Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)
1960-01-03 / nr. 4734
Pag 2-a d) Lucrările celei de-a 8-a sesiuni a Marii Adunări Naționale LEGE pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1960 Art. 1. — Se aprobă bugetul de Stat pe anul 1960 la venituri în sumă de 56 800 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 55 930 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor față de cheltuieli de 870 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 de la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste se stabilesc în sumă totală de 52.927,7 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1960 provenite din impozite şi taxe de la populaţie se stabilesc în sumă de 3.872,3 milioane lei. Art. 4. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea economiei naţionale se aprobă în sumă de 33.562,7 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor capitale 14.789,4 milioane lei. Art. 5. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru finanţarea acţiunilor social-culturale se aprobă în sumă de 13.436,8 milioane lei, din care: a) pentru finanţarea acţiunilor înscrise în bugetul asigurărilor sociale de stat . . . 3.427,5 mii. lei b) pentru învăţămînt 3.327,8 „ „ c) pentru ştiinţă şi cultură 985,4 ,, „ pentru sănătate, cultură fizică şi sport 3.037,3 * ? e) pentru prevederi sociale f) pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi a ajutorului familial de stat , 1.660,0 998,8 Pentru echilibrarea bugetelor sfaturilor populare ale regiunilor Iaşi şi Piteşti pe anul 1960, se stabilesc dotaţii din bugetul republican în sumă de 67.132 mii lei pentru sfatul popular al regiunii Iaşi şi în sumă de 10.477 mii lei pentru sfatul popular al regiunii Piteşti. Art. 13 — Ministerele, Instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către fiecare întreprindere şi organizaţie economică în subordine a planurilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost, în vederea creşterii rentabilităţii şi asigurării vărsării la timp şi integral a veniturilor bugetului de stat. Conducătorii ministerelor, instituţiiArt. 6. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960 pentru întreţinerea aparatului administrativ, organelor judecătorești și procuraturii, se aprobă in sumă de 1.571,1 milioane lei. Art. 7. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1960, pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3.505,0 milioane lei Art. 8. — Fondul de rezervă bugetară se stabilește în sumă de 2.523,7 milioane lei, din care : 2.423,7 milioane lei în bugetul republican la dispoziţia Consiliului de Miniştri şi 100,0 milioane lei în bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare respective, potrivit repartizării aprobate prin bugetul de stat. Art. 9. — Bugetul republican se aprobă la venituri în sumă de 47.663,2 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 46.793,2 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor față de cheltuieli de 870,0 milioane lei. Art. 10. — Din suma totală a veniturilor și cheltuielilor bugetului republican, bugetul asigurărilor sociale de stat se aprobă, atît la venituri cit și la cheltuieli, în sumă de 3.427,5 milioane lei. Art. 11. — Bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, cum şi cotele defalcate din impozitele şi veniturile de stat şi soldurile tranzitorii se aprobă la următoarele sume: Art. 12 — Pentru anul 1960 se stabilesc următoarele cote defalcate din impozitele şi veniturile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţalor centrale, comitetelor executive ale sfaturilor populare, precum şi conducătorii tuturor unităţilor economice şi bugetare sunt obligaţi să respecte întocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţională şi economicoasă a mijloacelor bugetare. Art. 14. — Se aprobă contul general de execuţie a bugetului de stat pe anul 1958, la venituri în sumă de 47.005,8 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 44.688,9 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 2.316,9 milioane lei. — în mii Iei 7 o Regiunea sau orașul Venituri Cheltuieli Solduri tranzitorii in afara veniturilor si cheltuielilor-Total din care: cote defalcate din Impozite și venituri de stat 1.Bacău, 1 .1 4 flA. 431.827 209.228 431.827 5.000 2.Baia Mare ,1fl 44. 364.473 162.270 364.473 4.000 3.București . 4 44. 536.600 316.152 536.600 7.000 4.Cluj . . .a 4 4fl. 588.737 292.423 588.737 7.000 5.Constanța .4 4 4fl. 282.720 135.235 282.720 4.000 6.Craiova . .4 4 44. 562.203 327.091 562.203 7.000 7.Galați . . 4 4 44 . 496.193 235.399 496.193 6.000 8.Hunedoara, •• 4A. 336.459 162.409 336.459 4.000 9.lași . , ,• ■ •«. 549.748 262.210 549.748 6.000 10 Oradea . , *a ' «4 . 423.813 229.005 423.813 5.000 11.Pitești , » 282.210 474.121 6.000 12.Ploești , #• 4 •• . 582.056 220.986 582.056 7.000 13Stalin . ,• • •• . 511.949 . 150.073 511.949 5.000 14.Suceava .. • 1 . 426.864 246.460 426.864 5.000 15.Timișoara . . 644.098 178.811 644.098 7.000 16.Regiunea Autonomă Maghiară . . . 419.427 187.219 419.427 5.000 17.Or. București• . 1.332.253 472.257 1.332.253 9.000 18.Or. Constanța . .• . 173.287 78.960 173.287 1.000 Total .• .9.136.828 4.148.398 9.136.828 100.000 Nr. crt. Regiunea sau oraşul i din impozitul pe veniturile populaţiei recentul din impozitul agricol de detal din veniturile S.M.T. care din impozitul pe circulaţia mărfurilor de la întreprinderile locale şi ale cooperaţiei 1.Bacău . . • flfl flflflflfl 100 100 50 21 2.Baia Mare • «fl■9flflfl1 100 100 50 15 3.București. • 0flflflflfl«fl 100 100 25 30 4Cluj. • 99 '1fl•«fl• 100 100 50 32 5.Constanţa • flflflsflfl• 100 100 30 57 6.Craiova • 4 ••9fl#«fl 100 100 50 31 7.Galaţi . . • 4 •flflflfl* 1 100 100 45 31 8.Hunedoara4 fl4 «flflflflfl 90 100 30 18 9Iași . . . • fl9fl«9fl«fl 100 100 100 100 10.Oradea . 3 fl9flflfl1flII 100 100 45 56 11 Pitești . . fl •fl«flflfl•II 100 100 100 100 12.Ploești. . « fl fl1 fl• 1 • 55 100 455 13.Stalin . . • •••flflfl9a 30 100 45 11 14.Suceava . • • •• •fl«a 100 100 100 88 15Timișoara fl« 35 100 259 16Regiunea Autonomă Maghiară•« 100 100 50 21 17.Oraș București* # 4fl« 75 100 100 13 18.Oraş Constanţa. . . •• • 100 100— 90 Discuţii asupra proiectului bugetului de stat pe anul 1960 După cuvîntarea tovarăşului Ion Cozma a luat cuvîntul deputatul Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a criticat unele păreri greşite exprimate de antevorbitor. Tov. Bîrlădeanu s-a referit la faptul că în legătură cu cultivarea porumbului pentru siloz tov, Cozma s-a mărginit să vorbească doar despre problema îmbunătăţirii calităţii acestei culturi, lăsînd pe al doilea plan sarcina principală : sporirea suprafeţelor destinate porumbului pentru siloz pentru a asigura tot mai mult furaj de înaltă calitate în vederea unei creşteri rapide a producţiei de carne şi lapte. Intre alte observaţii critice, vorbitorul a arătat de asemenea că în cuvîntarea tov. Cozma s-a reflectat insuficienta preocuparea a organelor Ministerului Agriculturii pentru zonarea speciilor şi raselor de animale — măsură de mare însemnătate în creşterea animalelor. Luînd din nou cuvîntul, tov. Ion Cozma a arătat că este în totul de acord cu observaţiile critice făcute, mulţumind pentru ajutorul ce i s-a dat. El a asigurat Marea Adunare Naţională că Ministerul Agriculturii va lua toate măsurile necesare în vederea creşterii producţiei de porumb pentru siloz. România liberă Brigada ştiinţifică în mijlocul sătenilor Inginerul agronom Dumitru Holdiş din Sighet a fost pus in faţa unei întrebări pe at de neaşteptate, pe atit de... „A naibii femeie“, gindeşte, şi-i vine să ridă. „Auzi, cum se fac minunile“... — „Păi cum să se facă, leliţă, măi tovarăşi“... E chemată in ajutor toată brigada ştiinţifică, se vorbeşte de tot soiul de minuni cunoscute şi necunoscute, de înşelăciuni şi superstiţii. — „Ne-ar trebui un prestidigitator în brigadă, să le arate el minuni“, şopteşte cineva. — „Lasă o scoatem noi la capăt şi cu chimia“ — eprubetele trec din mină in mină. — „Uite Ioane, aici a fost aşa ca un fum şi acum e apă." — „Tovarăşe doctor cum te poţi vindeca de rac" ? — „Apoi vezi aici nu mai încape nici o minune a icoanelor, aici e vorba de ştiinţă“. Expunerea despre cancer şi căile sale de vindecare e amplă, amănunţită, pe înţelesul tuturor şi cercetările care încă sunt in curs şi eforturile oamenilor de ştiinţă şi... „Operaţii, Izotopi, Radia" cuvinte noi ce se explică cu răbdare. Afară se aude aşa ca un tunet. — „Auzi, s-a pornit Ilie, Sfîntul, cu carul în cer", zice un bătrin — „Pornit pe dracu, nu auzişi că norii, adunătură mare de aburi din toate apele pămîntului se ciocnesc, şi din cauza electricităţii“... — „Tovarăşe profesor, oare n-am putea prinde electricitatea aceea din nori, s-o aducem aici pe pămînt să ne lumineze casele“... Curg întrebările, cad limpezi răspunsurile. Sala căminului din Vad e plină. „Nici cel mai bun program artistic a! nostru, n-a avut atîta succes“, zice cu invidie un dansator din echipa căminului. începe programul brigăzii artistice de agitaţie, care a venit odată cu brigada ştiinţifică. Oamenii rid, aplaudă, comentează. Cind totul se termină se impart in două — jumătate il înconjoară pe Holdiș, jumătate pe medici. — „Tovarăşe inginer, la noi pămîntul“... — „Tovarăşe doctor, fetiţa mea tot are ceva în gît“... — ,,Ad-o încoace s-o vedem“... — „Păi se poate ? Ziceam numai aşa“... Apa se fac minunile... Cu mintea şi cu faptele omului. De luai Maramureşul de la un capăt la altul, de sus de la borna de graniţă de pe Tisa şi pină jos spre Vişeu, puteai auzi incă acum un an sumedenie de poveşti din cele cu strigoi, cu vindecări miraculoase, cu intimplări nemaiauzite. Acum pe unde treci, ai să afli de la oameni ce-i aceea o hidrocentrală, cum se fabrică materiile plastice, cum se cultivă hibrizii şi cum e clima la tropice... Şi ai să afli de acestea, dezbătute de la o duminică la alta (intre două discuţii cu brigada ştiinţifică) tot timpul săptăminii, ziua pe afară, seara prin case, la căldura vetrei — şi la Belting , raionul Tăşnad şi la Acăş şi la Tiriam şi la Borşa şi la Birsana — comune care şi-au format in ultima vreme propriile lor brigăzi ştiinţifice permanente. Ai să le afli de-a lungul şi de-a latul regiunii, unde cele 33 de brigăzi ştiinţifice trezesc duminică de duminică invidia echipelor artistice şi interesul viu a mii şi mii de ţărani muncitori, dornici să ştie, să cunoască... Iată cum se fac minunile... Cum brigăzile ştiinţifice fac in Maramureş şi in Tăşnad, in Tg. Lăpuş şi in Cărei, o singură mare minune omenească, izgonesc bezna din minţile oamenilor şi au instaurat atotbiruitoarea putere a cunoaşterii şi a ştiinţei... MARIANA PÎRVULESCU REVELION (Urmare din pag. l a) încălţăminte „Flacăra Roşie". Şi aici s-a petrecut cu multă veselie pînă în zori. Unii dintre muncitori au fost chiar eroii unor răvaşe de invidiat. De pildă, Măriei Irimescu, „campioană“ în privinţa realizărilor de economii, i s-au închinat următoarele versuri: „Iţi dorim ca şi la anul Tot in frunte tu să fii Dind exemplu tuturora Cu mai multe economii" Totuşi în această întrecere spontană pentru ..cel mai frumos revelion“ un concurent de temut a fost, se pare, revelionul desfăşurat la Palatul Republicii. Feeric luminat, împodobit sărbătoreşte, pe porţile sale larg deschise, palatul a primit tinereţea. Peste 2000 de tineri muncitori fruntaşi în producţie, din întreprinderile bucureştene, tineri intelectuali merituoşi, studenţi români şi străini şi elevi fruntaşi la învăţătură, tineri militari ai armatei noastre populare au venit să petreacă la tradiţionalul lor carnaval organizat de Comitetul orăşenesc U.T.M. Bucureşti, cu sprijinul C. C. al U.T.M. In cadrul unui decor de basm popular, oaspeţii sunt primiţi cu mare cinste de Făt Frumos şi Ileana Cosînzeana împreună cu suita lor. Eroi ai frumoaselor noastre basme populare şi personaje, reprezentînd portul din diferite epoci şi ţări, prezenţi la carnaval, au creat un colorit minunat care a încîntat pe participanţi. La marea sărbătoare n-a lipsit nici Moş Gerilă care a împărţit oaspeţilor cadouri, răvaşe, daruri. Cu prilejul noului an, tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al C. C. al U.T.M a felicitat călduros pe tineri, urîndu-le sănătate, fericire şi succese tot mai mari în muncă. In întîmpinarea anului nou tinerii au ieşit în curtea palatului unde s-a desfăşurat un spectaculos joc de artificii. Veselia şi jocul tinerilor au inundat palatul pînă în zorii zilei. Tinerii au păşit în noul an cu hotărîrea de a munci cu elan sporit pentru dobîndirea unor noi realizări menite să le facă viaţa mai bogată, mai frumoasă şi pentru a răsplăti totodată grija părintească cu care sunt înconjuraţi de partidul şi guvernul nostru. Am ajuns la sfîrşitul reportajului nostru fără să reuşim să facem alegerea asupra „celui mai frumos revelion al noului an 1960“. Aceasta fără îndoială pentru că fiecare revelion a fost la fel de vesel şi fiecare om a încercat aceeaşi bucurie, plină de încredere în viitor. ALICE MIHALCEA şi MIRCEA SCRIPCA La mulţi ani! HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). In sălile cluburilor şi cantinelor, la restaurante, în apartamentele noilor blocuri din Hunedoara, s-au statornicit joi seara veselia, cîntecul şi dansul. La noul club al siderurgiştilor s-au adunat aproape 600 de oameni. Conducătorii combinatului siderurgic, reprezentanţii organelor de partid şi de stat, fruntaşii în producţie şi alţi oameni ai muncii s-au întîlnit ca să serbeze împreună revelionul, l-am întîlnit aici pe Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, pe maiştrii oţelari Aurel Stanciu şi Vaier Lăbuneţ, pe furnalişti, pe corsari şi pe mulţi alţi muncitori şi tehnicieni In miez de noapte, luminile s-au stins pentru cîteva clipe. Ciocnind paharele, locuitorii Hunedoarei s-au gîndit la ceea ce a fost în anul 1959 şi la ceea ce va fi în anul 1960. Anul trecut, la Hunedoara s-au obţinut realizări deosebite Pe harta oraşului au apărut zeci de blocuri şi, s-au terminat principalele lucrau la stadion, s-a dat în funcţiune noul club, acesta, în care ei au sărbătorit acum anul nou al siderurgiştilor şi altele. Siderurgiştii au îndeplinit planul anual înainte de termen, dînd astfel patriei mai mult metal. In anul 1960 obiectivele sînt şi mai însemnate, mai cuprinzătoare, iar pentru înfăptuirea lor oamenii Hunedoarei nu vor precupeţi nici un efort. Chiar din primele ceasuri ale noului an, jurnalistul Alexandru Olaru, oţelarul Alexandru Nogojan şi mulţi alţi muncitori, au dat patriei primele tone de metal peste pian. Două revelioane într-un an ORAŞUL STALIN (de la corespondentul nostru). — Unde faci revelionul ? am întrebat zilele trecute pe un muncitor de la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. El mi a răspuns scurt: L-am făcut. Semnificaţia acestor cuvinte am aflat-o abia în seara zilei de 31 decembrie, cind pe acelaşi muncitor l-am întîlnit din nou la clubul uzinei, unde se serba revelionul. Stînd de vorbă cu el, i-am dat dreptate. Planul anual al uzinei a fost realizat cu 54 de zile înainte de termen, așa că pentru constructorii de tractoare anul 1959 s-a încheiat la 7 Noiembrie. In sala clubului erau figuri cunoscute • Gheorghe Subici, de la oţelărie, maistru Mihai Bîrjoveanu, inginerul Mihai Dumitru de la secţia-motor şi mulţi alţii. Ciocnind paharele pline cu vin rubiniu, ei discutau şi despre succesele obţinute în muncă. Chiar în ultima zi a anului, din hala de montaje a ieşit cel de al 2.000-lea tractor peste planul anual. In ce priveşte economiile realizate de constructorii de tractoare, ele depăşesc suma de 20 milioane lei. 1960 drese, pe bună dreptate, cu faptul că in anul 1959 au construit — pentru prima dată in ţara noastră — două vase comerciale maritime — cargourile de 4.500 tone. In atmosfera veselă şi prietenească se aud clinchete de pahare. Toasturile, cîteva din ele in versuri, sunt adresate unora din sutele de fruntaşi ai şantierului. Pentru cine se toastează ? Pentru Grigore Cojocaru, care conduce cu pricepere sectorul I construcţii şi al cărui colectiv a economisit materiale in valoare de 2 milioane lei, pentru constructorul naval Nicolae Lazăr, care se menţine continuu pe panoul fruntaşilor in producţie, pentru fierarii Gh. Dimache, Costică Bonef şi pentru mulţi alţii Printre studenţii ieșeni In sălile frumos împodobite ale cantinelor şi căminelor, studenţii din centrul universitar Iaşi au sărbătorit revelionul împreună în mod plăcut, invitînd la această petrecere cadre didactice din institutele de învăţămînt superior. La căminul „Justin Georgescu“ au luat parte la sărbătorirea revelionului peste 500 de studenţi şi studente de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi. Tinerii au avut în mijlocul lor pe rectorul Universităţii şi pe numeroşi alţi profesori, conferenţiari, leitori şi asistenţi. Brigăzile artistice de agitaţie studenţeşti au prezentat programe interesante. Prof univ, Ion Creangă, rectorul Universităţii ,,Al. I. Cuza“ a felicitat pe studenţi cu prilejul Anului Nou. (Agerpres) In mijlocul constructorilor de nave GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Harnicii constructori de nave au hotărit ca revelionul să-l petreacă aici, pe şantier. Iată-i deci veseli şi mulţumiţi, aşezaţi in jurul meselor, in marea sală de festivităţi. Intr-adevăr, oamenii de aici au de ce să fie veseli şi bine dispuşi. Şi aceasta nu numai pentru că au îndeplinit înainte de termen planul anual de producţie, că au realizat o economie totală de 7 milioane lei. Ei se min(Agerpres) „La mulţi ani Urarea tradiţională s-a făcut auzită prin nenumărate glasuri şi la revelionul desfăşurat la Casa de cultură a tineretului din raionul „Griviţa Roşie“ Foto : A. CONSTANTINESCU 1 70 de ani de la moartea scriitorului Amintirea lui Ion Creangă , ceasurile încîntătoarelor popasuri în lumea „Amintirilor“, poveştilor şi basmelor nemuritorului humuleştean, cititorul de astăzi cunoaşte un univers miraculos pe care umorul, plasticitatea imaginilor, bogăţia lexicală şi adevărul observaţiei sociale îl ridică la o înaltă treaptă artistică. Din acest punct de vedere ca şi din altele, Ion Creangă este o prezenţă remarcabilă în literatura noastră. Maestrul Mihail Sadoveanu a arătat în „Anii de ucenicie" cît datorează el în îmbogăţirea meşteşugului scriitoricesc unor înaintaşi ca Neculce şi, în deosebi, Ion Creangă. In adevăr, ce nu cuprind povestirile lui Creangă? Să ne întoarcem cu gîndul la neasemuitele „Amintiri din copilărie“. Ele evocă momente expresive din viaţa unui copil de ţăran, dar şi viaţa de muncă grea a oamenilor ce-şi dobîndesc cele necesare traiului cu sudoarea frunţii. Farmecul senin al jocurilor copilăriei este surprins cu intuiţie psihologică. Nică al lui Ştefan Ciubotariu din Humuleşti a trăit însă treptat nu numai bucuriile mari şi simple ale anilor de început ai existenţei. El a cunoscut şi greutăţile vieţii de la ţară şi nu s-a temut să dea în vileag necinstea unor slujitori ai clerului, sistemul de învăţămînt absurd şi retrograd, brutalitatea serviciului militar, greutăţile de tot felul pe care trebuia să te înfrunte ţărănimea împilată de oamenii stăpînirii. Experienţa de mai tîrziu a marelui prozator (caterisirea lui ca diacon din motive ridicole sau excluderea se din învăţămînt fiindcă nu împărtăşea ipocrizia păturii înstărite a societăţii ieşene, practica de învăţător apropiat de sufletul elevilor, ostilitatea faţă de junimismul politic s-a format şi ea în condiţiile dezacordului său cu orbuluirea burgheză. Am putea spune că acest dezacord era total, fiindcă mergea de la combaterea obscurantismului bisericii, la critica procesului de învăţămînt şi de la demascarea demagogiei conservatorilor pina la ridiculizarea spiritului lor de căpătuială. Marile greutăţi materiale cu care s-a luptat mereu Creangă, l-au impiedicat să creeze cu continuitate. Pe de altă parte, conştiinţa sa artistică îl obliga să-şi revadă şi, uneori să reia de la capăt, lucrări pe care la un moment dat le socotea încheiate. Ceea ce însă scriitorul a încredinţat tiparului este aproape fără cusur. „Amintirile din copilărie“, „Moş Ion Roată şi Unirea“, „Povestea lui Harap Alb“, „Dănilă Prepeleac“, „Punguţa cu doi banii“ sau „Ivan Turbincă“ sunt creaţii antologice. Ele introduc în literatură viaţa de fiecare zi a poporului şi o îmbogăţesc prin marea varietate de personaje cu tipuri umane remarcabile prin pitorescul lor autentic. Creangă are meritul de a fi primul scriitor la noi a cărui operă este plină de eroi din lumea satelor, de vorbirea lor, presărată de zicători, proverbe, anecdote şi ale cărei pagini respiră consecvent simpatia pentru oamenii simpli. Forţa satirică a scriitorului nu este cîtuşi de puţin bufonadă sau colecţie de ghiduşii. Ironia sa, de esenţă populară, ţinteşte mai departe decît îşi închipuiau esteţii de la „Junimea“ şi reprezintă în ansamblul operei marelui povestitor spiritul hîtru, optimist al poporului nostru ; umorul lui Creangă este deci o formă de protest la adresa societăţii obtuze care l-a desconsiderat. A societăţii care prin Titu Maiorescu vedea în Creangă un „glumeţ“ şi atîta tot, iar prin Gh. Panu un „culegător de poveşti populare“, „al cărui merit la aceasta se mărgineşte“. Dar dacă acelaş Panu scria iritat, în numele „Junimii“ : „S-a făcut o mare vîlvă în jurul numelui lui Creangă , este o exageraţie şi o confunziune chiar...“ noi, azi, ştim să preţuim cum se cuvine pe cel care a zugrăvit cu atîta artă tradiţiile poporului şi a făcut să răsune în opera sa nemulţumirea adîncă a milioanelor de ţărani oprimaţi de asuprirea feudală. Socialismul l-a redat pe Creangă alor săi, oamenilor muncii pentru care a scris. Iar în opera minimalizată odinioară poporul descătuşat descoperă oglindite forţa şi înţelepciunea lui. HALIS La Constanţa, în port Numeroşi marinari, docheri şi alţi muncitori din portul Constanţa au sărbătorit împreună cu familiile lor, la clubul „Dezrobirea“, încheierea unui an bogat în roade. Veselia şi voia lor bună au exprimat mîndria pentru frumoasele realizări obţinute în anul ce a trecut şi, totodată, hotărîrea cu care întregul colectiv al portului porneşte la înfăptuirea sarcinilor sporite din noul an, îndeplinirea înainte de termen a planului anual al producţiei globale şi a planului transporturilor maritime de mărfuri, este mărturia succeselor echipajelor de pe navele ,,Sulina“, „Ardeal", „Moldova" și de pe celelalte vase ale flotei noastre comerciale, a muncii neobosite a docherilor și muncitorilor portuari. Duminică 3 ianuarie 1960 — nr. 4734 ŞTIRI SPORTIVE • La 1 ianuarie s-a disputat la Berlin un interesant turneu internaţional de handbal redus-fulger la care au participat 6 echipe masculine din R. P. Romînă, Suedia, Iugoslavia şi R. D. Germană. In prima serie în care a evoluat şi echipa selecţionată a oraşului Bucureşti au fost înregistrate următoarele rezultate: Leipzig —• Bucureşti 5—3 (1—2) , Bucureşti — Malmoe 10—4 (6—3) , Leipzig — Malamoe 0—3 (5—3). în finală s-au întîlnit echipele clasate pe primul loc in cele doua serii : Leipzig şi Berlin. Meciul final a revenit handbaliştilor oraşului Berlin învingători cu scorul de 8—6. Pentru locurile 3 — 4, echipa oraşului Bucureşti a întîlnit formaţia oraşului Zagreb de care a dispus cu scorul de 9—6 (4—4). • După cum transmite agenţia Franace Presse, sîmbătă dimineaţa a încetat din viaţă în orăşelul Tortona cunoscutul ciclist italian Fausto Coppi1, fost campion mondial de mai multe ori învingător în Tururile Italiei şi Franţei. Coppi a suferit de o congestie pulmonară cu complicaţii nemaiputind fi salvat de medici. El moare in vîrstă de 39 de ani. • Intr-un joc disputat la Djakarta echipa sovietică de fotbal Zenit Lenin, grad a învins cu scorul de 3—1 echipa selecţionată a oraşului Djakarta. • In localitatea de sporturi de iarnă de la Oberwizenthal (R. D. Geramană) a luat sfîrşit concursul internaţional preolimpic de sărituri cu schiurile de la trambulină. Victoria a revenit schiorului german Harry Glass care a totalizat 219,5 puncte avînd sărituri de 68 și respectiv 73 m. La locurile următoare s-au clasat N. Samov (U.R.S.S.) 218 puncte (72—72,5 m) și Recknagel (R. D. Germană) 213,5 puncte. • Meciul pentru titlul mondial feminin de șah dintre Elisabeta Bîkova şi Kira Zvorîkina a continuat la Moscova, în cea de-a 11-a partidă victoria a revenit Bîkovei. Partida a 12-a a fost întreruptă la mutarea 45-a Pînă acum scorul este de 7—4 în favoarea campioanei lumii Bîkova. • In prezent se află în turneu în Africa de Nord, echipa selecţionată de fotbal a Iugoslaviei. In primul joc, echipa iugoslavă a întîlnit la Casablanca reprezentativa Marocului de carfe a dispus cu scorul de 5—0. • Intr-un joc retur contînd pentru turneul preolimpic de fotbal, la Cairo echipa selecţionată a Republicii Araba Unite a învins cu scorul de 3—0 (2—0) echipa Nigeriei. In primul joc, fotbaliştii din R.A.U. terminaseră victorioşi cu scorul de 6—2. • Tradiţionala competiţie internaţională de cros care s-a desfăşurat ît seara zilei de 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Saolo Paolo a fost cîştigată pentru a doua oară de alergătorul argentinian Osvaldo Suarez care a realizat timpul de 21’55”8/10. • La 31 decembrie a început tradţionalul turneu internaţional de şah’ de la Hastings care reuneşte în fiecare an pe unii dintre cei mai buni şahişti din lume. Pînă în prezent s-au disputat două runde, în fruntea clasamentului aflîndu-se Auerbach (U.R.S.S.) șî Pomar (Spania) fiecare cu ctte 2 puncta din tot atttea posibile. Lucrări de radioficare la sate In comuna Nehoiaş raionul Cislău, din sumele încasate prin contribuţie voluntară s-au executat o serie de lucrări de mare importanţă: întinderea unei reţele electrice în satul Lunca Pripor pe o distanţă de doi kilometri, în scopul bunei funcţionări a cinematografului, radioficarea satelor Nehoiaş, Bîsca şi Lunca Pripor cît şi executarea unui nou acoperiş la şcoala din Nehoiaş, sunt cîteva din acţiunile înfăptuite. In cadrul lucrărilor de radioficare s-au întins reţelele şi s-a montat o staţie de radioficare cu o capacitate de opt sute difuzoare, iar în 40 de case ale ţăranilor muncitori din Nehoiaş au şi fost instalate difuzoarele. O serie întreagă de lucrări în cadrul radioficării ca: descărcatul stîlpilor de stejar din vagoanele C.F.R., transportul lor, săpatul gropilor şi plantatul stîlpilor s-au făcut cu sprijinul cetăţenilor- 700 cetăţeni au executat peste 5200 ore muncă voluntară, realizîndu-se astfel economii în valoare de 30.000 lei.. Comitetul executiv comunal şi-a trecut în planul pe 1960 construcţia unei uzine electrice proprii Fără îndoială că şi acest obiectiv va fi realizat, deoarece parte din instalaţiile necesare au şi fost procurate. Odată cu începerea noului an vor fi de asemenea electrificate încă cîteva sate ale comunei. G. BAICULESCU economist la I.F.E.T.• Buzău LISTA OFICIALĂ DE CÎŞTIGURI la obligaţiunile CE.C. 5% cu ciştiguri Tragerile din 31 decembrie 1959 în afara cîştigurilor în bani s-au acordat în plus cîştiguri în obiecte şi excursii în străinătate, următoarelor obligaţiuni C.E.C. : Seria 17515 Nr. 43 Seria 03921 Nr. 04 „ 08020 Nr. 45 „ 11359 Nr. 44 „ 16294 Nr. 05 19560 Nr. 01 22817 Nr. 25 23140 Nr. 32 Obligaţiunile C.E.C. care nu au ieşit cîştigătoare participă din oficiu la următoarele trageri la sorţi lunare şi suplimentare. O TRAGEREA DE BAZA TRAGEREA SUPLIMENTARA t-o si z~ O E'3 E3 05 7 C _ 3 Ei zSSă O 03 *3 <D JÍÜ m 3 1 “ 03 CA > *3 Im O *3 *5 £.1 <—• O *3 _ Efc 3 cn Z C — 3 ES l S.2 Ja 3 TO "cĂ •> *u 1 06275 19 75.0001 01012 46 100.000 1 04820 07 50.0001 12551 19 50.000 1 01058 19 25.0001 04520 11 25.000 1 22280 03 10.0001 23625 35 25.000 1 24820 24 10.0001 00977 02 10.000 1 03632 16 5.0001 02260 42 10.000 1 05328 37 5.0001 09735 23 10.000 1 07441 42 5.0001 13018 02 10.000 1 12556 11 5.0001 15509 42 10.000 1 14604 11 5.0001 03909 47 5.000 1 16783 47 5.0001 05004 05 5.000 1 07959 30 5.000 1 08380 36 5.000 1 14717 01 5.000 1 16246 30 5.000 1 17429 15 5.000 1 18759 11 5.000 1 19603 29 5.000 1 24454 12 5.000 terminația terminația seriei seriei 117 20 2.000 250 58 47 2.000 25 540 . 17 2.000 250 90 37 800 633 20 2.000 25 812 16 2.000 250 41 16 800 250 43 19 8001 250 93 09 8001 861 TOTAL1.000.000 519 TOTAL1.000.000