Romînia Liberă, martie 1959 (Anul 17, nr. 4474-4499)
1959-03-20 / nr. 4490
Vineri 20 martie 1989 — nr- 4490 NOTE!8 . 8 Insă militări sau... tergiversări ? In anul 1959 se prevede ca su- 8 prafata arabilă a gospodăriilor de 8 stat să fie sporită. Pentru ca noile jj terenuri să poată produce din acest ge an, ele trebuie predate si comasate 8 I la timp. Or, in această privinţă 8 o lucrurde se prezintă cu totul nesa- jj g tisfăcător. Pînă la 14 martie se 2 8 predase doar 20 la sută din supra, g 8 fata arabilă planificată. Unele 8 jj regiuni ca : Bacău, Cluj, Piteşti, 8 s Ploeşti, Timişoara şi Regiunea 8 g Autonomă Maghiară nu au pre- 8 dat nici 10 la sută din plan. Din această cauză gospodăriilor de stat g jj le lipsesc in prezent peste 20.000 8 I ha. care trebuie însămînțate acum. 8 * Este cazul ca factorii răspunzători 8 1 in această importantă acfiurie — 8 g Ministerul Agriculturii și Silvicului- 8 2 rii și sfaturile populare — să ia jj 8 măsurile cuvenite pentru urgentarea g I predării terenurilor către gospodă- g a riile de stat, astfel ca suprafețele 8 g respective să nu rămină piiloagă. jj Sistematizare ? g In regiunea Străin se execută în jj 8 prezent importante lucrări de siste- gmatizare a orașelor. In acest scop 8 construcfii cu o arhitectură atrăgă- 8 g toare sunt amplasate pe cele mai 11 g principale artere ale oraşelor. 8 Totuşi, din lipsa de interes a sfa g 8 turilor popuore orăşeneşti respecţi- 8 ave, la intrarea în oraşele Sibiu, Vie- 8 Itolia, Rîşnov şi Codlea, au apărut l I d mai multe clădiri care n-au 2 i nimnic comun cu arhitectura noilor jj I construcţii Şi a lucrărilor ce se exe- g I cută în aceste locaiităţi. 8 I Comitetul executiv al sfatului g g popular regional ar trebui să ia mă- g 8 .vuri pentru interzicerea constructi- g Ilor la intimplarea acestor cădiri 8 I neaspectuoase, care au la bază 8 I „proiecte" întocmite după bunul« I plac al fiecărui locatar. jj Despre calitatea unor fire I 8 1 In ultima vreme, o serie de în- g I treprinderi textile se pling de fap- 8 I tul că unele fire capătă la vop- 10 sire nuanțe diferite. Astfel, la 8 1 întreprinderea „Pavel Tcacenco" jj 8 putefi găsi cantităţi de ciorapi j I zebrafi, adică cu nuanţe dife- 8 I rite de culoare de la ciorap la 8 I ciorap sau chiar in cadrul aceluiaşi jj g ciorap. La fabrica „Donca Simo", jj 8 muncitorii si inginerii se pling că g 8 au mari greutăţi cu materialul „Si- 8 I meria" intrucît iese şi el zebral, 8 8 adică cu nuanţe diferite in cadrul g 8 aceleiaşi bucăţi. 8 8 Din această cauză, materialele" uneori I trebuie date la revopsit, chiar şi de mai mule ori, trebuie g 8 schimbat procesul tehnologic la re- g 8 vopsire ş.a.m.d. Asta înseamnă 8 I pierdere de timp şi noi cheltuieli 8 g pe lingă faptul că rezultă material jj g de calitate inferioară. jj 8 Cauza constă in faptul că la uneg 8 le filaturi se mai realizează din % neatenţie amestecuri de fibre neo- o mogene (puf mai crud amestecat jj cu altul mai copt) fără uniformi- 8 tate nici la grosime și nici la torg siune. Nu cred oare filaturile ..N 8 Iunie* Cisnadie, F. R. B. și altele 8 că ar trebui să acorde mai multă 8 atenfie acestei probleme ? E atît de greu ? 2 Un produs căutat de gospodine % 8 pentru calitatea sa de a curăfi foarte g I bine podeaua sau parchetul, este pe. 8 I trosinul. Nu e insă de loc uşor sd 8 g găseşti petrosin in centrul Capitalei § 8 In zadar colinzi staţiile de produse \ I petrolifere, începind cu cele din Pia- » jj fa Romană şi terminind cu cea din # I Piaţa 28 Martie, căci răspunsul va „ g fi acelaşi: noi nu ţinem petrosin. q 8 Singurul centru care desfăcea acest 8 8 produs, cel din Piaţa Amzei, a fost 8 5 închis din cauza unor lucrări de jj 1 construcţie ce se efectuează in acel jj 2 loc. De aceea, cetățenii trebuie să jj. 8 caute petrosin tocmai la magazinul 8, I Ministerului Industriei Petrolului şi jj 8 Chimiei din str. Scaune, magazin 8 I adesea aglomerat. jj 8 E oare atît de greu ca una din 8 g staţiile centrale de produse petroli- jj 8 fere cea de la Lido bunăoară, care 8 g este mai încăpătoare, să desfacă şi g 8 petrosin ? 8 g Noi credem că nu. Trebuie doar jj 8 gn dram mai mult de solicitudine 8 8 pentru nevoile cetățenilor. g I 8 f e» oe oo os pe oc oo cc oo oeoo os0000009000000000000000? ?. 8 ceooooeoeeeoeoeoeaeeeoeoeoeocaeooaeeooeooaeotf^ Azi vă informam despre: Lucrările din portul Tomis După cum s-a mai anunţat, la Constanţa, în prelungirea fafezei din dreptul Turnului Genovezilor, se află în comstrucţie portul Tomis, destinat ambarcaţiunilor sportive şi vaselor-tramivai ce vor face legătura între staţiunile de pe litoral. Timpul nu a fost însă totdeauna prielnic lucrărilor; vîntul puternic şi valurile sttimite au împiedicat de multe ori munca lucrătorilor de la întreprinderea de construcţii hidrotehnice Constanţa-port. Cu toate acestea, digul ce va apăra incinta noului port se execută cu repeziciune. Pînă acum el a înaintat în mare cu 75 m, urrjiînd ca pînă la începerea sezonului să ajungă la 120 m. lungime. Au început și lucrările de turnare a blocurilor de beton, care vor apăra ■digul de valurile mari. S-au turnat pînă acum 36 de asemenea blocuri. Lungimea totală a cheiului pentru vasele-tramvai va fi de 300 m. Alţi 500 m. de chei vor deservi ambarcaţiunile sportive. Tot în vederea asigurării staţiilor de acostare pentru vasele de legătură între localităţile de pe litoral, zilele acestea începe la Vasile Roaită construirea unui chei de acostare la capătul digului de la Crapul Turcului. Se vor folosi în acest scop blocuri de beton de către 40 de tone. O altă lucrare importantă, a cărei execuţie va începe în curând, este aceea a unui nou dig la Eforie, dig care va avea o lungime de 60 de m, şi va fi construit între cele două diguri existente acum, şi care va înlesni depozitarea nisipului adus de valuri şi deci lărgirea plajei. Ing. S. MARCARIAN corespondentul „Romîniei libere" în regiunea Constanta Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Marii Britanii la Bucureşti Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, a primit la 19 martie a.c. pe domnul Robert D. J. Scott Fox, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Marii Britanii in Republica Populara Romina, care si-a prezentat scrisorile de acreditare. La solemnitate au participat Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Nationale, Alexandru Lăzăreanu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Nicolae Qonda, director în Ministerul Afacerilor Externe, N. Şerban, director ad-interim al Protocolului Ministerului Afacerilor Externe şi Ion Vrabie, directorul cancelariei Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Ministrul Marii Britanii a fost însoţit de d-nii : A. J. Wilton, prim secretar de legaţie, col. L. Curtis, M C., ataşat militar, grp. cpt. J. W. Appleton, ataşat al aerului, Ph. McKearney, secretar II, H. M. Paterson secretar II, C. R. Saunders, H. J White şi W. M. Harvey, ataşaţi adjuncţi. In cadrul discursului rostit cu această ocazie, domnul R. D. J. Scott Fox a transmis preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale bunele urări exprimate de regina Marii Britanii pentru prosperitatea şi bunăstarea Republicii Populare Române. Ministrul şi-a exprimat speranţa că în îndeplinirea misiunii ce i-a fost încredinţată va putea conta pe sprijinul şi colaborarea Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi Guvernului Republicii Populare Române. In răspunsul său, tov. Ion Gheorghe Maurer a mulţumit pentru urările transmise şi l-a rugat pe dl R. D. J. Scott Fox să transmită reginei Marii Britanii bunele urări ale Prezidiului Marii Adunări Naţionale pentru prosperitatea Marii Britanii şi fericirea poporului său. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale l-a asigurat pe noul ministru că în activitatea sa îndreptată in scopul dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări, d-sa se va bucura de sprijinul deplin al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al Guvernului Republicii Populare Romine. După prezentarea scrisorilor de acreditare preşedintele Prezidiului MariiAdunări Naţionale, Ion Gheorghe Maurer, a avut o convorbire cordială cu ministrul Marii Britanii, R. D. J. Scott Fox, la care au asistat tovarăşii Gheorghe Stoica şi Alexandru Lăzăreanu. (Agerpres) Utilaj petrolifer la un înalt nivel tehnic (Urmare din pag. 1-aducerea preţului de cost este sarcina economică centrală şi aceasta In bună parte se realizează prin creşterea productivităţii muncii, ce măsuri vă propuneţi să luaţi pentru anul 1959 în această direcţie? RĂSPUNS : La nerealizarea sarcini de reducere a preţului de cost şi o creştere a productivităţii muncii ( arm 1958 au contribuit mai mulţi ictori. In primul rînd, insuficienta rganizare a producţiei, a proceselor ihnologice, consumul mare de marcale şi manoperă la o serie de prouse, rebuturile care s-au mai menţiut încă în procent ridicat la unele reduse. Toate aceste deficienţe noi ■ cunoaştem şi, aşa după cum s-a rătat mai sus, ne-am propus măsuri entru a le înlătura în cea mai mare arte. In plus de aceasta au mai fost alte cauze care au grevat asupra reţului de cost, cum ar fi folosirea nor materiale supradimensionate toate acestea au cerut cheltuieli de tanoperă mai mari. O deficienţă de aprovizionare, ale trei consecinţe se reflectă în preţul e cost, o constituie şi faptul că penii unele materiale se primesc reparţii de la distanţe mari. Uzina noagră poate fi aprovizionată cu cheresea răşinoasă chiar de la fabricile in regiune, sau de la altele mai aproiate. Insă Direcţia aprovizionării şi Refacerii din M.I.G. emite repartiţii e cherestea la fabricile din Sighetegiunea Baia Mare. Este lesne de iţeles că transporturile de la mariistenţi necesite timp şi cheltuieli în plus care se reflectă în nivelul preţului de cost. Fără îndoială că înlăturarea acestor deficienţe în repartizarea şi aprovizionarea cu materiale va avea o influenţă pozitivă asupra reducerii preţului de cost. De asemenea, pentru creşterea productivităţii muncii, se va moderniza şi completa standul de probe la vane ceea ce va aduce o economie de 35.000 lei anual. Se va construi totodată un dispozitiv pentru danturare interioară şi exterioară pe baza căruia se va obţine o economie de peste 10.000 lei anual, încărcarea cuptoarelor electrice şi evacuarea zgurei se va mecaniza. La curăţătorie se va confecţiona şi monta o instalaţie de sablaj pentru curăţirea pieselor, mărindu-se astfel productivitatea muncii cu peste 30 la sută. Pentru reducerea consumului de metal sau întocmit planuri de croire a tablei la diferite produse. In vederea uşurării munciifizice se vor mecaniza o serie de operaţii care cer un volum mare de muncă şi în special transporturile interne de materiale şi manevrările de piese şi semifabricate intre secţiile din uzină. In încheiere aș vrea să arăt că toate sarcinile propuse sînt posibil de realizat numai prin antrenarea întregului colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul uzinei. Prin eforturile depuse de cătreîntregul colectiv, sub îndrumarea comitetului de partid al uzinei, cu sprijinul comitetului sindical şi al organizaţiei de U.T.M., prin antrenarea tuturor muncitorilor în întrecerea socialistă, suntem convinşi că sarcinile trasate de plenară vor fi duse la îndeplinire în bune condiţiuni. Astăzi la ora 18 va avea loc în aula Academiei R. P. Române şedinţa de sărbătorire a academicianului prof. dr. N. Gh. Lupu, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani. Departamentul Comerţului Interior a luat recent noi măsuri privitoare la etichetarea, ştanţarea sau imprimarea mărfurilor de către întreprinderile producătoare, atunci cînd aceste mărfuri sunt livrate unităților comerciale de stat sau cooperatiste. Recent colectivul IPROFIL-ului ,,Placajul" București a realizat un nou produs superior. Este vorba de un placaj special destinat paletelor de tenis de masă, care asigură o planeitate desăvîrşită şi o elasticitate corespunzătoare necesităţilor jocului. * In oraşul Iaşi au început lucrările unei interesante consfătuiri privind electrificarea rurală şi agricolă organizată de sfatul popular regional Iaşi, Facultatea de Electricitate din cadrul Institutului Politehnic şi Secţia Einergetică-Electrotehnică a Filialei locale A.S.I.T. La aceste lucrări participă specialişti din regiunile Bacău, Galaţi şi Iaşi, precum şi reprezentanți ai Comitetului de Stat al Planificării şi ai Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. La fabrica ,,Melatoglobus" din Capitală, a început producţia unor tăvi dreptunghiulare litografiate. De asemenea, fabrica a realizat noi prototipuri de termose de 34 kg., care după omologare şi contractare urmează să intre în producţie Tot aici au fost executate 24 de matriţe pentru fabricarea sufertaşelor de buzunar şi se lucrează la matriţele tăvilor nichelate. In ziua de 23 martie orele 20 va avea loc în sala Matei Milo a Teatrului Municipal din Capitală o seară închinată memoriei artistului Tony Bulandra, cu prilejul a 78 ani de la naşterea lui. Vor lua cuvintul scriitorul Ion Marin Sadoveanu, Lucia Sturdza Bulandra artistă a poporului, Gh. Storin, artist al poporului, George Vraca, artist al poporului, Al. Firiţr, maestru emerit al artei, Fory Etierle, artist emerit, şi V. Mîndra, cronicar dramatic. ■* în vederea asigurării necesităţilor de încălţăminte cu feţe de prnză. In Capitală se vor deschide in fiecare raion magazine speciale pentru desfacerea acestor produse. întreprinderea comercială cu ridicata textile-încălţăminte a luat măsuri pentru trecerea la aprovizionarea directă a tuturor unităţilor de desfacere din Bucureşti. Mecanici şi fochişti de locomotivă de la depourile direcţiei regionale C.F.R. Cluj, care aplică cu succes metodele de muncă Korotkov, Lunin, Papavin şi Blinov au economisit de la începutul anului şi pînă acum o cantitate de combustibil convenţional cu care se pot remorca mai mult de 1.000 trenuri de marfă cu un tonaj de 1.000 tone fiecare pe distanţa Cluj-Oradea. ★ Filiala regională A.S.I.T. Ploeşti în colaborare cu comisia de automatizare de pe lingă Academia R.P.R., a deschis cursurile de perfecţionare a inginerilor tm automatizarea industrială. La aceste cursuri vor participa numeroşi ingineri din regiunea Ploeşti. Astă seară, premieră... [ Teatrul de Operă şi Balet al J I R. P. R., prezintă astă seară in pre-m I mieră, la orele 19,30 capodopera Iul J I Verdi Othello“, in regia artistului I. I emerit Jean Runzescu. Conducerea j muzicală aparţine lui Egizio Mas- |f si un maestru emerit, laureat al II Premiului de Stat, scenografia lui I Roland Laub, costumele — Ofelia I Tutoveanu. In rolurile principale \ - apar Garbis Zobian, artist emerit j \ (Othello), Arta Florescu, artistă j ( emerita, laureată a Premiului de I ( Stut (Desdemona), Șerban Tassian, j ( artist emerit, laureat al Premiului de Stat Duminică 22 martie, va avea loc la Galeriile Fondului Plastic din str. Brezoianu. (sala „Nicolae Cristea"), deschiderea expoziţiei de pictură Rodica Bondi şi Corina Lecca ★ In cursul zilei de astăzi, se va deschide la Librăria Academiei din Capitală expoziţia cârţii medicale. Vor fi expuse cu acest prilej lucrări de medicină generală, chirurgie, pediatrie, farmacologie, medicină Veterinară, neurologie, etc Expoziţia va rămine deschisă pină in ziua de 28 martie a.c. * In curaua acestor zile conducerea Ministerului Industriei Bunurilor de Consum a analizat rezultatele economice obţinute de întreprinderi in perioada semestrului II al anului 1958 în urma acestei analize au fost desemnate întreprinderile care urmează să primească „drapelul de întreprindere fruntaşă pe ramură" Printre aceste întreprinderi se numără „Industria Lînii“-Timişoara, fabrica de mătase „Ilie Pintilie" şi fabrica de încălţăminte „ Kirov“ ambele din Capitală, fabrica de zahăr „Bernath Andrei"-Tg. Mureş, fabrica de ulei „Argus“-Constanţa, fabrica de ţigarete din Iaşi, I.C.I.L Sibiu şi altele. 41 La magazinul universal „Victoria“ din Calea Victoriei s-a deschis o expoziţie (cu vînzare) de mătăsuri. Sunt expuse ultimele noutăţi create pentru sezonul de primăvară şi vară de fabricile „Mătasea populară“ „Ţesătoriile Reunite“, „Ilie Pintilie“ şi „Ana Ipătescu“. In Oraşul Stalin s-a dat de curînd în folosinţă Casa copilului. De asemenea, pentru lărgirea spaţiului de spitalizare, s-a terminat construcţia unui nou pavilion la spitalul de copil şi a unui pavilion la secţia de neurologie. ★ Printre noile lucrări de restaurare care vor începe anul acesta este şi aceea a Casei domneşti din cadrul Mînăstirii Slatina, ctitorie a lui Alex. Lăpuşneanu. Casa domnească întruchipează calităţi esenţiale ale arhitecturii moldoveneşti din veacul al XVI-lea, integrindu-se organic în ansamblul impunător de cetate al mînăstirii Slatina. Se vor executa lucrări de consolidare a turnului din partea de sud-vest și de refacere a aripei din răsărit. *■ Sîmbătă 21 martie, ora 17, va avea loc la Casa prieteniei româno-sovietice , din str. Bitiste un concurs literar-muzical cu premii pe tema „M. P. Mussorgski și N. A. Rimski Korsakov în scrierile lui V. V. Stasov". Va urma un film. * ★ ★ România liberă Un real sprijin primesc ţăranii muncitori din partea băncilor cooperatiste. O astfel de bancă funcţionează şi în comuna Sălişte din raionul Sibiu. Numai în cursul anului trecut, ţăranilor muncitori cooperatori din această comună li s-au acordat împrumuturi în valoare de peste 300.000 lei. In clişeu, cooperatorul Constantin Duca primind un împrumut pentru nevoi gospodăreşti, acordat în condiţiuni deosebit de avantajoase. Foto : AGERPRES Constituirea Comitetului de organizare a celui de al H-lea Concurs şi Festival „G. Enescu“ Ieri după amiază a avut loc la Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şedinţa de constituire a comitetului de organizare a celui de-al II-lea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu”. Comitetul a fost alcătuit din următoarele persoane: Ion Pas — preşedinte, acad. Mihail Jora şi Octav Livezeanu — vicepreşedinţi, Garabet Avachian, Dagobert Bucholz, Constantin Bugeanu, Antonin Ciolan, Paul Constantinescu, Iosif Conta, Dimitrie Dinicu, Romeo Drăghici, Ion Dumitrescu, Virgil Florea, Arta Florescu, George Georgescu, István Lakatos, Alfred Mendelsohn, Florica Musicescu, Laurenţiu Profeta, Constantin Silvestri, Achim Stoia, Alexandru Teodorescu, Sigismund Toduţă, Constantin Stroescu, Zeno Vancea, Ovidiu Varga — membri, şi Virgil Ioanid — secretar. (Agerpres) Pentru producţii agricole record Cea mai mare parte a gospodăriilor colective din raionul Arad şi-au luat angajamentul să amenajeze loturi speciale pe care să realizeze producţii record. Colectiviştii din Curtici s-au angajat să scoată 10.000 kg. grîu la ha, cei din Vladimirescu ţintesc la o recoltă de 60.000 kg. cartofi la ha., iar colectiviştii din Covăsinţi s-au apucat să pregătească lotul destinat culturii viţei de vie de pe care vor să dobîndească 36.000 kg. struguri la ha. Alte gospodării şi-au propus să realizeze 100—120 mii kg. sfeclă de zahăr la ha., 30.000 kg. porumb la ha., 100.000 kg. roșii la ha., ete. GH ROȘCA corespondent voluntar SPORT lllllllllll!!ll!lllllll!lllllillllllllllllllllllllll!llllllllllll!llllllllll!lllllllll!l!llllllll!llllllllllllil!llllll!lllll!l!lll Muncitorii hunedoreni îndrăgesc sportul In afara orelor de muncă un mare număr de siderurgişti şi constructori din Hunedoara desfăşoară o bogată activitate sportivă. În acest mare centru industrial au luat fiinţă pînă acum 18 asociaţii sportive care cuprind peste 9.000 de membri. La competiţiile Spartachiadei de iarnă a tineretului au luat parte 16.688 de concurenţi. Zilele trecute la Hunedoara a fost întemeiat clubul sportivilor care numără 1500 de membri. In secţiile construcţii metalice şi construcţii electrice din cadrul combinatului s-a introdus gimnastica în producţie. Un mare interes stîrneşte printre Repriza a II-a ,a meciului de fotbal Rapid — Steagul Roşu, care se dispută duminică pe stadionul Giuleşti va fi transmisă de posturile noastre de radio, începind din jurul orei 17,46 pe programul 1. Meciul va fi transmis în întregime și de postul nostru de televiziune, începind de la ora 16,15. • Sâmbătă seara cu începere de la ora 19 Sala sporturilor de la Floreasca va găzdui o interesantă reuniune de box organizată de clubul sportiv Voinţa. Duminică dimineaţa de la ora 10 în incinta circului de stat amatorii de box din Capitală vor avea prilejul să asiste la o altă gală organizată de clubul Spartak. Campionatele republicane de schi se vor disputa sîmbătă și duminică pe piftiile din jurul hotelului de la Cota 1400. • Miercuri s-au desfăşurat două întrlniri retur contînd pentru sferturile sportivii din Hunedoara cea de a treia ediţie a cupei „Uzina noastră“ organizaţii de ziarul local. La competiţiile de şah, tenis de masă, volei, fotbal şi alte sporturi şi-au anunţat participarea 13 asociaţii sportive. Numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri, fruntaşi în producţie, sunt evidenţiaţi şi în activitatea sportivă. Furnalistul A. Reşiţeanu, siderurgistul Ion Prejban, constructorul Aurel Stoianov şi inginerul Viorel Ardelean sunt un exemplu de îmbinare a muncii in producţie cu activitatea sportivă. (Agerpres) de finală ale competiţiei de fotbal „Cupa campionilor europeni“. La Madrid echipa Real Madrid a învins cu scorul de 7—1 (2—1) formația austriacă Wiener Sport Klub (in tur rezultatul a fost 0—0), iar la Gelsenkirchen echipa Schalke 04 (R. F. Germană) a terminat la egalitate: 1—1 (1—0) cu echipa Atletico Madrid (primul meci fusese cîștigat de Atletico cu 3—0). • După terminarea campionatului unional elev sah marele maestru Tigran Petrosian a dat la Erevan şi alte oraşe din Armenia 11 simultane. Din 439 de partide el a cîştigat 389, a pierdut 11 şi a remizat 39. Printre învingătorii lui Petrosian se află şi elevul Karen Gregorian în vârstă de 11 ani. Campionul unional Tigran Petrosian şi-a exprimat părerea că acest tînăr are de pe acum o înaltă măiestrie şi va putea ca peste un an sau doi să obţină titlul de maestru. Ştiri Pag. 3-0 DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A R. P. ROMÍNE A SOSIT LA BUDAPESTA BUDAPESTA 19 Corespondentul Agerpres transmite: In dimineaţa zilei de 19 martie a sosit la gara de vest din Budapesta delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Romine în frunte cu tovarăşul Emil Bednăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care participa la festivităţile ce au loc cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a proclamării Republicii Sovietice Ungare. La frontiera ungară s-a alăturat delegaţiei şi Vasile Pogăceanu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R P. Romine la Budapesta. In gara Szolnok delegaţia română a fost întîmpinată de către István Szirmai, membru al C.C. al P.M.S.U., şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a C.C. al P.M.S.U., precum şi de conducerea locală de partid şi de stat. La Budapesta, pe peronul gării pavoazată cu drapele ale R.P. Romíne şi R.P. Ungare, delegaţia de partid şi guvernamentală română a fost întîimpinată de György Marosan, Jenő Fock, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., general colonel Géza Revesz, ministrul Apărării Naţionale al R.P. Ungare, membri ai C.C. al Partidului, miniştri precum şi numeroşi oameni ai muncii. După intonarea Imnurilor de Stat ale R.P. Române şi R.P. Ungare, tovarăşul Emil Bodnăraş, însoţit de tovarăşul György Marosán, a trecut în revistă compania de onoare. Adresîndu-se oaspeţilor tov. György Marosán a spus printre altele : „In aceste zile poporul muncitor ungar sărbătoreşte aniversarea uneia din cele mai mari fapte din istoria sa — proclamarea acum 40 de ani a Republicii Sovietice Ungare. Urmînd îndrumarea lui Lenin, ideile lui Lenin, oamenii muncii unguri au creat dictatura proletariatului. Acest eveniment istoric este sărbătorit nu numai de către muncitorii, ţăranii şi intelectualii unguri, ci şi de oamenii muncii sovietici, precum şi de oamenii muncii romîni, cehoslovaci şi de celelalte popoare frăţeşti constructoare ale socialismului, de toţi cei care luptă pentru progresul omenirii in întreaga lume". In numele partidului, guvernului şi al poporului muncitor ungar tov. György Marosán a adresat un fierbinte salut tovărăşesc trimişilor poporului frate român, a căror vizită contribuie la continua întărire a prieteniei de nezdruncinat dintre popoarele romin şi ungar. Mulţumind pentru primirea caldă şi frăţească făcută delegaţiei guvernamentale şi de partid a R.P. Romînetovarăşu, Emil Bodnăraş a transmis un salut tovărăşesc populaţiei capitalei R.P. Ungare şi întregului popor muncitor ungar. „Aniversarea aceasta măreaţă a Comunei ungare, rod nemijlocit al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a spus vorbitorul, prilejuieşte afirmarea cu toată tăria a credinţei noastre neclintite în marea cauză a socialismului, în unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, în trăinicia nedezminţită a principiilor internaţionalismului proletar. Pe aceste baze pe care nici o forţă nu le poate clinti din loc, popoarele noastre, eliberate de asuprirea naţională şi socială, clădesc marea lor prietenie. Poporul român se bucură sincer de succesele talentatului şi harnicului popor ungar, unit în jurul Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, continuator al glorioaselor tradiţii revoluţionare ale comunarzilor unguri de acum 40 de ani. Odată cu manifestarea sentimentelor noastre de frăţească solidaritate urăm din toată inima poporului ungar noi succese în construirea socialismului în patria sa, în ridicarea continuă a bunăstării materiale a poporului“. In cursul dimineţii delegaţia română a fost primită de tovarăşul Istvan Dobi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al Adunării de Stat a R. P. Ungare. La primire au fost de faţă tovarăşii Janos Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., dr. Ferenc Münnich, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedintele guvernului R.P. Ungare, Jenö Fock, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., István Szirmai, membru al C.C. al P.M.S.U., dr. Endre Sik, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Ungare. ★ BUDAPESTA 19 — Corespondentul Agerpres transmite: In cadrul sesiunii ştiinţifice organizate la Budapesta de către Institutul de Istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.S.U., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a R.P. Ungare, Muzeul de istorie militar şi Asociaţia, istoricilor ungari, consacrată celei de-a 40-a ani, vărsări a proclamării Republicii Sovietice Ungare, a prezentat în dimineaţa zilei de 19 martie o comunicare ştiinţifică prof. dr. Victor Cheresteşiu, director adjunct al Institutului de Istorie al filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Comunicarea intitulată „Clasa muncitoare din România şi revoluţia proletară din Ungaria (1919)“ a fost ascultată cu mult interes şi subliniată in mai multe rinduri de aplauzele auditoriului. In Letonia se va organiza o decadă a artei şi literaturii româneşti RIGA 19 (Agerpres). — TASS transmite: Asociaţia letonă pentru legăturile culturale cu străinătatea a hotărit să organizeze în luna mai o decadă a artei şi literaturii române. Se prevede ca pînă la deschiderea decadei să se editeze în Letonia cîteva cărţi de autori romîni în traducere letonă. Printre acestea vor fi o culegere de opere ale lui Mihail Eminescu, „Mitrea Cocor“ de Mihail Sadoveanu, versuri de Maria Banuş, Aurel Rău, Cicerone Theodorescu, piese de I- £i Caragiale şi H. Lovinescu. Pentru colectivele de artişti amatori se va edita o culegere de cîntece, poezii şi poveşti romîneşti. Regizorul G. D. Loghin a fost invitat la Riga pentru a pune în scenă piesa „Tache, Janke şi Kadîr“. In cadrul decadei va avea loc un festival al filmelor romîneşti. Posturile de radio şi televiziune din Letonia pregătesc programe speciale. Vizita in Anglia a grupului de deputaţi ai Sovietului Suprem al U. R. S. S. LONDRA 19 (Agerpres). In seara zilei de 18 martie grupul de deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., condus de M. A. Suslov, s-a întâlnit cu grupul de politică externă al fracţiunii parlamentare a partidului laburist. In cadrul întîlnirii, M. A. Suslov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Sovietului Uniunii al Sovietului Suprem al U.R.S.S., a rostit o cuvîntare. El a expus poziţia deputaţilor sovietici asupra celor mai importante aspecte ale situaţiei internaţionale şi anume necesitatea unei destinderi a încordării prin promovarea unei politici de coexistenţă paşnică, problema dezarmării, problema securităţii europene, problema încheierii unui Tratat de pace cu Germania, problema Berlinului şi problema recunoaşterii drepturilor R. P. Chineze. El a arătat că o condiţie importantă pentru întărirea păcii şi a slă-* birii actualei încordări internaţionale ar fi îmbunătăţirea relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Anglia. O acţiune extrem de importantă pentru dezvoltarea unor relaţii cu adevărat prieteneşti între Anglia şi U.R.S.S. ar fi încheierea unui Tratat de neagresiune. Lărgirea colaborării în domeniul ştiinţei şi tehnicii ar face să crească în mare măsură înţelegerea şi încrederea reciprocă intre ţările noastre. Ne dăm seama, a spus în încheiere M. A. Suslov, că intre noi şi dv. există deosebiri în modul de a aborda problemele ideologice şi unele probleme internaţionale. Acest lucru nu trebuie însă să ne împiedice să acţionăm şi să mergem în aceeaşi direcţie, năzuind spre asigurarea păcii şi securităţii popoarelor şi spre îmbunătăţirea radicală a relaţiilor anglo-sovietice. TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 19,30 : Premieră — Othello ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) 19,30 : Hangiţa ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Studio) 19,30 : Diplomaţii Armatei (sala Magheru) 20 : Despot Vodă ; Municipal (sala Matei Millo) 20 : Sfînta Ioana ■, Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : Tache, Ianke şi Cadir Muncitoresc C.F.R. 19,30 : Răzeşii lui Bogdan ; Tineretului 20 : Insirte mărgărite ; ,,C. Nottara" 20 : Nota zero la purtare ; „C. Nottara" (sala Libertatea) 20 : Gilcevile din Chioggia ; Opereta 19,30 : Liliacul ; Evreiesc de Stat 20 : Serbarea lampioanelor ; Ţăndărică (sala Orfeu) 16 : Fraţii Lius Ţăndărică (gala Academiei) 16 : Povestea porcului ,,C. Tănase" (sala Savei) 20 : Revista 58. CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, înfrăţirea între popoare, Libertăţii : D-ale carnavalului ; Republica, Elena Pavel, 1 Mai : Voluntarii ; Magheru, J. C. Frimu : Un cîntec din caval ; V. Alecsandri: Lumina, Gh. Doja, Flacăra : Moralitatea doamnei Dulska Central, Arta : Visul spulberat ; Victoria, 8 Martie, N. Bălcescu : Răsfăţatul; 13 Septembrie, 16 Februarie : Patru paşi în nori ; Maxim Gorki : Lumea tăcerii ; Timpuri Noi : Ramela, Vulpea şi lupul, Parla, mentarii, Pionier 1/59, O căsuţă ciupercuţă ; Tineretului : Isprăvile cîrlionţatului ! Alex. Popov : Ciocîrla, Pionier 1/58, Dans ţigănesc ! Griviţa : Comunistul Vasile Boaită, Munca : Prima zi ? Cultural, Ilie Pintilie ; filmul Marinarul îndrăgostit ; Unirea : Cerul infernului ; Volga : Alo ?... aţi greşit numărul !; 8 Mai : Călătorie peste trei mări ; Const. David : Verstele de foc ; Alex. Sahia, Mioriţa : Tatăl meu actorul ; 23 August, Olga Bancic : filmul Dezertorul? Donca Simo: Drumul Serii : Razia ; Popular : filmul Procesul se amină ; M. Eminescu : Legenda dragostei Tudor Vladimirescu : Vraja dragostei ; G. Coşbuc : Romanţa periferiei G. Bacovia, Aurel Vlaicu : Viaţa nu iartă ; 30 Decembrie, B. Delavrancea : Omul meu drag. TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central anunţă pentru zilele de 21, 22 şi 23 martie, următorul timp probabil : In Bucureşti : Vremea continuă să se încălzească treptat, cerul va fi schimbător mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit, temperatura în creştere. In ţară : Vremea continuă să se încălzească treptat. Cerul va fi mai mult senin, exceptînd restul ţării unde va fi schimbător şi vor cădea precipitaţii locale la începutul intervalului. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere, minimele vor oscila între minus , 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 5 şi 18 grade, fiind local mai ridicata.