Romînia Liberă, martie 1957 (Anul 15, nr. 3855-3881)

1957-03-05 / nr. 3858

Pag. 4-a Răspunsul cancelarului Adenauer la mesajul lui N. A. Bulganin BONN 4 (Agerpres). — La 27 fe­bruarie, Haas ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al R.P.­­Jer­­mane ln U.R.S.S., a fost primit de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. căruia i-a remis răspunsul cancelarului federal la mesajul lui N. A. Bulganin din 5 februarie a.c. pri­vitor la relaţiile dintre Uniunea So­vietică şi R. F. Germană. In mesajul lau N. A. Bulganin ară­ta că In actualele condiţii internatio­nale problema relaţiilor dintre Uniu­nea Sovietică şi R. F. G capătă o de­osebită importantă. Guvernul sovie­tic socoteşte necesar ca în aceste re­laţii să intervină o cotitură hotărîtă pentru ca de la neîncrederea recipro­că şi chiar de la o anumită duşmănie să se treacă la încredere şi prietenie. Pornind de la considerentul că pro­blema unităţii Germaniei este de un interes vital atît pentru poporul ger­man cît şi pentru toate popoarele Eu­ropei, N. A. Bulganin sublinia în mesajul său că în ciuda numeroaselor dificultăţi, guvernul sovietic consideră că unificarea Germaniei este realizabi­lă în primul rînd pe calea apropierii dintre R.D.G. şi R.F., Guvernul so­vietic se declară gata să acorde aju­­­tor guvernelor celor două ţări în a­­ceastă privinţă. Problema dezarmării şi interzicerii armelor nucleare în mod firesc intere­sează deopotrivă poporul german şi poporul sovietic, greu încercate de pe urma celor­­două războaie mondiale. Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. atrage atenţia a- a supra primejdiei pe care o reprezintă , remilitarizarea Germaniei occidentale şi activitatea organizatorilor alianţei iord-atlantice care vor să împingă î.F.G. într-un război de agresiune train intereselor poporului german. In sfîrşit, în mesajul său N. A. Bul­­­anin face o serie de propuneri cou­­­rete legate tot de îmbunătăţirea reta­ilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G. şi care­­ putea fi traduse un fapt într-un vii­tor apropiat. Astfel, este vorba de po­sibilităţile largi de dezvoltare a legă­turilor economice dintre cele două ţări, lărgirea colaborării termico-ştiinţifice şi a schimburilor culturale, încheierea u­­nor convenţii consulare. Mesajul din 5 februarie al preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a constituit un nou document al politicii de pace a Uniunii Sovietice, care tinde spre sta­bilirea unor relaţii prieteneşti cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor so­­cial-politică. In răspunsul său cancelarul Ade­nauer subliniază că a studiat cu aten­ţie mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. „In aprecierea dezvoltării t­lapilor germano-sovie­­tice, declară Adenauer în răspunsul său, am avut de asemenea în vedere tot ceea ce a avut loc după tratati­vele de la Moscova dintre cele două guverne şi ambasade ale noastre. Este pe deplin firesc că la reluarea rela­ţiilor diplomatice, care au fost între­rupte atît de tragic şi timp atît de îndelungat, se nasc divergenţe şi difi­cultăţi. Unele dintre acestea sînt ne­însemnate şi consider că nu ar trebui să ne oprim asupra lor“. Cancelarul socoteşte necesar să se oprească întîi la unele probleme pe care le consideră mai importante, ră­mase nerezolvate de la aceste trata­tive. El se ocupă de legăturile comer­ciale dintre RFG şi U.R.S.S. care s-au dezvoltat favorabil. „Importul din Uniunea Sovietică în Republica Fede­rală, se arată în răspunsul cancela­rului R.F.G., a crescut de la 93,1 mi­lioane mărci germane în 1954 la 185,8 milioane mărci în primele 11 luni ale anului 1956. Exportul Republicii Fede­rale în Uniunea Sovietică a crescut în aceeași perioadă de la 52,8 milioa­ne la 267,1 milioane mărci germane“. Adenauer propune deschiderea în vii­torul apropiat a unor tratative gu­vernamentale pentru extinderea aces­tor legături. Adenauer împărtăşeşte părerea gu­vernului U.R.S.S. că relaţiile comer­ciale pot contribui la îmbunătăţirea relaţiilor politice. El adoptă o atitu­dine pozitivi şi în ce priveşte cola­borarea tehnico ştiinţifică şi stabilir­ea de reprezentante consulare. Aceste elemente constructive din răspunsul cancelarului Adenauer nu pot decît să fie apreciate în mod fa­vorabil de opinia publică iubitoare de pace din toate ţările. Atitudinea cancelarului vest german în alte probleme esenţiale ale relaţii­lor internaţionale nu mai poate fi însă interpretată în acelaşi fel. Astfel, ne­­vrînd să recunoască urmările nefaste ce pot decurge pentru R.F.G. din par­ticiparea Germaniei la blocul Atlanti­cului de nord, Adenauer caută dim­potrivă să justifice prezenţa Germa­niei în acest pact pe care-l prezintă ca o alianţă cu caracter defensiv, deşi nici Germania occidentală şi nici vreo altă ţară din apusul Europei nu sunt ameninţate de nimeni. Recunoscînd „consecinţele grele provocate de ultimul război“ cancela­rul Adenauer a declarat că guvernul său „este interesat în problema dezar­mării“. El afirmă însă că tratativele pentru dezarmare, ca să poată da un rezultat eficace trebuie să fie prece­date de „înlăturarea cauzelor încor­dării în domeniul politic“. Este lim­pede că aceasta constituie o răstur­nare a problemei întrucît se ştie că tocmai cursa înarmărilor — şi Ger­mania occidentală este din plin a­­trasă în această cursă — constituie una din principalele cauze ale încor­dării politice internaţionale. Adenauer nu pomeneşte despre existenţa pro­punerii sovietice de a se reduce în cursul anului 1957 cu o treime forţele armate ale S . A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei care se găsesc pe teritoriul Germaniei cu instituirea unui control asupra acestor reduceri. In privinţa „problemei repatrierii ce­tăţenilor germani din U.R.S.S.“ căreia i se acordă o importanţă nejustificată, Adenauer recunoaşte că repatrierea prizonierilor de război a fost terminată. El invocă însă problema unor cetăţeni sovietici de origină germană. Totodată în răspunsul său K. Adenauer trece sub tăcere problema cetăţenilor so­vietici aflaţi în R.F.G. ca urmare a războiului şi care sunt împiedicaţi să se întoarcă în patrie. Răspunsul cancelarului Adenauer se ocupă în continuare de problema uni­tăţii germane. Cînd vorbeşte despre unitatea Ger­maniei, Adenauer ignoră pur şi simplu existenţa Republicii Democrate Ger­mane care este o realitate. El respin­ge principiul rezolvării acestei proble­me în primul rînd pe calea apropierii şi tratativelor între Germanii înşişi, adică între reprezentanţi ai R­­.G. şi R.D.G. Adenauer neagă dreptul popu­laţiei germane din R.D.G. de a şi construi o orînduire social-politică nouă şi cere „eliberarea“ R.D.G. cu alte cuvinte integrarea statului demo­crat popular în R.F.G. Pretinzînd că Uniunii Sovietice i-ar reveni în mod exclusiv răspunderea pentru înfăptui­rea unităţii Germaniei, cancelarul Adenauer refuză de fapt poporului german dreptul de a-şi hotărî el, în primul rînd, soarta. Adenauer nu a­­minteşte nici că aderarea Republicii Federale la N­A­TO. a agravat în mod serios scindarea Germaniei. In încheierea răspunsului său Ade­nauer exprimă părerea că trebuie să se acţioneze în comun pentru înlătu­rarea focarului de primejdie care a luat naştere în urma scindării Germa­niei. . Deschiderea 'Tîrgului de la Leipzig LEIPZIG 4 (Agerpres). —' La 3 iu­nie a avut loc ceremonia deschi- X -i tîrgului international de mostre de la Leipzig, la care prezintă expo­nate un număr de 40 state — 8 state socialiste, 30 capitaliste și cele două state germane. Pentru prima oară participă la tîrg Siria, Islanda, Japo­nia, Bolivia şi Pakistanul. Primul mi­nistru, Otto Grotewohl, şi ministrul Comerţului Exterior al R.D. Germane, Heinrich Rau, însoţiţi de membri ai Comitetului Central al P.S.U.G. şi membri ai delegaţiei guvernamentale, au vizitat pavilionul Uniunii Sovietice, precum și standurile R.P. ,Chineze R. Cehoslovace și altele. FAPTE DIN S.U.A. „ROCK’N ROLL “­ ­ I I „In interiorul cinematografului 8 I fiecare scaun era ocupat de cel­e puţin 3 persoane. Pe culoare se­­ \ dansa frenetic. In ritmul muzi­­gen si urletelor zburau pantofi, ? batuite si portmonee". e 8 Scenă dintr-un ospiciu ? Nu! g g Relatarea ziarului „New-York Ti- 8 mes" de la un spectacol cu un o 8 nou film din care se cîntă „Rol­’n ' t roll". Despre același spectacol „ ziarul francez -Franc Th­eur“ dă § ? amănunte interfesante. „Au fost ' «necesari 715j^vanțj pentru a pu­­­tea restabili» t de cit ordinea : 8la un mome^tinerii de la bal­ g­a con au incHft sg dea atît de 8 8 tare din ia unison, în- g |cît pol. că se va pră- g gbuși ( ^^^^Hspecton ai servi- 8 i ciului ^^^^^■ctură au contro- g lat ^^^^^^^B^ceasta a ^rezi^^^^^^Hceva mai tați la paroxism |­re 13 și 18 ani... g 8 televiziune a , fit o plîngere d­u- g 1 micului Bernard g I/oom/ngion de a- 8 ^milijo spaimă de - I respectiva socie­­'nei vinovată de lidere a fiului ce a asistat _ televiziune în 8 spinzurat un jj­ucat în podul g se spînzure cu 8 pantaloni. Medicii eu să-1 aducă la li se vede „liber­­liric in S.U.A. in 1societatea de te­­liberă să culţi­­¥intre copilul care spinzure... In‘ profesor de știinţe naturale din New York, dl. Edmond Ben­ton, a cerut o bursă de studii pe­­ timp de trei ani, pentru a studia f elementele care călăuzesc comnor- g tarea puricilor în alegerea victi- 8 melor lor.­­ Bursa i-a- (ost acordată I gI ^ooooooiiooofl­iocooooaoooaooisooooooooooooiaoooooot!? i<xqoaccsoo6a:ao'a* .looooooooooooocg fn\ ŞTIINŢIFICE“ I R. F. GERMANĂ SUPORTĂ MAI DEPARTE ÎNTREŢINEREA TRUPELOR DE OCUPAŢIE BRITANICE... BONN 4 (Agerpres). — In baza u­­nui acord anglo-vestgerm­an anunţat la 3 martie la Bonn, Germania occidenta­lă va plăti Angliei suma de 588 mi­lioane mărci (aproximativ 50 milioa­ne lire sterline) pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice din Ger­­mania şi pentru satisfacerea unor o­­bligaţii generale britanice faţă de N.A.T.O. Germania occidentală va vărsa de asemenea Băncii Angliei suma de 105 milioane lire sterline in contul datoriei de război a Germaniei faţă­ de Anglia, precum şi pentru a­­chiziţii de arme britanice. Suma de 50 milioane lire sterline pentru întreţinerea trupelor de ocupa­ţie britanice din Germania occidentală este acordată pe o perioadă nedeter­minată începînd de la 1 aprilie a.c Suma totală cheltuită de Germania oc­cidentală pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice în cursul anului care se încheie la 31 martie a.c. este de 400 milioane de mărci (aproxima­tiv 34 milioane de lire sterline). Acordul anglo-vestgerman­ a fost încheiat după multe d­ficultăţi, la in­sistenţele guvernului britanic, care a cerut guvernului de la Bonn să dea o contribuţie mai mare la întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice pînă la crearea armatei vestgermane. Minis­trul Apărării de la Bonn, Strauss, s-a grăbit însă să anunţe că acesta este ultimul an în care Germania occiden­tală va plăti Angliei asemenea sume din bugetul ei militar. Strauss a sub­liniat că pe viitor întregul buget mi­litar va fi necesar pentru efectivele noii armate vestgermane, care cresc rapid şi care la sfîrşitul anului curent trebuie să atingă cifra de aproximativ 120.000 de oameni. ...şi a celor franceze BONN 4 (Agerpres). — Tratati­vele franco-vestgermane în vederea participării guvernului de la Bonn la cheltuielile de întreţinere a trupelor franceze din Germania occidentală s-au încheiat printr-un acord in baza căruia Franţa nu va mai primi In anul 1957 decât 20 miliarde de franci drept contribuţie la aceste cheltuieli, faţă de 24 miliarde de franci în cursul anului trecut. anunţă realizarea unui acord cu privire la Generalul Burns retragerea trupelor israeliene TEL AVIV 4 (Agerpiee). — După cum transmite postul de radio Lon­dra, generalul Burns, comandantul şef al forţelor extraordinare ale O.N.U., după Întrevederea de 50 mi­nute cu generalul Moşe Dayan, şe­ful statului major al armatei israe­liene pe aeroportul de la Lydda (din apropiere de Tel Aviv), a de­clarat că s-a realizat „un acord de principiu* asupra detaliilor tehnice privind retragerea trupelor israe­liene de pe teritoriul egiptean. Burns n-a precizat cînd va începe această retragere. El a anunțat că va face un raport asupra rezulta­tului Întrevederii secretarului ge­neral al O.N.U. Dag Hammarskjoeld, de la New York. România liberă Alegerile pentru sovietele locale in opt republici sovietice MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 3 martie, în opt repu­blici unionale — R.S.F.S.R., R. S. S. Ucraineană, R.S.S. Bielorusă, R.S.S. Uzbekă, R.S.S. Tadjică, R.S.S. Litua­niană, R.S.S. Moldovenească și R.S.S. Turkmenă — au avut loc alegeri pen­tru sovietele locale de deputaţi ai oa­menilor muncii. Potrivit datelor existente, în oraşe­le şi satele din R.S.F.S.R. pînă la ore­le 18, la alegeri au participat 98,97 la sută din alegători. Potrivit datelor Comisiei electorale orăşeneşti Moscova, la alegerile de deputaţi pentru Sovietul orăşenesc Moscova au participat 99,87 la sută din alegători. Pentru candidaţi şi-au dat votul 99,29 la sută din alegători. La alegerile pentru Sovietele raionale ale capitalei au participat 99,87 la sută. Pentru candidaţii Sovietelor ra­ionale au votat 99.31 la sută din ale­gători. După cum s-a anunţat din diferitele localităţi, pretutindeni votul a avut loc într-o atmosferă de mare avint politic. ----------­ A. Rapacki primit de N.A.Bulganin şi A.A.Gromîko VARŞOVIA 4 (Agerpres). — P.A.P. transmite: ministrul Afacerilor Ex­terne al R.P. Polone, Adam Rapacki, a sosit la Moscova, unde va duce convorbiri şi va semna un acord în­tre Republica Populară Polonă şi U­­niunea Sovietică cu privire la mar­carea actualei frontiere dintre cele două ţări, în regiunea Mării Baltice. ★ MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 4 martie N. A. Bulga­nin, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., l-a primit pe A. Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone. ★ MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 4 martie A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. l-a primit pe A. Rapacki, ministrul A­­facerilor Externe al Republicii Popu­lare Polone. Ţărănimea ungară­­ chemată să sporească producţia agricolă Cuvîntarea rostită de István Dobi la postul de radio Budapesta BUDAPESTA 4 (Agerpres). — La 3 martie István Dobi, preşedintele Prezidiului R. P. Ungare, a rostit la postul de radio Budapesta o cuvîn­­tare consacrată sarcinilor politice şi economice ale ţărănimii ungare. István Dobi a subliniat deosebita importanţă a apropiatelor lucrări a­­gricole de primăvară şi a arătat că anul acesta pămîntului trebuie să i se ia orice grăunte pe care il poate da. Aceasta interesează ţărănimea şi în­treaga ţară şi pentru a crea prem­i­­zele necesare atingerii acestui­­el gu­vernul va acorda ţăranilor muncitori tot ajutorul posibil. El a arătat că dacă străduinţele ţă­rănimii nu vor slăbi, agricultura un­gară va putea asigura anul acesta e­­conomiei naţionale o recoltă bogată. Mai mult, există posibilitatea ca anul acesta, datorită entuziasmului in pro­ducție sporit al țăranilor, să se ridi­ce într-o oarecare măsură producția agricolă. BASME PENTRU COPII S.U.A.­­ — Nu ești cuminte ! Desen M CIK DAMADIAN Ansamblul Teatrului de Operetă din Bucureşti a sosit la Moscova • Primirea călduroasă făcută artiştilor români în gara Kiev • Conferinţa de presă organizată de Ministerul Culturii al U.R.S.S. • Biletele au fost complet epuizate pentru majoritatea spectacolelor. MOSCOVA 4. — Corespondentul Agerpres transmite: La 3 martie, răs­­punzînd invitaţiei Ministerului Culturii al U.R.S.S., a sosit la Moscova an­samblul Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti sub conducerea lui C. Rădulescu, artist emerit, directorul Di­recţiei muzicii din Ministerul Culturii al R.P.R. In gara Kiev oaspeţii cărora li s-au oferit numeroase buchete de flori au fost întîmpinaţi de numeroşi repre­zentanţi ai vieţii artistice şi culturale printre care N. N. Danilov, locţiitor al ministrului Culturii, P. P. Kabanov, şeful Direcţiei generale a teatrelor şi instituţiilor muzicale din Ministerul Culturii al U.R.S.S., G. I. Poleakov, di­rectorul teatrului Muzical de Stat „Stanislavschi şi Nemirovici­ Dancenko“, artişti ai Teatrului de Stat de Operetă din Moscova, în frunte cu V. P. Efre­mov, directorul teatrului, critici de ar­tă, ziarişti. Pe peronul gării se aflau, de aseme­nea, M. Dalea ambasadorul R.P.R. la Moscova, M. T. Vlad, consilier de am­basadă, precum şi numeroşi membri ai ambasadei R.P.R. Din partea Ministerului Culturii al U.R.S.S., oaspeţii romîni au fost salu­­taţi de N. N. Danilov, locţiitor al mi­nistrului Culturii, care şi-a exprimat convingerea deplină că turneul artişti­lor romîni la Moscova va spori şi mai mult interesul pentru arta romînească. In cuvîntul său de răspuns, C. Ră­dulescu a mulţumit pentru primirea călduroasă şi a subliniat că spectaco­lele Teatrului de Stat de Operetă vor constitui o mărturie a dragostei adînci pe care o nutreşte poporul român faţă de poporul sovietic. La 4 martie, la Casa Centrală a oa­menilor de artă a avut loc o conferin­ţă de presă organizată de Ministerul Culturii al U.R.S.S. cu prilejul sosirii la Moscova a Teatrului de Stat de Operată din Bucureşti. Conferinţa, la care au participat nu­meroşi ziarişti, radioreporteri, critici muzicali şi oameni de teatru, a fost deschisă de V. V. Ţelikovski, locţiitor al şefului Direcţiei Generale a teatre­lor. C. Rădulescu, artist emerit, directo­rul Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii al R.P.R. a făcut o scurtă ex­punere asupra dezvoltării artei muzica­le din R.P.R. din ultimii ani și a dat o serie de amănunte în legătură cu spec­tacolele ce vor fi prezentate la Mos­cova. La conferința de presă au mai luat cuvîntul S. Eliad, maestru emerit al artei din R.P.R., directorul Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti, N. Constantinescu, prim regizor al teatru­lui, Ion Dacian, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat. In cadrul conferinţei de presă s-au dat răspunsuri la numeroasele întrebări puse de ziarişti în legătură cu activi­tatea Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti. Moscoviţii manifestă un interes deo­sebit pentru acest turneu. Numai la citeva zile după ce pe panourile de publicitate din Moscova au apărut a­­fişele ce anunţau sosirea ansamblului de operetă, la casa teatrului a fost a­­proape imposibil să se mai obțină vreun loc, biletele fiind complet epui­zate pentru majoritatea spectacolelor. • La 4 martie N. A. Bulganin, pre­­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a primit la Kremlin delega­­fia Frontului Naţional al Germaniei Democrate, care se află in Uniunea Sovietică, la invitaţia grupului, parla­mentar al U.R.S.S. (TASS). • Ministrul de Externe al R. F. Germane, von Brentano, a sosit la 3 martie la Washington într-o vizită oficială care va dura şase zile. (Ager­pres). • Duminică şi luni s-au desfăşurat la Ottawa convorbiri între premierul francez Guy Mollet, ministrul său de Externe Christian Pineau şi reprezen­tanţii ţării gazdă, primul ministru St. Laurent și Lester Pearson, ministrul de Externe al Canadei. (Agerpres). • Un puternic cutremur de pămint a fost înregistrat in regiunea orașu­lui Kingston din Jamaica. Cutremu­rul, care a durat o jumătate de oră, a fost descris ca cel mai puternic de la cutremurul din 1907, care a cauzat atunci un adevărat dezastru in acest oras. (Agerpres). • In cadrul turneului pe care îl în­treprinde în R.P.F. Iugoslavia tenorul român Garbis Zobian a cîntat la 25 fa­­bruarie a.c. la Opera din Belgrad, în „Carmen“, avînd ca parteneră pe Ma­rijana Radev, prim solistă a Operei din Zagreb, una dintre cele mai mari so­liste ale Iugoslaviei. La 28 februarie a.c. G. Zolovan a cîntat în „Aida“. (Agerpres). • In seara zilei de 2 martie, în po­fida stării excepţionale decretate in tară, a avut Inc la Bangkok( Tailan­­da), o demonstraţie la care au parti­­cipat circa 100.000 de persoane, prin­tre care studenţi ai Universităţii din Bangkok. (Agerpres). • De 3 zile ninge încontinuu în unele regiuni ale insulei mediteranie­­ne Sicilia, unde zăpada a depăşit 1 metru. (Agerpres). • Biroul Adunării Populare a R. P. Bulgaria, anunţă că cea de­ a 7-a se­­siune ordinară a Adunării Populare îşi va relua lucrările la 11 martie. (A.T.B.)­­ Potrivit unei declaraţii oficiale a secretarului de presă al preşedintelui fi­­­unic şi provizoriu al Argentinei, generalul Aramburu, numeroase persoane au fost arestate, fiind implicate în complotul pentru restaurarea lui Peron. Numă­rul celor arestaţi se ridică la 700 de persoane. (Associated Press). • In ultima vreme, organele secu­rităţii interne din R. P. D. Coreeană, cu sprijinul populaţiei, au arestat citiva spioni şi diversionişti care au fost trimişi în secret pe teritoriul Co­reei de nord de către serviciile de spionaj american şi h­st­manist. (Agenția Centrală Telegrafică Co­reeană).­­ Peste 500 de studenţi de la Insti­tutul tehnologic din oraşul Cambridge (statul Massachusetts-S.U.A.) s-au re­voltat la sfîrşitul săptămînii trecute îm­potriva încercării de a li se spori ta­xele de internat, 31 de studenţi au fost arestaţi şi eliberaţi apoi pe cauţiune. (Reuter). 9 Senatul american a respins cu 58 de voturi contra 28 un amendament propus de senatorul democrat Russel, care ceruse să se elimine din „doctri­na Eisenhower" clauza prin care pre­şedintele S.U.A. este împuternicit să utilizeze un fond de 200 de milioane de dolari pentru ajutorarea economică sau militară a ţărilor Orientului Apropiat în decursul următoarelor patru luni. (Agerpres) 9 Minerii unguri măresc tot mai mult extracţia de cărbune. In februarie ei au îndeplinit cu 111,6 la sută sar­­cina lunară ce li s-a trasat. In medie, în luna februarie, minerii unguri au extras zilnic circa 80 la sută din căr­­bunele pe care îl livrau înaintea patch-ului contrarevoluţionar. (Ager­pres) • La invitaţia parlamentului britanic in seara zilei de 3 martie, o delegaţie a Scupscinei Populare Federative a R.P.F. Iugoslavia, condusă de Mose Prade, preşedintele Scupscinei Populare Federative, a plecat în Anglia. (Ta­­njng). • In seara zilei de 3 martie minis­trul Afacerilor Externe al Iugoslaviei, Rocea Popovici, a plecat în Belgia, unde va face o vizită oficială. (Tanjng)! Stpufcfce stiAi Păt&Vae CIOCNIRI INTRE POLIŢIE ŞI TARANI IN ITALIA ROMA. — Agerpres: Ţăranii ita­lieni continuă lupta pentru respecta­rea permanentă a principiului „moti­vului întemeiat“ la* rezilierea con­tractelor cu privire la folosirea pă­mîntului. La 3 martie, în provincia Bologna au avut loc demonstraţii ale dăjmaşi­­lor, la care au participat citeva mii de persoane. In unele centre populate, politia a încercat să împrăştie pe de­monstranţi. In localitatea Sesto-Imo­­lese, politia a atacat pe demonstranţi folosind bastoane de cauciuc. Au fost răniţi 15 demonstranti. Şi în alte lo­calităţi au avut loc ciocniri între poli­ţie şi manifestanţi. Demonstraţii în sprijinul principiu­lui „motivului întemeiat“ au avut loc şi in alte provincii din Italia. NOI PATRIOŢ! ALGERIENI AU FOST GHILOTINAŢI PARIS — Agerpres: In Algeria con­tinuă execuţii ale patrioţilor, care au fost condamnaţi de tribunalele fran­ceze pentru că au participat la lupta de eliberare naţională. Potrivit ştirilor publicate de ziarele din Paris la 2 martie, în oraşul Constantine au fost ghilotinaţi alţi doi algerieni. In total, în ultimele două luni au fost executate 23 de persoane. In în­chisori sunt deţinuţi în prezent peste 200 de algerieni ameninţaţi cu con­damnarea la moarte. Poliţia franceză operează arestări în rîndurile fruntaşilor mişcării de elibe­rare naţională din Algeria. Potrivit da­telor publicate de ziarul „Journal du Dimanche“, printre alţii au fost ares­taţi 10 fruntaşi ai Frontului Naţional de eliberare din Algeria. EŞECURILE FORŢELOR PRO-GUVERNAMENTALE IN ALEGERILE DIN CHILE SANTIAGO, — Agerpres . Rezulta­tele parţiale ale alegerilor din Chile, cunoscute duminică noaptea, indică un serios regres al partidului preşedinte­lui Ibanez. Pînă în momentul de faţă, potrivit agenţiei ASSOCIATED PRESS, partidul radical, care se află în opozi­ţie, a obţinut 42 de locuri din cele 147 ale Camerei Deputaţilor şi speră să întrunească majoritatea atunci cînd vor fi cunoscute toate rezultatele. In camera precedentă radicalii deţineau numai 8 locuri. Agenţia ASSOCIATED PRESS arată că partidul lui Ibanez a devenit de­osebit de impopular în urma aplicării programului economic de stabilizare a­­doptat pe baza recomandărilor unei comisii de experţi din S.U.A. RASIŞTII SUD-AFRICANI PUN LA CALE O NOUA PROVOCARE JOHANNESBURG.— Agerpres: Con­­tinuînd seria de măsuri luate Îm­potriva populaţiei de culoare din U­­niunea sud-africană, guvernul Strid­­rom pregăteşte un proiect de lege care prevede interzicerea Congresului na­ţional african. Acesta este singurul partid politic care reprezintă in mod efectiv interesele populaţiei de culoa­re şi care conduce mişcarea revendi­cativă a acesteia. Proiectul de lege va fi elaborat sub paravanul legii ultra­­reacţionare care interzice orice orga­nizaţie care „ar servi interesele co­munismului“. Guvernul sud-african a încercat, încă înainte de a-şi anunţa intenţia de a dizolva Congresul naţional african, să-i slăbească rîndurile, arestînd şi deferind justiţiei pe conducătorii par­tidului. Cu toate acestea, mişcarea populaţiei de culoare din Uniunea sud-africană, departe de a slăbi, a luat o amploare fără precedent, con­­cretizîndu-se prin boicotul autobuze­lor din principalele oraşe ale Uniunii şi alte acţiuni de protest împotriva guvernului Stridjom. ! Mărfi '5 martie 1957. — nr. 3857. ! Trei decenii [în slujba poporului [ Organul Central al Partidului­­ Comunist Bulgar, ziarul „Rabotni­ Icesko Delo" împlineşte astăzi 30 [de ani de existenţă. Această glorie , [ oasă aniversare prilejueşte poporu- i [ lui bulgar o nouă manifestare a [ dragostei faţă de partid, faţă de­­ (presa comunistă, stegar al păcii, j (independenţei naţionale şi socia­­ [ ismului. I ( In cele trei decenii de activitate ) ( „Rabotnicesko Delo" a dus cu per■ 1 [ severenţă în rindurile cele mai j t largi ale poporului, cuvintul In. j ( flăcărat ăl Partidului Comunist J [ Bulgar. „Rabotnicesko Delo" a »• ] (furat Partidul să mobilizeze po- ) (porul la lupta pentru cele mai vi- \ [ tale interese ale sale. ( Ca ziar comunist „Rabotnicesko j j Delo" a militat întotdeauna pentru j [ adevăr, pentru pace, pentru prie- j­­tenie cu toate popoarele. [ Pina irt 1934, ziarul a apărut le- | I gal luplind din greu cu parsecu­­­tiile si cenzura burgheză. Intern J (cerea in 1934 a Partidului de a \ I vangardă a clasei muncitoare și a j gorganului său de presă nu poate J } înăbuşi lupta proletariatului. Un­­ an mai tîrziu „Rabotnicesko Delo" j [ Ist începe apariţia ilegală. In 1944 | (Ieşit odată cu partidul din ilegali. \ s tate, „Rabotnicesko Delo“ cuce­reşte ) \ curind mase largi de cititori, dato-) gită înflăcărării şi combativităţii’. (Sale. Ca organ central al Partidu-]­­lui Comunist Bulgar, ziarul pro i I movează cu perseverenţă linia par. \ (titlului de ridicare necontenită a) (nivelului de trai al poporului, de \ joace și prietenie cu toate popoarele. \ ( Pentru a marca meritele sale­­ deosebite In lupta poporului bulgari­c pentru socialism „Rabotnicesko­­ (Delo" a fost decorat acum cinci l (ml, cu prilejul împlinirii a 25 di­ [ ani de apariţie, cu Ordinul Dimi- \ (trov. j ( Cea de-a 30-a aniversare găseşte \ j ziarul „Rabotnicesko Delo" In pri- j f mele rânduri ale luptei pentru » J (Bulgarie fericită, socialistă Pa.) joorul romin, care priveşte cu dra. j (goste frăţească această luptă, se) (folosește de acest prilej pentru a\ \ felicita din inimă poporul frate \ (bulgar. ^ ] ( Din partea sa, colectivul redac- \ [ țional al ziarului „România liberă“ \ (transmite colectivului redacţional | | al ziarului „Rabotnicesko De'o" [ [ urări fierbinţi de noi succese. •. Opere literare romineşti editate în U. R. S. S. MOSCOVA 4. — Corespondentul A­­gerpres transmite: De curind in edi­tura "Goslitizdat" din Moscova a apă­­rut un volum de proză al scriitorului român Barbu Delavrancea. In aceeaşi editură in cursul anului 1957 va apare o antologie a poeziei romineşti.. Volun­mul va avea 800 de pagini. Tot in cursul anului 1957 in editura „Goslitizdat" va mai apare in limba rusă şi un volum de poezii din operele lui Mihail Eminescu, George Coşbut şi Mihai Beniuc. Pină la sfirşitul anului vor apare un volum de nuvele de Mihail Sado­­veanu şi primele două volume din an­tologia nuvelei romineşti (de la in­,­ceputuri pină la războiul mondial). Pentru anul viitor se prevede apariţia unei antologii de basme romineşti: vo­lume de versuri, proză şi teatru de Alecsandri şi Delavrancea, romanul „Ion" de Liviu Rebreanu, versuri de Toplrceanu, Şt. O. Iosif, Vlahuţă şi Tudor Arghezi. In planul de perspectivă al editurii este cuprins, printre altele, şi un ciclu de opere alese in mai multe volume de Caragiale, Slavici şi Sadoveanu. Ultimele ştiri sportive Succese romineşti peste hotare Echipa de rugbi a Casei Centrale a Armatei şi-a început turneul în R.D. Germană, jucind duminică la Potsdam cu echipa militară Zafir. Rugbiştii ro­­mini au obţinut victoria cu scorul de 19-3. In următorul joc echipa ro­­mină va întîlni tot la Potsdam echipai Stahl. ★ La 3 martie s-a desfăşurat în ora­şul Cracovia întîlnirea Internaţională de box dintre echipele selecţionate ale oraşelor Cracovia şi Craiova. Boxerii români au obţinut victoria cu scorul de 12-8. ★­­ Luni seara au părăsit Capitala, plen cînd în R.P.F. Iugoslavia, boxerii ro­­mini Dumitru Ciobotaru și Ilie Dragi­nea care vor participa la o gală or­­ganizată în orașul Zagreb de clubul Metalak. A făcut deplasarea in cali­tate de antrenor Ion Popa. SPECTACOLE TEATRU : Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. 19 | Ion Vodă cel cumplit , National ,,I. L. Caragiale" (sala Comedia) 19,30 : Doamna nevăzută ! National ,,I. L. Cara­giale" (sala Studio) 19,30 : Doamna neagră din Sonete­­ Municipal (sala Matei Millo) 19.30 : Don Carlos ; Municipal (studio, sala ,,Filimon Sîrbu") 19,30 : Take, Ianke şi Cadîr­­ Armatei (sala din Bd. Magheru) 19,30 : Femeia îndărătnică , Tineretului (Str. N. Bălăceanu nr. 2) 15 : David Copperfield (spectacol cedat), 20 : Bumbury­­ ■ Teatrul „C. Nottara" (sala Libertatea) 19,30 : Cau­ţiunea­­ Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) 19,30 : Domnişoara Nastasia­­ Operetă 19,30 : Cei trei muşchetari ? Teatrul Evreiesc de Stat (str. Iuliu Baraş nr. 15) 20 : Şah­mat­­ Ţăndărică (sala din str. Academiei) Ansam­blul de marionete 16 : Galoşul fermecat , Ţăndărică (sala Orfeu) Ansamblul de pă­puși 16 : Albă ca zăpada ; Teatrul Satiric- Muzical ,,C. Tănase" (sala Savei) 20 : Un băiat iubește o fată ! Circul de Stat 20 : Varieté-concert. CINEMATOGRAFE : Patria, Elena Pavel, Vasile Roaită, Volga : Térése Raquin | Republica, V. Alecsandri, București, 1 Mai, Miorița : Cio-Cio­san­­ Magheru, Înfrăţirea intre popoare, I. C. Frimu, Libertăţii, Gh. Doja : Tu şi camarazii tăi, Completare : Evenimentele din Ungaria ; Doina, Lumina : Cînd înfloresc lalelele; Central, Al. Popov: Mai presus de dragoste ; Timpuri Noi, Munca, Donca Simo : Parada lui Chariot ; Tineretului : Dreptul de a te naște ; Gri­­vita : Asasinatul din str. Dante­­ Cultu­ral, Al. Sahia : Sinha Moga ; Unirea : Misterul celor două oceane i C. David * Cazul pilotului Maresz » T. Vladimirescu­­ Omul din Umbră » Arta : S-a întîmplat pe stradă ! Moşilor : Copiii străzii ! 23 Au­gust : Mi-e sete ! Ilie pintilie : Moara cu noroc ) Popular : Podhale în flăcări ; M. Eminescu : Cînd vine furtuna ! 8 Mai : Ei au fost primii ; G. Coşbuc : Salonul nr. 9 * N. Bălcescu : Orele speranţei ; Olga Bande: Feroviarul ; Aurel V­atcu : Am fost mai tare } Alianţa : Pătratul 45. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central anunţi următorul timp probabil pentru zilele de 6, 7 şi 8 martie .* In Bucureşti : Vremea se Încălzeşte trept­­at, mai ales ziua, nopţile rămînînd Inşi! friguroase. Cer mai mult senin. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura In creştere« Dimineaţa ceaţă. In ţară . Vremea se menţine rece, ctf nopţi friguroase. Cer variabil, mai mult senin. Local în răsăritul ţării ninsoare slabă de scurtă durată. Vînt slab pînă la potrivit,­­prediominînd în sectorul nord-estic. Tempe­ratura minima va fi cuprinsă între minus 14 grade şi minus 7 grade în Moldova, Ardeal şi Muntenia şi între minus 4 grade şi minus 10 grade în Cîmpia Tisei, Banat, Oltenia şi Dobrogea. Temperatura maximă va fi cu­­prinsă între minus 3 grade şi plus 2 grade în estul ţării şi între plus 2 grade şi plus 6 grade în apus. Redacţia Pista Scînteîi Tel. 7 60.10, Administraţia 7.60.10—7.60.20 interior 1400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“,

Next