Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)
1958-10-01 / nr. 4347
Pag. 2-a Vizitele delegației Seimului R.P. Polone La uzinele „23 August“ şi la combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“,, Incepînd vizitele de prietenie pe care le face în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Nationale a R. P. Române, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marţi dimineaţa oaspeţii metalurgiştilor de la uzinele ,,23 August“ din Capitală. La sosire, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone au fost întîmpinaţi de ing. Aurel Bozgan, directorul general al uzinelor, Emilian Floraş, secretarul Comitetului de partid, C. Tănase, vicepreşedinte al Comitetului de întreprindere precum şi de numeroşi reprezentanţi ai muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din această mare unitate a industriei noastre socialiste. In cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcţia generală a uzinelor, parlamentarii polonezi au luat cunoştinţă de profilul întreprinderii, de producţia şi procesul tehnologic al uzinelor. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de probleme privind organizarea muncii, pregătirea profesională a cadrelor, salarizarea muncitorilor, de stadiul construcţiei de locuinţe muncitoreşti. Oaspeţii au vizitat apoi principalele sectoare de producţie ale întreprinderii. La secţia forje ca şi la secţia sculărie, la secţia vagoane, ca şi la secţia mecanică, parlamentarii polonezi s-au întreţinut îndeaproape cu muncitorii, interesîndu-se de specificul muncii lor, de condiţiile în care lucrează. La plecare, metalurgiştii uzinelor „23 August“ au oferit în dar parlamentarilor polonezi un album cu fotografii, redînd aspecte din munca şi viaţa lor, iar oaspeţii polonezi au oferit pentru cubtul întreprinderii discuri cu imprimări din cele mai cunoscute cîntece interpretate de renumitul ansamblu polonez „Mazowsze“. Membrii delegaţiei parlamentare poloneze au vizitat apoi combinatul agro-alimentar ,,30 Decembrie“ din apropierea Bucureştiului. Aici, oaspeţii au fost salutaţi de primul secretar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Gh. Necula, precum şi de directorul combinatului, Alexandru Enciu. Membrii delegaţiei parlamentare poloneze au vizitat cu mult interes diferitele secţii de producţie ale combinatului — sectorul legumicol, zootehnic, de industrializare a produselor vegetale şi animale etc., interesîndu-se îndeaproape de producţia combinatului, de gama sortimentelor sale, de contribuţia combinatului la aprovizionarea pieţii şi sprijinirea unităţilor agricole cooperatiste, de rentabilitatea întreprinderii. La plecare, membrii delegaţiei parlamentarilor polonezi au oferit în dar muncitorilor combinatului un aparat de radio portativ, produs al industriei electrotehnice poloneze. In timpul vizitelor, oaspeţii polonezi au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi Dumitru Sifilulescu, Mircea Biji, secretarul general al Marii Adunări Naţionale, precum şi de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R.P. Polone la București, ★ * Marţi dimineaţă, membrii delegaţiei parlamentare poloneze înfrunte cu mareşalul Seimului R. P. Polone, Czeslaw Wycech au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. Oaspeţii au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale, Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi Dumitru Simulescu, precum şi de Dumitru Diaconescu, preşedintele sfatului popular al Capitalei. La solemnitate au asistat membrii Ambasadei R. P. Polone la Bucureşti, în frunte cu ambasadorul Janusz Zambrowicz. Delegaţia parlamentară poloneză a depus la monument o coroană de garoafe albe şi roşii. Pe panglicile coroanei, în limba polonă erau înscrise cuvintele „Neînfricaţilor eroi ai Republicii Populare Române, din partea Seimului R. P. Polone“. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. (Agerpres) (Agerpres) Depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei Cuvîntarea acad. Atana se roga la posturile de radio şi televiziune Marţi seara, tovarăşul acad. Atârnase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţămîntului şi Culturii, a vorbit la posturile de radio şi televiziune despre noul an universitar care se deschide la 1 octombrie. Vorbitorul a arătat că în anii regimului de democraţie populară învăţămîntul superior din ţara noastră a cunoscut o largă dezvoltare, ca urmare a condiţiilor create de partid şi guvern. Numărul studenţilor cuprinşi în învăţămîintul superior a crescut cu 300 la sută, ajungînd în anul universitar 1957—1958 la 81.000, fiii de muncitori şi ţărani muncitori reprezentînd majoritatea studenţimii noastre. Numărul instituţiilor de învăţămi snit superior a crescut, de asemenea, în ţară existînd acum 35 de instituţii cu 96 de facultăţi. S-au creat largi posibilităţi naţionalităţilor conlocuitoare de a-şi dezvolta cultura în limba maternă. Tovacad Atanase Joja a arătat că în noul an universitar se va acorda o mare atenţie îmbinării cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică. El a urat cadrelor didactice din învăţămîntul superior succes deplin în munca de formare a noii intelectualităţi legate de năzuinţele poporului muncitor, iar studenţilor, muncă rodnică şi cît mai bune rezultate la învăţătură. (Agerpres) ft La 20 septembrie 1958, delegaţia culturală a Uniunii Birmane, sosită recent în Republica Populară Romînă, în frunte cu ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, U Ba Kyaw, a fost primită de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Invăţămîntului şi Culturii, Atanase Joja. La primire a fost de faţă Ştefan Bălan, adjunct al ministrului Invăţămîntului şi Culturii. Marţi, delegaţia culturală din Uniunea Birmană, in frunte cu U Ba Kyaw, ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, şi-a continuat vizitele în Capitală. In cursul dimineţii oaspeţii au vizitat Institutul politehnic, Institutul de petrol, gaze şi geologie şi cartierul de locuinţe muncitoreşti din Ferentari. După amiază membrii delegaţiei au făcut o vizită la Muzeul de Artă al R. P. Române şi la Casa de cultură a studenţilor „Grigore preoteasa“, iar seara au asistat la un spectacol de păpuşi la Teatrul Ţăndărică. Anul acesta pe lingă Trustul Regional de Construcţii Ploeşti va funcţiona în oraşul Ploeşti o şcoală profesională de ucenici pentru meseriile : zidărie, dulgherie, instalaţii tehnico-sanilare, electricieni lumină şi forţă. La această şcoală se pot înscrie tineri între 14—17 ani care sînt absolvenţi ai şcolilor de 7 ani. Pentru meseriile de zidar şi dulgher se dau examene de admitere. Elevii vor beneficia de cazare şi masă gratuită Delegaţia C.C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, condusă de Vasile Buga, prim-secretar al C.C. al Comsomolului din R.S.R. Moldovenească, care ne vizitează ţara la invitaţia C.C. al U.T.M., a sosit mărfi in regiunea Piteşti. La Mediaş se construieşte o nouă fabrică de salam de iarnă. Cele 6 baie sunt prevăzute cu utilaje moderne pentru prelucrarea cărnii. Noua fabrică, a cărei construcţie se află la roşu, va intra în funcţiune încă anul acesta. Zilele acestea, o delegaţie a Academiei R.P. Romíné, formată din acad. Al. Graur, directorul Editurii Academiei R.P. Romíné, şi prof. D. Al. Pippidi, a părăsit Capitala pentru a participa la Congresul de filologie clasică de la Budapesta. „ La Sighişoara a luat fiinţă o secţie • Scolii Populare de Artă din Oraşul Stalin care funcţionează incepînd din anul acesta. După un turneu plin de succes întreprins in R. D. Germană, Ansamblul sfatului popular al Capitalei a dat in cursul zilei de 30 septembrie ultimul său spectacol la ,,Sporthalle" din Berlin, după care ansamblul urmează să se reîntoarcă in ţară. Marţi după amiază Expoziţia „Arta revoluţionară Ungară“, deschisă in sala Cailea sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a fost vizitată de tovarăşii Ştefan Voitec, Atanase Joja, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gh. Stoica, secretarul prezidiului Marii Adunări Naţionale, P. Costache, Gh. Diaconescu, A. Vijoli, miniştri, M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S., D. Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat. De asemenea expoziţia a fost vizitată de şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti Ferenc Keleti a vorbit despre valoarea artistică a lucrărilor cuprinse în cadrul expoziţiei. Recent a apărut în Editura Medicală lucrările: ,,Chirurgia traumatismelor mimic“ de T. Teodoriu şi P. Borş, ,,Lucrări practice şi metode experimentale de fiziopatologie“ de H. Czopp şi alţii şi ,iContribuţii la studiul interrelaţiilor funcţionale dintre stomac, duoden şi pancreas“, de Victor Nicolaescu. * Ieri dimineaţă a părăsit Capitala, Indreptlndu-se spre Moscova, pianistul sovietic Iacov Zak, care a participat la Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu. Pianistul sovietic va pleca apoi in R. P. Polonă pentru a participa la Festivalul Internaţional „ Toamna la Varşovia" ce se va desfăşura intre 27 septembrie şi 1 octombrie. „ Din fondul întreprinderii, trustul de construcţii edilitare şi hidrotehnice Constanţa, a început ziele acestea pe faleza din apropierea Cazinoului, construirea unui bloc pentru salariaţii trustului. Blocul va fi terminat in cinstea zilei de 30 Decembrie. ☆ La Muzeul Unirii din Iaşi s-a deschis o expoziţie intitulată „10 ani de la reforma invăţămîntului", in cele 5 saloane ale expoziţiei numeroase grafice, panouri şi fotografii înfăţişează realizite dobîndite pe drumul desvoltării inviiţămintului în regiunea Iaşi in ultimii 10 ani. La spitalul de adulţi din Arad, s-a amenajat şi pus in funcţiune secţia de boli contagioase cu o capacitate de 105 locuri. In secţie sunt amenajate saloane mici, prevăzute cu toate dependinţele, in aşa fel incit să se asigure bolnavilor o izolare completă. âânărul pianist chinez Li Min-cean, laureat al primului Concurs „George Enescu“, a dat marţi seara în sala de concerte a Ateneului R.P. Române un recital care a cuprins Preludiu şi Fuga în la minor de Bach, Sonata opus 110 de Beethoven, Variaţiuni de Lin Tuan şi Suita opus 10 de George Enescu. Publicul a aplaudat călduros interpretarea înzestratului artist chinez. ★ In cadrul înregistrărilor prilejuite de Festivalul Internaţional George Enescu, fabrica de discuri „Electrecord" a realizat prima imprimare cu Orchestra Filarmonică ,,George Enescu" dirijată de maestrul George Georgescu. S-a înregistrat Simfonia la de George Enescu. Marţi după amiază a avut loc în sala Filarmonicii de Stat „Oltenia“ din Craiova o adunare festivă consacrată aniversării unui deceniu de la reforma învăţămtntului. Cu acest prilej tov. N. Andrei, şeful secţiei de învăţămînt şi cultură a sfatului popular regional, a vorbit despre rezultatele obţinute în învăţămînt în ultimii 10 ani. Au fost înmînate apoi medalii şi diplome unui număr de 40 cadre didactice. În oraşul Roman se apropie de sftrşit construcţia unui teatru in aer liber, cu o capacitate de 1.000 locuri. Construcţia Casei de Cultură din aceeaşi localitate se află de asemenea intr-o fază avansată. Finisajul exterior al clădirii este aproape gata, iar lucrările de finisaj interior se desfăşoară cu intensitate. In comisia mixtă de avizare din cadrul M.I.B.C. a fost prezentată spre omologare colecţia noilor articole pentru anul 1959, aparţinînd sectorului linii şi mătăsii. Această colecţie cuprinde 161 articole noi de ţesături de lină în 800 poziţii coloristice precum şi 47 contexturi noi de ţesături de mătase. In marea lor majoritate articolele cuprinse în colecţie au fost avizate, urmînd să intre în producţia de serie. k La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 30 septembrie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : R.I.M.; F.O.N.; J.E.M. ; P.Z.V.; P.P.I.; E.I.Z. ; P.I.F. ; W.X.L. ; k Colectivul Teatrului de Stat din Timişoara va prezenta incepînd de sîmbătă 4 octombrie, o serie de spectacole în Capitală, după următorul program : In sala C.C.S.: slmbătă 4 octombrie, ora 16 : Viforul; duminică 5 octombrie, ora 16: Anii negri; luni 6 octombrie, ora 16,30: Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul; marţi 7 octombrie, ora 16,30: Ploşniţa, ora 20: Viforul; miercuri 8 octombrie, ora 16,30: Ploşniţa, ora 20: Anii negri. In sala Teatrului Muzical ,,, Tănase"joi 9 octombrie, ora 17: Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul, ora 20: Ploşniţa ; vineri 10 octombrie, ora 17: Ploşniţa, ora 20: Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul. ★ Marţi au sosit in Capitală, la invitaţia I.R.R.C.S., oaspeţii uruguayeni Juan Carlos Pedimonte, profesor de istorie, scriitor şi ziarist, şi Irma de Rodriguez, profesoară şi directoarea Teatrului de păpuşi din Montevideo. In oraşul Sibiu s-a ridicat în ultimul timp o construcţie modernă. Aici şi-a început recent activitatea o nouă unitate de proiectări aparţinînd întreprinderii „Iprochim". Ea va pune la dispoziţia întreprinderilor chimice din regiunea Stalin şi din ţară proiectele de construcţii şi utilaje necesare acestora. Astăzi dimineaţă se va deschide la Facultatea de Arhitectură din str. Biserica Enei, o expoziţie închinată împlinirii a 10 ani de la reforma invăţămintului. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în colaborare cu Comisia Naţională a R.P.R., pentru U.N.E.S.C.O. şi Uninea artiştilor plastici dir. R.P.R., organizează pentru miercuri 1 octombrie, orele 18, la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală, festivitatea aniversării a 300 de ani de la naşterea marelui pictor japonez Ogata Kohrin. ★ În cadrul planului de muncă pentru aplicarea convenţiei culturale dintre P. P. Pomină şi R. P. Albania, in ţara noastră se află un grup de cinci artişti de estradă albanezi. Artiştii albanezi vor da spectacole împreună cu colectivul Teatrului de estradă din Bucureşti. ★ * ★ SI Cursa Victoriei“ Competiţia ciclistă Internaţională „Cursa Victoriei“ a continuat marţi cu disputarea etapei a IX - a pe ruta Bucureşti—Giurgiu—Bucureşti (121 km). Cu 20 km înainte de sosire patru alergători , Hora, Dobrescu, C. Moiceanu şi M. Voinea au reuşit să evadeze din pluton. La sprintul final a cîștigat Ion Hora (Victoria) cronometrat cu timpul de 3h 06'41 ”. Grosul plutonului a sosit după aproximativ 1 minut. In clasamentul general pe primul loc a trecut V. Dobrescu (C.C.A.) — 7h 21’23”, urmat de C. Moiceanu (Dinamo) la 10”, M. Voinea (Dinamo) la 20”, Rendi (Dukla Brno) la 39” şi Şelaru (Dinamo) la 49”. Pe echipe conduce Dinamo Bucureşti cu 22h 05’54”. Urmează Victoria la 53”, C.C.A. la 53”, Flota Gdyna la 1 ’42”, Dukla Brno la F42”. Astăzi se desfăşoară etapa a III-a Bucureşti—Găeşti—Bucureşti (150 km). (Agerpres) Astăzi In sala Floreasca o triplă întîlnire internaţională Spectatorii bucureşteni vor avea prilejul să urmărească astăzi În sala Floreasca o triplă întîlnire internaţională între reprezentativele de lupte clasice, volei masculin şi feminin ale oraşului Chişinău şi ale unor cluburi din Capitală. Programul manifestărilor care începe la ora 16:30 se prezintă astfel: Lupte clasice: Cetatea lui Bucur—Chişinău; volei feminin: Progresul Bucureşti—Chişinău şi volei masculin: Cetatea lui Bucur—Chişinău. Ştiri . Marți seara a avut loc la Timişoara întâlnirea internaţională de box dintre echipa R.P.F. Iugoslavia şi echipa secundă a R. P. Romíné. Victoriia a revenit cu scorul de 12—8 echipei iugoslave. „ Astăzi pe stadionul Republicii, loturile reprezentative de fotbal ale R. P. Romíné susțin meciuri de antrenament. La ora 14 lotul de tineret se va întîlni cu o echipă a lotului B iar la ora 16 lotul A va juca cu lotul B. Cu prilejul unui concurs atletic desfășurat la Harkov cunoscutul atlet sovietic Otto Grigalka a stabilit un nou record unional la aruncarea discului cu performanța de 56,94 rrt. Rezultatul lui Grigalka este unul dintre cele mai bune înregistrate anul acesta în Europa ---------- Tragerea la sorţi a libretelor C.E.C. cu ciştiori La 30 septembrie a.c. a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimestrială şi tragerea suplimentară a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 564 cu 250%; 868 cu 200%; 079; 121 ; 239 ; 351 ; 408 ; 636 ; 797 şi 900 cu 100%. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele de economii C.E.C, ale căror numere au următoarele terminaţii: 0650 cu 100% Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare la aceste două trageri. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri va avea loc la 31 decembrie 1958. România liberă Pe şantierul unui nou centru de finisaj Foto : M. POPESCU La filatura „Dacia“ din Capitală este în curs de construcţie unul din cele mai moderne centre de finisaj din ţară. Constructorii acestui şantier grăbesc lucrul pentru a termina şi da în exploatare halele la timpul fixat. In clişeu : Echipa maistrului tinichigiu Nicolae Bălăceanu lucrînd la izolarea luminatoarelor noilor haie de finisaj. Imprimări de discuri cu participanţi la Concursul şi Festivalul „George Enescu“ După ce a realiziat imprimări de discuri cu unii din laureaţii Concursului internaţional George Enescu (Mihail Voskresenski — pian, Solomon Snitkovski — vioară), precum şi cu unii din participanţii la Festival (dirijorul Carlo Felice Cillario şi pianistul Pavel Serebreakov), „Electrecord*“ urmează să realizeze în zilele următoare imprimări cu cîştigătorul concursului de pian, Li Mîrtcean. Sunt prevăzute înregistrări ale principalelor piese prezentate de pianistul chinez în cadrul celor trei etape ale concursului: Sonata op. 110 de Beethoven, Sonata de Liszt, Suita op. 10 de Enescu, Toccata de Paul Constantinescu, Varicaţiuni de Liu Tzuan şi Rapsodia pe o temă de Paganini de Rachmaninov, cuacompaniamentul orchestrei Simfonice a Cinematografiei dirijată de Mircea Cristescu. In afară de acestea mai este prevăzută imprimarea Concertului nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră de Beethoven cu acompaniamentul aceleeași orchestre dirijate de Edgar Cosma. La deschiderea noului an universitar (Urmare din pag. 1-a) că, fac practică în Institutul de Fizică Atomică al Academiei R.P.R., la Observatorul Astronomic şi în Institutul Meteorologic, cei de la Facultatea de Ştiinţe Naturale în diverse staţiuni, anume organizate, ale Universităţii „C. I. Parhon“, cei de la Facultatea de Geologie-Geografie, pe teren, în locuri dinainte stabilite, etc. Chiar studenţii facultăţilor cu profil în aparenţă excluisiv teoretic,, tum sunt Istoria sau Filozofia, iau legătură cu domeniile de activitate unde urmează să lucreze după terminarea studiilor: unii în biblioteci, în arhive, etc., alţii în cadrul organizaţiilor obşteşti din raza sfaturilor populare. O atenţie din ce în ce mai hiare se acordă componenţei sociale a masei studenţeşti. Pentru a uşura accesul la universitate al fiilor clasei muncitoare, regimul nostru a creat un mare număr de burse. In anul universitar trecut s-au acordat studenţilor Universităţii „C. I. Parhon“ 3060 burse de stat, 440 ale sfaturilor populare şi ale întreprinderilor socialiste, 120 burse pentru studenţii străini, 30 burse excepţionale („republicane“, „N. Bălcescu“, ,,Gh. Gheorghiu-Dej“) pentru merite deosebite la învăţătură. Trebuie adăugate şi cele 1600 sporuri acordate studenţilor care au obţinut la examen calificativele „foarte bine“ şi „bine“. Aceste importante ajutoare materiale sunt, de fapt, mai mari decit arată cifrele, dacă ţinem seama de faptul că studenţiiale căror familii nu trăiesc în Bucureşti stau în cămine şi iau masa la cantine în condiţii foarte convenabile din punctul de vedere al costului. Universitatea noastră a avut în 1957-58 şase cămine cu un număr total de 2620 locuri şi patru cantine cu o capacitate de 2400 locuri. Trebuie adăugate, în sfîrşit, asistenţa medicală şi cea socială, care nu implică, evident, nici o cheltuială din partea studenţilor, grija pentru educaţia lor multilaterală prin cluburi şi case de cultură, cluburi sportive etc. In vara acestui an au fost trimişi la staţiuni de odihnă şi la case sanatoriale 610 studenţi. In acest fel pregătirea cadrelor necesare pentru construirea socialismului este asigurată în condiţiile cele mai favorabile cu putinţă. Roadele aşteptate au început să se vadă încă din primii ani ai aplicării reformei şi ele sînt pe zi ce trece mai mari, mai bogate. Putem privi cu încredere viitorul. Rezultatele de pînă acum ale aplicării reformei din 1948 ne dau dreptul să fim optimişti. Căci marxismul — care stă la baza învăţămîntului nostru superior — însemnează dezvoltare continuă, progres neîntrerupt, înlocuirea a ceea ce este sau devine vechi, prin noul impus de realitatea obiectivă. Cu convingerea că aceasta este singura cale capabilă să asigure o dezvoltare permanentă instituţiilor noastre de învăţămînt superior, păşim astăzi intr-un nou an universitar, la sfiîşitul căruia dorim să avem cit mai multe succese pe linia bunei pregătiri profesionale şi educării comuniste a tineretului nostru. /-( TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R P.R. 19.30 : Călăreţulde aramă; Naţional li L. Caragiale (sala Comedia) 19.30: Moralitatea d-nei Dulska; Municipal (sala Matei Milic) 20: A 12-a noapte; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20: Omul care aduce ploaie; Armatei (sala Magheru) 19.30: Ecaterina Teodoroiu; Muncitoresc C.F.R. (sala Studio) 19.30: Napoli, oraşul milionarilor: Tineretului 20: Viforul: „C. Nottara“ (sala Libertatea) 20: Cumpăna; Evreiesc de Stat 20: Jurnalul Annei Frank; Opereta 19 30: Studentul cerşetor; Ţăndărică (sala orfeu) 16: Micul Muck ; Ţăndărică (sala Academiei) 16: Păţaniile unei păpuşi de lemn ; „C. Tănase” (sala Savoy) 20: Te aştept diseară la concert: „C. Tănase“ (sala Victoria) 20 Intre noi femeile. CINEMATOGRAFE: Patria: Agent secret la Canton ; Republica: Elena Pavel (sală şi grădină). 1 Mai (sală şi grădină); Ultima staţie; Magheru, I. C. Frimu (sală şi grădină); Gh. Doja: Lumina lui Octombrie; V. Alacsandri Roma, oraş deschis; . completare: Livenii lui Ionesiu; Bucureşti, 13 Septembrie (grădină): Invenţie diabolică; Lumina, Libertăţii (sală şi grădină); Prieteni de duminică. Central, 8 Martie (sală şi grădină; Simpaticul nostru doctor: Victoria, T. Vladimirescu (grădină), Flacăra , Haiducii; 13 Septembrie (sală), Unirea (sală şi grădină), Serenada mexicană; Maxim Gorki : Ciclu de filme din ţările orientale: Timpuri Noi ; Sahara necunoscută, Ţărmul însorit, Primii paşi — Joringe şi Joringel Tineretului: Luna de miere ; înfrăţirea între popoare : La ordinele de. Al. Popov: Botagoz; Griviţa: Lumini verzi; Vasile Roaită (sală şi grădină): Un nou număr de atracţie; Cultural: Clo Ciosan; 8 Mai: Suflete tari; Volga, Donca Simo (sală şi grădină): Inima nu uită; C. David, Popular: Pălăria lui Anatol; Al. Sahia (sală şi grădină): Lupii; Arta (sală şi grădină); Rio Escondido; Munca, 16 Februarie: Spioana din Hongkong; Moşilor (grădină), Mioriţa, Olga Bancic : Noile aventuri ale motanului încălţat; 23 August (sală şi grădină); B. Delavrancea: Comunistul ; Aurel Vlaicu : Chemarea văzduhului; G. Coşbuc (grădină), 30 Decembrie : Pe acelaşi drum ; Ilie Pintilie (sală şi grădină): Surprize pe stradă; M. Eminescu: Vagabondul (ambele seri); N. Bălcescu (sală şi grădină), Drumul Serii : Două mame. George Bacovia : Micul acrobat. Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie, umanolulimp probabil: In Bucureşti : Vrermea in încălzire cu cel mai mult senin la început, apoi schimbător sint slab pînă la potrivit. Temperamra în creştere. In ţară . Vremea se va încălzi treptat în toată ţara. Cer schimbător mai mult senin în sud-estul ţării şi cu înnourări mai accentuate în jumătatea de nordvest a ţării unde vor cădea ploi temporare, iar vîntul va prezenta intensificări. Temperatura în creştere, minimele vor oscila între 4 şi 14 grade, iar maximele intre 16 şi 26 grade Ceaţă locală. Miercuri 1 octombrie 1958 — nr.4347 A devenit o tradiţie scumpă ca în fiecare an, poporul român să sărbătorească Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne — apărătoare de nădejde a cuceririlor noastre socialiste, a independenţei şi suveranităţii patriei. Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. constituie totodată pentru poporul nostru muncitor un prilej de manifestare a dragostei şi ataşamentului faţă de Partidul Muncitoresc Român, organizatorul şi conducătorul Forţelor Armate ale Republicii Populare Romîne. Gloria de care s-au acoperit ostaşii armatei romîne în luptele purtate după 23 August 1944, alături de victorioasa Armată Sovietică, pînă la Victoria finală asupra Germaniei fasciste, va rămîne pentru totdeauna neştearsă din inima poporului nostru ; ei au îmbogăţit cu noi fapte de vitejie şi eroism nobilele tradiţii de luptă ale poporului român pentru libertate şi independenţă naţională, în focul luptei comune împotriva trupelor fasciste a luat naştere şi s-a cimentat puternica frăţie de arme dintre ostaşii romîni şi ostaşii sovietici, continuare superioară, strălucită, a străvechilor relaţii militare romînoruse. Armata patriei noastre este o armată de tip nou, legată organic de popor, devotată cu trup şi suflet oamenilor muncii. Ea este armata muncitorilor şi ţăranilor muncitori, armata frăţiei dintre poporul român şi minorităţile naţionale, educată în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. Armata noastră populară este instrumentul principal al apărării hotarelor ţării, al muncii paşnice şi constructive a poporului nostru muncitor împotriva oricărui duşman. Această misiune de onoare umple de mândrie inimile militarilor noştri. Ce cinste poate fi mai mare pentru oricare fiu al poporului muncitor, decit aceea de a fi apărător a! patriei sale libere, al muncii pîine de avînt pentru construirea socialismului, pentru bunăstarea şi fericirea celor ce muncesc ! Militarii Forţelor noastre Armate, recunoscători partidului şi guvernului pentru marile drepturi şi libertăţi de care se bucură, la fel ca oricare om al muncii din ţara noastră, conştienţi de înalta lor misiune, îşi înzecesc eforturile în munca de ridicare a nivelului pregătirii de luptă şi politice, a măiestriei lor militare, pentru sporirea puterii de luptă a subunităţilor şi unităţilor, pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei. Pentru abnegaţia cu care-şi-slujesc patria, numeroşi soldaţi, sergenţi şi ofiţeri au fost distinşi de guvern şi partid cu diferite ordine şi medalii ale Republicii noastre Populare. Tot mai mulţi militari în termen, infanterişti artilerişti, tanchişti, vînători de munte, aviatori şi marinari, obţinînd rezultate tot mai bune în pregătirea de luptă şi politică poartă pe piepturile lor, drept răsplată a unei munci rodnice, semnul onorific de „militar de frunte". Armata noastră Populară, prin grija partidului, a devenit o adevărată şcoală a poporului, o adevărată şcoală de educaţie patriotică şi cetăţenească, iubindu-şi fierbinte patria, militarii armatei noastre preţuiesc şi trecutul ei de luptă. Tradiţiile create şi îmbogăţite de-a lungul secolelor prin lupta poporului pentru libertate, dreptate şi progres social, sînt cinstite şi duse mai departe de către militari. Faptele strămoşilor îi învaţă să apere ca pe cel mai scump lucru libertatea ţării şi a poporului, să urască pe duşmani iar dacă interesele patriei o cer, să nu-şi cruţe nici sîngele şi nici chiar viaţa. Militarii Forţelor noastre Armate preţuiesc ca pe lumină ochilor prietenia şi frăţia de arme romîno-sovietică, prietenia cu militarii armatelor ţărilor de democraţie populară. Alături de Armata Sovietică şi armatele frăţeşti ale ţărilor socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, militarii Forţelor noastre Armate sînt chemaţi să apere interesele lagărului păcii şi socialismului. Această mare răspundere le sporeşte mîndria, le insuflă noi puteri. Ei fac totul pentru a se arăta demni de misiunea încredinţată. In acelaşi timp, ei urmăresc cu simpatie lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru pace şi o viaţă mai bună, pentru eliberare naţională şi socială. De ziua Forţelor Armate ale R.P.R., militarii se prezintă cu un bogat bilanţ de realizări în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii combative a subunităţilor şi unităţilor. în cinstea Zilei Forţelor Armate, in toate unităţile şi subunităţile s-a intensificat şi mai mult în trecerea socialistă între militari şi subunităţi. Rezultatele acestei acţiuni patriotice se oglindesc în sporirea numărului de militari şi subunităţi de frunte, în reducerea haremurilor la diferite categorii de instrucţie, în realizarea de noi şi însemnate economii. Muncind cu avînt pentru înfăptuirea operei de construire a socialismului, poporul nostru are nevoie de linişte şi pace. Ei nu uită însă nici o clipă de uneltirile războinice ale cercurilor imperialiste şi, la fel ca toate celelalte ţări socialiste, îşi ţine mereu trează vigilenţa. Fermitatea şi hotărîrea poporului nostru de a apăra pacea se afirmă din nou, cu deosebită tărie, în aceste zile, cînd imperialiştii americani au trecut la provocări militare împotriva Republicii Populare Chineze. In oraşele şi satele patriei au avut loc demonstraţii populare prin care oamenii muncii au cerut cu hotărire imperialiştilor să-şi retragă imediat trupele din strîmtorile Taiwanului. Imperialiştii nu trebuie să uite că viteazul popor chinez şi armata lui sînt ferm hotărîţi să-şi apere cu toate jarfele libertatea şi integritatea statului lar, că alături de poporul chinez stă puternicul lagăr socialist şi oamenii doritori de pace din lumea întreagă. Sărbătorind Ziua Forţelor Armate ale R.R.R., militarii armatei noastre, alături de poporul muncitor, strîns uniţi in jurul partidului şi guvernului, luptă neobosiţi pentru întărirea continuă a capacităţii de apărare a patriei noastre, pentru a fi gata să apere oricînd măreţele înfăptuiri socialiste ale poporului român şi securitatea lagărului socialist, cea mai de preţ cucerire a oamenilor muncii din lumea întreagă. Armata populară - scut al cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor Lista oficială de ciştiori Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionara de 100, 50 şi 25 lei, cîştigăA, V* respectiv 1/8 din Cîştigurile de mai sus. la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri «agerea de bază din 30 septembrie 1958 u Itr O 1 j PJJO! 1 1 , rt — io £ Valoarea cîștigurilor 3 U z nz . *2 3 £ a £ z.vz. m Parțială 1 03899 22 75.000 1 22103 18 50.000 1 05633 12 25.000 1 09700 05 25.000 1 15877 16 25.000 1 00384 45 10.000 1 02139 21 10.000 1 18280 43 IO.OOC 1 20292 20 10.000 1 24689 35 10.000 terminația seriei 25 710 41 6.000 25 843 47 5.000 250 33 13 1.000 250 78 30 1.000 U. Şedinţa plenară a C. C. al Crucii Roşii Marţi a avut loc şedinţa plenară lărgită a C.C.al Crucii Roşii. Dr. Octavian Belea, preşedintele Crucii Roşii a R.P.R. a prezentat raportul comitetului executiv asupra felului cum au fost îndeplinite pînă în prezent hotăririle Congresului Crucii Roşii din iunie 1956. Din raport a reieşit că numărul membrilor de Cruce Roşie a crescut în aceşti doi ani cu peste 750.000, ajungînd la aproape 2.250.000. In cadrul „Sâptămîinii Crucii Roşii“, au participat la diferite acţiuni ale Crucii Roşii aproape 900.000 de cetăţeni. Peste 21.000 medici şi echipieri s-au deplasat in cadrul „Săptămînii Crucii Roşii" anul acesta, la sate, unde au dat consultaţii şi sfaturi în respectarea normelor igienico-sanitare. Crucea Roşie, a R.P.R a desfăşurat in această perioadă şi o susţinută activitate internaţională ; a stabilit relaţii de colaborare cu majoritatea Societăţilor de Cruce Roşie, care fac parte din Liga Societăţior de Cruce Roşie; a organizat expoziţii cu aspecte din activitatea Gruci Roşii şi reaizări ale regimului democrat-popular din ţară noastră pe tilm medico-sanitar, la Geneva, Toronto, Bonn, Viena, New Delhi, Roma, a participat la expoziţiile internaţionale de Cruce Roşie din Cehoslovacia, Anglia, Peru, Elveţia, Italia, Ungaria şi Belgia. Ca o recunoaştere a activităţii sale pe plan internaţional, organizaţia Crucii Roşii Romîne a fost aleasă membru activ în comitetul consultativ de igienă şi în comitetul financiar depe Ungă Liga Societăţilor de Cruce Roşie. Plenara a luat o serie de hotărîri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor de Cruce Roşie din ţară, printre care : mărirea numărului membrilor de Cruce Roşie; instruirea unui număr de cel puţin 350.000 membri de Cruce Roşie, în fiecare an ; mărirea numărului posturilor sanitare pînă la 50.000; sporirea numărului grupelor sanitare în mediul rural, in aşa fel ca pînă la sfîrşitul anului 1961 să fie organizată cit® o grupă sanitară în fiecare circumscripție Sanitară. :Qi