Romînia Liberă, martie 1957 (Anul 15, nr. 3855-3881)
1957-03-05 / nr. 3858
Pag. 4-a Răspunsul cancelarului Adenauer la mesajul lui N. A. Bulganin BONN 4 (Agerpres). — La 27 februarie, Haas ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.Jermane ln U.R.S.S., a fost primit de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. căruia i-a remis răspunsul cancelarului federal la mesajul lui N. A. Bulganin din 5 februarie a.c. privitor la relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi R. F. Germană. In mesajul lau N. A. Bulganin arăta că In actualele condiţii internationale problema relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi R. F. G capătă o deosebită importantă. Guvernul sovietic socoteşte necesar ca în aceste relaţii să intervină o cotitură hotărîtă pentru ca de la neîncrederea reciprocă şi chiar de la o anumită duşmănie să se treacă la încredere şi prietenie. Pornind de la considerentul că problema unităţii Germaniei este de un interes vital atît pentru poporul german cît şi pentru toate popoarele Europei, N. A. Bulganin sublinia în mesajul său că în ciuda numeroaselor dificultăţi, guvernul sovietic consideră că unificarea Germaniei este realizabilă în primul rînd pe calea apropierii dintre R.D.G. şi R.F., Guvernul sovietic se declară gata să acorde ajutor guvernelor celor două ţări în această privinţă. Problema dezarmării şi interzicerii armelor nucleare în mod firesc interesează deopotrivă poporul german şi poporul sovietic, greu încercate de pe urma celordouă războaie mondiale. Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. atrage atenţia a- a supra primejdiei pe care o reprezintă , remilitarizarea Germaniei occidentale şi activitatea organizatorilor alianţei iord-atlantice care vor să împingă î.F.G. într-un război de agresiune train intereselor poporului german. In sfîrşit, în mesajul său N. A. Bulanin face o serie de propuneri courete legate tot de îmbunătăţirea retailor dintre U.R.S.S. şi R.F.G. şi care putea fi traduse un fapt într-un viitor apropiat. Astfel, este vorba de posibilităţile largi de dezvoltare a legăturilor economice dintre cele două ţări, lărgirea colaborării termico-ştiinţifice şi a schimburilor culturale, încheierea unor convenţii consulare. Mesajul din 5 februarie al preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. a constituit un nou document al politicii de pace a Uniunii Sovietice, care tinde spre stabilirea unor relaţii prieteneşti cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor social-politică. In răspunsul său cancelarul Adenauer subliniază că a studiat cu atenţie mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. „In aprecierea dezvoltării tlapilor germano-sovietice, declară Adenauer în răspunsul său, am avut de asemenea în vedere tot ceea ce a avut loc după tratativele de la Moscova dintre cele două guverne şi ambasade ale noastre. Este pe deplin firesc că la reluarea relaţiilor diplomatice, care au fost întrerupte atît de tragic şi timp atît de îndelungat, se nasc divergenţe şi dificultăţi. Unele dintre acestea sînt neînsemnate şi consider că nu ar trebui să ne oprim asupra lor“. Cancelarul socoteşte necesar să se oprească întîi la unele probleme pe care le consideră mai importante, rămase nerezolvate de la aceste tratative. El se ocupă de legăturile comerciale dintre RFG şi U.R.S.S. care s-au dezvoltat favorabil. „Importul din Uniunea Sovietică în Republica Federală, se arată în răspunsul cancelarului R.F.G., a crescut de la 93,1 milioane mărci germane în 1954 la 185,8 milioane mărci în primele 11 luni ale anului 1956. Exportul Republicii Federale în Uniunea Sovietică a crescut în aceeași perioadă de la 52,8 milioane la 267,1 milioane mărci germane“. Adenauer propune deschiderea în viitorul apropiat a unor tratative guvernamentale pentru extinderea acestor legături. Adenauer împărtăşeşte părerea guvernului U.R.S.S. că relaţiile comerciale pot contribui la îmbunătăţirea relaţiilor politice. El adoptă o atitudine pozitivi şi în ce priveşte colaborarea tehnico ştiinţifică şi stabilirea de reprezentante consulare. Aceste elemente constructive din răspunsul cancelarului Adenauer nu pot decît să fie apreciate în mod favorabil de opinia publică iubitoare de pace din toate ţările. Atitudinea cancelarului vest german în alte probleme esenţiale ale relaţiilor internaţionale nu mai poate fi însă interpretată în acelaşi fel. Astfel, nevrînd să recunoască urmările nefaste ce pot decurge pentru R.F.G. din participarea Germaniei la blocul Atlanticului de nord, Adenauer caută dimpotrivă să justifice prezenţa Germaniei în acest pact pe care-l prezintă ca o alianţă cu caracter defensiv, deşi nici Germania occidentală şi nici vreo altă ţară din apusul Europei nu sunt ameninţate de nimeni. Recunoscînd „consecinţele grele provocate de ultimul război“ cancelarul Adenauer a declarat că guvernul său „este interesat în problema dezarmării“. El afirmă însă că tratativele pentru dezarmare, ca să poată da un rezultat eficace trebuie să fie precedate de „înlăturarea cauzelor încordării în domeniul politic“. Este limpede că aceasta constituie o răsturnare a problemei întrucît se ştie că tocmai cursa înarmărilor — şi Germania occidentală este din plin atrasă în această cursă — constituie una din principalele cauze ale încordării politice internaţionale. Adenauer nu pomeneşte despre existenţa propunerii sovietice de a se reduce în cursul anului 1957 cu o treime forţele armate ale S . A., U.R.S.S., Angliei şi Franţei care se găsesc pe teritoriul Germaniei cu instituirea unui control asupra acestor reduceri. In privinţa „problemei repatrierii cetăţenilor germani din U.R.S.S.“ căreia i se acordă o importanţă nejustificată, Adenauer recunoaşte că repatrierea prizonierilor de război a fost terminată. El invocă însă problema unor cetăţeni sovietici de origină germană. Totodată în răspunsul său K. Adenauer trece sub tăcere problema cetăţenilor sovietici aflaţi în R.F.G. ca urmare a războiului şi care sunt împiedicaţi să se întoarcă în patrie. Răspunsul cancelarului Adenauer se ocupă în continuare de problema unităţii germane. Cînd vorbeşte despre unitatea Germaniei, Adenauer ignoră pur şi simplu existenţa Republicii Democrate Germane care este o realitate. El respinge principiul rezolvării acestei probleme în primul rînd pe calea apropierii şi tratativelor între Germanii înşişi, adică între reprezentanţi ai R.G. şi R.D.G. Adenauer neagă dreptul populaţiei germane din R.D.G. de a şi construi o orînduire social-politică nouă şi cere „eliberarea“ R.D.G. cu alte cuvinte integrarea statului democrat popular în R.F.G. Pretinzînd că Uniunii Sovietice i-ar reveni în mod exclusiv răspunderea pentru înfăptuirea unităţii Germaniei, cancelarul Adenauer refuză de fapt poporului german dreptul de a-şi hotărî el, în primul rînd, soarta. Adenauer nu aminteşte nici că aderarea Republicii Federale la NATO. a agravat în mod serios scindarea Germaniei. In încheierea răspunsului său Adenauer exprimă părerea că trebuie să se acţioneze în comun pentru înlăturarea focarului de primejdie care a luat naştere în urma scindării Germaniei. . Deschiderea 'Tîrgului de la Leipzig LEIPZIG 4 (Agerpres). —' La 3 iunie a avut loc ceremonia deschi- X -i tîrgului international de mostre de la Leipzig, la care prezintă exponate un număr de 40 state — 8 state socialiste, 30 capitaliste și cele două state germane. Pentru prima oară participă la tîrg Siria, Islanda, Japonia, Bolivia şi Pakistanul. Primul ministru, Otto Grotewohl, şi ministrul Comerţului Exterior al R.D. Germane, Heinrich Rau, însoţiţi de membri ai Comitetului Central al P.S.U.G. şi membri ai delegaţiei guvernamentale, au vizitat pavilionul Uniunii Sovietice, precum și standurile R.P. ,Chineze R. Cehoslovace și altele. FAPTE DIN S.U.A. „ROCK’N ROLL “ I I „In interiorul cinematografului 8 I fiecare scaun era ocupat de cele puţin 3 persoane. Pe culoare se \ dansa frenetic. In ritmul muzigen si urletelor zburau pantofi, ? batuite si portmonee". e 8 Scenă dintr-un ospiciu ? Nu! g g Relatarea ziarului „New-York Ti- 8 mes" de la un spectacol cu un o 8 nou film din care se cîntă „Rol’n ' t roll". Despre același spectacol „ ziarul francez -Franc Theur“ dă § ? amănunte interfesante. „Au fost ' «necesari 715j^vanțj pentru a putea restabili» t de cit ordinea : 8la un mome^tinerii de la bal ga con au incHft sg dea atît de 8 8 tare din ia unison, în- g |cît pol. că se va pră- g gbuși ( ^^^^Hspecton ai servi- 8 i ciului ^^^^^■ctură au contro- g lat ^^^^^^^B^ceasta a ^rezi^^^^^^Hceva mai tați la paroxism |re 13 și 18 ani... g 8 televiziune a , fit o plîngere du- g 1 micului Bernard g I/oom/ngion de a- 8 ^milijo spaimă de - I respectiva socie'nei vinovată de lidere a fiului ce a asistat _ televiziune în 8 spinzurat un jjucat în podul g se spînzure cu 8 pantaloni. Medicii eu să-1 aducă la li se vede „liberliric in S.U.A. in 1societatea de teliberă să culţi¥intre copilul care spinzure... In‘ profesor de știinţe naturale din New York, dl. Edmond Benton, a cerut o bursă de studii pe timp de trei ani, pentru a studia f elementele care călăuzesc comnor- g tarea puricilor în alegerea victi- 8 melor lor. Bursa i-a- (ost acordată I gI ^ooooooiiooofliocooooaoooaooisooooooooooooiaoooooot!? i<xqoaccsoo6a:ao'a* .looooooooooooocg fn\ ŞTIINŢIFICE“ I R. F. GERMANĂ SUPORTĂ MAI DEPARTE ÎNTREŢINEREA TRUPELOR DE OCUPAŢIE BRITANICE... BONN 4 (Agerpres). — In baza unui acord anglo-vestgerman anunţat la 3 martie la Bonn, Germania occidentală va plăti Angliei suma de 588 milioane mărci (aproximativ 50 milioane lire sterline) pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice din Germania şi pentru satisfacerea unor obligaţii generale britanice faţă de N.A.T.O. Germania occidentală va vărsa de asemenea Băncii Angliei suma de 105 milioane lire sterline in contul datoriei de război a Germaniei faţă de Anglia, precum şi pentru achiziţii de arme britanice. Suma de 50 milioane lire sterline pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice din Germania occidentală este acordată pe o perioadă nedeterminată începînd de la 1 aprilie a.c Suma totală cheltuită de Germania occidentală pentru întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice în cursul anului care se încheie la 31 martie a.c. este de 400 milioane de mărci (aproximativ 34 milioane de lire sterline). Acordul anglo-vestgerman a fost încheiat după multe dficultăţi, la insistenţele guvernului britanic, care a cerut guvernului de la Bonn să dea o contribuţie mai mare la întreţinerea trupelor de ocupaţie britanice pînă la crearea armatei vestgermane. Ministrul Apărării de la Bonn, Strauss, s-a grăbit însă să anunţe că acesta este ultimul an în care Germania occidentală va plăti Angliei asemenea sume din bugetul ei militar. Strauss a subliniat că pe viitor întregul buget militar va fi necesar pentru efectivele noii armate vestgermane, care cresc rapid şi care la sfîrşitul anului curent trebuie să atingă cifra de aproximativ 120.000 de oameni. ...şi a celor franceze BONN 4 (Agerpres). — Tratativele franco-vestgermane în vederea participării guvernului de la Bonn la cheltuielile de întreţinere a trupelor franceze din Germania occidentală s-au încheiat printr-un acord in baza căruia Franţa nu va mai primi In anul 1957 decât 20 miliarde de franci drept contribuţie la aceste cheltuieli, faţă de 24 miliarde de franci în cursul anului trecut. anunţă realizarea unui acord cu privire la Generalul Burns retragerea trupelor israeliene TEL AVIV 4 (Agerpiee). — După cum transmite postul de radio Londra, generalul Burns, comandantul şef al forţelor extraordinare ale O.N.U., după Întrevederea de 50 minute cu generalul Moşe Dayan, şeful statului major al armatei israeliene pe aeroportul de la Lydda (din apropiere de Tel Aviv), a declarat că s-a realizat „un acord de principiu* asupra detaliilor tehnice privind retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul egiptean. Burns n-a precizat cînd va începe această retragere. El a anunțat că va face un raport asupra rezultatului Întrevederii secretarului general al O.N.U. Dag Hammarskjoeld, de la New York. România liberă Alegerile pentru sovietele locale in opt republici sovietice MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 3 martie, în opt republici unionale — R.S.F.S.R., R. S. S. Ucraineană, R.S.S. Bielorusă, R.S.S. Uzbekă, R.S.S. Tadjică, R.S.S. Lituaniană, R.S.S. Moldovenească și R.S.S. Turkmenă — au avut loc alegeri pentru sovietele locale de deputaţi ai oamenilor muncii. Potrivit datelor existente, în oraşele şi satele din R.S.F.S.R. pînă la orele 18, la alegeri au participat 98,97 la sută din alegători. Potrivit datelor Comisiei electorale orăşeneşti Moscova, la alegerile de deputaţi pentru Sovietul orăşenesc Moscova au participat 99,87 la sută din alegători. Pentru candidaţi şi-au dat votul 99,29 la sută din alegători. La alegerile pentru Sovietele raionale ale capitalei au participat 99,87 la sută. Pentru candidaţii Sovietelor raionale au votat 99.31 la sută din alegători. După cum s-a anunţat din diferitele localităţi, pretutindeni votul a avut loc într-o atmosferă de mare avint politic. ---------- A. Rapacki primit de N.A.Bulganin şi A.A.Gromîko VARŞOVIA 4 (Agerpres). — P.A.P. transmite: ministrul Afacerilor Externe al R.P. Polone, Adam Rapacki, a sosit la Moscova, unde va duce convorbiri şi va semna un acord între Republica Populară Polonă şi Uniunea Sovietică cu privire la marcarea actualei frontiere dintre cele două ţări, în regiunea Mării Baltice. ★ MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 4 martie N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit pe A. Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone. ★ MOSCOVA 4 (Agerpres). — TASS transmite: La 4 martie A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. l-a primit pe A. Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone. Ţărănimea ungară chemată să sporească producţia agricolă Cuvîntarea rostită de István Dobi la postul de radio Budapesta BUDAPESTA 4 (Agerpres). — La 3 martie István Dobi, preşedintele Prezidiului R. P. Ungare, a rostit la postul de radio Budapesta o cuvîntare consacrată sarcinilor politice şi economice ale ţărănimii ungare. István Dobi a subliniat deosebita importanţă a apropiatelor lucrări agricole de primăvară şi a arătat că anul acesta pămîntului trebuie să i se ia orice grăunte pe care il poate da. Aceasta interesează ţărănimea şi întreaga ţară şi pentru a crea premizele necesare atingerii acestuiel guvernul va acorda ţăranilor muncitori tot ajutorul posibil. El a arătat că dacă străduinţele ţărănimii nu vor slăbi, agricultura ungară va putea asigura anul acesta economiei naţionale o recoltă bogată. Mai mult, există posibilitatea ca anul acesta, datorită entuziasmului in producție sporit al țăranilor, să se ridice într-o oarecare măsură producția agricolă. BASME PENTRU COPII S.U.A. — Nu ești cuminte ! Desen M CIK DAMADIAN Ansamblul Teatrului de Operetă din Bucureşti a sosit la Moscova • Primirea călduroasă făcută artiştilor români în gara Kiev • Conferinţa de presă organizată de Ministerul Culturii al U.R.S.S. • Biletele au fost complet epuizate pentru majoritatea spectacolelor. MOSCOVA 4. — Corespondentul Agerpres transmite: La 3 martie, răspunzînd invitaţiei Ministerului Culturii al U.R.S.S., a sosit la Moscova ansamblul Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti sub conducerea lui C. Rădulescu, artist emerit, directorul Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii al R.P.R. In gara Kiev oaspeţii cărora li s-au oferit numeroase buchete de flori au fost întîmpinaţi de numeroşi reprezentanţi ai vieţii artistice şi culturale printre care N. N. Danilov, locţiitor al ministrului Culturii, P. P. Kabanov, şeful Direcţiei generale a teatrelor şi instituţiilor muzicale din Ministerul Culturii al U.R.S.S., G. I. Poleakov, directorul teatrului Muzical de Stat „Stanislavschi şi Nemirovici Dancenko“, artişti ai Teatrului de Stat de Operetă din Moscova, în frunte cu V. P. Efremov, directorul teatrului, critici de artă, ziarişti. Pe peronul gării se aflau, de asemenea, M. Dalea ambasadorul R.P.R. la Moscova, M. T. Vlad, consilier de ambasadă, precum şi numeroşi membri ai ambasadei R.P.R. Din partea Ministerului Culturii al U.R.S.S., oaspeţii romîni au fost salutaţi de N. N. Danilov, locţiitor al ministrului Culturii, care şi-a exprimat convingerea deplină că turneul artiştilor romîni la Moscova va spori şi mai mult interesul pentru arta romînească. In cuvîntul său de răspuns, C. Rădulescu a mulţumit pentru primirea călduroasă şi a subliniat că spectacolele Teatrului de Stat de Operetă vor constitui o mărturie a dragostei adînci pe care o nutreşte poporul român faţă de poporul sovietic. La 4 martie, la Casa Centrală a oamenilor de artă a avut loc o conferinţă de presă organizată de Ministerul Culturii al U.R.S.S. cu prilejul sosirii la Moscova a Teatrului de Stat de Operată din Bucureşti. Conferinţa, la care au participat numeroşi ziarişti, radioreporteri, critici muzicali şi oameni de teatru, a fost deschisă de V. V. Ţelikovski, locţiitor al şefului Direcţiei Generale a teatrelor. C. Rădulescu, artist emerit, directorul Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii al R.P.R. a făcut o scurtă expunere asupra dezvoltării artei muzicale din R.P.R. din ultimii ani și a dat o serie de amănunte în legătură cu spectacolele ce vor fi prezentate la Moscova. La conferința de presă au mai luat cuvîntul S. Eliad, maestru emerit al artei din R.P.R., directorul Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti, N. Constantinescu, prim regizor al teatrului, Ion Dacian, artist emerit al R.P.R., laureat al Premiului de Stat. In cadrul conferinţei de presă s-au dat răspunsuri la numeroasele întrebări puse de ziarişti în legătură cu activitatea Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti. Moscoviţii manifestă un interes deosebit pentru acest turneu. Numai la citeva zile după ce pe panourile de publicitate din Moscova au apărut afişele ce anunţau sosirea ansamblului de operetă, la casa teatrului a fost aproape imposibil să se mai obțină vreun loc, biletele fiind complet epuizate pentru majoritatea spectacolelor. • La 4 martie N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a primit la Kremlin delegafia Frontului Naţional al Germaniei Democrate, care se află in Uniunea Sovietică, la invitaţia grupului, parlamentar al U.R.S.S. (TASS). • Ministrul de Externe al R. F. Germane, von Brentano, a sosit la 3 martie la Washington într-o vizită oficială care va dura şase zile. (Agerpres). • Duminică şi luni s-au desfăşurat la Ottawa convorbiri între premierul francez Guy Mollet, ministrul său de Externe Christian Pineau şi reprezentanţii ţării gazdă, primul ministru St. Laurent și Lester Pearson, ministrul de Externe al Canadei. (Agerpres). • Un puternic cutremur de pămint a fost înregistrat in regiunea orașului Kingston din Jamaica. Cutremurul, care a durat o jumătate de oră, a fost descris ca cel mai puternic de la cutremurul din 1907, care a cauzat atunci un adevărat dezastru in acest oras. (Agerpres). • In cadrul turneului pe care îl întreprinde în R.P.F. Iugoslavia tenorul român Garbis Zobian a cîntat la 25 fabruarie a.c. la Opera din Belgrad, în „Carmen“, avînd ca parteneră pe Marijana Radev, prim solistă a Operei din Zagreb, una dintre cele mai mari soliste ale Iugoslaviei. La 28 februarie a.c. G. Zolovan a cîntat în „Aida“. (Agerpres). • In seara zilei de 2 martie, în pofida stării excepţionale decretate in tară, a avut Inc la Bangkok( Tailanda), o demonstraţie la care au participat circa 100.000 de persoane, printre care studenţi ai Universităţii din Bangkok. (Agerpres). • De 3 zile ninge încontinuu în unele regiuni ale insulei mediteraniene Sicilia, unde zăpada a depăşit 1 metru. (Agerpres). • Biroul Adunării Populare a R. P. Bulgaria, anunţă că cea de a 7-a sesiune ordinară a Adunării Populare îşi va relua lucrările la 11 martie. (A.T.B.) Potrivit unei declaraţii oficiale a secretarului de presă al preşedintelui fiunic şi provizoriu al Argentinei, generalul Aramburu, numeroase persoane au fost arestate, fiind implicate în complotul pentru restaurarea lui Peron. Numărul celor arestaţi se ridică la 700 de persoane. (Associated Press). • In ultima vreme, organele securităţii interne din R. P. D. Coreeană, cu sprijinul populaţiei, au arestat citiva spioni şi diversionişti care au fost trimişi în secret pe teritoriul Coreei de nord de către serviciile de spionaj american şi hstmanist. (Agenția Centrală Telegrafică Coreeană). Peste 500 de studenţi de la Institutul tehnologic din oraşul Cambridge (statul Massachusetts-S.U.A.) s-au revoltat la sfîrşitul săptămînii trecute împotriva încercării de a li se spori taxele de internat, 31 de studenţi au fost arestaţi şi eliberaţi apoi pe cauţiune. (Reuter). 9 Senatul american a respins cu 58 de voturi contra 28 un amendament propus de senatorul democrat Russel, care ceruse să se elimine din „doctrina Eisenhower" clauza prin care preşedintele S.U.A. este împuternicit să utilizeze un fond de 200 de milioane de dolari pentru ajutorarea economică sau militară a ţărilor Orientului Apropiat în decursul următoarelor patru luni. (Agerpres) 9 Minerii unguri măresc tot mai mult extracţia de cărbune. In februarie ei au îndeplinit cu 111,6 la sută sarcina lunară ce li s-a trasat. In medie, în luna februarie, minerii unguri au extras zilnic circa 80 la sută din cărbunele pe care îl livrau înaintea patch-ului contrarevoluţionar. (Agerpres) • La invitaţia parlamentului britanic in seara zilei de 3 martie, o delegaţie a Scupscinei Populare Federative a R.P.F. Iugoslavia, condusă de Mose Prade, preşedintele Scupscinei Populare Federative, a plecat în Anglia. (Tanjng). • In seara zilei de 3 martie ministrul Afacerilor Externe al Iugoslaviei, Rocea Popovici, a plecat în Belgia, unde va face o vizită oficială. (Tanjng)! Stpufcfce stiAi Păt&Vae CIOCNIRI INTRE POLIŢIE ŞI TARANI IN ITALIA ROMA. — Agerpres: Ţăranii italieni continuă lupta pentru respectarea permanentă a principiului „motivului întemeiat“ la* rezilierea contractelor cu privire la folosirea pămîntului. La 3 martie, în provincia Bologna au avut loc demonstraţii ale dăjmaşilor, la care au participat citeva mii de persoane. In unele centre populate, politia a încercat să împrăştie pe demonstranţi. In localitatea Sesto-Imolese, politia a atacat pe demonstranţi folosind bastoane de cauciuc. Au fost răniţi 15 demonstranti. Şi în alte localităţi au avut loc ciocniri între poliţie şi manifestanţi. Demonstraţii în sprijinul principiului „motivului întemeiat“ au avut loc şi in alte provincii din Italia. NOI PATRIOŢ! ALGERIENI AU FOST GHILOTINAŢI PARIS — Agerpres: In Algeria continuă execuţii ale patrioţilor, care au fost condamnaţi de tribunalele franceze pentru că au participat la lupta de eliberare naţională. Potrivit ştirilor publicate de ziarele din Paris la 2 martie, în oraşul Constantine au fost ghilotinaţi alţi doi algerieni. In total, în ultimele două luni au fost executate 23 de persoane. In închisori sunt deţinuţi în prezent peste 200 de algerieni ameninţaţi cu condamnarea la moarte. Poliţia franceză operează arestări în rîndurile fruntaşilor mişcării de eliberare naţională din Algeria. Potrivit datelor publicate de ziarul „Journal du Dimanche“, printre alţii au fost arestaţi 10 fruntaşi ai Frontului Naţional de eliberare din Algeria. EŞECURILE FORŢELOR PRO-GUVERNAMENTALE IN ALEGERILE DIN CHILE SANTIAGO, — Agerpres . Rezultatele parţiale ale alegerilor din Chile, cunoscute duminică noaptea, indică un serios regres al partidului preşedintelui Ibanez. Pînă în momentul de faţă, potrivit agenţiei ASSOCIATED PRESS, partidul radical, care se află în opoziţie, a obţinut 42 de locuri din cele 147 ale Camerei Deputaţilor şi speră să întrunească majoritatea atunci cînd vor fi cunoscute toate rezultatele. In camera precedentă radicalii deţineau numai 8 locuri. Agenţia ASSOCIATED PRESS arată că partidul lui Ibanez a devenit deosebit de impopular în urma aplicării programului economic de stabilizare adoptat pe baza recomandărilor unei comisii de experţi din S.U.A. RASIŞTII SUD-AFRICANI PUN LA CALE O NOUA PROVOCARE JOHANNESBURG.— Agerpres: Continuînd seria de măsuri luate Împotriva populaţiei de culoare din Uniunea sud-africană, guvernul Stridrom pregăteşte un proiect de lege care prevede interzicerea Congresului naţional african. Acesta este singurul partid politic care reprezintă in mod efectiv interesele populaţiei de culoare şi care conduce mişcarea revendicativă a acesteia. Proiectul de lege va fi elaborat sub paravanul legii ultrareacţionare care interzice orice organizaţie care „ar servi interesele comunismului“. Guvernul sud-african a încercat, încă înainte de a-şi anunţa intenţia de a dizolva Congresul naţional african, să-i slăbească rîndurile, arestînd şi deferind justiţiei pe conducătorii partidului. Cu toate acestea, mişcarea populaţiei de culoare din Uniunea sud-africană, departe de a slăbi, a luat o amploare fără precedent, concretizîndu-se prin boicotul autobuzelor din principalele oraşe ale Uniunii şi alte acţiuni de protest împotriva guvernului Stridjom. ! Mărfi '5 martie 1957. — nr. 3857. ! Trei decenii [în slujba poporului [ Organul Central al Partidului Comunist Bulgar, ziarul „Rabotni Icesko Delo" împlineşte astăzi 30 [de ani de existenţă. Această glorie , [ oasă aniversare prilejueşte poporu- i [ lui bulgar o nouă manifestare a [ dragostei faţă de partid, faţă de (presa comunistă, stegar al păcii, j (independenţei naţionale şi socia [ ismului. I ( In cele trei decenii de activitate ) ( „Rabotnicesko Delo" a dus cu per■ 1 [ severenţă în rindurile cele mai j t largi ale poporului, cuvintul In. j ( flăcărat ăl Partidului Comunist J [ Bulgar. „Rabotnicesko Delo" a »• ] (furat Partidul să mobilizeze po- ) (porul la lupta pentru cele mai vi- \ [ tale interese ale sale. ( Ca ziar comunist „Rabotnicesko j j Delo" a militat întotdeauna pentru j [ adevăr, pentru pace, pentru prie- jtenie cu toate popoarele. [ Pina irt 1934, ziarul a apărut le- | I gal luplind din greu cu parsecutiile si cenzura burgheză. Intern J (cerea in 1934 a Partidului de a \ I vangardă a clasei muncitoare și a j gorganului său de presă nu poate J } înăbuşi lupta proletariatului. Un an mai tîrziu „Rabotnicesko Delo" j [ Ist începe apariţia ilegală. In 1944 | (Ieşit odată cu partidul din ilegali. \ s tate, „Rabotnicesko Delo“ cucereşte ) \ curind mase largi de cititori, dato-) gită înflăcărării şi combativităţii’. (Sale. Ca organ central al Partidu-]lui Comunist Bulgar, ziarul pro i I movează cu perseverenţă linia par. \ (titlului de ridicare necontenită a) (nivelului de trai al poporului, de \ joace și prietenie cu toate popoarele. \ ( Pentru a marca meritele sale deosebite In lupta poporului bulgaric pentru socialism „Rabotnicesko (Delo" a fost decorat acum cinci l (ml, cu prilejul împlinirii a 25 di [ ani de apariţie, cu Ordinul Dimi- \ (trov. j ( Cea de-a 30-a aniversare găseşte \ j ziarul „Rabotnicesko Delo" In pri- j f mele rânduri ale luptei pentru » J (Bulgarie fericită, socialistă Pa.) joorul romin, care priveşte cu dra. j (goste frăţească această luptă, se) (folosește de acest prilej pentru a\ \ felicita din inimă poporul frate \ (bulgar. ^ ] ( Din partea sa, colectivul redac- \ [ țional al ziarului „România liberă“ \ (transmite colectivului redacţional | | al ziarului „Rabotnicesko De'o" [ [ urări fierbinţi de noi succese. •. Opere literare romineşti editate în U. R. S. S. MOSCOVA 4. — Corespondentul Agerpres transmite: De curind in editura "Goslitizdat" din Moscova a apărut un volum de proză al scriitorului român Barbu Delavrancea. In aceeaşi editură in cursul anului 1957 va apare o antologie a poeziei romineşti.. Volunmul va avea 800 de pagini. Tot in cursul anului 1957 in editura „Goslitizdat" va mai apare in limba rusă şi un volum de poezii din operele lui Mihail Eminescu, George Coşbut şi Mihai Beniuc. Pină la sfirşitul anului vor apare un volum de nuvele de Mihail Sadoveanu şi primele două volume din antologia nuvelei romineşti (de la in,ceputuri pină la războiul mondial). Pentru anul viitor se prevede apariţia unei antologii de basme romineşti: volume de versuri, proză şi teatru de Alecsandri şi Delavrancea, romanul „Ion" de Liviu Rebreanu, versuri de Toplrceanu, Şt. O. Iosif, Vlahuţă şi Tudor Arghezi. In planul de perspectivă al editurii este cuprins, printre altele, şi un ciclu de opere alese in mai multe volume de Caragiale, Slavici şi Sadoveanu. Ultimele ştiri sportive Succese romineşti peste hotare Echipa de rugbi a Casei Centrale a Armatei şi-a început turneul în R.D. Germană, jucind duminică la Potsdam cu echipa militară Zafir. Rugbiştii romini au obţinut victoria cu scorul de 19-3. In următorul joc echipa romină va întîlni tot la Potsdam echipai Stahl. ★ La 3 martie s-a desfăşurat în oraşul Cracovia întîlnirea Internaţională de box dintre echipele selecţionate ale oraşelor Cracovia şi Craiova. Boxerii români au obţinut victoria cu scorul de 12-8. ★ Luni seara au părăsit Capitala, plen cînd în R.P.F. Iugoslavia, boxerii romini Dumitru Ciobotaru și Ilie Draginea care vor participa la o gală organizată în orașul Zagreb de clubul Metalak. A făcut deplasarea in calitate de antrenor Ion Popa. SPECTACOLE TEATRU : Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. 19 | Ion Vodă cel cumplit , National ,,I. L. Caragiale" (sala Comedia) 19,30 : Doamna nevăzută ! National ,,I. L. Caragiale" (sala Studio) 19,30 : Doamna neagră din Sonete Municipal (sala Matei Millo) 19.30 : Don Carlos ; Municipal (studio, sala ,,Filimon Sîrbu") 19,30 : Take, Ianke şi Cadîr Armatei (sala din Bd. Magheru) 19,30 : Femeia îndărătnică , Tineretului (Str. N. Bălăceanu nr. 2) 15 : David Copperfield (spectacol cedat), 20 : Bumbury ■ Teatrul „C. Nottara" (sala Libertatea) 19,30 : Cauţiunea Muncitoresc C.F.R. (Giuleşti) 19,30 : Domnişoara Nastasia Operetă 19,30 : Cei trei muşchetari ? Teatrul Evreiesc de Stat (str. Iuliu Baraş nr. 15) 20 : Şahmat Ţăndărică (sala din str. Academiei) Ansamblul de marionete 16 : Galoşul fermecat , Ţăndărică (sala Orfeu) Ansamblul de păpuși 16 : Albă ca zăpada ; Teatrul Satiric- Muzical ,,C. Tănase" (sala Savei) 20 : Un băiat iubește o fată ! Circul de Stat 20 : Varieté-concert. CINEMATOGRAFE : Patria, Elena Pavel, Vasile Roaită, Volga : Térése Raquin | Republica, V. Alecsandri, București, 1 Mai, Miorița : Cio-Ciosan Magheru, Înfrăţirea intre popoare, I. C. Frimu, Libertăţii, Gh. Doja : Tu şi camarazii tăi, Completare : Evenimentele din Ungaria ; Doina, Lumina : Cînd înfloresc lalelele; Central, Al. Popov: Mai presus de dragoste ; Timpuri Noi, Munca, Donca Simo : Parada lui Chariot ; Tineretului : Dreptul de a te naște ; Grivita : Asasinatul din str. Dante Cultural, Al. Sahia : Sinha Moga ; Unirea : Misterul celor două oceane i C. David * Cazul pilotului Maresz » T. Vladimirescu Omul din Umbră » Arta : S-a întîmplat pe stradă ! Moşilor : Copiii străzii ! 23 August : Mi-e sete ! Ilie pintilie : Moara cu noroc ) Popular : Podhale în flăcări ; M. Eminescu : Cînd vine furtuna ! 8 Mai : Ei au fost primii ; G. Coşbuc : Salonul nr. 9 * N. Bălcescu : Orele speranţei ; Olga Bande: Feroviarul ; Aurel Vatcu : Am fost mai tare } Alianţa : Pătratul 45. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central anunţi următorul timp probabil pentru zilele de 6, 7 şi 8 martie .* In Bucureşti : Vremea se Încălzeşte treptat, mai ales ziua, nopţile rămînînd Inşi! friguroase. Cer mai mult senin. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura In creştere« Dimineaţa ceaţă. In ţară . Vremea se menţine rece, ctf nopţi friguroase. Cer variabil, mai mult senin. Local în răsăritul ţării ninsoare slabă de scurtă durată. Vînt slab pînă la potrivit,prediominînd în sectorul nord-estic. Temperatura minima va fi cuprinsă între minus 14 grade şi minus 7 grade în Moldova, Ardeal şi Muntenia şi între minus 4 grade şi minus 10 grade în Cîmpia Tisei, Banat, Oltenia şi Dobrogea. Temperatura maximă va fi cuprinsă între minus 3 grade şi plus 2 grade în estul ţării şi între plus 2 grade şi plus 6 grade în apus. Redacţia Pista Scînteîi Tel. 7 60.10, Administraţia 7.60.10—7.60.20 interior 1400. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin“,