România Liberă, octombrie 1961 (Anul 19, Nr. 5276-5301)

1961-10-01 / nr. 5276

Pan. 2-0 înaltă tribună de luptă pentru pace și socialism 3 ani de la apariția revistei „Probleme ale păcii și socialismului“ Se îm­plin­esc 3 ani de la apariția re­vistei „Probleme ale păcii și socialis­mului", revistă teoretică și informativă a partidelor comuniste și muncitorești, urmărită cu interes deosebit de către cele mai variate cercuri de cititori din țara noastră, pentru care constituie un ajutor prețios în studierea și însușirea învățăturii marxist-leniniste, în cunoaș­terea problemelor principale ale luptei mișcării muncitorești internaționale pentru page și socialism. Epoca contemporană, al cărei conți­nut principal îl constituie trecerea de la capitalism la socialism, a adus tri­umful deplin al concepției revoluționa­re a proletariatului. . Marxism-leninis­­mul a cucerit mințile omenirii progre­siste. Mișcarea comunistă mondială re­prezintă cea mai influentă forță politi­că a timpului nostru, cel mai impor­tant factor al progresului social. In consfătuirile partidelor comuniste și muncitorești din 1957 și 1960 și-a gă­sit expresie activitatea ideologică vastă a mișcării comuniste, care îmbogățește neîncetat tezaurul gândirii marxist-le­­niniste și al experienței revoluțio­nare a clasei muncitoare internaționale. Cälauzindu-se după ideile marxism­­lasaiwnului, ale documentelor Consfă­­tuiriîefr de la Moscova, revista „Pro­bleme ale păcii și socialismului“ con­tribuie la întărirea unității ideologice și a exfinitfMii mișcării comuniste inter- Uaționate, joacă un rol activ în pro­­punarea­ continuă și elaborarea proble­melor teoriei marxis­t-leniniste, în lupta împotriva revizionismului și­ eiogm­atis­­mului, în schimbul de păreri și de ex­periență dintre partidele comuniste și muncitorești. Valoroasă este contribu­ția revistei în demascarea sistematică a antiCopranis­mului, la combaterea ideo­­fob­iei burgheze și reformiste. Revista are o urare însemnătate în diritTțîa răspîndirii experienței construi­rii socialism­ului și comunismului în Uniun­ea Sovietică și în celelalte țări socialiste. Țările sistemului mondial Socialist au acumulat o bogată expe­riență colectivă în transformarea mo­dului d­e­ viață a sute de milioane de t­fasoriști ; această experiență este unul din bunurile cele mai de preț ale miș­cării revoluționare internaționale. Prin­ forța exemplului său, sistemul mondial Sociali și revoluționează mințile oameni­­lor pruncii din lumea capitalului, îi însuflețește în lupta împotriva capita­­lism­ulu­i. In numeroase articole ale revistei sînt oglindite problemele noii etape de dezvoltare a sistemului mon­dial socialist, dezvoltarea unității mo­­n­d­-politice a popoarelor marii comu­­nitați socialiste. Printre cele mai importante preocu­pări ale revistei face parte și spriji­nirea unității de acțiune a organizații­lor clasei muncitoare pentru apărarea­­ intereselor oamenilor muncii din țări­le capitaliste, a unirii lor strînse în luptă împotriva reacțiunii, pentru de­mocrație și progres social. De aseme­nea, în paginile revistei își găsesc un puternic ecou problemele legate de e­­liberarea tarilor coloniale de sub jugul robiei coloniale, lupta pentru întărirea independenței naționale și dezvoltarea lor economică și socială. Revista acordă o atenție deosebită luptei pentru menținerea și consoli­darea păcii, problema fundamentală a contemporaneității. In condițiile actua­le, cînd, datorită dezvoltării fără pre­cedent a științei și tehnicii militare un nou război mondial ar aduce omenirii distrugeri și pierderi incalculabile, co­muniștii din lumea întreagă consideră ca îndatorirea lor supremă lupta pen­tru apărarea păcii, pentru înfăptuirea dezarmării, micșorarea încordării și dezvoltarea colaborării internaționale pe baza principiilor coexistenței pașni­ce. Materialele publicate în revistă subliniază teza marxist-leninistă privi­toare la faptul că prin lupta unită dusă de lagărul socialist, reazimul de bază al păcii și securității internațio­nale, de țările nesocialiste iubitoare de pace, de cercurile largi ale opiniei pu­blice și forțele internaționale ale parti­zanilor păcii, planurile agresive pot fi zădărnicite. Tratînd în mod sistematic problemele luptei pentru pace, ale u­­nirii maselor populare în vederea luptei împotriva­ politicii d­e pregătire a războiului promovată fie cercurile imperialiste, prezentând pe larg succe­sele construirii socialismului și conrrn­­ns­muliTi ft­ țările sistemului socialist mondial, precare și problemele mișcării de eliberare națională, revista „Proble­me ale păcii și socialismului" aduce o contribuție de seamă la­ cauza păcii. O oglindă a influenței și importan­ței revistei „Probleme ale păcii și so­cialismului“ o constituie și faptul că ea apare în 22 de limbi fiind răspân­dită în peste IS0 de țări de pe toate continentele. In ea găsesc analiza mul­tilaterală a problemelor lor vitale oa­menii muncii din toate țările, din țări­le socialiste și din țările proaspăt eli­berate din lanțurile robiei coloniale, din cele mai dezvoltate țări capitaliste ca și din țările care luptă pentru eli­berarea de sub jugul colonial. Cu prilejul împlinirii a trei ani de la apariție, urăm revistei „Probleme ale păcii și socialismului" noi succese în activitatea ei nobilă în slujba cauzei păcii Și socialismului. Piață nouă la Panda PANCIU.­­ In orașul nostru s-a dat în folosință o piață modernă. Deschisă pe o suprafață de cca. 6.000 m.p., noua piață întrunește condițiile unui complex comercial modern, a­­vînd un magazin alimentar cu auto­­deservire, un bufet, încăperi frigori­fice, bouă pentru desfacerea mărfuri­lor, etc. (D. MOHOREA, corespon­dent voluntar). < I Al 8-lea­­ tanc petrolier lansat la apă TR. SEVERIN — Muncitorii Uzine­lor Mecanice, sectorul I­, au reușit să lanseze la apă un nou tanc petrolier. Este al 2-lea tanc petrolier terminat aici în această lună și al 8-lea lansat de la începutul anului. Cu acesta, Uzinele mecanice și-au Îndeplinit pla­nul anual la construcția de tancuri pe­troliere. (NICOLAIE C. MARIN, co­respondent voluntar). Român­ia liberă Recent, în piața Victoriei din Baia Mare s­au deschis la­ parterul unui nou bine de locuințe mai multe ma­gazine priorite care și unu) cu arti­cole fotografice, de sport și muzică. In clișeu : Magazinul văzut noaptea . Foto : A. ȘUTH însoțind echipele de control obștesc (Urmare din pag. l­a) unele nereguli întîlnite nu fac cinste personalului de aici. Că plinea este uneori arsă, că prezintă, urme de fu­ningine", ceea ce denotă că nu se cu­răță vatra cuptoarelor după fiecare ar­dere — sunt deficiențe ce trebuie puse pe seama celor ce o produc. Dar la acestea se mai adaugă și unele ce de­pind de conștiinciozitatea lucrătorilor din comerț. Are perfectă dreptate ta­varietul Krall — aranjamentul estetic al plinit în rafturi întregește calitatea a­­cestui produs. Dar după cum se ved­e personalul centrului nu prea este con­vins de aceasta. în cursul trimestrului IV a.c. din cele 50 de centre de pîin­e aparținînd O.C.L. Alimentara din Oradea — 15 vor fi modernizate fiind prevăzute a fi dotate cu mobilier nou. Printre a­­cestea se numără și centrul 32. In perspectiva noilor condiții ce vor fi create pe linia desfacerii pîintii, cu atît mai imperioasă apare necesitatea ca personalul din centre să manifeste mai multă grijă pentru depozitarea și păstrarea plinii. Paralel trebuie luptat și pentru îndreptarea atitudinilor ne­­corespunzătoare, pe care unii lucrători din rețea se mai practică față de cum­părători, cum este și cazul personalu­lui din acest centru — așa cum re­iese de altfel din repetatele­­ însemnări făcute de cetățeni, în condica de su­gestii și reclamații. P­âinea s-a îmbunătățit mult și cetățenii sunt mulțumiți, ca și noi de afelel“. Cu aceste cuvin­te ne întâmpină Clara Covaci, respon­sabila centrului de­ pîine nr. 176. Fap­tul­ este de altfel ușor sesizabil și con­trolabil. Dar există și un dar... efor­tul depus pentru ridicarea calității pîinii trebuie completat și de o­ preo­cupare mai mare pentru producerea și aprovizionarea la timp a centrelor de pîine cu un număr sporit de specia­lități (franzeluțe, chifle etc.). De curînd, în unitățile de panificație au fost introduse în fabricație 5 noi sor­timente, dar prezența acestora ca și a altora se face prea puțin simțită în centrele de pîine. Bine ar fi dacă și aprovizionarea centrelor cu astfel de produse s-ar efectua în primele ore ale dimineții, atunci cînd sînt solicitate de muncitori, de școlari și nu la ore nepotrivite, cînd vînzarea lor este mai lentă. L­a capătul scurtului nostru iti­nerar, în calitate de însoțitori ai echipei de Control obștesc, ne vedem obligați în urma celor alia­te și constatate să tragem și unele concluzii. La Oradea, ca de altfel în toate localitățile țării, brutarii se stră­duie să producă pline tot mai bună, mai gustoasă și aspectuoasă. Și efor­tul lor este răsplătit prin rezultate tot mai rodnice. La aceasta o con­­tributie de seamă au adus și măsurile luate. O perspectivă și mai îmbucu­rătoare se întrevede în această di­recție prin intrarea in funcțiune pina la sfîrșitul anului a noii fabrici de pîine, cu o capacitate de 28 tone în 24 de ore, care se află în curs de construcție. Dar așa după cum a ieșit la ivea­lă, mai sunt încă o serie de lucruri — aparent mărunte, asupra cărora atît conducerea Trustului regional de pa­nificație, O.C.L. Alimentara, sfatul popular orășenesc trebuie să-și a­­dîncească și mai mult preocuparea și grija. Cere acest lucru interesul larg, comun de a oferi populației pîine și produse de panificație de buna calitate și desfăcute în condi­ții civilizate. CL. RAMILESCU ­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitttmii MfHinmttmiimt Hi Hii MiiBifeiifi HHmiiiim Rmtmimmim Mmiimmmiiiiiiiimiiii Duminică 1 octombrie 1961­ nr. 527 i Dezvoltarea legăturilor culturale romîno-italiene Marți 3 octombrie, are loc la București, sesiunea extraordinară a Academiei R.P.R., dedicată centena­rului unității și independenței Ita­liei. In­­ cadrul sesiunii, la care par­ticipă ca invitați personalități proe­minente ale vieții culturale italiene, ca prof. Vincenzo Arangio Ruiz, vicepreședinte al „Academiei Nazio­­nale dai Lincei", prof. Raffaele Cia­­sca, director al Institutului de Istorie Modernă din Roma și prof. Luigi Bulferetti, director a­l Institutului d­e istoria Risorgimento-ului din Torino, se vor prezenta comunicări privind diferite aspecte ale luptei comune a popoarelor roman și italian pentru unitate și independență. în același timp, în unul din noile cartiere­­ ale Capitalei noastre, va avea loc dezvelirea bustului lui Giu­seppe Garibaldi, conducătorul luptei pentru unitatea și independența po­porului italian, bust donat de către Comitetul Regional Sicilian pentru celebrarea centenarului unității și in­dependenței Italiei. După dezvelirea bustului lui Nico­­lae Bălcescu la Palermo în cadrul aceleeași sărbătoriri a centenarului, Sesiunea Academiei R.P.R. și dezve­lirea bustului lui Garibaldi la Bucu­rești sunt evenimente care marchea­ză fără putere de tăgadă dezvoltarea continuă, pe planuri dintre cele mai diverse, a legăturilor culturale din­tre popoarele român și italian, lega­turi care au la bază dorința de pace și conviețuire pașnică a celor două popoare. Existînd încă din vremea cînd atît poporul nostru cît și cel italian duceau lupta pentru unitate și inde­pendență, relațiile și schimburile cul­turale dintre cele două țări ale noa­stre s-au intensificat în ultimii doi ani, literatura, arta, știința romî­­nească devenind tot mai cunoscute in Italia, după cum cultura italiană se bucură de o sinceră apreciere în rândurile oamenilor muncii de la noi. Personalități proeminente ale cul­turii și științei italiene au fost de­seori oaspeți ai țării noastre, acade­micieni, profesori, scriitori romîni au ținut conferințe și au participat, la întîlniri în Italia, teatre italiene au fost oaspeții Bucureș­tiului, ansam­bluri românești au dus faima artei noastre populare prin întreaga Italie, expoziții italiene au fost vizitate la noi de mii de oameni ai muncii, cîn­­tăreți romîni au fost oaspeții scene­lor italiene. Anul trecut la confe­rința italo-romînă de informare ști­ințifică de la Bologna au participat oameni de știință romîni ca acad. prof. C. Daicoviciu, rectorul univex- Octav Uvezeanu, vice-președinte al Institutului romîn pentru relațiile cuiturgie cu străinătatea șității „Babeș-Bolyai“ din Cluj, acad. prof. Raluca Ripan, prof. dr. A. Ma­nea și prof. Moga. In aceeași perioadă, o delegație a Universității din Bologna a fost oaspetele­ Universității din Cluj, iar profesorii universitari italieni Carlo Togn­avini și Felice Battaglia au­ par­ticipat la Centenarul Universității ieșene, iar toamna aceasta, o dele­gație a Universității din Padova va vizita Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, contribuind astfel, la o și mai strînsă legătură între oamenii de ști­ință romîni și italieni. Dar legăturile noastre culturale cu Italia se dezvoltă și pe alte planuri decit cele ale științei și învățămân­tului. Astfel în vreme ce la noi au apărut masive traduceri din litera­tura italiană începind cu Cellini și Goldoni și terminînd cu „Logod­nicii“ lui Manzoni și cu „Ciociara“ lui Moravia, în Italia au apărut nu de mult o „Antologie a teatrului ro­mânesc“, o „Antologie a poeziei ro­­mînești“, o culegere de versuri a Ninei Cassian, „Străinul" de Titus Popovici și în revista „Teatro Nuo­­vo“, piesa Luciei Demetrius „Trei generații“. Vizitei în Italia cu pri­lejul întâlnirii de la Conegliano- Veneto a Măriei Banuș și a lui Eugen Jebele­anu, i-a urm­at vizita în țara noastră a marelui poet ita­lian Salvatore Quasimbolo, laureat al premiului Nobel. S-ar mai putea adăuga la toate acestea, și tot n-am enumera toate acțiunile din cadrul colaborării culturale romîno-italiene, „Expoziția de desene și gravuri ita­liene contemporane“ deschisă în pri­măvara acestui an în București, „Ex­poziția despre teatrul de păpuși în R.P.R.“ de la Florența, serile cultu­­rale italiene organizate în Capitală, dintre care­­ una dedicată centenaru­lui unității și independenței Italiei, nenumăratele conferințe despre R.B.R., ținute de foști oaspeți ita­lieni ai țării­ noastre în Italia, parti­­■Ciofffera pianistului Aldo Ciccolini și a profesorului Tito Aprea la Con­cursul și Festivalul „George Enescu“, concertele de muzică romînească transmise de radiodifuziunea italiană, piese ale dramaturgilor italieni cla­sici și contemporani, jucate pe sce­nele teatrelor romînești etc., etc. Pe măsură ce colaborarea cultu­rală dintre cele două țări se dez­voltă, cu cît crește numărul mani­festărilor culturale și al vizitelor reciproce, cu cît este mai mare nu­mărul cărților romînești și italiene ce devin, cunoscute celor două po­poare prin traduceri, cu cît schimbul de valori culturale este mai viu și mai susținut, cu atît p! își dove­dește mai deplin utilitatea pentru prietenia tradițională a popoarelor noastre, pentru pacea pe care cu toții o dorim. Sesiunea Academiei R.P.R., care începe marți ca și dezvelirea bustu­lui lui Garibaldi în prezența oaspeți­lor italieni, dovedesc participarea caldă și sinceră a poporului nostru la marea sărbătoare a Italiei ce re­prezintă încă un pas înainte pe calea dezvoltării și pe mai departe a legă­turile culturale dintre Italia și țara noastră. Am cunoscut în­­tr-unul din sate­le moldovene pe moș Munteanu, supraviețuitor al răscoalelor din 1907. Ne-a povestit despre începuturi­le gospodăriei co­­lective, la a cărei temelie a pus și el o cărămidă, des­pre recoltele obținute și­ despre hambarul plin, despre feciorii lui, unul — ofițer, celălalt — învățător. Ne-a vorbit apoi bătrânul despre serbările de la căminul cultural, despre filmele pe care le-a văzut, despre cărțile pe care le citește. — Altădată, ne spunea moșul, n-aveam nici vreme, nici gâadul la astfel de lucruri. Dacă am luat coasa. In mină și am pornit asupra conacului, vă închipuiți dumnea­voastră care erau grijile noastre : să ivem ce munca și unde pune capul. Nu le stătea mintea la cărți nici celor care știau citi­ți iată, acum mă interesează de toate și citesc ziarul și cărți în fiecare zi. Măcar acum la bătrînețe să aflu ce nu mi-a fost dat cînd eram tîrii­r. Ne-am amintit de această discu­ție răsfoind scrisorile sosite pe a­­dresa redacției. Oameni de cele mai diferite profesii, din culmi de mun­te sau de pe întinsuri de cîmpie, de istorisesc despre preocupările lor și ale tovarășilor lor, înfăți­șin­­du-ne — printre altele — crîmpeie din activitatea culturală neasemuit de bogată a oamenilor din țara noastră, care nu mai sînt chinuiți de grija zilei de mîine. Rîndurile care urmează Constituie un repor­taj pe această temă, reportaj ai cărui eroi și autori sînt cîțiva din­tre corespondenții noștri voluntari, un reportaj pe care, fără să știe unul de altul, l-au scris împreună. Un reportaj colectiv. Să le trecem dar Condeiul să vă prezinte faptele. Două generații în aceeași bancă la vechiul liceu din Turnuu Seve­rin e mare forfotă. O nouă promo­ții de absolvenți ai clasei a XI-a dă examenul de maturitate. Timpul trece greu pînă cînd o serie de candidați termină. Dar abia se hn­­tredeschide ușa și cei care ies sunt înconjurați din toate părțile. — Ai știut ? Ce bilet ai tras la lumbnă ? Dar la matematici ? Cei întrebați abia prididesc să răspun­dă. Voioșia de pe fețele destinse dovedește că toate au mers bine. Elevul Clement Gheorghe, abia scă­­pat de „interogatoriul“ colegilor în­treabă ta­rându­-i cu înfrigurare „• — Cei din comisia 23 au termi­nat ? Drept răspuns, o ușă din ca­pătul coridorului se deschide și apar alți elevi. Gheorghe Clement tac calea unui bărbat care se apro­pie de 50 de ani. — Ai știut, tată ? — Da! Cei doi Clement se îmbrățișează. Astăzi, ei au încheiat un capitol im­portant din viață: au dat exame­nul de maturitate. Cînd fiul lui s-a înscris la cursu­rile serale ale școlii medii, lui Ion Clement i-a încolțit ghidul să se înscrie și el. ..Nu sunt prea bătrin, îmi place să învăț și-mi împlinesc astfel, fie chiar și acum, visul pe care nu mi l-am­ putut realiza la tinerețe" - le-a spus tovarășilor săi de muncă atunci cînd le-a ce­rut sfatul în această privință. Și astfel, tatăl și fiul, reprezentanți a două generații, au învățat patru ani în aceeași bancă. — Gheorghe se pregătește pentru politehnică. Tu o să­rurnii de că­ruță — îl necăjesc tovarășii de muncă pe Ion Clement, șef de echi­pă, fruntaș la IPRODCOOI’ Turnu- Severin. Ion Clement zîmbește în­găduitor, încă nu s-a hotărît în această privință. Dar știe că dacă vrea să învețe mai departe, apoi toate porțile ei sînt deschise. Graiul penelului De cîteva ore, mă aflu în expo­ziția de artă plastică deschisă de Casa de cultură „Ion Vidu" din Lu­goj. Elevii și absolvenții cercului de artă plastică expun aici numeroase tablouri, sculpturi. De citeva ore tot contemplu lucrările acestor ar­tiști amatori și nu mă satur pri­­vindu-le. Pe mulți dintre ei le cu­nosc. Sunt un obișnuit al Casei de cultură și-l văd mereu. Ba, de multe ori, intru șt­ot cercul lor. Îm place tare mult aici; e liniște, odaia m­are, luminoasă, e înveselită de pînzele multicolore. Și unele ta­blouri se cunosc încă de pe vremea cînd erau pe șevalet. „Culesul fruc­telor“, de pildă. Am fost mar­torul „nașterii“ tabloului. Prima dată, autoarea a făcut o schiță cu anii simple. Apoi, după ce ft­e incocret bine toate elementele, a început Ut­erul. Așa a căpătat parcă viață un colț de livadă. Printre ramurile co­pacilor se strecoară razele soarelui, mîngîind creștetul­­ culegătoarelor, fächlet să lucească coaja rumenită a fructelor. Tabloul nu este lucrat în vopsele de ulei, ci în cărbune. Dar mie mi se pare colorat, viu, li spun asta profesorului Victor Jurcă de Ut cercul de artă plastică. El unde și­ nu spune că asta înseam­nă că autoarea „a trăit momentul“. Probabil că are dreptate. Ea a re­dat cu­ tot ou­ta naturalețe „Capul de copil“ și „Țiganca“, tablouri cu care este prezentă în expoziție. Ta­lentata autoare este­ țăranca colec­tivistă Margareta Meschini. A auzit altă dată cineva despre o țărancă pictoriță ? Dar oare se ghideau țărăncile istovite de muncă să picteze ? Lângă tablourile Margaretei, atra­ge atenția un altul, care dovedește multă sensibilitate și simț al cu­lorii. Este semnat Ioana Constan­tin. O cunosc și pe tovarășa Ioana. Aproape nu este zi să nu vină la cerc. Și doar ei îi este cel mai greu. Fiind cantonieră în halta C.F.R. Ne­­vonicea, după orele de muncă vine în fiecare zi cu trenul la Lugoj, la Casa de cultură. Ce nu face omul pentru ce-i este drag! Penelul artiștilor amatori glăsu­­i este minunat. El înalță imnuri de slavă partidului care a descătușat mîinile celor necăjiți și ne conduce pe un drum luminos, oamenilor mi­nunați, muncitorilor patriei, cântă imnuri vieții care la noi este dem­nă, frumoasă. Sem­nul copilăriei Vă trimit o fotografie. Ea repre­zintă pe copiii colectiviștilor de la gospodăria „9 Mai“ din comuna noastră, Radu Vodă, din raionul Brăila, copii care sunt „pensionari“ ai grădiniței de copii. Priviți ce dolofani sunt copiii noștri ! Unii dintre ei sunt puțin speriați de o­­biectivul fotografic, dar cei mai mulți zimbesc. Sunt bine îmbrăcați, sunt curați, „la ti uită ce „noutăți" ne relatează dumnealui — vor zice mulți Copiii sunt dolofani, au Încăl­țăminte ți sint curajL M firete !­ Da, e firesc a­­cum­, în vremea noastră, dar altă­dată? Altădată fe­meile erau obliga­te să iasă la mun­că pe moșia boie­rului imediat du­pă naștere, cu co­piii în desagi. Aco­lo pe un hat, îi uitau p­ână seara in bătaia soarelui și-n biz­uitul muște­lor. Și nu erau puține cazurile cînd îi găseau înțepeniți la marginea lanului, toi aduc aminte că așa chinuit ne-a crescut mama pe noi. Cînd se îmbolnăveau copiii în sat, apoi mureau ca muștele, că dispen­sar nu era. Noi am avut o copilărie, fără copilărie. Astăzi, copiii noștri au altă viață. De cînd se nasc (la casa de nașteri), sunt înconjurați de grija tuturor, a părinților și a medicilor. Cum au r­ină temperatură sau se înțeapă vreun picior dăm fuga cu ei la dispensar. Iar cînd plecăm la lucru, știm că ei sunt îngrijiți părintește și educați la grădiniță. Iată, de asta am strîns copiii de la grădiniță, i-am pozat și v-am sens, ca să nu uite nimeni cum trăiam noi înainte și cui datorăm sem­nul copilăriei fiilor noștri, azi. i­ Reportajul colectiv ar putea fi continuat pe pagini întregi de ziar, fiindcă scrisorile care vorbesc des­pre realizările regimului nostru în domeniul culturii sunt cu zecile. Dacă spațiul ne-ar permite, ar tre­bui să lăsăm să scrie în continuare tovărășul lon Softea din comuna Cizer, raionul Zalău, care vrea mu­sai să facă cunoscut tuturor că în comuna lui, vestită altădată prin numărul analfabeților, toți copiii de vîrstă școlară sînt înscriși la școală, că toți cei înscriși în clasa VlI-a au promovat-o și că jumătate dintre ei merg acum mai departe la școlile medii. Apoi, ar mai scrie tovarășul Alexandru Rezea din Rîmni­cu Vîl­­cea, care are multe cuvinte de laudă pentru activitatea culturală din orașul în care trăiește și în care altădată poposirea unei mi­zere trupe teatrale lua proporțiile unui eveniment remarcabil și mulți, mulți alți corespondenți și cititori care ar putea fi coautori. Acestora coloanele ziarului nostru le vor sta la dispoziție altădată. Reportajul de astăzi l-au scris: NICOLAE C. MARIN, munci­tor din Turnuu Severin ; AN­TON TOMIN, Inginer din Lu­goj ;1 MARIN P. LUNGU, co­­lectivist din comun» 8idu Vo­it­ ment Brill« Pe albia noua a vieții Reportaj colectiv - B­reviar ASTĂZI, la Casa prieteniei romî­­no-sovietice, începînid de la ora 18, are loc concertul intitulat : „Din cele mai frumoase melodii de muzică ușoară romînească și sovietică“, își dau concursul : Lavinia Slaveanu, Gigi Marga, Mihaela Cotaru, Nicolae Nițescu, Luigi Ionescu și George Bu­­nea. Conducerea muzicală : Gaston Ursu. COLECTIVUL Operei de Stat din Timișoara a prezentat două spectaco­le cu opera „Rigoletto“ în orașul Re­șița în sala Casei de cultură a Com­binatului metalurgic. La spectacole au luat parte peste 1.200 de specta­tori. LA TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" (fost Municipal) a in­trat în repetiții piesa „Copiii Soare­lui“ de Maxim Gorki Regia artisti­că este asigurată de Liviu Ciulei, ar­tist emerit, și Lucian Pintilie. LA TEATRUL DE STAT DIN PLO­IEȘTI au loc în aceste zile pregătiri intense in vederea începerii noi sta­giuni teatrale. Artiștii ploieșteni pre­gătesc spectacolele : „Dacă vei fi în­trebat" de Dorel Dorian, „Băieții ve­seli" de H. Nicolaide, „Al 41-lea" de K. Simonov, CASA CREAȚIEI POPULARE A CAPITALEI organizează un concurs de creație artistică „Fabrica mea, mândria mea". La acest concurs se pot prezenta până la 31 decembrie 1961 texte pentru brigăzi artistice de amatori, scenarii pentru procese li­terare, epigrame, piese de teatru in­tr-un act, piese muzicale etc. Cele mai valoroase lucrări vor fi pre­miate. IN VEDEREA deplasărilor la țară, care vor începe la 1 octombrie, un colectiv de actori ai Teatrului Na­țional din Iași —­ sub conducerea artistică a actorului Constantin Sava — pregătește piesa într-un act „Bă­dița de campanie“ de Const. Beiu și „Neamurile“ de Teofil Bușecan. Pri­mele deplasări vor avea loc în sa­tele raionului Huși. „SĂPTĂMÎNA MUZICII R. D. GERMANE" Cu prilejul împlinirii — la 7 octom­brie — a 12 ani de la proclamarea Republicii Democrate Germane, pos­turile noastre de radio vor difuza în­­cepînd de astăzi și pină la 7 octom­brie „Săptămina muzicii R.D. Ger­mane". In cadrul acestei săptămini, ascultătorii noștri vor avea prilejul să asculte unele dintre noile creații mu­zicale ale țării prietene. Azi se deschide noul an universitar (Urmare din pag. l­a­­litate. Care dintre „boboci“ se vor evidenția la învățătură, se va vedea în timpul anului și în sesiunea de examene. Obiectele de studiu sînt interesante, cadrele didactice foarte valoroase. In plus anul acesta au luat ființă și secții noi: Calculul pro­babilităților, Elasticitate, Analiza ma­tematică, Electroradio-fizică, Spec­troscopie, Fizica macromoleculelor, etc. Nu ne rămâne decît să le urăm celor mai tineri studenți ai facultă­ții. „succes la învățătură !“ Institutul plantelor Vă mai amintiți modestele ierbare pe care le alcătuiam în vacanțe, co­­lindînd prin grădini și păduri, adu­nând și presînd plantele între două foi de caiet pentru a îmbogăți zes­trea documentară a școlii ? Ei bine, de la acel ierbar improvizat cu ceea ce se găsea și pină la Institutul de Botanică pe porțile căruia vor intra luni sute de studenți este o distan­ță care desparte multe generații. Generațiile de ieri, invățînd din greu în bănci strivite, cu grija zilei de ma­ute, fără perspectiva folosului imediat al strădaniei lor și cele de astăzi ridicate în emulația studiului teoretic și practic luminat de dru­mul tot mai înfloritor al patriei. Pășind pe aleea portocalilor din Grădina Botanică nu poți să­ nu com­pari trecutul cu prezentul. Aici a ră­sărit în această toamnă imaculatul edificiu al Institutului de Botanică in clădirea căruia, un ierbar imens va ocupa doar câteva încăperi din sub­sol. Surprize, nenumărate surprize, oferă celor dornici să studieze aici viața și evoluția plantelor, încăpe­rile liniștite ce se instruie de-a lun­gul unor culoare luminoase, cu par­doseli de mozaic și linoleum. Parte­rul­ și cele două etaje cu terase mari (către care ascensoare speciale vor transporta materialul didactic) însu­mează o suprafață clădită de peste 4000 de metri pătrați dintre care ju­mătate reprezintă spațiu util pus la dispoziția procesului de învățămînt și de cercetare științifică. Un amfi­teatru, 7 săli mari de lucrări prac­tice pentru cîte o grupă de studenți, apoi 6 săli mici pentru lucrări de specializare, cîte o sală de lectură pentru studenți și cadrele didactice, un muzeu cu material demonstrativ botanic destinat cursurilor și lucrări­lor practice, o bibliotecă pentru dO.0O0 volume — cărți și reviste — toate înzestrate cu mobilier nou și utilaj științific modern. In sălile și camerele de cercetări ale feluritelor discipline aparținând botanicii, întîl­­nești rînduite cu grijă zeci de mi­­croscoape (numai catedra de botani­că are 130 t), frigidere, autoclave, ma­­­grofoame, termoostate și chiar o ma­­ișufră de calcul. Distribuite pe princi­piul înrudirii între discipline, labo­ratoarele și­ sălile de studiu vor sluji, împreună cu­ terenurile de experien­ță din preajma institutului, unor a­­plicații de folos practic imediat pen­­­tru cultura plantelor în țara noastră. — Firește, nu e suficient pentru viitorii 100 de ani —, va spune în glumă tov. prof. Ion Tarnavschi, di­rectorul Grădinii Botanice. Dacă ne gîndim însă că vreme de o sută de ani în urmă, de cînd există această grădină, n-am cunoscut un asemenea institut cu posibilități atât de largi și perfecționate pentru studiu, veți înțelege pe tiplin bucuria noastră în pragul inaugurării lui. Mîine, tinerii studenți vor face prin prezența lor alături de profe­sorii care-i îndrumă, cea mai fru­moasă inaugurare proaspătului insti­tut apărut în Capitală : inaugurarea prin studiu și practică asiduă pen­tru desăvîrșirea carierei pe care și-au ale­s-o. Poate că din relatarea noastră ați fi tentați să credeți că pregătirile pentru începerea noului an universi­tar sînt mai deosebite în Capitală. In aceste zile însă toate centrele uni­­versitare din țară cunosc aceeași efervescentă, caracteristică redeschi­derii facultăților. Și acest an de învătămînt rezervă alte noutăți i începerea construcției Institutului Politehnic din București, a unui institut pedagogic de 3 ani, a altor cămine și cantine pentru 2006 de studenți La Tg. Mureș, Timișoara, Brașov și Constanța se vor înălța noi cămine studențești. La Iași vor începe lucrările pentru ridicarea noului edificiu al Politehnicii, la Brașov al Institutului pedagogic de 3 ani... Grija statului pentru condi­țiile de studiu și de trai ale studen­ților este evidentă, concretizindu-se în fiecare an în imensele fonduri alocate pentru învățămînt. Azi, stu­denții noștri nu au, așadar, decît o singură grijă : aceea de a învăța și a se pregăti cît mai bine. EUGEN ATANASIU ȘI P. RADUȚ Noi descoperiri arheologice PITEȘTI.­­ Recent, un colectiv al Muzeului raional Slatina, condus de profesorul D. Berciu de la Institutul arheologic a întreprins noi săpături în partea de nord a orașului. Lucră­rile au scos la iveală un bogat ma­terial cu: pumnale de os, dălți din piatră șlefuită, vîrfuri de lănci, o­­biecte casnice și altele clătind de 2.800 de ani înaintea erei noastre. WOOOOC5OOOOOCX5OOCX5OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOÓOOOOO0OOOOOeoOOO ÖOOGOeOOOOOOOOOOOOOOOOOO.TOOOrVirvnrvs^««__ _ o ^^‘»^oöoocoűcsooococxicxtocoooooooooooooocxtOOQoöoaöáeiíoooabi!»# Oedip, 19,30 : Tea­trul de Operă și Balet al R.P.R. , Alin Kare­nina, 10 ; Cînd scă­pată luna, 19,30 : Tea­trul Național ,,I. L. Caragiale“ (Sala Co­media) , Siciliana, 16 ; Dezertorul, 19,30 : Teatrul Național ,,I. L. Caragiale“ (Sala Studio) ; Fiul secolului, 19,30 : Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Ma­­cgheru) ;­­Băieții veseli, 20 : Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala Studio) , I­tamlat, 19,30: Teatrul Lucia Sturd­za-Bulandra (fost Municipal) (Sala Filimon Sîrbu) ; Marele fluviu își adună apele, 20 : Teatrul pen­tru copii și tineret (Sala din C. Mille) ; Mușchetarii măgăriei sale, 1 B : Teatrul pentru copii și tineret (Sala Libertății) ; Vechul de apartament, 19,30 : Teatrul Muncitoresc C.E.R. Ciulești ; Elixirul dragostei, 10,30 ; Lysistrata, 19,30 : Tea­trul de Stat de Operetă , Carl Bill Bom, 20 : Teatrul Evreiesc de Stat ; Revista 02, 20 :Teatrul ,,C. Tanase“ (Sala Savoy); .Concert expres, 20: Teatrul ,,C. Tănase“ (Grădina Boema) ; Un cip­­tec pentru dumneata, 20 : Teatrul ,,C. Tă­nase“ (Sala Dalles) ; Albă ca zăpada, 11­­ Mina cu 5 degete, 20,30 : Teatru­l Țăndărică (Sala Orfeu) ; Harap Alb, II ; Micul prinț, 19 : Teatrul Țăndărică (Sala din Academiei) ; Pantomimi pe epii Ip »i *0 I Circul de 901. EMA Aproape de soare ! Patria, înfrățirea în­tre popoare ; „Vizita delegației de partid și guvernamentale a R.P.R in Uniunea So­­vietică“ si filmul ,,Pri­mul raid spre stele“; M. Gorki Al Popov . Vals pentru un milion : Republica, Gh. Doja ; Leon Garros își caută prietenul: Macgheru, I. C. Frimu, Miorița, A. Vlaicu ; Familia Miannard j V. Alecsandri , O zi zgomotoa­să : Elena Pavel, 23 August ; Genevieve, 8 Martie, Drumul Serii 5 Tracul unui actor s Central, Volga ; Carmen d­e la Ronda , București, Al. Sabia ; Lu­mină la fereastră : L­umina V Roaită Libertății : Dragoste de septembrie: Vic­­toria Donca Simo; G. Coșbuc , Vulpea, castorul și alții — Campionatele mon­dia­­le de ciclism — Turismul, mijloc de a­­propiere îulte popoare — O lecție de istorie pentru băieți — Munții care plută ! Timpuri Noi 5 Program special pentru copii — dimineață . Hanul din pessart :­­3 Septembrie; Neînfficata i Tineretului N. Bălcescu; S-a furat un tramvai; Cultura­: Arta, 8 Mai; Penix C­­irivița; Raidul vărgați 30 Decemb­rie ; Am fost tineri : Unirea, G Bacovia; Sec­țiunea a 3-a, Flacăra, 16 Februarie. Ii­e PintUie: Vietnam, patria race j T Vladi­­mirescu . Pescuitorii din bureți : Munci : lufoa«­­rafoliti­­ Papfcl­n Bl Hakim ! Moșilor- Alba Regia : Olga Banele; O în­­tîlnire extraordinară: M. Eminescu: Omul nu se predă : Floreasca; Săritură în zori: B. Delavrancea; Clinele din mlaștină: C. David. 9.00. Emisiunea pen­tru copii ; „Punguța cu doi bani“ - alăp­tare după Ion­­ Crean­­­gă. Prezintă Teatrul fftVWftfftif „Țăndări­ți­JDE VII AURI& că« • Telejurnalul pio­nierilor ; „Umbrelu­ța“ - film primit din partea studioului de­ televiziune din Praga . Filmul „Toți îl ajută pe Tedy“ — o producție a stu­diourilor din R. D. Germană ; 10,30 : Emi­siunea pentru sate; 19,00 Jurnalul tele­­viziunii ; 19,15 : Muzică ușoară. . Cântă formația condusă de Gelu Pod­goreanu. Soliști. Roxana­­ Matei, Nicolae Nițescu și Mihaela Păsărin ; 19,55 . Filmul artistic „Acțiunea Cobra“ — o producție a stu­dioului Tadjikfilm ; 21.25 . Recital vocal­­innstrumental susținut de soprana Lela Cincu, baritonul Ladislau Konya și vio­loncelistul Radu Aldulescu, artist emerit. La pian Dagobert­ Bucholz, artist emerit ; 21,55 . //toamnele de altădată“ -- emi­siune . satirică din operele scriitorilor noștri cl­asi­ci. In încheiere : ultimele știri si roulUtt *țftttiv«<

Next