România Liberă, octombrie 1961 (Anul 19, Nr. 5276-5301)
1961-10-01 / nr. 5276
Pan. 2-0 înaltă tribună de luptă pentru pace și socialism 3 ani de la apariția revistei „Probleme ale păcii și socialismului“ Se împlinesc 3 ani de la apariția revistei „Probleme ale păcii și socialismului", revistă teoretică și informativă a partidelor comuniste și muncitorești, urmărită cu interes deosebit de către cele mai variate cercuri de cititori din țara noastră, pentru care constituie un ajutor prețios în studierea și însușirea învățăturii marxist-leniniste, în cunoașterea problemelor principale ale luptei mișcării muncitorești internaționale pentru page și socialism. Epoca contemporană, al cărei conținut principal îl constituie trecerea de la capitalism la socialism, a adus triumful deplin al concepției revoluționare a proletariatului. . Marxism-leninismul a cucerit mințile omenirii progresiste. Mișcarea comunistă mondială reprezintă cea mai influentă forță politică a timpului nostru, cel mai important factor al progresului social. In consfătuirile partidelor comuniste și muncitorești din 1957 și 1960 și-a găsit expresie activitatea ideologică vastă a mișcării comuniste, care îmbogățește neîncetat tezaurul gândirii marxist-leniniste și al experienței revoluționare a clasei muncitoare internaționale. Cälauzindu-se după ideile marxismlasaiwnului, ale documentelor Consfătuiriîefr de la Moscova, revista „Probleme ale păcii și socialismului“ contribuie la întărirea unității ideologice și a exfinitfMii mișcării comuniste inter- Uaționate, joacă un rol activ în propunarea continuă și elaborarea problemelor teoriei marxist-leniniste, în lupta împotriva revizionismului și eiogmatismului, în schimbul de păreri și de experiență dintre partidele comuniste și muncitorești. Valoroasă este contribuția revistei în demascarea sistematică a antiCopranismului, la combaterea ideofobiei burgheze și reformiste. Revista are o urare însemnătate în diritTțîa răspîndirii experienței construirii socialismului și comunismului în Uniunea Sovietică și în celelalte țări socialiste. Țările sistemului mondial Socialist au acumulat o bogată experiență colectivă în transformarea modului de viață a sute de milioane de tfasoriști ; această experiență este unul din bunurile cele mai de preț ale mișcării revoluționare internaționale. Prin forța exemplului său, sistemul mondial Sociali și revoluționează mințile oamenilor pruncii din lumea capitalului, îi însuflețește în lupta împotriva capitalismului. In numeroase articole ale revistei sînt oglindite problemele noii etape de dezvoltare a sistemului mondial socialist, dezvoltarea unității mond-politice a popoarelor marii comunitați socialiste. Printre cele mai importante preocupări ale revistei face parte și sprijinirea unității de acțiune a organizațiilor clasei muncitoare pentru apărarea intereselor oamenilor muncii din țările capitaliste, a unirii lor strînse în luptă împotriva reacțiunii, pentru democrație și progres social. De asemenea, în paginile revistei își găsesc un puternic ecou problemele legate de eliberarea tarilor coloniale de sub jugul robiei coloniale, lupta pentru întărirea independenței naționale și dezvoltarea lor economică și socială. Revista acordă o atenție deosebită luptei pentru menținerea și consolidarea păcii, problema fundamentală a contemporaneității. In condițiile actuale, cînd, datorită dezvoltării fără precedent a științei și tehnicii militare un nou război mondial ar aduce omenirii distrugeri și pierderi incalculabile, comuniștii din lumea întreagă consideră ca îndatorirea lor supremă lupta pentru apărarea păcii, pentru înfăptuirea dezarmării, micșorarea încordării și dezvoltarea colaborării internaționale pe baza principiilor coexistenței pașnice. Materialele publicate în revistă subliniază teza marxist-leninistă privitoare la faptul că prin lupta unită dusă de lagărul socialist, reazimul de bază al păcii și securității internaționale, de țările nesocialiste iubitoare de pace, de cercurile largi ale opiniei publice și forțele internaționale ale partizanilor păcii, planurile agresive pot fi zădărnicite. Tratînd în mod sistematic problemele luptei pentru pace, ale unirii maselor populare în vederea luptei împotriva politicii de pregătire a războiului promovată fie cercurile imperialiste, prezentând pe larg succesele construirii socialismului și conrrnnsmuliTi ft țările sistemului socialist mondial, precare și problemele mișcării de eliberare națională, revista „Probleme ale păcii și socialismului" aduce o contribuție de seamă la cauza păcii. O oglindă a influenței și importanței revistei „Probleme ale păcii și socialismului“ o constituie și faptul că ea apare în 22 de limbi fiind răspândită în peste IS0 de țări de pe toate continentele. In ea găsesc analiza multilaterală a problemelor lor vitale oamenii muncii din toate țările, din țările socialiste și din țările proaspăt eliberate din lanțurile robiei coloniale, din cele mai dezvoltate țări capitaliste ca și din țările care luptă pentru eliberarea de sub jugul colonial. Cu prilejul împlinirii a trei ani de la apariție, urăm revistei „Probleme ale păcii și socialismului" noi succese în activitatea ei nobilă în slujba cauzei păcii Și socialismului. Piață nouă la Panda PANCIU. In orașul nostru s-a dat în folosință o piață modernă. Deschisă pe o suprafață de cca. 6.000 m.p., noua piață întrunește condițiile unui complex comercial modern, avînd un magazin alimentar cu autodeservire, un bufet, încăperi frigorifice, bouă pentru desfacerea mărfurilor, etc. (D. MOHOREA, corespondent voluntar). < I Al 8-lea tanc petrolier lansat la apă TR. SEVERIN — Muncitorii Uzinelor Mecanice, sectorul I, au reușit să lanseze la apă un nou tanc petrolier. Este al 2-lea tanc petrolier terminat aici în această lună și al 8-lea lansat de la începutul anului. Cu acesta, Uzinele mecanice și-au Îndeplinit planul anual la construcția de tancuri petroliere. (NICOLAIE C. MARIN, corespondent voluntar). România liberă Recent, în piața Victoriei din Baia Mare sau deschis la parterul unui nou bine de locuințe mai multe magazine priorite care și unu) cu articole fotografice, de sport și muzică. In clișeu : Magazinul văzut noaptea . Foto : A. ȘUTH însoțind echipele de control obștesc (Urmare din pag. la) unele nereguli întîlnite nu fac cinste personalului de aici. Că plinea este uneori arsă, că prezintă, urme de funingine", ceea ce denotă că nu se curăță vatra cuptoarelor după fiecare ardere — sunt deficiențe ce trebuie puse pe seama celor ce o produc. Dar la acestea se mai adaugă și unele ce depind de conștiinciozitatea lucrătorilor din comerț. Are perfectă dreptate tavarietul Krall — aranjamentul estetic al plinit în rafturi întregește calitatea acestui produs. Dar după cum se vede personalul centrului nu prea este convins de aceasta. în cursul trimestrului IV a.c. din cele 50 de centre de pîine aparținînd O.C.L. Alimentara din Oradea — 15 vor fi modernizate fiind prevăzute a fi dotate cu mobilier nou. Printre acestea se numără și centrul 32. In perspectiva noilor condiții ce vor fi create pe linia desfacerii pîintii, cu atît mai imperioasă apare necesitatea ca personalul din centre să manifeste mai multă grijă pentru depozitarea și păstrarea plinii. Paralel trebuie luptat și pentru îndreptarea atitudinilor necorespunzătoare, pe care unii lucrători din rețea se mai practică față de cumpărători, cum este și cazul personalului din acest centru — așa cum reiese de altfel din repetatele însemnări făcute de cetățeni, în condica de sugestii și reclamații. Pâinea s-a îmbunătățit mult și cetățenii sunt mulțumiți, ca și noi de afelel“. Cu aceste cuvinte ne întâmpină Clara Covaci, responsabila centrului de pîine nr. 176. Faptul este de altfel ușor sesizabil și controlabil. Dar există și un dar... efortul depus pentru ridicarea calității pîinii trebuie completat și de o preocupare mai mare pentru producerea și aprovizionarea la timp a centrelor de pîine cu un număr sporit de specialități (franzeluțe, chifle etc.). De curînd, în unitățile de panificație au fost introduse în fabricație 5 noi sortimente, dar prezența acestora ca și a altora se face prea puțin simțită în centrele de pîine. Bine ar fi dacă și aprovizionarea centrelor cu astfel de produse s-ar efectua în primele ore ale dimineții, atunci cînd sînt solicitate de muncitori, de școlari și nu la ore nepotrivite, cînd vînzarea lor este mai lentă. La capătul scurtului nostru itinerar, în calitate de însoțitori ai echipei de Control obștesc, ne vedem obligați în urma celor aliate și constatate să tragem și unele concluzii. La Oradea, ca de altfel în toate localitățile țării, brutarii se străduie să producă pline tot mai bună, mai gustoasă și aspectuoasă. Și efortul lor este răsplătit prin rezultate tot mai rodnice. La aceasta o contributie de seamă au adus și măsurile luate. O perspectivă și mai îmbucurătoare se întrevede în această direcție prin intrarea in funcțiune pina la sfîrșitul anului a noii fabrici de pîine, cu o capacitate de 28 tone în 24 de ore, care se află în curs de construcție. Dar așa după cum a ieșit la iveală, mai sunt încă o serie de lucruri — aparent mărunte, asupra cărora atît conducerea Trustului regional de panificație, O.C.L. Alimentara, sfatul popular orășenesc trebuie să-și adîncească și mai mult preocuparea și grija. Cere acest lucru interesul larg, comun de a oferi populației pîine și produse de panificație de buna calitate și desfăcute în condiții civilizate. CL. RAMILESCU iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitttmii MfHinmttmiimt Hi Hii MiiBifeiifi HHmiiiim Rmtmimmim Mmiimmmiiiiiiiimiiii Duminică 1 octombrie 1961 nr. 527 i Dezvoltarea legăturilor culturale romîno-italiene Marți 3 octombrie, are loc la București, sesiunea extraordinară a Academiei R.P.R., dedicată centenarului unității și independenței Italiei. In cadrul sesiunii, la care participă ca invitați personalități proeminente ale vieții culturale italiene, ca prof. Vincenzo Arangio Ruiz, vicepreședinte al „Academiei Nazionale dai Lincei", prof. Raffaele Ciasca, director al Institutului de Istorie Modernă din Roma și prof. Luigi Bulferetti, director al Institutului de istoria Risorgimento-ului din Torino, se vor prezenta comunicări privind diferite aspecte ale luptei comune a popoarelor roman și italian pentru unitate și independență. în același timp, în unul din noile cartiere ale Capitalei noastre, va avea loc dezvelirea bustului lui Giuseppe Garibaldi, conducătorul luptei pentru unitatea și independența poporului italian, bust donat de către Comitetul Regional Sicilian pentru celebrarea centenarului unității și independenței Italiei. După dezvelirea bustului lui Nicolae Bălcescu la Palermo în cadrul aceleeași sărbătoriri a centenarului, Sesiunea Academiei R.P.R. și dezvelirea bustului lui Garibaldi la București sunt evenimente care marchează fără putere de tăgadă dezvoltarea continuă, pe planuri dintre cele mai diverse, a legăturilor culturale dintre popoarele român și italian, legaturi care au la bază dorința de pace și conviețuire pașnică a celor două popoare. Existînd încă din vremea cînd atît poporul nostru cît și cel italian duceau lupta pentru unitate și independență, relațiile și schimburile culturale dintre cele două țări ale noastre s-au intensificat în ultimii doi ani, literatura, arta, știința romînească devenind tot mai cunoscute in Italia, după cum cultura italiană se bucură de o sinceră apreciere în rândurile oamenilor muncii de la noi. Personalități proeminente ale culturii și științei italiene au fost deseori oaspeți ai țării noastre, academicieni, profesori, scriitori romîni au ținut conferințe și au participat, la întîlniri în Italia, teatre italiene au fost oaspeții Bucureștiului, ansambluri românești au dus faima artei noastre populare prin întreaga Italie, expoziții italiene au fost vizitate la noi de mii de oameni ai muncii, cîntăreți romîni au fost oaspeții scenelor italiene. Anul trecut la conferința italo-romînă de informare științifică de la Bologna au participat oameni de știință romîni ca acad. prof. C. Daicoviciu, rectorul univex- Octav Uvezeanu, vice-președinte al Institutului romîn pentru relațiile cuiturgie cu străinătatea șității „Babeș-Bolyai“ din Cluj, acad. prof. Raluca Ripan, prof. dr. A. Manea și prof. Moga. In aceeași perioadă, o delegație a Universității din Bologna a fost oaspetele Universității din Cluj, iar profesorii universitari italieni Carlo Tognavini și Felice Battaglia au participat la Centenarul Universității ieșene, iar toamna aceasta, o delegație a Universității din Padova va vizita Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, contribuind astfel, la o și mai strînsă legătură între oamenii de știință romîni și italieni. Dar legăturile noastre culturale cu Italia se dezvoltă și pe alte planuri decit cele ale științei și învățământului. Astfel în vreme ce la noi au apărut masive traduceri din literatura italiană începind cu Cellini și Goldoni și terminînd cu „Logodnicii“ lui Manzoni și cu „Ciociara“ lui Moravia, în Italia au apărut nu de mult o „Antologie a teatrului românesc“, o „Antologie a poeziei romînești“, o culegere de versuri a Ninei Cassian, „Străinul" de Titus Popovici și în revista „Teatro Nuovo“, piesa Luciei Demetrius „Trei generații“. Vizitei în Italia cu prilejul întâlnirii de la Conegliano- Veneto a Măriei Banuș și a lui Eugen Jebeleanu, i-a urmat vizita în țara noastră a marelui poet italian Salvatore Quasimbolo, laureat al premiului Nobel. S-ar mai putea adăuga la toate acestea, și tot n-am enumera toate acțiunile din cadrul colaborării culturale romîno-italiene, „Expoziția de desene și gravuri italiene contemporane“ deschisă în primăvara acestui an în București, „Expoziția despre teatrul de păpuși în R.P.R.“ de la Florența, serile culturale italiene organizate în Capitală, dintre care una dedicată centenarului unității și independenței Italiei, nenumăratele conferințe despre R.B.R., ținute de foști oaspeți italieni ai țării noastre în Italia, parti■Ciofffera pianistului Aldo Ciccolini și a profesorului Tito Aprea la Concursul și Festivalul „George Enescu“, concertele de muzică romînească transmise de radiodifuziunea italiană, piese ale dramaturgilor italieni clasici și contemporani, jucate pe scenele teatrelor romînești etc., etc. Pe măsură ce colaborarea culturală dintre cele două țări se dezvoltă, cu cît crește numărul manifestărilor culturale și al vizitelor reciproce, cu cît este mai mare numărul cărților romînești și italiene ce devin, cunoscute celor două popoare prin traduceri, cu cît schimbul de valori culturale este mai viu și mai susținut, cu atît p! își dovedește mai deplin utilitatea pentru prietenia tradițională a popoarelor noastre, pentru pacea pe care cu toții o dorim. Sesiunea Academiei R.P.R., care începe marți ca și dezvelirea bustului lui Garibaldi în prezența oaspeților italieni, dovedesc participarea caldă și sinceră a poporului nostru la marea sărbătoare a Italiei ce reprezintă încă un pas înainte pe calea dezvoltării și pe mai departe a legăturile culturale dintre Italia și țara noastră. Am cunoscut într-unul din satele moldovene pe moș Munteanu, supraviețuitor al răscoalelor din 1907. Ne-a povestit despre începuturile gospodăriei colective, la a cărei temelie a pus și el o cărămidă, despre recoltele obținute și despre hambarul plin, despre feciorii lui, unul — ofițer, celălalt — învățător. Ne-a vorbit apoi bătrânul despre serbările de la căminul cultural, despre filmele pe care le-a văzut, despre cărțile pe care le citește. — Altădată, ne spunea moșul, n-aveam nici vreme, nici gâadul la astfel de lucruri. Dacă am luat coasa. In mină și am pornit asupra conacului, vă închipuiți dumneavoastră care erau grijile noastre : să ivem ce munca și unde pune capul. Nu le stătea mintea la cărți nici celor care știau citiți iată, acum mă interesează de toate și citesc ziarul și cărți în fiecare zi. Măcar acum la bătrînețe să aflu ce nu mi-a fost dat cînd eram tîriir. Ne-am amintit de această discuție răsfoind scrisorile sosite pe adresa redacției. Oameni de cele mai diferite profesii, din culmi de munte sau de pe întinsuri de cîmpie, de istorisesc despre preocupările lor și ale tovarășilor lor, înfățișindu-ne — printre altele — crîmpeie din activitatea culturală neasemuit de bogată a oamenilor din țara noastră, care nu mai sînt chinuiți de grija zilei de mîine. Rîndurile care urmează Constituie un reportaj pe această temă, reportaj ai cărui eroi și autori sînt cîțiva dintre corespondenții noștri voluntari, un reportaj pe care, fără să știe unul de altul, l-au scris împreună. Un reportaj colectiv. Să le trecem dar Condeiul să vă prezinte faptele. Două generații în aceeași bancă la vechiul liceu din Turnuu Severin e mare forfotă. O nouă promoții de absolvenți ai clasei a XI-a dă examenul de maturitate. Timpul trece greu pînă cînd o serie de candidați termină. Dar abia se hntredeschide ușa și cei care ies sunt înconjurați din toate părțile. — Ai știut ? Ce bilet ai tras la lumbnă ? Dar la matematici ? Cei întrebați abia prididesc să răspundă. Voioșia de pe fețele destinse dovedește că toate au mers bine. Elevul Clement Gheorghe, abia scăpat de „interogatoriul“ colegilor întreabă tarându-i cu înfrigurare „• — Cei din comisia 23 au terminat ? Drept răspuns, o ușă din capătul coridorului se deschide și apar alți elevi. Gheorghe Clement tac calea unui bărbat care se apropie de 50 de ani. — Ai știut, tată ? — Da! Cei doi Clement se îmbrățișează. Astăzi, ei au încheiat un capitol important din viață: au dat examenul de maturitate. Cînd fiul lui s-a înscris la cursurile serale ale școlii medii, lui Ion Clement i-a încolțit ghidul să se înscrie și el. ..Nu sunt prea bătrin, îmi place să învăț și-mi împlinesc astfel, fie chiar și acum, visul pe care nu mi l-am putut realiza la tinerețe" - le-a spus tovarășilor săi de muncă atunci cînd le-a cerut sfatul în această privință. Și astfel, tatăl și fiul, reprezentanți a două generații, au învățat patru ani în aceeași bancă. — Gheorghe se pregătește pentru politehnică. Tu o sărurnii de căruță — îl necăjesc tovarășii de muncă pe Ion Clement, șef de echipă, fruntaș la IPRODCOOI’ Turnu- Severin. Ion Clement zîmbește îngăduitor, încă nu s-a hotărît în această privință. Dar știe că dacă vrea să învețe mai departe, apoi toate porțile ei sînt deschise. Graiul penelului De cîteva ore, mă aflu în expoziția de artă plastică deschisă de Casa de cultură „Ion Vidu" din Lugoj. Elevii și absolvenții cercului de artă plastică expun aici numeroase tablouri, sculpturi. De citeva ore tot contemplu lucrările acestor artiști amatori și nu mă satur privindu-le. Pe mulți dintre ei le cunosc. Sunt un obișnuit al Casei de cultură și-l văd mereu. Ba, de multe ori, intru ștot cercul lor. Îm place tare mult aici; e liniște, odaia mare, luminoasă, e înveselită de pînzele multicolore. Și unele tablouri se cunosc încă de pe vremea cînd erau pe șevalet. „Culesul fructelor“, de pildă. Am fost martorul „nașterii“ tabloului. Prima dată, autoarea a făcut o schiță cu anii simple. Apoi, după ce fte incocret bine toate elementele, a început Uterul. Așa a căpătat parcă viață un colț de livadă. Printre ramurile copacilor se strecoară razele soarelui, mîngîind creștetul culegătoarelor, fächlet să lucească coaja rumenită a fructelor. Tabloul nu este lucrat în vopsele de ulei, ci în cărbune. Dar mie mi se pare colorat, viu, li spun asta profesorului Victor Jurcă de Ut cercul de artă plastică. El unde și nu spune că asta înseamnă că autoarea „a trăit momentul“. Probabil că are dreptate. Ea a redat cu tot outa naturalețe „Capul de copil“ și „Țiganca“, tablouri cu care este prezentă în expoziție. Talentata autoare este țăranca colectivistă Margareta Meschini. A auzit altă dată cineva despre o țărancă pictoriță ? Dar oare se ghideau țărăncile istovite de muncă să picteze ? Lângă tablourile Margaretei, atrage atenția un altul, care dovedește multă sensibilitate și simț al culorii. Este semnat Ioana Constantin. O cunosc și pe tovarășa Ioana. Aproape nu este zi să nu vină la cerc. Și doar ei îi este cel mai greu. Fiind cantonieră în halta C.F.R. Nevonicea, după orele de muncă vine în fiecare zi cu trenul la Lugoj, la Casa de cultură. Ce nu face omul pentru ce-i este drag! Penelul artiștilor amatori glăsui este minunat. El înalță imnuri de slavă partidului care a descătușat mîinile celor necăjiți și ne conduce pe un drum luminos, oamenilor minunați, muncitorilor patriei, cântă imnuri vieții care la noi este demnă, frumoasă. Semnul copilăriei Vă trimit o fotografie. Ea reprezintă pe copiii colectiviștilor de la gospodăria „9 Mai“ din comuna noastră, Radu Vodă, din raionul Brăila, copii care sunt „pensionari“ ai grădiniței de copii. Priviți ce dolofani sunt copiii noștri ! Unii dintre ei sunt puțin speriați de obiectivul fotografic, dar cei mai mulți zimbesc. Sunt bine îmbrăcați, sunt curați, „la ti uită ce „noutăți" ne relatează dumnealui — vor zice mulți Copiii sunt dolofani, au Încălțăminte ți sint curajL M firete ! Da, e firesc acum, în vremea noastră, dar altădată? Altădată femeile erau obligate să iasă la muncă pe moșia boierului imediat după naștere, cu copiii în desagi. Acolo pe un hat, îi uitau până seara in bătaia soarelui și-n bizuitul muștelor. Și nu erau puține cazurile cînd îi găseau înțepeniți la marginea lanului, toi aduc aminte că așa chinuit ne-a crescut mama pe noi. Cînd se îmbolnăveau copiii în sat, apoi mureau ca muștele, că dispensar nu era. Noi am avut o copilărie, fără copilărie. Astăzi, copiii noștri au altă viață. De cînd se nasc (la casa de nașteri), sunt înconjurați de grija tuturor, a părinților și a medicilor. Cum au rină temperatură sau se înțeapă vreun picior dăm fuga cu ei la dispensar. Iar cînd plecăm la lucru, știm că ei sunt îngrijiți părintește și educați la grădiniță. Iată, de asta am strîns copiii de la grădiniță, i-am pozat și v-am sens, ca să nu uite nimeni cum trăiam noi înainte și cui datorăm semnul copilăriei fiilor noștri, azi. i Reportajul colectiv ar putea fi continuat pe pagini întregi de ziar, fiindcă scrisorile care vorbesc despre realizările regimului nostru în domeniul culturii sunt cu zecile. Dacă spațiul ne-ar permite, ar trebui să lăsăm să scrie în continuare tovărășul lon Softea din comuna Cizer, raionul Zalău, care vrea musai să facă cunoscut tuturor că în comuna lui, vestită altădată prin numărul analfabeților, toți copiii de vîrstă școlară sînt înscriși la școală, că toți cei înscriși în clasa VlI-a au promovat-o și că jumătate dintre ei merg acum mai departe la școlile medii. Apoi, ar mai scrie tovarășul Alexandru Rezea din Rîmnicu Vîlcea, care are multe cuvinte de laudă pentru activitatea culturală din orașul în care trăiește și în care altădată poposirea unei mizere trupe teatrale lua proporțiile unui eveniment remarcabil și mulți, mulți alți corespondenți și cititori care ar putea fi coautori. Acestora coloanele ziarului nostru le vor sta la dispoziție altădată. Reportajul de astăzi l-au scris: NICOLAE C. MARIN, muncitor din Turnuu Severin ; ANTON TOMIN, Inginer din Lugoj ;1 MARIN P. LUNGU, colectivist din comun» 8idu Voit ment Brill« Pe albia noua a vieții Reportaj colectiv - Breviar ASTĂZI, la Casa prieteniei romîno-sovietice, începînid de la ora 18, are loc concertul intitulat : „Din cele mai frumoase melodii de muzică ușoară romînească și sovietică“, își dau concursul : Lavinia Slaveanu, Gigi Marga, Mihaela Cotaru, Nicolae Nițescu, Luigi Ionescu și George Bunea. Conducerea muzicală : Gaston Ursu. COLECTIVUL Operei de Stat din Timișoara a prezentat două spectacole cu opera „Rigoletto“ în orașul Reșița în sala Casei de cultură a Combinatului metalurgic. La spectacole au luat parte peste 1.200 de spectatori. LA TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" (fost Municipal) a intrat în repetiții piesa „Copiii Soarelui“ de Maxim Gorki Regia artistică este asigurată de Liviu Ciulei, artist emerit, și Lucian Pintilie. LA TEATRUL DE STAT DIN PLOIEȘTI au loc în aceste zile pregătiri intense in vederea începerii noi stagiuni teatrale. Artiștii ploieșteni pregătesc spectacolele : „Dacă vei fi întrebat" de Dorel Dorian, „Băieții veseli" de H. Nicolaide, „Al 41-lea" de K. Simonov, CASA CREAȚIEI POPULARE A CAPITALEI organizează un concurs de creație artistică „Fabrica mea, mândria mea". La acest concurs se pot prezenta până la 31 decembrie 1961 texte pentru brigăzi artistice de amatori, scenarii pentru procese literare, epigrame, piese de teatru intr-un act, piese muzicale etc. Cele mai valoroase lucrări vor fi premiate. IN VEDEREA deplasărilor la țară, care vor începe la 1 octombrie, un colectiv de actori ai Teatrului Național din Iași — sub conducerea artistică a actorului Constantin Sava — pregătește piesa într-un act „Bădița de campanie“ de Const. Beiu și „Neamurile“ de Teofil Bușecan. Primele deplasări vor avea loc în satele raionului Huși. „SĂPTĂMÎNA MUZICII R. D. GERMANE" Cu prilejul împlinirii — la 7 octombrie — a 12 ani de la proclamarea Republicii Democrate Germane, posturile noastre de radio vor difuza începînd de astăzi și pină la 7 octombrie „Săptămina muzicii R.D. Germane". In cadrul acestei săptămini, ascultătorii noștri vor avea prilejul să asculte unele dintre noile creații muzicale ale țării prietene. Azi se deschide noul an universitar (Urmare din pag. lalitate. Care dintre „boboci“ se vor evidenția la învățătură, se va vedea în timpul anului și în sesiunea de examene. Obiectele de studiu sînt interesante, cadrele didactice foarte valoroase. In plus anul acesta au luat ființă și secții noi: Calculul probabilităților, Elasticitate, Analiza matematică, Electroradio-fizică, Spectroscopie, Fizica macromoleculelor, etc. Nu ne rămâne decît să le urăm celor mai tineri studenți ai facultății. „succes la învățătură !“ Institutul plantelor Vă mai amintiți modestele ierbare pe care le alcătuiam în vacanțe, colindînd prin grădini și păduri, adunând și presînd plantele între două foi de caiet pentru a îmbogăți zestrea documentară a școlii ? Ei bine, de la acel ierbar improvizat cu ceea ce se găsea și pină la Institutul de Botanică pe porțile căruia vor intra luni sute de studenți este o distanță care desparte multe generații. Generațiile de ieri, invățînd din greu în bănci strivite, cu grija zilei de maute, fără perspectiva folosului imediat al strădaniei lor și cele de astăzi ridicate în emulația studiului teoretic și practic luminat de drumul tot mai înfloritor al patriei. Pășind pe aleea portocalilor din Grădina Botanică nu poți să nu compari trecutul cu prezentul. Aici a răsărit în această toamnă imaculatul edificiu al Institutului de Botanică in clădirea căruia, un ierbar imens va ocupa doar câteva încăperi din subsol. Surprize, nenumărate surprize, oferă celor dornici să studieze aici viața și evoluția plantelor, încăperile liniștite ce se instruie de-a lungul unor culoare luminoase, cu pardoseli de mozaic și linoleum. Parterul și cele două etaje cu terase mari (către care ascensoare speciale vor transporta materialul didactic) însumează o suprafață clădită de peste 4000 de metri pătrați dintre care jumătate reprezintă spațiu util pus la dispoziția procesului de învățămînt și de cercetare științifică. Un amfiteatru, 7 săli mari de lucrări practice pentru cîte o grupă de studenți, apoi 6 săli mici pentru lucrări de specializare, cîte o sală de lectură pentru studenți și cadrele didactice, un muzeu cu material demonstrativ botanic destinat cursurilor și lucrărilor practice, o bibliotecă pentru dO.0O0 volume — cărți și reviste — toate înzestrate cu mobilier nou și utilaj științific modern. In sălile și camerele de cercetări ale feluritelor discipline aparținând botanicii, întîlnești rînduite cu grijă zeci de microscoape (numai catedra de botanică are 130 t), frigidere, autoclave, magrofoame, termoostate și chiar o maișufră de calcul. Distribuite pe principiul înrudirii între discipline, laboratoarele și sălile de studiu vor sluji, împreună cu terenurile de experiență din preajma institutului, unor aplicații de folos practic imediat pentru cultura plantelor în țara noastră. — Firește, nu e suficient pentru viitorii 100 de ani —, va spune în glumă tov. prof. Ion Tarnavschi, directorul Grădinii Botanice. Dacă ne gîndim însă că vreme de o sută de ani în urmă, de cînd există această grădină, n-am cunoscut un asemenea institut cu posibilități atât de largi și perfecționate pentru studiu, veți înțelege pe tiplin bucuria noastră în pragul inaugurării lui. Mîine, tinerii studenți vor face prin prezența lor alături de profesorii care-i îndrumă, cea mai frumoasă inaugurare proaspătului institut apărut în Capitală : inaugurarea prin studiu și practică asiduă pentru desăvîrșirea carierei pe care și-au ales-o. Poate că din relatarea noastră ați fi tentați să credeți că pregătirile pentru începerea noului an universitar sînt mai deosebite în Capitală. In aceste zile însă toate centrele universitare din țară cunosc aceeași efervescentă, caracteristică redeschiderii facultăților. Și acest an de învătămînt rezervă alte noutăți i începerea construcției Institutului Politehnic din București, a unui institut pedagogic de 3 ani, a altor cămine și cantine pentru 2006 de studenți La Tg. Mureș, Timișoara, Brașov și Constanța se vor înălța noi cămine studențești. La Iași vor începe lucrările pentru ridicarea noului edificiu al Politehnicii, la Brașov al Institutului pedagogic de 3 ani... Grija statului pentru condițiile de studiu și de trai ale studenților este evidentă, concretizindu-se în fiecare an în imensele fonduri alocate pentru învățămînt. Azi, studenții noștri nu au, așadar, decît o singură grijă : aceea de a învăța și a se pregăti cît mai bine. EUGEN ATANASIU ȘI P. RADUȚ Noi descoperiri arheologice PITEȘTI. Recent, un colectiv al Muzeului raional Slatina, condus de profesorul D. Berciu de la Institutul arheologic a întreprins noi săpături în partea de nord a orașului. Lucrările au scos la iveală un bogat material cu: pumnale de os, dălți din piatră șlefuită, vîrfuri de lănci, obiecte casnice și altele clătind de 2.800 de ani înaintea erei noastre. WOOOOC5OOOOOCX5OOCX5OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOÓOOOOO0OOOOOeoOOO ÖOOGOeOOOOOOOOOOOOOOOOOO.TOOOrVirvnrvs^««__ _ o ^^‘»^oöoocoűcsooococxicxtocoooooooooooooocxtOOQoöoaöáeiíoooabi!»# Oedip, 19,30 : Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. , Alin Karenina, 10 ; Cînd scăpată luna, 19,30 : Teatrul Național ,,I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) , Siciliana, 16 ; Dezertorul, 19,30 : Teatrul Național ,,I. L. Caragiale“ (Sala Studio) ; Fiul secolului, 19,30 : Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Macgheru) ;Băieții veseli, 20 : Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Studio) , Itamlat, 19,30: Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra (fost Municipal) (Sala Filimon Sîrbu) ; Marele fluviu își adună apele, 20 : Teatrul pentru copii și tineret (Sala din C. Mille) ; Mușchetarii măgăriei sale, 1 B : Teatrul pentru copii și tineret (Sala Libertății) ; Vechul de apartament, 19,30 : Teatrul Muncitoresc C.E.R. Ciulești ; Elixirul dragostei, 10,30 ; Lysistrata, 19,30 : Teatrul de Stat de Operetă , Carl Bill Bom, 20 : Teatrul Evreiesc de Stat ; Revista 02, 20 :Teatrul ,,C. Tanase“ (Sala Savoy); .Concert expres, 20: Teatrul ,,C. Tănase“ (Grădina Boema) ; Un ciptec pentru dumneata, 20 : Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Dalles) ; Albă ca zăpada, 11 Mina cu 5 degete, 20,30 : Teatrul Țăndărică (Sala Orfeu) ; Harap Alb, II ; Micul prinț, 19 : Teatrul Țăndărică (Sala din Academiei) ; Pantomimi pe epii Ip »i *0 I Circul de 901. EMA Aproape de soare ! Patria, înfrățirea între popoare ; „Vizita delegației de partid și guvernamentale a R.P.R in Uniunea Sovietică“ si filmul ,,Primul raid spre stele“; M. Gorki Al Popov . Vals pentru un milion : Republica, Gh. Doja ; Leon Garros își caută prietenul: Macgheru, I. C. Frimu, Miorița, A. Vlaicu ; Familia Miannard j V. Alecsandri , O zi zgomotoasă : Elena Pavel, 23 August ; Genevieve, 8 Martie, Drumul Serii 5 Tracul unui actor s Central, Volga ; Carmen de la Ronda , București, Al. Sabia ; Lumină la fereastră : Lumina V Roaită Libertății : Dragoste de septembrie: Victoria Donca Simo; G. Coșbuc , Vulpea, castorul și alții — Campionatele mondiale de ciclism — Turismul, mijloc de apropiere îulte popoare — O lecție de istorie pentru băieți — Munții care plută ! Timpuri Noi 5 Program special pentru copii — dimineață . Hanul din pessart :3 Septembrie; Neînfficata i Tineretului N. Bălcescu; S-a furat un tramvai; Cultura: Arta, 8 Mai; Penix Cirivița; Raidul vărgați 30 Decembrie ; Am fost tineri : Unirea, G Bacovia; Secțiunea a 3-a, Flacăra, 16 Februarie. Iie PintUie: Vietnam, patria race j T Vladimirescu . Pescuitorii din bureți : Munci : lufoa«rafoliti Papfcln Bl Hakim ! Moșilor- Alba Regia : Olga Banele; O întîlnire extraordinară: M. Eminescu: Omul nu se predă : Floreasca; Săritură în zori: B. Delavrancea; Clinele din mlaștină: C. David. 9.00. Emisiunea pentru copii ; „Punguța cu doi bani“ - alăptare după Ion Creangă. Prezintă Teatrul fftVWftfftif „ȚăndărițiJDE VII AURI& că« • Telejurnalul pionierilor ; „Umbreluța“ - film primit din partea studioului de televiziune din Praga . Filmul „Toți îl ajută pe Tedy“ — o producție a studiourilor din R. D. Germană ; 10,30 : Emisiunea pentru sate; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 : Muzică ușoară. . Cântă formația condusă de Gelu Podgoreanu. Soliști. Roxana Matei, Nicolae Nițescu și Mihaela Păsărin ; 19,55 . Filmul artistic „Acțiunea Cobra“ — o producție a studioului Tadjikfilm ; 21.25 . Recital vocalinnstrumental susținut de soprana Lela Cincu, baritonul Ladislau Konya și violoncelistul Radu Aldulescu, artist emerit. La pian Dagobert Bucholz, artist emerit ; 21,55 . //toamnele de altădată“ -- emisiune . satirică din operele scriitorilor noștri clasici. In încheiere : ultimele știri si roulUtt *țftttiv«<