Romînia Liberă, mai 1960 (Anul 18, nr. 4836-4860)

1960-05-03 / nr. 4836

Pag. 2-a Flacăra ştiinţei, culturii şi artei socialiste Trec braţ la braţ, în şiruri dese, studenţii universităţii „C. I. Par­tion“, studenţii politehnicii, ai insti­tutului de artă cinematografică, îm­preună cu profesorii lor, purtînd în priviri lumina tinereţii şi a visu­rilor îndrăzneţe de creaţie ştiinţifi­că şi artistică. In rinei cu el păşeau studenţi, care-şi fac studiile la noi, din China populară, din R.P.D. Co­reeană, din R.D. Germană şi din alte ţări de democraţie populară, sim­bo­­lizînd parcă unitatea de nezdruncinat a lagărului socialismului şi păcii. Un car alegoric, simbolizînd flacăra ştiinţei şi culturii socialiste, lumina­tă de învăţătura lui Marx-Engels- Lenin, deschide defilarea celor ce vor fi mîine arhitecţi şi artişti, ingi­neri şi medici, profesori. In coloana imensă, înflorată de macii roşii, stu­denţii sînt alături de harnicii munci­ România liberă SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Măreaţa demonstraţie din Bucureşti (Urmare din pag. 1-*) utru tru a înfrunta fiara fascistă, a scăpa ţara din ghearele ei. Birul­rii de atunci sunt şi azi la datorie. Ei se întrec pe frontul muncii paşnice, înalţă fabrici, clădesc case, sfredelesc pământul pentru a-i descoperi ascun­sele comori. In acelaşi timp veghează ca nimeni să nu atenteze la ceea ce am făurit şi făurim prin munca noas­tră paşnică. Flori de primăvară A trecut cel din urmă pluton. O dată cu asta alămurile fanfarei au amuţit­ In piaţă a-a aşternut liniştea, toate privirile sunt îndreptate în spre Intrarea în piaţa Stalin. De acolo se iveşte şi Înaintează încet un,,, nufăr- E un nufăr alb, mai gingaş şi mai diafan decit cei care cresc în împă­răţia de apă şi de stuf a Deltei. In dreptul tribunelor, nufărul se opreşte. Peste cîteva clipe petalele sale se des­­fac una cite una şi, întocmai ca în besmete cu rine, iese la iveală o co­pilă mică, o mină de om. Copila des­face două steguleţe, se înclină cu gra­ţie înspre tribune, apoi face un semn. Şi dintr-odată prinde a răsuna avon de trompete şi răpăit de tobe. Sunt pio­nierii. Din viadul lor se desprinde un grup care urcă la tribună şi oferi bu­chete de flori conducătorilor partidului şi guvernului. Greu o duceau înainte la noi copiii oamenilor de rînd. Nevoiţi să mun­cească din cea mai fragedă vîrstă, ei n-aveau timip să înveţe, să se joace. Copilăria lor nu era copilărie ci un calvar. Dar astăzi lucrurile s-au schimbat. Prin grija partidului copiilor li s-a asi­gurat o viaţă fericită. Şi copiii sunt recunoscători partidului. Iar recuno­ştinţa şi-o arată prin fapte. Iată, azi de 1 Mai, au venit să arate cum în­vaţă şi ce preocupări au. Doi bă- Mândri duc un­­ carnet mare pe care sunt trecute obiectele de studiu. In dreptul lor sunt specificate notele pe care le-au luat. Peste tot vedem numai 10. Un grup de pionieri poartă instrumente de calcul şi de măsurat, echere, raportoare, rigle. Alţii au adus cu ei antene de radio şi de tele­viziune în miniatură­ In sfîrşit, o altă coloană este alcătuită din pionierii sportivi. Aş­a creşte tineretul nostru, iată cum este educat el. Putem fi si­guri că mijuie, aceste flori de primă­vară vor da fructele pe care le aştep­tăm. Oamenii fac cifrele în car alegoric, reunind ca in­tr-un mare mozaic, numeroase si variate exponate: machete de auto­motoare, vagoane-cisternă Si de marfă, semănători universale, mo­toare de 700 C.P., aparate pentru industria electrotehnică și petroli­feră, obiecte din mase plastice... in ansamblul lor, aceste produse sim­bolizează specificul industrial al ra­ionului 23 August şi munca mi­ilor de muncitori, tehnicieni şi in­gineri care le-au creat. Căci, chiar dacă odată ieşit din uzină, vagonul­­cisternă nu poartă decit o mică em­blemă a uzinei 23 August, aceasta cuprinde in fapt numeroasele nume de oameni cu mîini de aur, ca to­­pitorul Marin Tudorică, miezuitoa­­rea Cristina Buţă, cazangiul Gh. Nour, forjorul Antonache Hristache care singur a adus uzinei 1.500.000 lei economii prin cele 60 de ino­vaţii şi raţionalizări ale sale. Dacă ? ar fi sfi vorbim despre hărnicia a­­ccetore şl a atftor alţi muncitori fruntaşi, atunci ar trebui să amin­tim negreşit şi de cazangiii uzinei, care în cinstea acestui 1 Mai au realizat 10 cisterne peste plan. Ia­­tă-1 acum păşind mîndri In fruntea coloanei, şi agitînd deasupra cape­telor flori şi eşarfe multicolore. Pentru el, ca şi pentru muncito­rii de la „Electroaparataj", „Fila­tura Românească de Bumbac" sau tînăra fabrică de mase plastice „Bucureşti" se vor construi în raio­­nul 23 August blocuri de locuinţe cu aproape 10.000 de apartamente — lucrări cuprinse în sistematiza­rea şoselei Mihai Brava şi a B-du­­lui Gh. Dimitrov. Deocamdată e­r­adul CSi Griviţei — vechea ar­teră a Capitalei căreia ceferiştii i-au creat un istoric bogat în tra­diţii de luptă şi succese de muncă. Purtînd portretul eroului utepist Vasile Boaită care şi-a dăruit viaţa pentru libertate în neuitatul an al grevelor de le Griviţa din 1033, cazangiii din brigada „V. Boaită“ a Complexului C.F.R. Griviţa Roşie defilează astăzi raportând că sunt fruntaşi în acţiunea de economisire a materiei prime şi de reducere a preţului de cost. Tradiţiile de luptă se continuă acum prin muncă eroică. Cine n-a auzit de mecanicul de loco­motivă Ştefan Lungu, Erou al Mun­cii Socialiste, care în zecile de mii de km. străbătute ar fi putut înconju­ra pămîntul pe la Ecuator de 30 de ori ? Azi ceferiştii vestesc că în pri­mele 4 luni ale anului au reparat cu materiale economisite peste plan 2 locomotive şi 12 vagoane. Ceea ce pare azi ţel îndrăzneţ, devine mîine realitate... Acesta este secretul prin care bătrîna Cale a Griviţei renaşte, dăruind ceferiştilor noi blocuri cu 9—12 etaje şi 3.000 de apartamente, sală de cinema cu 800 de locuri, şcoală cu 24 de săli, magazine noi şi strălucitoare. Printre miile de oameni care se revarsă în piaţa Stalin, asemeni u­­nui şuvoi neîntrerupt şi multicolor, Foto I MIHAI POPES­CU se află numeroşi muncitori ai între­prinderilor industriale din Capi­tală. Ei au de raportat în această zi de sărbătoare despre noi succese şi despre noi angajamente. „Congresul Partidului Dă avînt poporului“ rostesc ei. Iată-i de pildă pe me­­talurgiștii uzinelor „Boleslav Bierut“ — una din numeroasele colective de muncă care au răspuns chemării la întrecerea socialistă lansată de cele 10 întreprinderi. Prin reducerea consumului de materii prime, mate­­riale, energie electrică şi combusti­bil, ei şi-au propus să economisească 2.000.000 Iei şi să realizeze în acest an un beneficiu de 500.000 Iei. In acţiunea de utilizare raţională a ma­teriei prime sunt antrenate echipele conduse de comuniştii Vasile Pilea, Gh. Croitoru şi Iacob Pituci. 2.200.000 lei. Aceasta este cifra economiilor pe care vor să le obţi­nă muncitorii Atelierelor Centrale I.T.B. în cinstea Congresului. Aceia care au distins în coloanele de ma­nifestanţi macheta tramvaiului ce preceda rîndurile muncitorilor de la aceste ateliere, au putut vedea pe panou o cifră despre care se vorbeşte la prezent: 1.339.000 lei economii realizate pînă la 1 Mai. Răspunzînd gîndului, sute de voci scandează în coloane : „Spre Congres cu noi victorii Se-ndreaptă muncitorii“. Şi fiecare om care-şi exteriori­zează bucuria la această sărbătoare, fiecare steguleţ roşu fluturat dea­supra capului, fiecare cifră înscrisă pe grafic confirmă acest răspuns, confimă dorinţa de a lupta în acest fel pentru Întărirea păcii, pentru construirea socialismului. Flamuri de mătase Pe traseu, spre piaţă, se îndreaptă o uriaşă pasăre cu un penaj străluci­tor şi variat. Penajul Insă e format din valuri largi de ţesături de toate cu­lorile şi toate nuanţele, ţesăturile pro­duse de fabrica ..Donca Simo". Texti­listele de aci sint făuritoarele acestui strălucitor penal, Oglindă a muncii şi măiestriei lor. Spre tribune fîlfite acum o mare de flamuri de mătase atit de multe şi atit de mari incit li acoperă pe cei ce Ie poartă, părind că înaintează singure in bătaia viatului de primăvară. Sub fla­muri însă, purtate de miinile indem­ina­­tice care minuiesc cu repeziciune răz­boaiele de ţesut, răsar capetele surizâ­­toare, pline de voie bună ale ţesătoa­relor de la ,,Flamura Roşie“. De aici ies zilnic mii de metri ţesături de mă­tase, de nylon, de relon... întocmai cum scandau ele : „Zi de zi emite-un succes. Pentru­ al treilea Congres“. Aţi văzut vreodată un Covor mişcă­tor? Dacă le-aţi fi privit de sus, din a­­vion, din tribune, pe textilistele de la „Industria Bumbacului1­, una din cele 19 întreprinderi fruntaşe care a lansat chemarea la întrecerea socialistă in cinstea Congresului partidului, este si­gur că aţi fi crezut în existenţa covo­rului fermecat... Şi totuşi nimic nu era fermecat. Textilistele de la „Industria Bumbacului“ purtau pălării confecţio­nate din ţesăturile produse de ele. Din aceleaşi ţesături, din care in 1959 au dat peste plan metrajul necesar pentru confecţionarea a 132.000 de rochii, din aceleaşi ţesături date peste plan in pri­mul trimestru al anului şi din care se vor confecţiona 17.000 de rochii. Sub una din aceste pălării am re­cunoscut-o pe Ana Boghină, Erou al Muncii Socialiste. In cinstea zilei de 1 Mai, brigada ei şi-a depăşit planul cu 144 la sută, iar In cinstea celui de al IlI-lea Congres al Partidului, textilis­tele s-au angajat să realizeze 1.000.000 lei economii peste plan­­tori al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ care au obţinut şase milioane de lei economii şi peste cinci milioane lei beneficii peste plan. Trec muncitorii, inginerii, teh­nicienii şi lingă ei studenţii buciu­­reşteni­ dintre care mulţi au fost pînă mai ieri muncitori. Printre ei, Gligor Bodea, fost jurnalist la Hu­­nedoara, acum student în anul III al Facultăţii de Metalurgie, Marin Lungu, fost strungar, Dumitru Tu­dor, fost sondor. Invăţînd astăzi cu dragoste el se pregătesc pentru a fi vrednicul schimb de mîine. Trec muncitorii şi alături de el studenţii institutului de cinematogra­fie. De sus, din înălţimea unui car alegoric, sub faldurile steagului pur­puriu, tineri şi tinere rostesc în cor versuri dintr-un poem maiakovskian, unflăcărat îndemn la slujirea unei arte isvorîte din popor şi Iur, pe de-a-ntregul el, închinată. Trec acum cercetătorii Academiei Republicii Populare Române şi cei mai tineri dintre ei, cercetătorii ce­lui mai tinăr Institut a celei mai ti­nere ştiinţe : fizica atomică. Merg alături, Constantin Iliescu, Petre Şandru, Alexandru Mihul, membru al colectivului de cercetători de la Dubna, descoperitorul recent al unei particule atomice... Măestrie, graţie, forţă... ...Tobele răpăie prelung. La acest semnal, în piaţă năvălesc cu strigăte de „ura“, zeci de tineri îmbrăcaţi în tri­couri roşii. Unii duc steaguri purpurii iar cîţiva poartă pe umeri ca nişte Atlaşi, un glob pămîntesc în minia­tură. Tinerii se aşează şi formează cu numele sărbătorii atît de muncit de preţutin­truipurile dragi oamenilor deni: 1 MAI. Cu acest moment a început defila­rea sportivilor din Capitală. Cinstea de a o deschide a revenit sportivilor din raionul 1 Mai. Au urmat apoi cei din potopul Lenin, care au înconjurat un car alegoric simbolizînd lupta pen­tru pace, cei din raionul Gh. Gheorghiu- Dej, care au prezentat iniţialele: p.M.R., dim raionul Griviţa Roşie, care reproduc iniţialele U.R.S.S., din raionul 23 August. Rind pe rînd, au trecut prim faţa tribunelor atleţii, gimnaştii, cicliştii, canotorii, fotbaliştii. Coloanele păreau nesfîrşite. Şi nu întîmplător, în anii noştri sportul a încetat de a mai fi un privilegiu al cîtorva îmbuibaţi; el a devenit un bun al tuturora. După defilarea sportivilor, în­ piaţă au intrat oamenii din graţiul de or­dine. Fanfara a intonat­ măreţul imn al proletariatului: Internaţionala. Cu aceasta, marea demonstraţie a oame­nilor muncii din Capitală, în cinstea zilei de 1 Mai, a luat sfîrşit. Serbările au continuat însă pînă noaptea tîrziu. In pieţile luminate feeric, pe estradele special amenajate, echipele de cîntece şi dansuri au d­at­ spectacole pentru oamenii muncii. La reuşita programului închinat zilei de 1 Mai şi-a­ dat concursul şi tele­viziunea. Programul său din seara zilei de 1 Mai a fost deosebit­ de bo­gat şi de atractiv. VIRGIL DANCIULESCU MARIANA PÎRVULESCU ION PAVELESCU şi PIA RADULESCU Cu pasul sigur, intr-o aliniere perfectă trec gărzile muncitoreşti Pionierii, viitorul patriei, trec prin faţa tribunelor Foto: MIHAI POPESCU Unul din numeroasele care alegorice care au trecut prin piaţa Stalin Foto : MIHAI POPESCU In oraşele patriei In cetatea hunedoreană metalului. Oamenii muncii din cetatea metalului hunedorean au cinstit ziua de 1 Mai şi apropiatul Congres al partidului ob­­ţinlnd rezultate remarcabile în pro­ducţie. Siderurgiştii au raportat că au produs peste plan mai mult de 80.000 tone fontă, şi alte produse şi au rea­lizat circa 15 milioane lei economii. Toate secţiile marelui Combinat hune­­dorean anunţă că au realizat produse mai bune şi mai ieftine. Pe de altă parte, locuitorii oraşului au executat prin muncă patriotică lucrări obşteşti in valoare de peste 1 milion lei. Constructorii, la rindul lor au ra­portat succese de seamă. Ei au tre­cut prin faţa tribunei purtând macheta primului bloc de locuinţe pe care îl realizează anul acesta din economii. Pe feţele lor se citea hotărirea de a dobindi pe viitor noi succese in redu­cerea preţului de cost al construcţiilor. Au trecut mîndri, siderurgiştii frun­taşi Ion Chiroşca, Traian Birlea, Sein­­ciuc Samoilă şi tovarăşii lor, construc­tori harnici ca Damian Dirlea, Petru Petraş şi alţii, deputaţi ai sfaturilor populare, lucrători din celelalte sec­toare de muncă, demonstrind încă o dată dragostea şi recunoştinţa lor pen­tru partid, hotărirea de a da patriei tot ce au mai bun. I. COJOCARU corespondentul „României libere“ în regiunea Hunedoara încrezători în viitor Lumina primăverii revărsată asu­pra oraşului după un şir de zile posomorite strălucea în privirile şi­­pe chipurile zecilor de mii de bă­căuani veniţi să-şi manifeste bucuria ş­i recunoştinţa pentru viaţa lor nouă, încrederea în politica înţe­leaptă a partidului, hotărirea lor de a întimipina cel de-al IlI-lea Con­gres al partidului, cu noi şi noi rea­lizări. Fiecare din ei a trecut prin faţa tribunelor, animaţi de aceiaşi bucu­rie, de aceleaşi dorinţi de pace şi de fericire. Cu fruntea sus, cu zimbetul pe buze, a defilat prin faţa tribunei şi tînăra Ana Grigore alegătoare în secţia F.5. a Fabricii „Steaua Ro­şie“ din Bacău. Pentru Ana ziua de 1 Mai avea o semnificaţie deosebită. Era şi ziua ei de naştere , împli­nea 18 ani. Ana Grigore, este astăzi absol­ventă a şcolii profesionale şi se pre­găteşte să se înscrie la cursurile se­rale, apoi... mai departe, la o facul­tate. In această zi, privind cu recunoş­tinţă şi încredere drapelele purpu­rii, sub ale căror falduri au luptat şi şi-au dat viaţa cei mai buni fii ai clasei muncitoare, Ana Grigore, ca şi mulţi alţi tineri din patria noastră, a făcut un legămînt: să muncească şi să înveţe cu toată sîr­­guinţa pentru a deveni vrednici constructori ai socialismului. C. AZOIȚII corespondentul „Rominiei liberă“ in regiunea Bacău Braţ la braţ şi la Timişoara, demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii s-a desfă­şurat într-o atmosferă sărbătorească, plină de optimism şi voie bună. S-a reliefat şi de data aceasta înfrăţirea minorităţilor naţionale din Banat cu poporul român. Ca un tot unii romîni, sîrbi, maghiari, germani,­­ bulgari, croaţi, braţ la braţ, au trecut, scan­­dînd lozinci, exprimîndu-şi dragostea şi devotamentul faţă de partid şi gu­vern. Aşa a apărut corul reunit de peste 1­00 de persoane alcătuit din muncitori de la fabrica „Industria Lînii“. Atelie­rele C.F.R. şi altele, aşa au manifes­tat, exprimîndu-şi prin cînt şi dans bucuria vieţii noi, numeroase formaţii de amatori. Imaginea înfrăţirii a fost întregită şi de colectiviştii şi mecanizatorii din gospodăriile agricole de stat şi S.M-T. din raionul Timişoara, care s-au în­cadrat în numărul celor peste 100.000 de participanţi ele vreme de aproape patru ceasuri au trecut prin faţa tri­bunelor. Aşa au ţinut să salute acest 1 Mai liber cetăţenii regiunii Timişoara­ VIRGIL LAZAR corespondentul „României libere“ dIn regiunea Timişoara Bucuria Locuitorii Craiovei au sărbătorit 1 Mai cu hotărirea de a lupta pen­tru noi victorii în construirea so­cialismului în patria noastră, pen­tru pace în lumea întreagă. După miting a urmat defilarea oa­menilor muncii. Cu braţele pline de flori, pionierii, care au deschis de­monstraţia, au trecut prin faţa tri­bunei scandînd lozinci închinate partidului care, cu grijă părinteas­­că se asigură condiţii tot mai bune de învăţătură şi un viitor fericit. Au demonstrat apoi coloanele de vieţii noi oameni ai muncii din întreprinde­rile şi instituţiile oraşului. Prin faţa tribunei au trecut co­lectivele uzinei „Electroputere“, Direcţiei regionale C.F.R., ale fa­bricilor „Partizanul“ şi „I. c. Fri­­mu“, Centrului mecanic din Craio­va care, împreună cu cele de la fa­brica de confecţii „T. Vladim­ires­­cu" de la Tg. Jiu şi de la alte în­treprinderi din regiune, au realizat peste 14­ 000.000 lei economii la preţul de cost şi au obţinut 18 mi­lioane lei beneficii peste plan. Intr-un puternic entuziasm, pes­te 50.000 de demonstranţi şi-au manifestat bucuria pentru viaţa nouă pe care o trăiesc, dragostea şi ataşamentul lor faţă de partid şi solidaritatea cu oamenii muncii din întreaga lume care luptă pentru pro­gresul social şi pace. (Agerpres) LA CONSTANTA Colectivişti şi colectiviste din regiune îşi manifestă bucuria trăirii unei vieţi mai bune Foto: AGERPRES Marți S mat 1960 — nr. 4886 ---------ÜESglüülüi Sül!. '98 In slujba vieţii Printre nesfîrşitele coloane de de­monstranţi ce au străbătut în dimi­neaţa zilei de 1 Mai străzile Cluju­­­lui, se aflau nenumărate care alego­rice a căror apariţie în faţa tribunei înălţate în piaţa Teatrului Naţional, a stîrnit adevărat furtuni de ovaţii şi aplauze. Toate simbolizau munca paşnică şi frumoasele rezultate do­­bîndite de oamenii muncii în lupta pentru prosperitatea oraşului şi a patriei. Un mare interes a stîrnit apariţia pe străzile Clujului a unui car alegoric ce înfăţişa sugestiv un aspect din viaţa celei mai tinere secţii a policlinicilor clujene — seca­ţia de medicină nucleară. — Deşi sintem­ de ab­ia la începutul activităţii noastre — ne-a declarat tovarăşul dr. Tiberiu Holan, condu­­cătorul secţiei de medicină nucleară — putem fi mîndri Încă de pe acum de înfăptuirea unor importante cerce­tări şi aplicaţii practice. Aparatura ce ne-a fost pusă la dispoziţie ne oferă posibilitatea să efectuăm diaga­nosticări precise , cu ajutorul izo­topilor radioactivi. De asemenea, am obţinut rezultate preţioase într-o se­­rie de tratamente. In continuare tovarăşul doctor Ti­­beriu Holan ne-a relatat că în cu­­rînd, secţia de medicină nucleară va fi înzestrată cu o nouă clădire şi cu aparatură specială de o înaltă tehni­citate ce va da posibilitate colectivu­lui să-şi lărgească cu mult sfera ac­tivităţii sale* AL KISS corespondentul rRomaniei liberi in regiunea Cluj LA PLOEŞTI VERMONT Foto : 1. Aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din întreprinderile oraşului şi raionului Ploeşti. Prin faţa tribun­ei oficiale trec harnicii constructori de utilaj petrolifer de la uzina «1 MariiPloeşti Elan constructiv Mi-a rămas puternic întipărită în minte imaginea primului 1 Mai liber sărbătorit la Iaşi. Cu 15 mi în urmă, printre clădiri şi străzi sfirte ailte de bombe, oamenii muncii ieşeni au ţinut să-şi exprime hotărirea nestăvilită de a trăi o viaţă nouă. Evocarea imaginii de mai sus mi-a fost sugerată de sărbătoarea zilei de 1 Mai din anul acesta. Străzile Ştefan­ cel Mare, Păcurari, C.­­, Parhon, Cuza- Vodă, Vasie Alecsawri, Qh. Dinţis­trov şi altele pe care au crescut in lo­­pul vechilor ruine numeroasele bipiuri de locuinţe, fremătau duminică de voia bună a celor aproape 60.000 de cetă­­ţeni ce se îndreptau spre Piaţa Chirii unde avea să se desfăşoare demons­traţia. At­uri de ceferişti puteau fi intilniţi muncitorii filaturii „ţesătura , şef ai fabricii de antibiotice — între­prinderi ridicate in anii puterii popp­i spre — pa şi constructorii fabricilor de mobile şi de produse lactate ce se va înălţa în localitate. Ci­ er­a panouri purtate in fruntea unei nesfirşite coloane de demons­tranţi, vorbeau despre uriaşele transa­formări petrecute şi in viaţa culturala ştiinţifică a Iaşului. Pină la eliberare învăţau anual la Iaşi mai puţin de 2000 studenţi, as­tăzi sunt peste 8.000. Dintre ei, 50 la sută sunt bursieri. Alte panouri exprimau hotărirea oa­menilor de ştiinţă ieşeni, de a-şi con­sacra eforturile creatoare spre a ob­ţine noi realizări pe t­mtipul împletirii activităţii ştiinţifice cu nevoile practice ale economiei şi culturii noastre. M. BERAM Corespondentul „României libere1* în regiunea Iaşi Semnificaţia unei machete La Galaţi, în vechiul şi totuşi tî­­nărul port dunărean, vasele au arbo­rat marele pavoaz- E o privelişte obişnuită la marile sărbători. Anul acesta de 1 Mai un asemenea pavoaz îl poartă însă şi un car alegoric ce domină coloanele de manifestanţi. Este macheta cargoului d­e 10.000 tone, vas proiectat pentru prima dată la Şantierul naval­­ Galaţi şi a cărui construcţie va începe tot aici într-un viitor apropiat. Constructorii de vase gălăţeni ce însoţesc macheta îşi ex­primă hotărirea de a face ca şi acest tip de vas de mare tonaj să se con­tureze pe cală şi apoi să străbată mările şi oceanele, purtînd inscripţia „Fabricat în R.P.R.". Hotărirea aceasta nu e întîmplă­toare, deoarece realizările de pînă a­­cum tocmai de aşa ceva vorbesc. in cinstea celui de al­­||-lea Congres al partidului, ei au lansat la apă cu peste o lună înainte de termen două cargouri de 4­ 300 tone şi alte vase. Scurtarea timpului de construire a va­selor, aşa cum arată graficele con­structorilor, este însoţită în mod fi­resc şi de economii importante — a­­proape 2.000.000 Iei de la începutul anului şi pînă la 1 Mai. În faţa tri­bunei, sirena machetei cargoului de 10.000 tone a sunat prelung anticipând parcă ziua cînd adevăratul vas va pleca in prima cursă. L BASSERO corespondentul ,,Rominiei Obere“ in regiunea Galaţi

Next