Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)

1962-07-22 / nr. 5528

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! IN PREAJMA NOULUI AN AGRICOL In condiţiile noi create prin înche­ierea colectiviză­rii agriculturii, se­mănatul culturilor de toamnă se va face în acest an pentru prima oa­ră, numai pe suprafeţe mari, cu mijloace mecanizate, în cadrul fo­losirii mai raţionale a pămîntului. Punerea în valoare în cele mai bune condiţiuni ■ a fondului funciar este unul din lucrurile cu care tre­buie să se înceapă munca de pre­gătire a însămînţărilor din toamna acestui an. Pentru ca viitoarele cul­turi ale gospodăriilor colective să se înscrie intr-un sistem raţional de organizare a teritoriului, este necesar să se termine cit mai re­pede întocmirea schiţelor provizorii de organizare a teritoriului. Alegerea terenurilor destinate în­­sâmînţârilor de toamnă trebuie fă­cută încă de pe acum, pentru a se putea aplica întregul complex de măsuri agrotehnice, menit să asi­gure rezerve mari de apă şi de hrană în sol. In măsura posibilită­ţilor şi a respectării schiţelor de organizare a teritoriului, pentru griul de toamnă se recomandă să fie rezervate suprafeţele cele mai corespunzătoare, ocupate în acest an cu plante bune premergătoare (leguminoase, porumb pentru siloz etc.), iar repartizarea soiurilor să se facă ţinînd seama de cerinţele biologice ale acestora faţă de fer­tilitatea solului şi condiţiile de climă. Pentru soiurile de mare producti­vitate să se aleagă cele mai bune plante premergătoare, să se repar­tizeze îngrăşăminte organice şi mi­­nerale şi mai ales să se facă o cit mai bună pregătire a solului (arătură fără bulgări, o afînare şi mărunţire a solului etc.), condiţie esenţială pentru obţinerea unor producţii mari de grîu­ la hectar. O latură a activităţii din etapa actuală o reprezintă sporirea fer­tilităţii solului şi executarea arătu­rilor de vară. în numeroase gospo­dării colective şi de stat, gunoiul de grajd a fost transportat la mar­ginea solelor de grîu, orz, secară. In această situaţie transportul în lan şi împrăştierea se vor putea face mult mai repede decît în unităţile care n-au luat din timp această măsură de prevedere. Este de dorit însă ca peste tot, griul să se se­mene în pămînt îngrăşat. Odată cu recoltatul păioaselor şi a culturilor furajere timpurii, în special a leguminoaselor, în aten­ţia consiliilor agricole regionale şi raionale trebuie să stea grija per­manentă pentru asigurarea condi­ţiilor în vederea executării într-un timp scurt şi la un nivel agrotehnic superior, a arăturilor de vară. Pentru a obţine rezultate bune, una din măsurile tehnico-organiza­­torice de mare însemnătate este eliberarea terenurilor de paie, pleavă, vreji, furaje verzi sau us­cate, cit mai repede după recol­tare, astfel ca administrarea în­grăşămintelor şi a amendamente­lor calcaroase şi în continu­are exe­cutarea arăturilor de vară să se poată face într-un timp scurt, îna­inte de a se usca solul. Experienţa de mai mulţi ani a unităţilor agricole fruntaşe a arătat că executarea a cel puţin două lucrări ale solului constituie o condiţie importantă in obţine­rea unor recolte mari la griul de toamnă, precum şi la alte culturi, cum sunt porumbul, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartoful, cînepa etc. Producţiile sînt şi mai mari dacă la arătura adîncă din cadrul acestui sistem de două lu­crări, se aplică şi îngrăşăminte. De aceea, acolo unde există condiţii, se va îngrăşa terenul şi se va face arătura adîncă, iar acolo unde pămîntul are mai puţină umezeală se va face mai întîi o arătură la adîncimea la care nu se scot bulgări, urmînd ca mai tîrziu, pe măsură ce se eliberează trac­toarele de la lucrările de recoltare a grînelor, să se execute arătura adîncă, cu care prilej se vor încor­pora şi îngrăşămintele. Rezultatele cele mai bune se obţin însă acolo unde arătura principală se face cit mai de timpuriu. Calitatea executării arăturii este de mare importanţă în obţinerea de recolte sporite, în special la griul de toamnă, de aceasta depinde pro­ducţia din anul viitor. Pe baza ob­servaţiilor de pe teren şi a rezultate­lor din acest an, se constată, că în regiunile Dobrogea şi Bucureşti, de pildă, unde anul trecut s-a dus o muncă susţinută în vederea execu­tării arăturilor de bu­nă calitate, fără bulgări, griul de toamnă, se­­mănîndu-se în terenuri bine mă­­runţite, dă producţii sporite faţă de plan cu circa 300— 600 kg. la hec­tar. Cu totul altfel se prezintă si­tuaţia în unele unităţi din regiunile Argeş şi Oltenia, unde grîul de toamnă s-a semănat anul trecut, în teren bolovănos, uscat, prost pre­gătit. Dacă îngrăşămintele nu se pot aplica peste tot sub arătura de bază, ele se vor da o dată cu lu­crările de pregătire a solului, îna­inte de semănat. La administrarea lor se va avea in vedere ca, în primul rînd, să se repartizeze în­grăşăminte pentru soiurile de grîu de mare producţie. In majoritatea regiunilor ţării există suprafeţe mari de soluri acide. In aceste condiţii, o pro­blemă actuală o reprezintă folo­sirea pe scară tot mai largă a amendamentelor calcaroase şi în special a deşeurilor industriale cu calciu, care se livrează agricultu­rii în mod gratuit. Grîul de toamnă este una din plantele care reacţio­nează bine, chiar din primul an, la acţiunea de corectare a acidităţii. La fel stau lucrurile în ceea ce pri­veşte floarea-soarelui, sfecla de zahăr, lucerna, trifoiul, mazărea, legumele etc. Pentru a valorifica şi (Continuare in pag. a 3-a) Ing. N. Ionescu ,vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii —-----------------------illlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll--------------------------­ TELEGRAMA Tovarăşului W LADYS LAW GO MU LKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul romín îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romina şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvol­tarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste mili­tează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Muncitoresc Romín, al Republicii Populare Romíne Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Coctoil oferit de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Ambasadorul R.P. Polone, Janusz Zambrowicz, a oferit sîmbătă seara un cocteil cu prilejul sărbătorii na­ţionale a Republicii Populare Po­lone. Au luat parte tovarăşii Alexan­dru Drăghici, Alexandru Moghioroş, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consi­liului de Stat şi ai Guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, funcţionari superiori, ziarişti. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. A fost prezent Michel Maurice­ Bokanowski, ministrul industriei Franţei. Cocteilul s-a desfăşurat­ într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) 6 pagini 50 bani Anul XX nr. 5528 Duminică 22 iulie 1062 în laboratorul de încercări fizico-mecanice al Institutului de cerce­tări pielărie-cauciuc, laborantele Simona Broşteanu şi Lucia Truţă fac măsurători asupra rezistenţei peliculei de pe piele la solvenţi organici. Foto : MIHAI POPESCU [(Citiţi în pagina a 5-a cîteva relatări despre CE­E NOU la acest institut). AZI VA INFORMĂM AU TERMINAT TREIERIŞUL GRIULUI CONSTANŢA. Mecanizatorii şi co­lectiviştii din regiunea Dobrogea au terminat sîmbătă treieratul griului. Strîngerea recoltei acestei culturi de pe mai mult de 250.000 ha într-un timp mai scurt decît în anul trecut este urmarea unei mai bune or­ganizări a muncii şi îndrumării per­manente a unităţilor agricole de că­tre consiliile agricole din regiune, a sporirii parcului de maşini, precum şi folosirii mai raţionale a capacităţii de lucru a acestora. (Agerpres) •­ Colectiviştii din raioanele Făurei şi Brăila au terminat această lucrare, iar în raioanele Galaţi şi Tecuci se treieră grîul de pe ultimele supra­feţe. în regiune s-a treierat pînă a­­cum aproximativ 80 la sută din re­colta de grîu. SE ÎMBOGĂŢEŞTE GAMA PRODUSELOR DIN MASE PLASTICE în acest an sectorul articolelor de uz cas­nic din cadrul indus­triei uşoare, a fost do­tat cu o serie de ma­şini noi de injectat şi de suflat mase plastice, care sunt in curs de montare şi rodare. A­­ceste utilaje (reparti­zate fabricilor „Munte­nia“ din Capitală, „Fla­mura roşie“ din Sibiu şi Fabrica de mase plastice din Oradea) vor permite lărgirea sortimentului de obiec­te de larg consum din mase plastice. Încă de pe acum, de comun a­­cord cu Ministerul Co­merţului Interior s-a stabilit pentru anul 1963 fabricarea unui număr de peste 30 sortimente noi din mase plastice. Prin­tre acestea se numără o garnitură de condi­mente cu 6 doze şi su­port, căni pentru copii, pisător de zahăr, garni­tură cu 2 doze şi lin­guriţe pe suport pentru gem, platouri şi multe altele. UN NOU PRODUS PENTRU COMBATEREA MĂSURII Agricultura noastră foloseşte înce­­pînd din acest an, un nou produs pentru combaterea măturii la grîu — granodinul. Realizat de Combinatul chimic Borzeşti, noul produs a fost experimentat cu rezultate bune de către institutele de specialitate Gospodăriile agricole colective pot procura acest produs prin unităţile cooperaţiei de consum. (Agerpres) PREZENTARE DE MODELE In zilele de 24 şi 25 iulie, ora 20:30, la patinoarul artificial „23 Au­gust" din Bucureşti, va avea loc o prezentare a unor noi modele de vară pentru confecţii. Colecţia­­ cuprin­­zînd 180 de modele pentru rochii, com­­pleuri şi costume de baie-femei — este alcătuită din piese create de unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. SONDE FORATE PESTE PLAN Anul acesta petroliştii din sectorul de foraj au forat peste prevederile planului 58 de sonde. Obţinerea acestui succes de seamă se datoreşte dezvoltării întrecerii socialiste pentru forarea rapidă şi eco­nomică a sondelor şi extinderii în toate regiunile petroliere ale ţării a forajului cu turbina. (Agerpres) POETUL CUBAN NICOLAS GUILLEN A SOSIT IN CAPITALA La invitaţia Uniunii Scriitorilor, sîm­bătă a sosit în ţara noastră poetul Nicolas Guillen, preşedintele Asocia­ţiei scriitorilor şi artiştilor din Cuba. (Agerpres) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE „Regata Snagov" — unul din cele mai mari concursuri mondiale ale liiiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. Vizită la Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexan­dru Drăghici, Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Almăşan, ministrul minelor şi energiei elec­trice, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, Au­rel Vijoli, ministrul finanţelor şi alte persoane oficiale au vizitat sîmbătă la amiază Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză. Oaspeţii au fost întîmpinaţi, la sosire, de ministrul industriei Fran­ţei, Michel Maurice-Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R.P. Romînă, de membri ai Legaţiei şi alte persoane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor franceze au prezentat produsele expuse, dînd ample explicaţii. (Agerpres) Primirea la Consiliul de Miniştri a ministrului Industriei Franţei Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, Alexandru Drăghici, a primit sîmbătă la amia­ză pe ministrul Industriei Franţei, Michel Maurice-Bokanowski, care se află într-o vizită oficială în ţara noastră cu prilejul organizării la Bucureşti a Expoziţiei tehnice şi ştiinţifice franceze. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R.P. Romînă. La primire au asistat ministrul comerţului exterior, Gogu Rădu­­lescu, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Ion Marinescu, şeful departamentu­lui siderurgiei din Ministerul meta­lurgiei şi construcţiilor de maşini. (Agerpres) DESPRE a anului la caiao-canoe a început sîm­bătă pe lacul Snagov cu participarea echipelor U.R.S.S., R. P. Ungare, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Bulgaria și R. P. Romíne. între­cerile de sîmbătă au fost dominate de sportivii români, învingători în cinci din cele opt probe cuprinse în pro­gram. Iată cîștigătorii : caiac 4 1000 m : R. P. Romînă (Vernescu, Artimov, Conțolenco, Nicoară); caiac simplu 500 m : Nicoară — R. P. Romînă; caiac dublu 500 m : U.R.S.S. (Konikov, Plohin); caiac simplu fete 500 m: U.R.S.S.; canoe simplu 10 000 m : Igorov (R.P.R.); canoe dublu 10 000 m : R. P. Romină (Lipalti, Calnicov); caiac simplu 10 000 m : Ștefan Pocora (R.P.R.); caiac dublu 10 000 m : R. P. Ungară (Fabian, Teleki). Con­cursul continuă astăzi. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 23, 24 și 25 iulie se prevede următorul timp probabil : vremea, în general frumoasă, va con­tinua să se încălzească. Cer variabil, mai mult senin. La sfîrşitul interva­lului, către apusul ţării, ploi locale. sine slab, temperatura în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 12 la 22 grade, iar maximele între 25 la 35 grade. ecţia de parchete a U.I.L. Satu Mare avea, la începu­tul anului, in magazia sa de produse un stoc de aproape 24.000 m.p. parchete de fag şi ste­jar. Era de aşteptat să se facă eforturi ca acest stoc să fie li­chidat. Iată însă că după luni de activitate din acest an, cantita­tea de parchete depozitate a crescut la 52.000 m.p. Datorită acestui fapt, o parte din parchete sunt păstrate în șoproane impro­prii conservării, riscînd să se de­gradeze. Se pare că aici nu există numai stocuri de parchete, ci și... de nepăsare. M­agazinele-model sunt mult apreciate de cumpărători. Lucrul acesta nu este însă valabil şi pentru magazinul de legume şi fructe de la parterul blocului central de pe Calea Mă­­răşeşti din Bacău. Deşi funcţio­nează într-un bloc nou şi este dotat cu utilaje moderne, acest magazin — din cauza slabei a­­provizionări — nu mulţumeşte pe consumatori. Roşiile şi alte legume de sezon se aduc în uni­tate pe la orele 10—12. Ce părere are de un asemenea „model” de aprovizionare conducerea O.C.L. Aprozar-Bacău ? !\tu de mult, pe străzile oraş­­­şului Tg. Neamţ au apărut primele autobuze pentru transportul în comun al popu­laţiei. Zilele acestea, o surpriză asemănătoare le-a fost oferită şi locuitorilor oraşului Moineşti. După cum se vede, oraşele în care singurul mijloc de transport îl constituiau... picioarele, încep să beneficieze şi ele de bineface­rile transportului auto. D­e la un timp, O.C.L. produse industriale Galaţi a înce­put să primească de la I.C.R.M. în loc de mărfurile co­mandate... contravaloarea acesto­ra în bani. Bunăoară, din cele 48 de frigidere repartizate, O.C.L. a primit doar 42 de bucăţi, iar pen­tru rest a primit suma respectivă. Aşa s-a întîmplat şi cu alte măr­furi solicitate mai mult de popu­laţie, ca maşini aragaz, diferite articole de sezon etc. Poate că un control din partea organelor în drept va lămuri cum se produce acest fenomen curios. ILaidU­­­I anchetă,CASA Copiii de la noi din bloc De bună seamă, o convieţuire ar­monioasă a locatarilor din bloc de­pinde şi de grija care există pen­tru orele de joacă ale copiilor, pen­tru condiţiile create în acest sens. UNDE ŞI LA CE ORA SE JOACĂ CO­PIII NOŞTRI? CUM SOLUŢIONĂM ACESTE CHESTIUNI, PENTRU A NU DERANJA ODIHNA LOCATARILOR? CE OFERIM CA JOCURI EDUCATIVE ŞI INTERESANTE COPIILOR? La a­­semenea întrebări, au cugetat multe comitete de bloc, mulţi locatari gri­julii găsind, împreună, formele cele mai potrivite pentru a reglementa această problemă de loc minoră a convieţuirii într-un bloc de locuinţe. Răspunderea revine comitetului de bloc Acest lucru a fost înţeles în multe locuri şi s-a procedat ca atare. Iar în sprijinul comitetelor de bloc, au venit comisiile de femei, sfaturile populare, părinţii. La BRĂILA, bunăoară, în circum­scripţia electorală nr. 135, comisia de femei, a cărei responsabilă este tovarăşa Maria Mihăilescu, a avut iniţiativa amenajării unor parcuri cu balansoare, carusel şi gropi de nisip pentru copiii ce locuiesc în an­samblul de blocuri din Piaţa Hristo Botev. Iniţiativa a prins viaţă cu sprijinul comitetului de bloc şi al multor locatari de aici. La aceasta, s-a adăugat o altă iniţiativă la fel de meritorie : aceea de a amenaja o încăpere specială unde se­ pot or­ganiza seri de basme sau prezenta diafilme.­­ In marile blocuri de locuinţe din BRAŞOV (Steagul roşu, Primăverii şi altele), membrii comitetelor de blocuri au răspunderi bine delimi­tate ; unul dintre aceştia se ocupă de organizarea timpului liber al copii­lor. Iată de pildă ce spunea în le­gătură cu atribuţiile ce-i revin, res­ponsabilul cu o astfel de problemă din comitetul blocurilor Steagul roşu IV. — Munca aceasta este intr-adevăr interesantă, dar prezintă şi o serie de dificultăţi. Copiii sunt dornici să fie antrenaţi la jocuri care să le sus­cite interesul, să le solicite imagi­naţia. Asemenea jocuri trebuie să fie create însă, aşa cum trebuie să fie create şi locurile unde co­piii să se poată ju­ca în aer liber, fe­riţi de pericolele ce le prezintă unele străzi cu circulaţie intensă. Copiii se obişnu­iesc cu respecta­rea unui program de joacă, cu res­pectarea anumitor reguli de joacă şi dau dovadă de multă răspundere atunci cînd sînt solicitaţi ei înşişi să aibă grijă de un părculeţ în ca­re se joacă, de di­feritele jocuri ins­talate acolo. Din păcate blocul însă, an nostru, încă în construcţie, n-am putut fixa un loc de joacă pentru copii. Avem de gînd să amenajăm însă un mic teren sportiv şi o încăpere, unde să poată veni să asculte basme sau să joace diferite jocuri potrivite vîrstei lor. Credem că am putea rezolva mai repede greutăţile de care ne lo­vim în această privinţă, dacă am avea mai mult sprijin din partea I.A.L. pentru procurarea unor balan­(Continuare în pag. a 2-a) La Constanţa locurile de joacă pentru copii lipsesc în preajma noilor blocuri de locuinţe. — Nene ! Nu uitaţi locurile de joacă pentru noi. E o problemă foarte serioasă. Desen de FRED GHENADESCU ­­ 4 INTERVIURI L­a început firave, apoi tumul­toase, apele Argeşului se do­molesc pînă la urmă în dru­mul lor spre cîmpie, ostenite de atîta cale străbătută printre stînci potrivnice şi dealuri ce-i aţin calea. A venit vremea ca şi Argeşul să fie strunit după vrerea omului. Şi a­­cesta este omul zilelor noastre, în­drumat şi crescut de partid, înarmat cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii. După cum se ştie, pe baza unei ho­­tărîri a partidului, pe aceste locuri se desfăşoară lucrările de construire a hidrocentralei „16 Februarie“-Ar­­geş. Mergînd pe valea Argeşului în sus, descifrînd în undele apelor forţa ce-i va fi smulsă spre binele şi în folosul omului, întîlnim la tot pasul suflul nou pe care îl cunosc acum aşezările de pe aceste melea­guri, facem­ cunoştinţă cu cîţiva dintre constructorii veniţi să adauge încă o stea, dintre cele mai strălu­citoare, la brîul de lumini ce-l for­mează centralele electrice ridicate în ultimii ani în patria noastră. Prima cunoştin­ţă o facem, la con­ducerea grupului de şantiere, cu ing. ION PANAI­­TE, adjunct cu problemele de me­canizare. Discuţia se înfiripă întrun birou, pe a cărui fereastră se zăreşte un continuu du­­te-vino al numeroaselor autobasculan­te ce transportă materiale. — De cînd lucraţi pe şantierele de electrificare a ţării ? — De circa cinci ani. Adică ime­diat ce am absolvit Facultatea de electromecanică la Iaşi. — Şi care a fost primul examen practic ? — Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Am început acolo ca­­maistru la fabrica de beton şi am continuat ca inginer şef adjunct pe şantierul uzinei de la Stejaru. După ce Bicazul a început să livreze ener­gie electrică, am coborît pe valea Bistriţei, o dată cu ceilalţi construc­tori, la lucrările celorlalte hidrocen­trale mai mici. Acum sunt aici, pe valea Argeşului, de aproape un an de zile. — Aşadar, reprezentaţi, aici, îm­preună desigur cu mulţi alţi con­structori, şcoala Bicazului. In ce măsură vă ajută această experienţă ? — Fără îndoială că şcoala hidro­centralei de la Bicaz se face simţită aici în multe domenii. Experienţa a­­cumulată ne-a ajutat la lucrările de proiectare, de organizare a şantiere­lor. Următorul inter­locutor ne este şe­ful unei brigăzi de mineri de pe şan­tierul uzinei. — Numele? — ION IRIMUŞ. — Vîrsta? — 33 de ani. — Cum este or­ganizată brigada pe care o con­duceţi ? — Este vorba de o brigadă com­plexă, formată din 46 de oameni, de toate meseriile de care avem nevoie la lucrarea pe care o executăm. Avem în brigadă mineri, dulgheri, mecanici şi zidari. Cu toţii colabo­rează pentru atingerea aceluiaşi ţel : predarea lucrării la termenele sta­bilite. — Am auzit că în brigadă sunt mai mulţi Irimuş. Sunt cu toţii fraţi ? — Nu, numai trei. Restul de cinci sunt rude din aceeaşi comună, cu toţii mineri cu experienţă. Cu cei mai mulţi dintre ei am lucrat şi la Bicaz, la străpungerea tunelului de aducţiune a apei. Popasul făcut pe un alt şantier al marii hidrocen­trale ne pune în legătură cu TU­DOR MORARU, şeful unei brigăzi de mineri. Din cei 44 de ani pe care îi are, 22 i-a petrecut executînd nenumărate lucrări miniere, printre care bineînţeles se numără şi tunelul de la Bicaz. — Istoria lucrării pe care o exe­cutăm în acest punct — ne-a decla­rat Tudor Moraru — a cărei primă etapă s-a încheiat, cuprinde pagini de luptă aprigă a minerilor noştri cu PE VALEA ARGEŞULUI greutăţile terenului, dar şi pentru­ căutarea unor soluţii cît mai produc­tive. — Despre ce anume este vorba ? — Iată una din etapele importante. La început, se excava o porţiune de teren, apoi se betona. Oamenii s-au străduit însă să găsească altă cale şi o dată cu transportul betonului pe conductă, s-a trecut la executarea concomitentă a celor două operaţii: excavare şi betonare. Au început să se folosească apoi o serie de alte metode, care toate ne apropie şi mai mult de obiectivele propuse. Ultimul nostru interlocutor este NICOLAE BUGI­­CA, un om înalt, cu faţa arsă de soare, cu păr blond, foarte scurt tăiat. — Ce meserie a­­veţi ? — Excavatorist. M-am calificat abia la vîrsta de 30 de ani, pe şantie­rele Bicazului. Acolo, am rămas pînă cînd am excavat ultimul metru cub de balast necesar barajului hidro­centralei. Aici, pe valea Argeşului, lucrez tot la o balastieră care­ apro­vizionează zilnic şantierele cu mai bine de 700 m.c. — Care este, în afara sarcinilor cotidiene de plan, preocuparea dv. de bază ? — Creşterea unor cadre noi de­ excavatorişti. Aşa cum eu am în­văţat meseria la Bicaz şi eu la rîn­­dul meu am pregătit acolo alţi ex­cavatorişti. — Dar aici ? — Am de vreo două luni un elev nou , Gabriel Arman. Pînă de curind ducea oile la păscut. Are numai 17 ani, dar îi place meseria şi cred că am să fac din el un excavatorist de nădejde, demn de marea hidrocen­trală pe care o construim. ★ Aceştia au fost cei patru interlocu­tori de pe Valea Argeşului. Patru din miile de constructori ai acestui important obiectiv al planului de şase ani, patru oameni cu preocu­pările lor de fiecare zi. TUDOR GHEORGHIU

Next