Romînia Liberă, decembrie 1960 (Anul 18, nr. 5017-5043)

1960-12-01 / nr. 5017

S-a sesizat, s-a rezolvat locuitorii din preajma autobazei I.R.T.A. situată în strada Epicol, Bi­­ronul V. I. Lenin din Capitală, au re­clamat acum cîtva timp că autobaza parchează autocamioanele pe ambele­­părţi ale străzii, că zgomotul motoare­­lor ţinute în funcţiune, clacsonările, de multe ori fără rost, ciocăniturile pro­duse cu ocazia reparaţiilor le făceau de multe ori imposibilă odihna. Organele care iau cercetat cazul ne informează că au fost luate măsuri pentru înlăturarea acestor neajunsuri. Menţionăm dintre măsurile luate: in­terzicerea parcării în stradă a vehicu­lelor în timpul nopţii, oprirea motoare­­lor la maşinile care staţionează mai mult de o jumătate de oră, menţinerea curăţeniei etc. De mult se simţea nevoia în satul Tîncăbeşti, comuna Cioflinceni, Raionul Snagov, a unui punct farmaceutic, căci pentru orice fel de medicament cetăţenii erau nevoiţi să meargă pînă în comună sau la centrul de raion. La sesizarea cetăţenilor din satul Tîn­­căbeşti, oficiul farmaceutic regional a răspuns prompt prin înfiinţarea punctu­lui farmaceutic solicitat. In strada Oltarului, Raionul 1 Mai din Capitală, funcţionează şcoala de 7 ani nr. 23. Sute de copii se perindă zilnic pe această stradă cu o circulaţie de vehicule foarte intensă. Cetăţenii din împrejurimi iau solicitat forurilor com­petente să interzică circulaţia vehicule­lor pe strada Oltarului, în vederea pre­venirii accidentelor. Organele Direcţiei Miliţiei Capitalei, în urma cercetărilor pe teren,­­au luat măsuri pentru interzicerea circulaţiei în ambele sensuri pe strada Oltarului. *1 Şantiere săteşti In ultima lună, In Regiunea Galaţi a început construcţia a aproape 500 de case în mediul rural. La fiecare 13 familii de colectivişti din regiune, una şi-a construit în ultimii patru ani, casă nouă. Veniturile obţinute de către mem­brii gospodăriilor agricole colective, a făcut posibil ca de la un an la al­tul ei să-şi îmbunătăţească continuu condiţiile de viaţă. Comune care în trecut erau formate numai din case mici, acoperite cu stuf, paie sau co­ceni, îşi schimbă tot mai mult în­făţişarea. Aşa de exemplu satele Băile, Balta Albă, Perişoru, Şuţeşti ca şi multe altele din Raionul Filimon Sîrbu, raion cu agricultura colectivi­zată, sunt astăzi de nerecunoscut. Ală­turi de şcoli şi cămine culturale noi au fost construite un mare număr de case spaţioase, acoperite cu tablă sau ţiglă. In satul Perişoru, 100 familii de colectiviști și-au ridicat în ulti­mii ani case noi. In sat pot fi văzute acum tot atîtea antene de radio. La 16 noiembrie colectivul fabricii de zahăr Chitila şi-a realizat planul anual de producţie. Totodată s-au obţinut economii peste Plan pînă la data de 30 octombrie în valoare de 1.469.000 lei depăşindu-şi astfel angajamentul luat­ în clişeu , ing. chimist Du­mitru Costache şi tehniciană Florica Dascălu controlînd alcalini­­tatea zemurilor de zahăr Foto : agerpres R­E (Urmare din pag. 1-an­teriori au dus la situaţia existentă. Ceea ce primează în nerealizarea planului de cooperare sunt o seamă de lipsuri proprii ale întreprinderii, de loc neînsemnate. Aceste lipsuri au pornit de la însăşi defalcarea planu­lui de producţie, serviciul de plani­ficare al uzinei (şeful serviciului ing. Dănilă) lansînd cu întîrziere unele comenzi. De aici şi o întîrziere sub­stanţială în organizarea întreprinde­rii ; de aici şi munca neritmică „în asalt“, cu întregul său cortegiu de consecinţe nefavorabile asupra acti­vităţii întreprinderii. Decalajul între secţiile primare (turnătorie, forjă, tra­tament termic) şi cele prelucrătoare nu s-a putut respecta, piesele turnate au sosit cu mare întîrziere la sec­ţiile prelucrătoare, ceea ce a dus la suprasolicitarea maşinilor. Întîrzierea în lansarea planului de producţie în secţii cit şi insuficienta urmărire a fabricaţiei s-au soldat, printre altele, cu înregistrarea unui procent ridicat de rebuturi la piesele turnate. La turnătoria de oţel, bună­oară, din rebutul rezultat peste cel admis se puteau realiza 9 unităţi de pompaj, iar la turnătoria de fontă din cantitatea de oţel rebutat în plus peste coeficientul admis s-ar fi putut realiza toate elementele de fontă cu care se puteau echipa 23 pompe tri­plex sau 27 cazane de aburi. Procentul mare de rebuturi în tur­nătorii se datorează — după însăşi afirmaţiile şefului serviciului meta­lurgic ing. D. Neamţu — în afară de cauzele amintite, insuficientei pre­gătiri a procesului tehnologic, lipsei de atenţie ce s-a dat controlului şi supravegherii producţiei, pe anumite faze ale desfăşurării sale. Astfel, din cauza nepregătirii cu atenţie a for­melor, atunci cînd piesele erau gata turnate s-a constatat, fie la curăţire fie la prelucrare, că ele prezintă po­­rozităţi sau incluziuni de zgură şi deci nu pot fi utilizate. Trebuie spus că lipsurile manifes­tate în turnătorii se datoresc şi fap­tului că maiştrii şi tehnicienii nu au fost suficient îndrumaţi de conduce­rea tehnică a uzinei să-şi exercite a­devăratul rol de conducători şi su­praveghetori ai producţiei, în loc să îndrume îndeaproape pe muncitori în respectarea procesului tehnologic, din cauza organizării defectuoase a muncii, unii maiştri sunt nevoiţi să facă pe dispecerii, alergînd pe la sec­toare şi servicii după comenzi, docu­mentaţii, desene etc. Alte deficienţe Pregătirea în mare grabă a fabri­caţiei, uneori chiar pe parcursul exe­cutării producţiei, a avut influenţe nefavorabile şi asupra sectorului pre­lucrător. O serie de scule, dispozitive şi verificatoare necesare producţiei au fost executate cu multă întîrziere sau n-au fost executate de loc, în loc să se ocupe cu executarea S.D.V.-u­­rilor, cu întreţinerea şi repararea maşinilor, secţia sculerie şi sectorul mecanicului şef au fost şi ele nevoite să se încadreze în munca „în asalt", lucrînd pentru atelierele prelucră­toare. în primele nouă luni ale anu­lui sculeria şi-a consumat peste 700 ore­ maşini unelte şi circa 2500 ore­­lăcătuşerie din fondul său de timp, executînd piese şi repere pentru sec­toarele prelucrătoare. Neritmicitatea producţiei a dus, cum era de prevăzut, şi la folosirea neraţională a maşinilor şi a forţei de muncă (la turnătoria de fontă s-au lucrat peste 7000 ore peste norma de timp planificată), precum şi la o slă­bire a calităţii unor produse, în po­fida eforturilor făcute de mulţi mun­citori, ingineri şi tehnicieni pentru a îmbunătăţi calitatea produselor, nu­mărul reclamaţiilor venite în cursul primelor trei trimestre s-a ridicat la aproape 100. Dintre acestea o mare parte se referă la calitatea pieselor turnate în cadrul planului de colabo­rare, la suduri şi tratamente termice necorespunzătoare, la danturări, de pinioane ce nu corespundeau cerin­ţelor etc. Se impun măsuri operative învăţînd din experienţa activităţii sale din acest an, paralel cu lupta pentru recuperarea pe cit posibil a rămînerilor în urmă manifestate, con­ducerea uzinei „Mao Tze-dun“ tre­buie să ia din timp toate măsurile pentru a asigura încă din prima zi a anului ce vine o desfăşurarea ritmi­că a producţiei. Pentru aceasta între­prinderea dispune de toate condiţiile. Cunoaşterea cu circa trei luni îna­inte a sarcinilor de plan, dezbaterea largă a acestora cu colectivul de muncă, i-au creat posibilitatea să ia din vreme toate măsurile tehnico­­organizatorice necesare, să asigure o bună aprovizionare cu toate cele ne­cesare, să încheie din timp contrac­tele de cooperare. La rîndul său, forul tutelar este în acest an mai în mă­sură să pună de acord sarcinile de plan transmise uzinei cu capacităţile existente şi posibilităţile ei tehnice, evitînd pe viitor restructurările pla­nului petrecute în acest an. Ţinînd seama de sarcinile ce-i re­vin, conducerea uzinei trebuie să ma­nifeste mai multă preocupare pentru introducerea tehnicii noi, pentru răs­pândirea tot mai largă a normelor cu motivare tehnică. Ea are datoria să ţină seama în cea mai mare măsură de propunerile făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în cadrul dez­baterii sarcinilor de plan, introdu­­cînd pe cele mai valoroase din ele în planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice şi veghind la transpunerea lor în viaţă. In colaborare cu orga­nizaţiile de masă, conducerea uzinei trebuie să ducă o muncă de educare a colectivului în spiritul respectării stricte a prevederilor contractuale, a­­rătînd celor ce muncesc importanța pe care trebuie să o capete presti­giul „mărcii fabricii“ în întreprinde­rile beneficiare. De asemenea, o mun­că perseverentă pentru ridicarea ni­velului tehnic și profesional al ca­drelor de muncitori şi tehnicieni este o condiţie importantă pentru progre­sul activităţii întreprinderii. In 1961 colectivul uzinei „Mao Tze­­dun“ are în faţă sarcini de seamă. In frunte cu conducerea ei trebuie să dovedească că a învăţat din lip­surile manifestate şi că este în stare să le înlăture în mod operativ şi ra­dical. GH. RAZVAN S­TANTE Echipa de control obştesc pe teren... Piaţa Unirii. Forfota obişnuită. Zeci şi zeci de cumpărători bucureşteni îşi fac tîrguielile. La un Aprozar s-a strîns lume multă. Vînzătorul e foar­te grăbit. Trînteşte repede zarzavatu­rile pe cîntar. Talgerele se mişcă în sus şi în jos. Cumpărătorul nici n-a apucat să vadă bine cit i s-a cîntă­­rit, că zarzavaturile i-au și fost răs­turnate în coş. Vocea vînzătorului : — Altcineva la rînd... Martori neobservați la cele petre­cute, tovarășii din echipa de control obștesc au intervenit însă prompt. Marfa e pusă din nou pe cîntar, care arată că graba vînzătorului a însemnat înşelarea cetăţeanului cu un număr apreciabil de grame. Fap­tul e consemnat în procesul verbal pentru a se lua măsuri. Este unul din cazurile pe care le-a sesizat şi rezolvat echipa de control obştesc compusă din tovarăşii Ştefan Diaconovici, Cornelia Trifan şi Vasi­le Dănilă. Privirea de gospodar atent şi e­­xigent a echipelor de control obştesc observă, pretutindeni în unităţile de deservire a populaţiei, detalii ale a­­cestei deserviri pe care cetăţenii în cauză, adesea ei înşişi grăbiţi, nu le remarcă sau le trec cu vederea. In acest fel, aceste echipe aduc o însem­nată contribuţie la îmbunătăţirea ac­tivităţii respectivelor unităţi. Cine sunt aceşti reprezentanţi ai o­­piniei obşteşti, cum muncesc ei ? Membrii echipei de care am amin­tit, bunăoară, sunt toţi fruntaşi la locul lor de muncă — întreprinderea „Pi­rogov", se bucură de încredere şi stimă. Şi prin modul cum îşi înde­plinesc sarcina de control obştesc au dovedit că merită aceste aprecieri. Să mergi pe teren şi să consem­nezi aspectele negative pe care le vezi, n-ar fi lucru prea complicat. Dar nu astfel şi-au propus ei să lu­creze. Niciodată nu trec prin unităţi­le de deservire ca simpli vizitatori. Din contra, cercetează cu atenţie to­tul , şi ţinuta personalului şi calitatea mărfurilor şi ungherele care scapă poate privirilor la prima privire. In astfel de unghere au fost găsite la bufetul „Dobrogea“ şi la restaurantul „Sighişoara“, de exemplu, chiftele nu suficient de proaspete care au fost scoase imediat din vînzare. Pot fi date numeroase exemple ale felului în care această echipă a con­tribuit la îmbunătăţirea deservirii populaţiei. De pildă, în urma sesizărilor ei, Tehnometalul din B-dul G. Coşbuc nr. 1 este acum aprovizionat cu o gamă mai bogată de sortimente pentru se­zonul actual ca : tablă, sîrmă, bur­lane. De asemenea, datorită inter­venţiilor echipei, direcţia O.C.L.­­Tudor Vladimirescu a luat măsuri de sancţionare a vînzătorilor de la Ali­mentara din Calea Moşilor nr. 83, care nu se comportau atent cu cum­părătorii. Munca de educare a lucrătorilor din comerţul de stat este una din cele mai importante laturi ale activităţii echipei. Dar nu mai puţină importanţă acordă echipa de control obştesc educării cetăţenilor. Nimic nu poate contribui doar mai bine la o bună deservire decit exigenţa cumpărăto­rilor înşişi. Demonstrînd concret, la faţa locului, necesitatea ca cetăţenii să fie atenţi asupra felului cum sunt deserviţi, echipa de control obştesc determină pe cumpărători să ia atitu­dine faţă de comportările necinstite, să semnaleze lipsurile observate, să creeze o opinie de masă împotriva tuturor neregulilor ce se manifestă. De la un control la altul echipa de control obştesc constată lipsuri mai puţine. Membrii echipei sunt primii care se bucură, înseamnă că activi­tatea lor — alături de cea a nume­roase alte echipe — dă roade. G. CONSTANTIN "ST Româ­ni­a liberă SALA ATENEULUI R.P.R. Găz­duieşte vineri, 2 decembrie, ora 20, un concert de muzică veche dat de Filarmonica de Stat „George Enes­­cu". LA CASA RAIONALA DE CULTU­RA din Sighet, a avut loc ieri un semi­nar raional la care au participat direc­tori şi bibliotecari din raion. Cu acest prilej s-a discutat despre organizarea muncii culturale pe perioada de iarnă. UN CONCURS GHICITOARE cu­ tema : „Viaţa tineretului în litera­tura de după 23 August 1944“ va fi organizat duminică, 4 decembrie,­­ ora 20,30 la Casa de cultură a stu­denţilor „Grigore Preoteasa“ din Ca-­­ pitală. Concursul im. fi dotat cu premii. TEATRUL SECUIESC DE STAT din Tg. Mureş, la invitaţia muncitorilor uzinelor chimice „Karl Marx“ şi a ce­lor de la fabrica de geamuri din Tîr­­năveni, prezintă aici o serie de spec­tacole. Colectivul teatrului tîrgmureşan a plecat în turneu cu piesa : „Scrisori­­ de dragoste“ de Virgil Stoenescu, spec­tacol pe care-l va prezenta şi în unele localităţi din Regiunea Cluj. LA CASA DE CULTURĂ a Sin­dicatelor din Baia Mare s-a înfiin­ţat un cineclub. Prin organizarea acestuia, se urmăreşte familiari­zarea celor înscrişi cu arta şi teh­nica cinematografică. In cadrul ci­­neclubului se ţin lecţii, au loc pro­iectări de filme. Membrii cineclubu­­lui şi-au propus să realizeze un film din viaţa muncitorilor fores­tieri. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT din Braşov a prezentat ieri pen­tru muncitorii fabricii „Desrobirea“ co­­media-farsă „Un milion pentru un su­­rîs“ de­ A. Sofronov, care s-a bucurat de un binemeritat succes. După termi­narea spectacolului, muncitorii s-au în­treţinut cu artiştii despre felul cum a fost realizat spectacolul. NUMĂRUL VIITOR al colecţiei „Biblioteca pentru toţi", ce va a­­pare sîmbătă, 3 decembrie, va cu­prinde „Reportaj cu ştreangul de gît“ de Julius Fucik. O delegaţie culturală birmană a sosit în Capitală Miercuri la amiază a sosit în Capita­lă o delegaţie culturală birmană, alcă­tuită din U Than Sein, secretar parla­mentar în Ministerul Culturii al Uniu­nii Birmane, U Tin Oc, adjunct al se­cretarului permanent în Ministerul Cul­turii, şi U Tha Myat, directorul Institu­tului pentru cultura unională. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului învăţămîntului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., prof. Stanciu Stoian, se­cretar general al Ligii Române de prie­tenie cu popoarele din Asia şi Africa, de funcţionari superiori în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Invă­­ţămîntului şi Culturii. Miercuri după-amiază delegaţia a făcut o vizită la Ministerul învăţămîn­tului şi Culturii, unde a fost primită de Constanţa Crăciun. Au fost de faţă funcţionari superiori din Ministerul Învăţămîntului şi Cultu­rii şi Ministerul Afacerilor Externe. Întrevederea s-a desfăşurat într-o at­mosferă prietenească. Oaspeţii birmani au vizitat Institu­tul de folclor, iar seara au vizionat o gală de filme românești. (Agerpres) " Deschiderea expoziţiei ,,Lev Nicolaevici Tolstoi“ Miercuri la amiază, la Muzeul ro­­mîno-rus din Capitală s-a deschis ex­poziţia „Lev Nicolaevici Tolstoi“ orga­nizată de Muzeul romîno-rus cu prile­jul comemorării la 50 de ani de la moar­tea marelui scriitor. Au participat reprezentanţi ai Minis­terului învăţămîntului şi Culturii, oa­meni de artă şi cultură, un numeros pu­blic. Au fost de faţă reprezentanţi ai Am­basadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cuvintul de­­ deschidere a fost rostit de Scarlat Calimachi, directorul muzeu­lui, care a evocat marea personalitate a lui L. N. Tolstoi. Expoziţia cuprinde ediţii din operele marelui scriitor rus tipărite în ţara noa­stră înainte şi după 23 August 1944, ediţii rare ruse, printre care ediţia ju­biliară a operei „Război şi Pace“, din 1912, reproduceri du­pă opere ale mari­lor pictori şi gravori ruşi — contem­porani cu L. N. Tolstoi — şi numeroase fotografii înfăţişînd aspecte din viaţa scriitorului, precum şi scene din opera sa dramatică. (Agerpres) „Crai Nou" în repertoriul artiştilor amatori din Rm. Vîlcea După succesele repurtate cu piesa „Vlaicu şi feciorii lui“ de Lucia De­metrius, care a fost jucată în oraşul Rm. Vîlcea şi în comunele raionu­lui, colectivul de artişti amatori ai Casei raionale de cultură din Rm. Vîlcea au pregătit opereta „Crai Nou“ de Ciprian Porumbescu. La realizarea acestui spectacol şi-au dat concursul corul şi orchestra semisim­­fonică a Casei de cultură din Rm. Vîlcea. (ALEXANDRU REZEA — corespondent voluntar). «* Astăzi de­­la ora 14.15­­pe stadionul Giuleşti din Capitală echipa de fotbal Empor Rostock (R.D. Germană) îşi în­cepe turneul în ţara noastră, întîlnind echipa Rapid. In cel de-al doilea joc, echipa Em­por va întîlni duminică tot pe stadionul Giuleşti echipa bucureşteană Progresul. Fotbaliştii germani îşi vor încheia tur­neul la 7 decembrie la Bacău unde vor juca în compania echipei locale Di­namo. • Turneul internaţional universitar de volei, la care participă selecţionate masculine din U.R.S.S., R. P. Romînă, Italia, R. P. Polonă, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, s-a deschis miercuri seara la Praga. In primul meci al competiţiei echipa stu­denţească din R. P. Romînă a învins echipa studenţilor italieni cu scorul de 3-0 (17-15 , 15,11 , 15-4). • Echipa de fotbal Petrolul Ploieşti a susţinut marţi la Tirania al doilea meci de la sosirea în R.P. Albania ju­­cind cu echipa Partizan. Gazdele au repurtat victoria cu scorul de 5-0 (2-0).­­ Turneul final al campionatului re­publican de șah a continuat miercuri cu disputarea partidelor cuprinse in runda a 5-­a. In cea mai interesantă partidă Drimer l-a învins cu negrele pe Ghiţescu. Bălănel a cîştigat la Puşca­­şu şi Nacht la Ungureanu. Partidele Szabo-Radovici, Nicoleanu-Mititelu, Ha­­lic-Rădulescu s.au terminat remiză. In clasament conduce Nacht cu 37­ puncte urmat de Gheorghiu, Pavlov şi Mititelu cu cite 3 puncte şi o partidă întreruptă. • Cea de-a treia partidă a meciului dintre Konarkowska şi Nicolau s-a în­trerupt cu avantaj de partea şahistei po­loneze. Scorul este in prezent­­ Va-Vs în favoarea Alexandrei Nicolau care a cîş­tigat cea de-a doua partidă. • Turneul internaţional de şah al ţă­rilor baltice, desfășurat la Leningrad sub deviza „Mare­a Baltică — Marea Păcii“ s-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic Mark Taimanov. El a totalizat 872 puncte din 11 posibile. Pe locul doi s-­a clasat marele maestru W. Unzicker (R.F. Germană) cu 8 puncte, iar pe locul trei A. Gipslis (R.S.S. Le­tonă) cu 772 puncte. SImm Jlt* fii w kmmm Wmf a*,­­v î Printre numeroasele acţiuni pe care Ie-a întreprins Consiliul Regional A.RL.U.S.-Suceava, se numără şi organizarea expoziţiilor volante pe diferite teme care oglindesc realizările economice ale Uniunii Sovietice şi ale ţării noastre. In clişeu : Un grup de vizitatori în faţa panourilor unei astfel de expoziţii organizate zilele acestea. Foto : A. CONSTANTINESCU CRONICA DISCULUI Clasici vienezi interpretaţi sub bagheta maestrului George Georgescu Recent, au fost puse la îndemîna publicului două discuri micro, con­­ţinînd lucrări de Haydn şi Mozart, în interpretarea orchestrei simfoni­ce a Filarmonicii „George Enescu“, aflată sub bagheta artistului poporu­lui George Georgescu. Iată un fapt artistic important, care nu trebuie să scape atenţiei iubitorilor de mu­zică şi cronicarilor. Din punct de vedere al „econo­miei“ discului, E.C.E.-042 are avanta­­jul cuprinderii a două mari lucrări din repertoriul haydnian : Simfonia nr. 104 în Re major (—Londoneza supranumită „Cimpoiul“—) şi Con­certul pentru violoncel şi orchestră în Re major. Interpretarea ambelor este caracterizată de aceeaşi concep­ţie serioasă, aşezată, punînd accen­tul pe plinătatea sonoră, pe solidi­tatea construcţiei, şi estompînd latura de divertisment care mai subzista în creaţia clasicilor vienezi. Acest lucru reiese chiar din puţinele măsuri ale introducerii lente la Simfonie, care sună mai dramatic decît de obicei, cu dimensiuni beet­­hoveniene, din tempo-ul foarte moderat, care nu cedează nicicînd în faţa zburdălniciei, a vervei umoristice. Pasul este tot timpul înfipt în pămînt, înţelept şi matur. Iată un Haydn puternic şi echili­­brat, dar mai puţin voios. Radu Aldulescu ne oferă, ca solist al Concertului, o demonstraţie a teh­nicii sale temeinice, a consistenţei, nedezminţite, a tonului, care ni se înfăţişează permanent de o prezenţă masivă. Dar Haydn nu pretinde, totuşi, un mai mare rafinament, o diferenţiere mai cizelată a frazării, a planurilor, care să-l deosebească de abundenţa expresiei din marile Concerte romantice ? Iar în final, oare veselia refrenului nu este prea „camuflată“ de tărăgănarea excesivă a mişcării ? S-a mai pus, nu odată, în presa noastră, problema înregistrării lucră­­rilor concertante. Aducerea prea în faţă a solistului strică echilibrul sonor şi — în cazul de faţă — exage­rează dăunător latura „materială“ a execuţiei violoncelistice, ca o foto­grafie luată prea de aproape. Discul Mozart, E.G.E.-055 ni s-a părut, dintre cele două, mai atrăgă­tor. Există şi aci o diferenţă netă, în ce priveşte calitatea tehnică a în­registrării, între Uvertura la „Nunta lui Figaro“, care sună mai uscat şi cu o supradimensionare nenaturală a suflătorilor faţă de coarde, şi „Simfonia concertantă“, lucrarea cea mai frumos realizată dintre toate. Relaţia cvartetului de suflători (Ion Danieloboi, Octavian Popa-clarinet, Ion Bădănoiu-corn, Dimitrie Alec­­sandrescu-fagot) faţă de ansamblul simfonic este mult mai firească, sonoritatea generală mai unitară şi echilibrată. Timbrul fiecărui instru­ment solist apare bine pus în evi­denţă, luminînd calităţile interpreţi­lor, care sunt mari, şi subliniază meritele şcolii interpretative româ­neşti în acest domeniu ; preferinţa noastră merge, totuşi, cu puţin, către clarinet şi corn. ALFRED HOFFMAN Joi 1­­decembrie 1960 — 2017 TEATRE Romeo şi Julietta, 19,30 : Teatrul de O­­peră şi Balet al R.P.R.; Regele Lear, 19,30: National 1.­­ L. Caragiale (sala Comedia); Titanic vals, 19.30: Naţional l. L. Caragiale (sala Studio); Cyrano 19,30: Armatei (sala­ Ma- Musafiri nepoftiţi 20: Armatei (sala Studio); Sfinte, Ioana, 19.30: Mu­nicipal (sala Matei Mih­ei); Trei gene­rări 19 3°: Munkai (sal­a Filimon Siriu); Scurtă convorbire, 19.30- Teatrul pentru copii şi tineret (sala din C. Mii­­le); Nota zero la purtare, 19.30: Tea­trul pentru copii şi tineret (sala Liber­­tatea); Aristocraţii, 19.30: Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; S-a intlmplat la nr. 13, orele 20: Evreiesc de Stat; Specta­col cedat, 19.30: Opereta; Artiştii pă­durii, 15: Ţăndărică (sala Orfeu); Pun­guţa cu doi bani, 16: Ţăndărică (sala din Academiei); Din cintecele şi dan­­surile popoarelor, 20: Ansamblul de cintece și dansuri al C.C.S.; Revista o­­glinzilor, 20: „C. Tănase“ (sala Sa­­voi); Vitamina Ai... muzica, 20: „C. Tă­nase“ (sala Victoria); Stelele Sofiei, 20.30: Circul de Stat. Darch­e — Pa­tria; Cuibul vultu­rilor: Republica, I. C. Frimu, înfrăţi­rea între popoare, Mioriţa, 1 Mai; Marea mă cheamă: Magheru, Gh. Doja, Arta; Hanul din Spessart: V. Alecsan­­dri, Maxim Gorki; Discipolul diavolu­lui, Bucureşti, 23 August, N. Bălcescu; Muntele: Elena Pavel; De la Apenini la Anzi: Drumul Serii; Unirea; Donca Simo; Alo... Aţi greşit numărul: Lu­mina; Mamelucul; Central; Culisele va­­rieteului: Victoria; Munca; Oameni şi stinci 13 Septembrie, Libertăţii; Pana de aur — O zi pierdută — Gimnastică acrobatică — Gimnastică artistică — Tema, nr. 1 — Curăţenia şi dezinfecţia — Silinţa şi tehnica nr. 16/1960: Tim­puri Noi; Nopţile Cabiriei, Tineretului; Cad frunzele: Griviţa, 30 Decembrie; Palatul de cleştar: AL Popov, Volga; în umbra legii: 8 Martie, Al. Sahia; Portul fără apă: Cultural; Bădăranii: V. Roaită, Moşilor; Miciman Panin, G. Bacovia, M. Eminescu; Normandie- Niemen: Flacăra, Olga Bande; Pasărea cerului: T. Vladimirescu; Departe de patrie: C-tin David; Don Quijotte : 16 Februarie; Nopţi albe: Iile Pintilie; Doamna cu căţelul: Popular; Norii pă­răsesc cerul: 8 Mai; Pământ desţelenit (ambele serii): Floreasca; Enrico Ca­ruso; G. Coşbuc; Bîtă, ieşi din sac I: Aurel Vlaicu: Şapte mirese pentru şapte fraţi: B. Delavrancea. 18,30 ; Informaţii­le după amiezii; 18,35 . Emisiune li­­terară pentru tinere­tul şcolar : „Teme şcolare“ — satiriza­­rea educaţiei burgheze oglindită în schiţele lui I. L. Caragiale; 19,39: Tran­smisie de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. a spectacolului „Aristocraţii“ comedie în 4 acte de N. Pogodin, traducere de Al. Philippide și C. Diocler, în pauze. Jurnalul televiziunii, poşta televiziu­nii și ultimele știri« AIM1 tele!* Viitoare premiere ale teatrelor bucureştene După un început de stagiune destul de sărac în premiere şi deci în spectacole noi, actuala activita­te a colectivelor teatrale bucureşte­ne pregăteşte pentru viitorul apro­piat, lunile decembrie 1960 şi ia­nuarie­­ 1961 un reviriment. Piesele, operele, baletele, concertele de estradă, operetele ce se află în pre­gătire sau în faza de finisare sînt din cele mai variate, de la piese originale româneşti, pînă la piese clasice, de la Wagner pînă la pro­ducţia unor tineri compozitori ro­dini. Astfel, TEATRUL DE OPERĂ ŞI BALET AL R.P.R. va prezenta în­tr-o montare îmbunătăţită „Maeştrii cîntăreţii din Nürenberg“ de Richard Wagner, în regia lui V. Panait Cot­­tescu, scenografia lu. Th. Kiriakoff- Suruceanu şi sub conducerea muzicală a lui Mihai Brediceanu. Tot pe pri­ma noastră scenă lirică va avea loc în curînd premiera celebrului balet a lui P. I. Ceaikovski „Spărgătorul de nuci“ în regia şi coregrafia Tildei Urseanu şi sub conducerea muzicală a lui C. Petrovich Decorurile vor fi semnate de Paula Brîncoveanu. După premiera piesei „Oameni care tac“ de Al. Voitin în regia lui Mi­hai Berechet şi care a avut loc săp­­tămîna trecută, TEATRUL NA­ŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ va prezenta „Judecătorul din Za­­lameea“ de Calderon de la Barca, în direcţia de scenă a tînărului regizor Dinu Cernescu. TEATRUL MUNICI­­PAL a prezentat şi el zilele acestea premiera noii piese a lui Mihai Be­­niuc, „întoarcerea“. Pusă în scenă de artistul emerit Ion Olteanu şi avînd decorurile semnate de G. Ştefănescu, spectacolul cuprinde în distribuţie pe Şt. Ciubotăraşu, Sep­­timiu Sever, George Măruţă, Ileana Predescu. De asemenea, la Tea­trul Municipal se află în fază de finisare spectacolul cu piesa lui Tennesee Williams „Menage­­ria de sticlă“ în regia lui Dinu Ne­­greanu și cu artista poporului Lu­cia Sturza-Bulandra în rolul ti­tular. Se repetă de asemenea, pie­sa tinerei autoare de culoare Lorraine Hainsbury, „Un strugure în soare“, „Soldatul Svoic", drama­tizare după Iaroslav Haşek şi „Re­gele Diogene şi un butoi“, comedie de Spiros Mellas. Cele două noi teatre de curînd în­fiinţate - TEATRUL DE COME­DIE şi TEATRUL PENTRU CO­­PIl ŞI TINERET au început şi ele lucrul. Astfel, TEATRUL DE COMEDIE va prezenta în curînd „Celebrul 102“ de Al. Mirodan, în regia maes­trului emerit al artei Mony Gheler­­ter cu Radu Beligan în rolul prin­cipal şi „Burghezul gentilom“ în regia lui Lucian Giurchescu. La „TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET“, D. D. Neleanu şi Tudorel Popa pun în scenă comedia lui H. Nicolaide, „Băieţii veseli" în vreme ce tînărul regizor Ion Cojar lucrează la „Prima întîlnire" de Sîrkina, spec­tacol în care vor juca toţi actorii teatrului şi la­­„Marţienii“ — o foarte nostimă comedie pentru copii a scriitorului sovietic Mihail Liber. De asemenea, Radu Penei­ulescu pune în scenă „Micuţa Dorri­“ dra­matizare după celebrul roman al lui Charles Dickens. TEATRUL ARMATEI anunţă de asemenea două premiere apropiate şi anume : „Antoniu şi Cleopatra“ de W. Shakespeare în regia lui Geor­ge Teodorescu şi piesa tinerei debu­tante în dramaturgie, Angela Nicu­­lescu-Plati „Cînd înfloresc migdalii"* în regia lui Mircea Avram. La TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.-Giulești se lucrează de ase­menea intens. Premierele pe care le vom vedea în viitoarele două luni Pe scena din Giulești, vor fi „Puterea întunericului“ de Lev Tolstoi în regia lui Mihail Dimiu şi „Mariana Pineda“ de Federigo Garcia Lorca, în regia Getei Vlad, avînd-o pe talentata actriţă Marga Anghelescu în rolul principal. TEATRUL EVREIESC DE STAT are şi el un bogat program pentru viitoarele două luni. Astfel e aproa­pe gata spectacolul cu piesa „Un milion pentru un surîs“ în regia lui George Teodorescu. In luna ianuarie, teatrul va prezenta „Profesorul Mamloc" de Fr. Wolk în regia lui F. Auerbach și un spectacol de satiră și umor intitulat „De la A la Z“ de Berg și Flavius. TEATRUL DE OPERETA va pre­zenta în decembrie noua operetă a artistului emerit Gherase Dendrino „Lissistrata" pe un libret după Aristofan, de Nicuşor Constantines­­cu şi George Voinescu. Sunt anga­jate în spectacol cele mai bune for­ţe ale teatrului, dintre care desprin­dem pe Ion Dacian, Silly Popescu, Virginica Romanovschi, Maria Wau­­vrina, Gabriel Gheorghiu, Viorel Chirideanu, Cella Tănăsescu. In sfîrşit, TEATRUL „ŢĂNDĂRI­CĂ“ pregăteşte două spectacole pentru cei mici. E vorba de piesa pentru preşcolari „Doctorul Au, mă doare“ de Vadim Korostelev, pusă în scenă de Ştefan Lenkisch, cu pă­puşi de Ella Conovici şi de ,,Harap Alb" spectacol de marionete, după Ion Creangă. Aşadar, teatrele Capitalei oferă in viitoarele două luni spectatori­lor lor, un program bogat şi variat. Şi nu ne rămîne decit să aşteptăm realizarea lui.

Next