Romînia Liberă, decembrie 1960 (Anul 18, nr. 5017-5043)
1960-12-01 / nr. 5017
S-a sesizat, s-a rezolvat locuitorii din preajma autobazei I.R.T.A. situată în strada Epicol, Bironul V. I. Lenin din Capitală, au reclamat acum cîtva timp că autobaza parchează autocamioanele pe ambelepărţi ale străzii, că zgomotul motoarelor ţinute în funcţiune, clacsonările, de multe ori fără rost, ciocăniturile produse cu ocazia reparaţiilor le făceau de multe ori imposibilă odihna. Organele care iau cercetat cazul ne informează că au fost luate măsuri pentru înlăturarea acestor neajunsuri. Menţionăm dintre măsurile luate: interzicerea parcării în stradă a vehiculelor în timpul nopţii, oprirea motoarelor la maşinile care staţionează mai mult de o jumătate de oră, menţinerea curăţeniei etc. De mult se simţea nevoia în satul Tîncăbeşti, comuna Cioflinceni, Raionul Snagov, a unui punct farmaceutic, căci pentru orice fel de medicament cetăţenii erau nevoiţi să meargă pînă în comună sau la centrul de raion. La sesizarea cetăţenilor din satul Tîncăbeşti, oficiul farmaceutic regional a răspuns prompt prin înfiinţarea punctului farmaceutic solicitat. In strada Oltarului, Raionul 1 Mai din Capitală, funcţionează şcoala de 7 ani nr. 23. Sute de copii se perindă zilnic pe această stradă cu o circulaţie de vehicule foarte intensă. Cetăţenii din împrejurimi iau solicitat forurilor competente să interzică circulaţia vehiculelor pe strada Oltarului, în vederea prevenirii accidentelor. Organele Direcţiei Miliţiei Capitalei, în urma cercetărilor pe teren,au luat măsuri pentru interzicerea circulaţiei în ambele sensuri pe strada Oltarului. *1 Şantiere săteşti In ultima lună, In Regiunea Galaţi a început construcţia a aproape 500 de case în mediul rural. La fiecare 13 familii de colectivişti din regiune, una şi-a construit în ultimii patru ani, casă nouă. Veniturile obţinute de către membrii gospodăriilor agricole colective, a făcut posibil ca de la un an la altul ei să-şi îmbunătăţească continuu condiţiile de viaţă. Comune care în trecut erau formate numai din case mici, acoperite cu stuf, paie sau coceni, îşi schimbă tot mai mult înfăţişarea. Aşa de exemplu satele Băile, Balta Albă, Perişoru, Şuţeşti ca şi multe altele din Raionul Filimon Sîrbu, raion cu agricultura colectivizată, sunt astăzi de nerecunoscut. Alături de şcoli şi cămine culturale noi au fost construite un mare număr de case spaţioase, acoperite cu tablă sau ţiglă. In satul Perişoru, 100 familii de colectiviști și-au ridicat în ultimii ani case noi. In sat pot fi văzute acum tot atîtea antene de radio. La 16 noiembrie colectivul fabricii de zahăr Chitila şi-a realizat planul anual de producţie. Totodată s-au obţinut economii peste Plan pînă la data de 30 octombrie în valoare de 1.469.000 lei depăşindu-şi astfel angajamentul luat în clişeu , ing. chimist Dumitru Costache şi tehniciană Florica Dascălu controlînd alcalinitatea zemurilor de zahăr Foto : agerpres RE (Urmare din pag. 1-anteriori au dus la situaţia existentă. Ceea ce primează în nerealizarea planului de cooperare sunt o seamă de lipsuri proprii ale întreprinderii, de loc neînsemnate. Aceste lipsuri au pornit de la însăşi defalcarea planului de producţie, serviciul de planificare al uzinei (şeful serviciului ing. Dănilă) lansînd cu întîrziere unele comenzi. De aici şi o întîrziere substanţială în organizarea întreprinderii ; de aici şi munca neritmică „în asalt“, cu întregul său cortegiu de consecinţe nefavorabile asupra activităţii întreprinderii. Decalajul între secţiile primare (turnătorie, forjă, tratament termic) şi cele prelucrătoare nu s-a putut respecta, piesele turnate au sosit cu mare întîrziere la secţiile prelucrătoare, ceea ce a dus la suprasolicitarea maşinilor. Întîrzierea în lansarea planului de producţie în secţii cit şi insuficienta urmărire a fabricaţiei s-au soldat, printre altele, cu înregistrarea unui procent ridicat de rebuturi la piesele turnate. La turnătoria de oţel, bunăoară, din rebutul rezultat peste cel admis se puteau realiza 9 unităţi de pompaj, iar la turnătoria de fontă din cantitatea de oţel rebutat în plus peste coeficientul admis s-ar fi putut realiza toate elementele de fontă cu care se puteau echipa 23 pompe triplex sau 27 cazane de aburi. Procentul mare de rebuturi în turnătorii se datorează — după însăşi afirmaţiile şefului serviciului metalurgic ing. D. Neamţu — în afară de cauzele amintite, insuficientei pregătiri a procesului tehnologic, lipsei de atenţie ce s-a dat controlului şi supravegherii producţiei, pe anumite faze ale desfăşurării sale. Astfel, din cauza nepregătirii cu atenţie a formelor, atunci cînd piesele erau gata turnate s-a constatat, fie la curăţire fie la prelucrare, că ele prezintă porozităţi sau incluziuni de zgură şi deci nu pot fi utilizate. Trebuie spus că lipsurile manifestate în turnătorii se datoresc şi faptului că maiştrii şi tehnicienii nu au fost suficient îndrumaţi de conducerea tehnică a uzinei să-şi exercite adevăratul rol de conducători şi supraveghetori ai producţiei, în loc să îndrume îndeaproape pe muncitori în respectarea procesului tehnologic, din cauza organizării defectuoase a muncii, unii maiştri sunt nevoiţi să facă pe dispecerii, alergînd pe la sectoare şi servicii după comenzi, documentaţii, desene etc. Alte deficienţe Pregătirea în mare grabă a fabricaţiei, uneori chiar pe parcursul executării producţiei, a avut influenţe nefavorabile şi asupra sectorului prelucrător. O serie de scule, dispozitive şi verificatoare necesare producţiei au fost executate cu multă întîrziere sau n-au fost executate de loc, în loc să se ocupe cu executarea S.D.V.-urilor, cu întreţinerea şi repararea maşinilor, secţia sculerie şi sectorul mecanicului şef au fost şi ele nevoite să se încadreze în munca „în asalt", lucrînd pentru atelierele prelucrătoare. în primele nouă luni ale anului sculeria şi-a consumat peste 700 ore maşini unelte şi circa 2500 orelăcătuşerie din fondul său de timp, executînd piese şi repere pentru sectoarele prelucrătoare. Neritmicitatea producţiei a dus, cum era de prevăzut, şi la folosirea neraţională a maşinilor şi a forţei de muncă (la turnătoria de fontă s-au lucrat peste 7000 ore peste norma de timp planificată), precum şi la o slăbire a calităţii unor produse, în pofida eforturilor făcute de mulţi muncitori, ingineri şi tehnicieni pentru a îmbunătăţi calitatea produselor, numărul reclamaţiilor venite în cursul primelor trei trimestre s-a ridicat la aproape 100. Dintre acestea o mare parte se referă la calitatea pieselor turnate în cadrul planului de colaborare, la suduri şi tratamente termice necorespunzătoare, la danturări, de pinioane ce nu corespundeau cerinţelor etc. Se impun măsuri operative învăţînd din experienţa activităţii sale din acest an, paralel cu lupta pentru recuperarea pe cit posibil a rămînerilor în urmă manifestate, conducerea uzinei „Mao Tze-dun“ trebuie să ia din timp toate măsurile pentru a asigura încă din prima zi a anului ce vine o desfăşurarea ritmică a producţiei. Pentru aceasta întreprinderea dispune de toate condiţiile. Cunoaşterea cu circa trei luni înainte a sarcinilor de plan, dezbaterea largă a acestora cu colectivul de muncă, i-au creat posibilitatea să ia din vreme toate măsurile tehnicoorganizatorice necesare, să asigure o bună aprovizionare cu toate cele necesare, să încheie din timp contractele de cooperare. La rîndul său, forul tutelar este în acest an mai în măsură să pună de acord sarcinile de plan transmise uzinei cu capacităţile existente şi posibilităţile ei tehnice, evitînd pe viitor restructurările planului petrecute în acest an. Ţinînd seama de sarcinile ce-i revin, conducerea uzinei trebuie să manifeste mai multă preocupare pentru introducerea tehnicii noi, pentru răspândirea tot mai largă a normelor cu motivare tehnică. Ea are datoria să ţină seama în cea mai mare măsură de propunerile făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni în cadrul dezbaterii sarcinilor de plan, introducînd pe cele mai valoroase din ele în planul de măsuri tehnico-organizatorice şi veghind la transpunerea lor în viaţă. In colaborare cu organizaţiile de masă, conducerea uzinei trebuie să ducă o muncă de educare a colectivului în spiritul respectării stricte a prevederilor contractuale, arătînd celor ce muncesc importanța pe care trebuie să o capete prestigiul „mărcii fabricii“ în întreprinderile beneficiare. De asemenea, o muncă perseverentă pentru ridicarea nivelului tehnic și profesional al cadrelor de muncitori şi tehnicieni este o condiţie importantă pentru progresul activităţii întreprinderii. In 1961 colectivul uzinei „Mao Tzedun“ are în faţă sarcini de seamă. In frunte cu conducerea ei trebuie să dovedească că a învăţat din lipsurile manifestate şi că este în stare să le înlăture în mod operativ şi radical. GH. RAZVAN STANTE Echipa de control obştesc pe teren... Piaţa Unirii. Forfota obişnuită. Zeci şi zeci de cumpărători bucureşteni îşi fac tîrguielile. La un Aprozar s-a strîns lume multă. Vînzătorul e foarte grăbit. Trînteşte repede zarzavaturile pe cîntar. Talgerele se mişcă în sus şi în jos. Cumpărătorul nici n-a apucat să vadă bine cit i s-a cîntărit, că zarzavaturile i-au și fost răsturnate în coş. Vocea vînzătorului : — Altcineva la rînd... Martori neobservați la cele petrecute, tovarășii din echipa de control obștesc au intervenit însă prompt. Marfa e pusă din nou pe cîntar, care arată că graba vînzătorului a însemnat înşelarea cetăţeanului cu un număr apreciabil de grame. Faptul e consemnat în procesul verbal pentru a se lua măsuri. Este unul din cazurile pe care le-a sesizat şi rezolvat echipa de control obştesc compusă din tovarăşii Ştefan Diaconovici, Cornelia Trifan şi Vasile Dănilă. Privirea de gospodar atent şi exigent a echipelor de control obştesc observă, pretutindeni în unităţile de deservire a populaţiei, detalii ale acestei deserviri pe care cetăţenii în cauză, adesea ei înşişi grăbiţi, nu le remarcă sau le trec cu vederea. In acest fel, aceste echipe aduc o însemnată contribuţie la îmbunătăţirea activităţii respectivelor unităţi. Cine sunt aceşti reprezentanţi ai opiniei obşteşti, cum muncesc ei ? Membrii echipei de care am amintit, bunăoară, sunt toţi fruntaşi la locul lor de muncă — întreprinderea „Pirogov", se bucură de încredere şi stimă. Şi prin modul cum îşi îndeplinesc sarcina de control obştesc au dovedit că merită aceste aprecieri. Să mergi pe teren şi să consemnezi aspectele negative pe care le vezi, n-ar fi lucru prea complicat. Dar nu astfel şi-au propus ei să lucreze. Niciodată nu trec prin unităţile de deservire ca simpli vizitatori. Din contra, cercetează cu atenţie totul , şi ţinuta personalului şi calitatea mărfurilor şi ungherele care scapă poate privirilor la prima privire. In astfel de unghere au fost găsite la bufetul „Dobrogea“ şi la restaurantul „Sighişoara“, de exemplu, chiftele nu suficient de proaspete care au fost scoase imediat din vînzare. Pot fi date numeroase exemple ale felului în care această echipă a contribuit la îmbunătăţirea deservirii populaţiei. De pildă, în urma sesizărilor ei, Tehnometalul din B-dul G. Coşbuc nr. 1 este acum aprovizionat cu o gamă mai bogată de sortimente pentru sezonul actual ca : tablă, sîrmă, burlane. De asemenea, datorită intervenţiilor echipei, direcţia O.C.L.Tudor Vladimirescu a luat măsuri de sancţionare a vînzătorilor de la Alimentara din Calea Moşilor nr. 83, care nu se comportau atent cu cumpărătorii. Munca de educare a lucrătorilor din comerţul de stat este una din cele mai importante laturi ale activităţii echipei. Dar nu mai puţină importanţă acordă echipa de control obştesc educării cetăţenilor. Nimic nu poate contribui doar mai bine la o bună deservire decit exigenţa cumpărătorilor înşişi. Demonstrînd concret, la faţa locului, necesitatea ca cetăţenii să fie atenţi asupra felului cum sunt deserviţi, echipa de control obştesc determină pe cumpărători să ia atitudine faţă de comportările necinstite, să semnaleze lipsurile observate, să creeze o opinie de masă împotriva tuturor neregulilor ce se manifestă. De la un control la altul echipa de control obştesc constată lipsuri mai puţine. Membrii echipei sunt primii care se bucură, înseamnă că activitatea lor — alături de cea a numeroase alte echipe — dă roade. G. CONSTANTIN "ST România liberă SALA ATENEULUI R.P.R. Găzduieşte vineri, 2 decembrie, ora 20, un concert de muzică veche dat de Filarmonica de Stat „George Enescu". LA CASA RAIONALA DE CULTURA din Sighet, a avut loc ieri un seminar raional la care au participat directori şi bibliotecari din raion. Cu acest prilej s-a discutat despre organizarea muncii culturale pe perioada de iarnă. UN CONCURS GHICITOARE cu tema : „Viaţa tineretului în literatura de după 23 August 1944“ va fi organizat duminică, 4 decembrie, ora 20,30 la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Ca- pitală. Concursul im. fi dotat cu premii. TEATRUL SECUIESC DE STAT din Tg. Mureş, la invitaţia muncitorilor uzinelor chimice „Karl Marx“ şi a celor de la fabrica de geamuri din Tîrnăveni, prezintă aici o serie de spectacole. Colectivul teatrului tîrgmureşan a plecat în turneu cu piesa : „Scrisori de dragoste“ de Virgil Stoenescu, spectacol pe care-l va prezenta şi în unele localităţi din Regiunea Cluj. LA CASA DE CULTURĂ a Sindicatelor din Baia Mare s-a înfiinţat un cineclub. Prin organizarea acestuia, se urmăreşte familiarizarea celor înscrişi cu arta şi tehnica cinematografică. In cadrul cineclubului se ţin lecţii, au loc proiectări de filme. Membrii cineclubului şi-au propus să realizeze un film din viaţa muncitorilor forestieri. COLECTIVUL TEATRULUI DE STAT din Braşov a prezentat ieri pentru muncitorii fabricii „Desrobirea“ comedia-farsă „Un milion pentru un surîs“ de A. Sofronov, care s-a bucurat de un binemeritat succes. După terminarea spectacolului, muncitorii s-au întreţinut cu artiştii despre felul cum a fost realizat spectacolul. NUMĂRUL VIITOR al colecţiei „Biblioteca pentru toţi", ce va apare sîmbătă, 3 decembrie, va cuprinde „Reportaj cu ştreangul de gît“ de Julius Fucik. O delegaţie culturală birmană a sosit în Capitală Miercuri la amiază a sosit în Capitală o delegaţie culturală birmană, alcătuită din U Than Sein, secretar parlamentar în Ministerul Culturii al Uniunii Birmane, U Tin Oc, adjunct al secretarului permanent în Ministerul Culturii, şi U Tha Myat, directorul Institutului pentru cultura unională. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului învăţămîntului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., prof. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii Române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, de funcţionari superiori în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Invăţămîntului şi Culturii. Miercuri după-amiază delegaţia a făcut o vizită la Ministerul învăţămîntului şi Culturii, unde a fost primită de Constanţa Crăciun. Au fost de faţă funcţionari superiori din Ministerul Învăţămîntului şi Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe. Întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Oaspeţii birmani au vizitat Institutul de folclor, iar seara au vizionat o gală de filme românești. (Agerpres) " Deschiderea expoziţiei ,,Lev Nicolaevici Tolstoi“ Miercuri la amiază, la Muzeul romîno-rus din Capitală s-a deschis expoziţia „Lev Nicolaevici Tolstoi“ organizată de Muzeul romîno-rus cu prilejul comemorării la 50 de ani de la moartea marelui scriitor. Au participat reprezentanţi ai Ministerului învăţămîntului şi Culturii, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă reprezentanţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Scarlat Calimachi, directorul muzeului, care a evocat marea personalitate a lui L. N. Tolstoi. Expoziţia cuprinde ediţii din operele marelui scriitor rus tipărite în ţara noastră înainte şi după 23 August 1944, ediţii rare ruse, printre care ediţia jubiliară a operei „Război şi Pace“, din 1912, reproduceri după opere ale marilor pictori şi gravori ruşi — contemporani cu L. N. Tolstoi — şi numeroase fotografii înfăţişînd aspecte din viaţa scriitorului, precum şi scene din opera sa dramatică. (Agerpres) „Crai Nou" în repertoriul artiştilor amatori din Rm. Vîlcea După succesele repurtate cu piesa „Vlaicu şi feciorii lui“ de Lucia Demetrius, care a fost jucată în oraşul Rm. Vîlcea şi în comunele raionului, colectivul de artişti amatori ai Casei raionale de cultură din Rm. Vîlcea au pregătit opereta „Crai Nou“ de Ciprian Porumbescu. La realizarea acestui spectacol şi-au dat concursul corul şi orchestra semisimfonică a Casei de cultură din Rm. Vîlcea. (ALEXANDRU REZEA — corespondent voluntar). «* Astăzi dela ora 14.15pe stadionul Giuleşti din Capitală echipa de fotbal Empor Rostock (R.D. Germană) îşi începe turneul în ţara noastră, întîlnind echipa Rapid. In cel de-al doilea joc, echipa Empor va întîlni duminică tot pe stadionul Giuleşti echipa bucureşteană Progresul. Fotbaliştii germani îşi vor încheia turneul la 7 decembrie la Bacău unde vor juca în compania echipei locale Dinamo. • Turneul internaţional universitar de volei, la care participă selecţionate masculine din U.R.S.S., R. P. Romînă, Italia, R. P. Polonă, R. P. Ungară, R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, s-a deschis miercuri seara la Praga. In primul meci al competiţiei echipa studenţească din R. P. Romînă a învins echipa studenţilor italieni cu scorul de 3-0 (17-15 , 15,11 , 15-4). • Echipa de fotbal Petrolul Ploieşti a susţinut marţi la Tirania al doilea meci de la sosirea în R.P. Albania jucind cu echipa Partizan. Gazdele au repurtat victoria cu scorul de 5-0 (2-0). Turneul final al campionatului republican de șah a continuat miercuri cu disputarea partidelor cuprinse in runda a 5-a. In cea mai interesantă partidă Drimer l-a învins cu negrele pe Ghiţescu. Bălănel a cîştigat la Puşcaşu şi Nacht la Ungureanu. Partidele Szabo-Radovici, Nicoleanu-Mititelu, Halic-Rădulescu s.au terminat remiză. In clasament conduce Nacht cu 37 puncte urmat de Gheorghiu, Pavlov şi Mititelu cu cite 3 puncte şi o partidă întreruptă. • Cea de-a treia partidă a meciului dintre Konarkowska şi Nicolau s-a întrerupt cu avantaj de partea şahistei poloneze. Scorul este in prezent Va-Vs în favoarea Alexandrei Nicolau care a cîştigat cea de-a doua partidă. • Turneul internaţional de şah al ţărilor baltice, desfășurat la Leningrad sub deviza „Marea Baltică — Marea Păcii“ s-a încheiat cu victoria marelui maestru sovietic Mark Taimanov. El a totalizat 872 puncte din 11 posibile. Pe locul doi s-a clasat marele maestru W. Unzicker (R.F. Germană) cu 8 puncte, iar pe locul trei A. Gipslis (R.S.S. Letonă) cu 772 puncte. SImm Jlt* fii w kmmm Wmf a*,v î Printre numeroasele acţiuni pe care Ie-a întreprins Consiliul Regional A.RL.U.S.-Suceava, se numără şi organizarea expoziţiilor volante pe diferite teme care oglindesc realizările economice ale Uniunii Sovietice şi ale ţării noastre. In clişeu : Un grup de vizitatori în faţa panourilor unei astfel de expoziţii organizate zilele acestea. Foto : A. CONSTANTINESCU CRONICA DISCULUI Clasici vienezi interpretaţi sub bagheta maestrului George Georgescu Recent, au fost puse la îndemîna publicului două discuri micro, conţinînd lucrări de Haydn şi Mozart, în interpretarea orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“, aflată sub bagheta artistului poporului George Georgescu. Iată un fapt artistic important, care nu trebuie să scape atenţiei iubitorilor de muzică şi cronicarilor. Din punct de vedere al „economiei“ discului, E.C.E.-042 are avantajul cuprinderii a două mari lucrări din repertoriul haydnian : Simfonia nr. 104 în Re major (—Londoneza supranumită „Cimpoiul“—) şi Concertul pentru violoncel şi orchestră în Re major. Interpretarea ambelor este caracterizată de aceeaşi concepţie serioasă, aşezată, punînd accentul pe plinătatea sonoră, pe soliditatea construcţiei, şi estompînd latura de divertisment care mai subzista în creaţia clasicilor vienezi. Acest lucru reiese chiar din puţinele măsuri ale introducerii lente la Simfonie, care sună mai dramatic decît de obicei, cu dimensiuni beethoveniene, din tempo-ul foarte moderat, care nu cedează nicicînd în faţa zburdălniciei, a vervei umoristice. Pasul este tot timpul înfipt în pămînt, înţelept şi matur. Iată un Haydn puternic şi echilibrat, dar mai puţin voios. Radu Aldulescu ne oferă, ca solist al Concertului, o demonstraţie a tehnicii sale temeinice, a consistenţei, nedezminţite, a tonului, care ni se înfăţişează permanent de o prezenţă masivă. Dar Haydn nu pretinde, totuşi, un mai mare rafinament, o diferenţiere mai cizelată a frazării, a planurilor, care să-l deosebească de abundenţa expresiei din marile Concerte romantice ? Iar în final, oare veselia refrenului nu este prea „camuflată“ de tărăgănarea excesivă a mişcării ? S-a mai pus, nu odată, în presa noastră, problema înregistrării lucrărilor concertante. Aducerea prea în faţă a solistului strică echilibrul sonor şi — în cazul de faţă — exagerează dăunător latura „materială“ a execuţiei violoncelistice, ca o fotografie luată prea de aproape. Discul Mozart, E.G.E.-055 ni s-a părut, dintre cele două, mai atrăgător. Există şi aci o diferenţă netă, în ce priveşte calitatea tehnică a înregistrării, între Uvertura la „Nunta lui Figaro“, care sună mai uscat şi cu o supradimensionare nenaturală a suflătorilor faţă de coarde, şi „Simfonia concertantă“, lucrarea cea mai frumos realizată dintre toate. Relaţia cvartetului de suflători (Ion Danieloboi, Octavian Popa-clarinet, Ion Bădănoiu-corn, Dimitrie Alecsandrescu-fagot) faţă de ansamblul simfonic este mult mai firească, sonoritatea generală mai unitară şi echilibrată. Timbrul fiecărui instrument solist apare bine pus în evidenţă, luminînd calităţile interpreţilor, care sunt mari, şi subliniază meritele şcolii interpretative româneşti în acest domeniu ; preferinţa noastră merge, totuşi, cu puţin, către clarinet şi corn. ALFRED HOFFMAN Joi 1decembrie 1960 — 2017 TEATRE Romeo şi Julietta, 19,30 : Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.; Regele Lear, 19,30: National 1. L. Caragiale (sala Comedia); Titanic vals, 19.30: Naţional l. L. Caragiale (sala Studio); Cyrano 19,30: Armatei (sala Ma- Musafiri nepoftiţi 20: Armatei (sala Studio); Sfinte, Ioana, 19.30: Municipal (sala Matei Mihei); Trei generări 19 3°: Munkai (sala Filimon Siriu); Scurtă convorbire, 19.30- Teatrul pentru copii şi tineret (sala din C. Miile); Nota zero la purtare, 19.30: Teatrul pentru copii şi tineret (sala Libertatea); Aristocraţii, 19.30: Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti; S-a intlmplat la nr. 13, orele 20: Evreiesc de Stat; Spectacol cedat, 19.30: Opereta; Artiştii pădurii, 15: Ţăndărică (sala Orfeu); Punguţa cu doi bani, 16: Ţăndărică (sala din Academiei); Din cintecele şi dansurile popoarelor, 20: Ansamblul de cintece și dansuri al C.C.S.; Revista oglinzilor, 20: „C. Tănase“ (sala Savoi); Vitamina Ai... muzica, 20: „C. Tănase“ (sala Victoria); Stelele Sofiei, 20.30: Circul de Stat. Darche — Patria; Cuibul vulturilor: Republica, I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare, Mioriţa, 1 Mai; Marea mă cheamă: Magheru, Gh. Doja, Arta; Hanul din Spessart: V. Alecsandri, Maxim Gorki; Discipolul diavolului, Bucureşti, 23 August, N. Bălcescu; Muntele: Elena Pavel; De la Apenini la Anzi: Drumul Serii; Unirea; Donca Simo; Alo... Aţi greşit numărul: Lumina; Mamelucul; Central; Culisele varieteului: Victoria; Munca; Oameni şi stinci 13 Septembrie, Libertăţii; Pana de aur — O zi pierdută — Gimnastică acrobatică — Gimnastică artistică — Tema, nr. 1 — Curăţenia şi dezinfecţia — Silinţa şi tehnica nr. 16/1960: Timpuri Noi; Nopţile Cabiriei, Tineretului; Cad frunzele: Griviţa, 30 Decembrie; Palatul de cleştar: AL Popov, Volga; în umbra legii: 8 Martie, Al. Sahia; Portul fără apă: Cultural; Bădăranii: V. Roaită, Moşilor; Miciman Panin, G. Bacovia, M. Eminescu; Normandie- Niemen: Flacăra, Olga Bande; Pasărea cerului: T. Vladimirescu; Departe de patrie: C-tin David; Don Quijotte : 16 Februarie; Nopţi albe: Iile Pintilie; Doamna cu căţelul: Popular; Norii părăsesc cerul: 8 Mai; Pământ desţelenit (ambele serii): Floreasca; Enrico Caruso; G. Coşbuc; Bîtă, ieşi din sac I: Aurel Vlaicu: Şapte mirese pentru şapte fraţi: B. Delavrancea. 18,30 ; Informaţiile după amiezii; 18,35 . Emisiune literară pentru tineretul şcolar : „Teme şcolare“ — satirizarea educaţiei burgheze oglindită în schiţele lui I. L. Caragiale; 19,39: Transmisie de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. a spectacolului „Aristocraţii“ comedie în 4 acte de N. Pogodin, traducere de Al. Philippide și C. Diocler, în pauze. Jurnalul televiziunii, poşta televiziunii și ultimele știri« AIM1 tele!* Viitoare premiere ale teatrelor bucureştene După un început de stagiune destul de sărac în premiere şi deci în spectacole noi, actuala activitate a colectivelor teatrale bucureştene pregăteşte pentru viitorul apropiat, lunile decembrie 1960 şi ianuarie 1961 un reviriment. Piesele, operele, baletele, concertele de estradă, operetele ce se află în pregătire sau în faza de finisare sînt din cele mai variate, de la piese originale româneşti, pînă la piese clasice, de la Wagner pînă la producţia unor tineri compozitori rodini. Astfel, TEATRUL DE OPERĂ ŞI BALET AL R.P.R. va prezenta într-o montare îmbunătăţită „Maeştrii cîntăreţii din Nürenberg“ de Richard Wagner, în regia lui V. Panait Cottescu, scenografia lu. Th. Kiriakoff- Suruceanu şi sub conducerea muzicală a lui Mihai Brediceanu. Tot pe prima noastră scenă lirică va avea loc în curînd premiera celebrului balet a lui P. I. Ceaikovski „Spărgătorul de nuci“ în regia şi coregrafia Tildei Urseanu şi sub conducerea muzicală a lui C. Petrovich Decorurile vor fi semnate de Paula Brîncoveanu. După premiera piesei „Oameni care tac“ de Al. Voitin în regia lui Mihai Berechet şi care a avut loc săptămîna trecută, TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ va prezenta „Judecătorul din Zalameea“ de Calderon de la Barca, în direcţia de scenă a tînărului regizor Dinu Cernescu. TEATRUL MUNICIPAL a prezentat şi el zilele acestea premiera noii piese a lui Mihai Beniuc, „întoarcerea“. Pusă în scenă de artistul emerit Ion Olteanu şi avînd decorurile semnate de G. Ştefănescu, spectacolul cuprinde în distribuţie pe Şt. Ciubotăraşu, Septimiu Sever, George Măruţă, Ileana Predescu. De asemenea, la Teatrul Municipal se află în fază de finisare spectacolul cu piesa lui Tennesee Williams „Menageria de sticlă“ în regia lui Dinu Negreanu și cu artista poporului Lucia Sturza-Bulandra în rolul titular. Se repetă de asemenea, piesa tinerei autoare de culoare Lorraine Hainsbury, „Un strugure în soare“, „Soldatul Svoic", dramatizare după Iaroslav Haşek şi „Regele Diogene şi un butoi“, comedie de Spiros Mellas. Cele două noi teatre de curînd înfiinţate - TEATRUL DE COMEDIE şi TEATRUL PENTRU COPIl ŞI TINERET au început şi ele lucrul. Astfel, TEATRUL DE COMEDIE va prezenta în curînd „Celebrul 102“ de Al. Mirodan, în regia maestrului emerit al artei Mony Ghelerter cu Radu Beligan în rolul principal şi „Burghezul gentilom“ în regia lui Lucian Giurchescu. La „TEATRUL PENTRU COPII ŞI TINERET“, D. D. Neleanu şi Tudorel Popa pun în scenă comedia lui H. Nicolaide, „Băieţii veseli" în vreme ce tînărul regizor Ion Cojar lucrează la „Prima întîlnire" de Sîrkina, spectacol în care vor juca toţi actorii teatrului şi la„Marţienii“ — o foarte nostimă comedie pentru copii a scriitorului sovietic Mihail Liber. De asemenea, Radu Peneiulescu pune în scenă „Micuţa Dorri“ dramatizare după celebrul roman al lui Charles Dickens. TEATRUL ARMATEI anunţă de asemenea două premiere apropiate şi anume : „Antoniu şi Cleopatra“ de W. Shakespeare în regia lui George Teodorescu şi piesa tinerei debutante în dramaturgie, Angela Niculescu-Plati „Cînd înfloresc migdalii"* în regia lui Mircea Avram. La TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.-Giulești se lucrează de asemenea intens. Premierele pe care le vom vedea în viitoarele două luni Pe scena din Giulești, vor fi „Puterea întunericului“ de Lev Tolstoi în regia lui Mihail Dimiu şi „Mariana Pineda“ de Federigo Garcia Lorca, în regia Getei Vlad, avînd-o pe talentata actriţă Marga Anghelescu în rolul principal. TEATRUL EVREIESC DE STAT are şi el un bogat program pentru viitoarele două luni. Astfel e aproape gata spectacolul cu piesa „Un milion pentru un surîs“ în regia lui George Teodorescu. In luna ianuarie, teatrul va prezenta „Profesorul Mamloc" de Fr. Wolk în regia lui F. Auerbach și un spectacol de satiră și umor intitulat „De la A la Z“ de Berg și Flavius. TEATRUL DE OPERETA va prezenta în decembrie noua operetă a artistului emerit Gherase Dendrino „Lissistrata" pe un libret după Aristofan, de Nicuşor Constantinescu şi George Voinescu. Sunt angajate în spectacol cele mai bune forţe ale teatrului, dintre care desprindem pe Ion Dacian, Silly Popescu, Virginica Romanovschi, Maria Wauvrina, Gabriel Gheorghiu, Viorel Chirideanu, Cella Tănăsescu. In sfîrşit, TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ“ pregăteşte două spectacole pentru cei mici. E vorba de piesa pentru preşcolari „Doctorul Au, mă doare“ de Vadim Korostelev, pusă în scenă de Ştefan Lenkisch, cu păpuşi de Ella Conovici şi de ,,Harap Alb" spectacol de marionete, după Ion Creangă. Aşadar, teatrele Capitalei oferă in viitoarele două luni spectatorilor lor, un program bogat şi variat. Şi nu ne rămîne decit să aşteptăm realizarea lui.