţi distinşi muzicieni sovietici: soprana Valentina Maximova şi dirijorul Arvid Jansons, a căror apariţie pe scena operei sau estrada concertelor simfonice a stîrnit interesul unanim al publicului muzical. Solistă a teatrului de operă şi balet „S. M. Kirov“ din Leningrad, Maximova este o veche cunoştinţă a auditorilor romîni; in adevăr, ea ne vizitează a treia oară, după ce, în 1952 şi 1954 şi-a dobîndit o caldă apreciere din partea tuturor iubitorilor artei vocale. In spectacolul cu „Traviata“ care a avut loc vineri 26 octombrie pe scena Teatrului de operă şi balet al R.P.R., sub conducerea muzicală a maestrului Alfred Alessandrescu, cîntăreaţa sovietică ne-a oferit pentru prima oară prilejul să-i apreciem arta intr-un rol atît de amplu şi dificil ca cel al Violettei Valery. înzestrată cu o sensibilitate vibrantă şi un deosebit talent liric, Maximova a creat o imagine mişcătoare a eroinei lui Dumas şi Verdi. Ea a luminat cu multă fineţe nu atît laturile frivole, de cochetărie ale femeii de lume, cît cadrul trăirilor intime ale Violettei, puritatea sentimentului puternic care o leagă de Alfred Germont. Capacitatea artistei de a emoţiona pe ascultători constă în îmbinarea între măestria vocală şi preocuparea permanentă de a reda starea sufletească ce corespunde fiecărei fraze muzicale, fiecărei mişcări scenice. Deosebit de directă a fost comunicarea solistei cu publicul mai ales în primul act, în scena balului, vioiciunea cuceritoare cu care a animat petrecerea, printr-o prezenţă scenică mobilă şi degajată, a culminat apoi cu marea destăinuire lirică a artei din finalul actului. A fost un „crescendo” realizat cu un real simţ al gradaţiei artistice. De-a lungul spectacolului, Maximova şi-a pus în valoare cu discreţie şi mult simţ al măsurii excepţionalele resurse vocale, care-i permit să treacă cu dezinvoltură peste dificultăţile partiturii, atît în ce priveşte pasajele de coloratură cît şi paginile unde predomină linia pură şi nobilă a melodiei verdiene. Astfel, de pildă, în ultimul act, în duetul cu Alfred, replicile Violettei au emoţionat tocmai prin simplitatea lor sfîşietoare, care reuşea să redea toată durerea din sufletul chinuit al eroinei. Valentina Maximova a avut ca parteneri pe unii din cîntăreţii cei mai apreciaţi ai primei noastre scene lirice. In rolul lui Alfred, George Corbeni a cîntat, mai ales în primul act, cu muzicalitate şi siguranţă, deşi pe alocuri am fi dorit mai multă supleţe şi o nuanţare mai variată. Talentatul bariton David Qhanesian — recent transferat de la Opera din Cluj — are o deosebită înclinare către rolurile eroice, de o mare anvergură. Interpretîndu-1 însă pe Georges Germont, el nu a sezisat trăsăturile specifice personajului, care a apărut astfel agresiv, lipsit de expresivitate; nu credem că e un exemplu de fericită distribuire a acestui tînăr cîntăreț. In genere, spectacolul cu „Traviata“, care ne-a prilejuit multe momente de adevărată emoţie artistică, a avut şi unele scăderi, din punct de vedere al insuficientei purităţi a intonaţiei, care au umbrit realizările tuturor interpreţilor principali, îndeosebi în ultimul act. Poate că pe viitor, printr-un număr sporit de repetiţii, să se poată obţine o mai eficientă colaborare de ansamblu atunci cînd e vorba de participarea artistică a unor oaspeţi. In schimb, o asemenea colaborare a fost realizată la un grad mult mai ridicat între colectivul Orchestrei Simfonice a Cinematografiei şi dirijorul Arvid Jansons, artist emerit al R.S.S. Letone, cu prilejul concertului care a avut loc duminică 28 octombrie, la Ateneul P.P.R. Jansons care ne vizitează pentru prima oară, are o biografie artistică interesantă. Născut în oraşul Lispai, el şi-a dezvoltat talentul sub înrîurirea tradiţiilor muzicale ale poporului leton, desăvîrşindu-şi ucenicia şi practica artistică de instrumentist în conservatoarele şi orchestrele din Lispai şi Rigaînceputurile carierei de dirijor a lui Jansons se leagă de activitatea Teatrului de Stat de Operă şi Băiet din capitala R.S.S. Letone, unde sub conducerea sa muzicală au fost realizate numeroase spectacole de succes — între altele şi montarea baletului naţional leton „Sacra libertăţii” de A. Sculte. In acelaşi timp, are o multilaterală contribuţie la propăşirea vieţii muzicale a patriei sale, atît pe linie componistică, cît şi ca animator artistic, organized şi conducînd orchestra simfonică a Filarmonicii letone. Creşterea măestriei artistice a lui Jansons îi aduce, in 1952, cinstea de a fi numit dirijor permanent, alaturi de Mravinski, al Filarmonicii din Leningrad, unanim considerată ca una din primele formaţii simfonice sovietice ; în această calitate el a obţinut în ultimii ani succese care au atras preţuirea largă a cercurilor muzicale. De asemenea şi-a dobîndit şi consacrarea internaţională prin participarea la festivalul „Primăvara la Praga“ din 1954. Prezentînd un program de lucrări clasice ale repertoriului simfonic, dirijorul leton a dovedit calităţi de muzician serios şi profund. El a condus repetiţiile cu competenţă iar la concert a comunicat intenţiile sale artistice cu precizie şi plasticitate, obţinînd din partea orchestrei Cinematografiei randamentul maxim. Instrumentiştii,simţindu-se conduşi de o mînă sigură, au cîntat cu un adevărat entuziasm, care, după cum era şi firesc, s-a transmis publicului. Satisfacţia artistică a fost sporită de faptul că această comunicativitate directă a dirijorului a fost dublată tot timpul de o sobrietate şi un bun gust nedezminţite, care făceau muzica să-şi dezvăluie frumuseţile fără exces de patetism sau grandilocvenţă. Un exemplu l-a constituit chiar execuţia simfoniei a patra de Ceanţovski, al cărei dramatism încordat a fost redat cu multă autenticitate, dar totuşi în cadrul unui anumit clasicism plin de măsură, care ocolea orice exagerare. Astfel, tema ameninţătoare a „fatumului1’ şi-a căpătat adevărata semnificaţie fără ca să întrerupă în săi prin violenţa ei, armonia desfăşurării muzicale ; tot astfel, izbucnirea viguroasă a finalului, care în alte interpretări ne surprinde ori ne şochează, a avut de astădată prospeţimea necesară încadrîndu-se totuşi în logica Unitară a întregii simfonii. Se cuvine de asemenea relevată fineţea şi bogăţia de nuanţe obţinută în „scherzo”, realizat cu toată transparenţa adecvată acestei geniale pagini ceaikovskiene. Acelaşi simţ superior al echilibrului l-am aflat şi în interpretarea uverturii „Freischütz” de Weber, în care dirijorul a sudat cu măestrie diferitele episoade şi a realizat frumoase contraste artistice, fără însă a rupe vreodată linia mare a lucrării. In acompaniamentul Concertului pentru vioară şi orchestră de Beethoven, am preţuit de asemenea discreţia şi supleţea cu care Jansons a urmărit pe solist, luminînd în acelaşi timp multe frumuseţi ale liesăturii orchestrale ce răreîn, altădată, în umbră. Ne-a părut de aceea rău că Mihai Constantinescu a prezentat concertul sub posibilităţile lui obişnuite, fiind handicapat de o nervozitate care l-a făcut să grăbească permanent tempoul şi să nu pună în valoare conţinutul expresiv al unor pasaje. Interpretarea celor două „iisuri“ din Bach a fost însă demnă de succesul pe care talentatul violonist îl obţine nedezminţit din partea publicului nostru. O mare bucurie ne-a pricinuit,o pe de altă parte creşterea artistică continuă a tinerei formaţii simfonice a Cinematografiei, care — deşi mai are de remediat unele deficienţe în puritatea sonorităţii — ne promite, pe linia pe care s-a situat în ultimele concerte, realizări artistice din ce în ce mai depline. ALFRED HOFFMAN