Romînia Liberă, iulie 1962 (Anul 20, nr. 5510-5535)
1962-07-22 / nr. 5528
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! IN PREAJMA NOULUI AN AGRICOL In condiţiile noi create prin încheierea colectivizării agriculturii, semănatul culturilor de toamnă se va face în acest an pentru prima oară, numai pe suprafeţe mari, cu mijloace mecanizate, în cadrul folosirii mai raţionale a pămîntului. Punerea în valoare în cele mai bune condiţiuni ■ a fondului funciar este unul din lucrurile cu care trebuie să se înceapă munca de pregătire a însămînţărilor din toamna acestui an. Pentru ca viitoarele culturi ale gospodăriilor colective să se înscrie intr-un sistem raţional de organizare a teritoriului, este necesar să se termine cit mai repede întocmirea schiţelor provizorii de organizare a teritoriului. Alegerea terenurilor destinate însâmînţârilor de toamnă trebuie făcută încă de pe acum, pentru a se putea aplica întregul complex de măsuri agrotehnice, menit să asigure rezerve mari de apă şi de hrană în sol. In măsura posibilităţilor şi a respectării schiţelor de organizare a teritoriului, pentru griul de toamnă se recomandă să fie rezervate suprafeţele cele mai corespunzătoare, ocupate în acest an cu plante bune premergătoare (leguminoase, porumb pentru siloz etc.), iar repartizarea soiurilor să se facă ţinînd seama de cerinţele biologice ale acestora faţă de fertilitatea solului şi condiţiile de climă. Pentru soiurile de mare productivitate să se aleagă cele mai bune plante premergătoare, să se repartizeze îngrăşăminte organice şi minerale şi mai ales să se facă o cit mai bună pregătire a solului (arătură fără bulgări, o afînare şi mărunţire a solului etc.), condiţie esenţială pentru obţinerea unor producţii mari de grîu la hectar. O latură a activităţii din etapa actuală o reprezintă sporirea fertilităţii solului şi executarea arăturilor de vară. în numeroase gospodării colective şi de stat, gunoiul de grajd a fost transportat la marginea solelor de grîu, orz, secară. In această situaţie transportul în lan şi împrăştierea se vor putea face mult mai repede decît în unităţile care n-au luat din timp această măsură de prevedere. Este de dorit însă ca peste tot, griul să se semene în pămînt îngrăşat. Odată cu recoltatul păioaselor şi a culturilor furajere timpurii, în special a leguminoaselor, în atenţia consiliilor agricole regionale şi raionale trebuie să stea grija permanentă pentru asigurarea condiţiilor în vederea executării într-un timp scurt şi la un nivel agrotehnic superior, a arăturilor de vară. Pentru a obţine rezultate bune, una din măsurile tehnico-organizatorice de mare însemnătate este eliberarea terenurilor de paie, pleavă, vreji, furaje verzi sau uscate, cit mai repede după recoltare, astfel ca administrarea îngrăşămintelor şi a amendamentelor calcaroase şi în continuare executarea arăturilor de vară să se poată face într-un timp scurt, înainte de a se usca solul. Experienţa de mai mulţi ani a unităţilor agricole fruntaşe a arătat că executarea a cel puţin două lucrări ale solului constituie o condiţie importantă in obţinerea unor recolte mari la griul de toamnă, precum şi la alte culturi, cum sunt porumbul, sfecla de zahăr, floarea soarelui, cartoful, cînepa etc. Producţiile sînt şi mai mari dacă la arătura adîncă din cadrul acestui sistem de două lucrări, se aplică şi îngrăşăminte. De aceea, acolo unde există condiţii, se va îngrăşa terenul şi se va face arătura adîncă, iar acolo unde pămîntul are mai puţină umezeală se va face mai întîi o arătură la adîncimea la care nu se scot bulgări, urmînd ca mai tîrziu, pe măsură ce se eliberează tractoarele de la lucrările de recoltare a grînelor, să se execute arătura adîncă, cu care prilej se vor încorpora şi îngrăşămintele. Rezultatele cele mai bune se obţin însă acolo unde arătura principală se face cit mai de timpuriu. Calitatea executării arăturii este de mare importanţă în obţinerea de recolte sporite, în special la griul de toamnă, de aceasta depinde producţia din anul viitor. Pe baza observaţiilor de pe teren şi a rezultatelor din acest an, se constată, că în regiunile Dobrogea şi Bucureşti, de pildă, unde anul trecut s-a dus o muncă susţinută în vederea executării arăturilor de bună calitate, fără bulgări, griul de toamnă, semănîndu-se în terenuri bine mărunţite, dă producţii sporite faţă de plan cu circa 300— 600 kg. la hectar. Cu totul altfel se prezintă situaţia în unele unităţi din regiunile Argeş şi Oltenia, unde grîul de toamnă s-a semănat anul trecut, în teren bolovănos, uscat, prost pregătit. Dacă îngrăşămintele nu se pot aplica peste tot sub arătura de bază, ele se vor da o dată cu lucrările de pregătire a solului, înainte de semănat. La administrarea lor se va avea in vedere ca, în primul rînd, să se repartizeze îngrăşăminte pentru soiurile de grîu de mare producţie. In majoritatea regiunilor ţării există suprafeţe mari de soluri acide. In aceste condiţii, o problemă actuală o reprezintă folosirea pe scară tot mai largă a amendamentelor calcaroase şi în special a deşeurilor industriale cu calciu, care se livrează agriculturii în mod gratuit. Grîul de toamnă este una din plantele care reacţionează bine, chiar din primul an, la acţiunea de corectare a acidităţii. La fel stau lucrurile în ceea ce priveşte floarea-soarelui, sfecla de zahăr, lucerna, trifoiul, mazărea, legumele etc. Pentru a valorifica şi (Continuare in pag. a 3-a) Ing. N. Ionescu ,vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii —-----------------------illlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll-------------------------- TELEGRAMA Tovarăşului W LADYS LAW GO MU LKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi întregul popor romín vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul romín îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romina şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Muncitoresc Romín, al Republicii Populare Romíne Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Coctoil oferit de ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti Ambasadorul R.P. Polone, Janusz Zambrowicz, a oferit sîmbătă seara un cocteil cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Au luat parte tovarăşii Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, funcţionari superiori, ziarişti. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. A fost prezent Michel Maurice Bokanowski, ministrul industriei Franţei. Cocteilul s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) 6 pagini 50 bani Anul XX nr. 5528 Duminică 22 iulie 1062 în laboratorul de încercări fizico-mecanice al Institutului de cercetări pielărie-cauciuc, laborantele Simona Broşteanu şi Lucia Truţă fac măsurători asupra rezistenţei peliculei de pe piele la solvenţi organici. Foto : MIHAI POPESCU [(Citiţi în pagina a 5-a cîteva relatări despre CEE NOU la acest institut). AZI VA INFORMĂM AU TERMINAT TREIERIŞUL GRIULUI CONSTANŢA. Mecanizatorii şi colectiviştii din regiunea Dobrogea au terminat sîmbătă treieratul griului. Strîngerea recoltei acestei culturi de pe mai mult de 250.000 ha într-un timp mai scurt decît în anul trecut este urmarea unei mai bune organizări a muncii şi îndrumării permanente a unităţilor agricole de către consiliile agricole din regiune, a sporirii parcului de maşini, precum şi folosirii mai raţionale a capacităţii de lucru a acestora. (Agerpres) • Colectiviştii din raioanele Făurei şi Brăila au terminat această lucrare, iar în raioanele Galaţi şi Tecuci se treieră grîul de pe ultimele suprafeţe. în regiune s-a treierat pînă acum aproximativ 80 la sută din recolta de grîu. SE ÎMBOGĂŢEŞTE GAMA PRODUSELOR DIN MASE PLASTICE în acest an sectorul articolelor de uz casnic din cadrul industriei uşoare, a fost dotat cu o serie de maşini noi de injectat şi de suflat mase plastice, care sunt in curs de montare şi rodare. Aceste utilaje (repartizate fabricilor „Muntenia“ din Capitală, „Flamura roşie“ din Sibiu şi Fabrica de mase plastice din Oradea) vor permite lărgirea sortimentului de obiecte de larg consum din mase plastice. Încă de pe acum, de comun acord cu Ministerul Comerţului Interior s-a stabilit pentru anul 1963 fabricarea unui număr de peste 30 sortimente noi din mase plastice. Printre acestea se numără o garnitură de condimente cu 6 doze şi suport, căni pentru copii, pisător de zahăr, garnitură cu 2 doze şi linguriţe pe suport pentru gem, platouri şi multe altele. UN NOU PRODUS PENTRU COMBATEREA MĂSURII Agricultura noastră foloseşte începînd din acest an, un nou produs pentru combaterea măturii la grîu — granodinul. Realizat de Combinatul chimic Borzeşti, noul produs a fost experimentat cu rezultate bune de către institutele de specialitate Gospodăriile agricole colective pot procura acest produs prin unităţile cooperaţiei de consum. (Agerpres) PREZENTARE DE MODELE In zilele de 24 şi 25 iulie, ora 20:30, la patinoarul artificial „23 August" din Bucureşti, va avea loc o prezentare a unor noi modele de vară pentru confecţii. Colecţia cuprinzînd 180 de modele pentru rochii, compleuri şi costume de baie-femei — este alcătuită din piese create de unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. SONDE FORATE PESTE PLAN Anul acesta petroliştii din sectorul de foraj au forat peste prevederile planului 58 de sonde. Obţinerea acestui succes de seamă se datoreşte dezvoltării întrecerii socialiste pentru forarea rapidă şi economică a sondelor şi extinderii în toate regiunile petroliere ale ţării a forajului cu turbina. (Agerpres) POETUL CUBAN NICOLAS GUILLEN A SOSIT IN CAPITALA La invitaţia Uniunii Scriitorilor, sîmbătă a sosit în ţara noastră poetul Nicolas Guillen, preşedintele Asociaţiei scriitorilor şi artiştilor din Cuba. (Agerpres) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE „Regata Snagov" — unul din cele mai mari concursuri mondiale ale liiiiiiiiiiiiiiaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. Vizită la Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Almăşan, ministrul minelor şi energiei electrice, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, Aurel Vijoli, ministrul finanţelor şi alte persoane oficiale au vizitat sîmbătă la amiază Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză. Oaspeţii au fost întîmpinaţi, la sosire, de ministrul industriei Franţei, Michel Maurice-Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R.P. Romînă, de membri ai Legaţiei şi alte persoane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor franceze au prezentat produsele expuse, dînd ample explicaţii. (Agerpres) Primirea la Consiliul de Miniştri a ministrului Industriei Franţei Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, Alexandru Drăghici, a primit sîmbătă la amiază pe ministrul Industriei Franţei, Michel Maurice-Bokanowski, care se află într-o vizită oficială în ţara noastră cu prilejul organizării la Bucureşti a Expoziţiei tehnice şi ştiinţifice franceze. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R.P. Romînă. La primire au asistat ministrul comerţului exterior, Gogu Rădulescu, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Ion Marinescu, şeful departamentului siderurgiei din Ministerul metalurgiei şi construcţiilor de maşini. (Agerpres) DESPRE a anului la caiao-canoe a început sîmbătă pe lacul Snagov cu participarea echipelor U.R.S.S., R. P. Ungare, R. S. Cehoslovace, R. D. Germane, R. P. Bulgaria și R. P. Romíne. întrecerile de sîmbătă au fost dominate de sportivii români, învingători în cinci din cele opt probe cuprinse în program. Iată cîștigătorii : caiac 4 1000 m : R. P. Romînă (Vernescu, Artimov, Conțolenco, Nicoară); caiac simplu 500 m : Nicoară — R. P. Romînă; caiac dublu 500 m : U.R.S.S. (Konikov, Plohin); caiac simplu fete 500 m: U.R.S.S.; canoe simplu 10 000 m : Igorov (R.P.R.); canoe dublu 10 000 m : R. P. Romină (Lipalti, Calnicov); caiac simplu 10 000 m : Ștefan Pocora (R.P.R.); caiac dublu 10 000 m : R. P. Ungară (Fabian, Teleki). Concursul continuă astăzi. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 23, 24 și 25 iulie se prevede următorul timp probabil : vremea, în general frumoasă, va continua să se încălzească. Cer variabil, mai mult senin. La sfîrşitul intervalului, către apusul ţării, ploi locale. sine slab, temperatura în creştere. Minimele vor fi cuprinse între 12 la 22 grade, iar maximele între 25 la 35 grade. ecţia de parchete a U.I.L. Satu Mare avea, la începutul anului, in magazia sa de produse un stoc de aproape 24.000 m.p. parchete de fag şi stejar. Era de aşteptat să se facă eforturi ca acest stoc să fie lichidat. Iată însă că după luni de activitate din acest an, cantitatea de parchete depozitate a crescut la 52.000 m.p. Datorită acestui fapt, o parte din parchete sunt păstrate în șoproane improprii conservării, riscînd să se degradeze. Se pare că aici nu există numai stocuri de parchete, ci și... de nepăsare. Magazinele-model sunt mult apreciate de cumpărători. Lucrul acesta nu este însă valabil şi pentru magazinul de legume şi fructe de la parterul blocului central de pe Calea Mărăşeşti din Bacău. Deşi funcţionează într-un bloc nou şi este dotat cu utilaje moderne, acest magazin — din cauza slabei aprovizionări — nu mulţumeşte pe consumatori. Roşiile şi alte legume de sezon se aduc în unitate pe la orele 10—12. Ce părere are de un asemenea „model” de aprovizionare conducerea O.C.L. Aprozar-Bacău ? !\tu de mult, pe străzile oraşşului Tg. Neamţ au apărut primele autobuze pentru transportul în comun al populaţiei. Zilele acestea, o surpriză asemănătoare le-a fost oferită şi locuitorilor oraşului Moineşti. După cum se vede, oraşele în care singurul mijloc de transport îl constituiau... picioarele, încep să beneficieze şi ele de binefacerile transportului auto. De la un timp, O.C.L. produse industriale Galaţi a început să primească de la I.C.R.M. în loc de mărfurile comandate... contravaloarea acestora în bani. Bunăoară, din cele 48 de frigidere repartizate, O.C.L. a primit doar 42 de bucăţi, iar pentru rest a primit suma respectivă. Aşa s-a întîmplat şi cu alte mărfuri solicitate mai mult de populaţie, ca maşini aragaz, diferite articole de sezon etc. Poate că un control din partea organelor în drept va lămuri cum se produce acest fenomen curios. ILaidUI anchetă,CASA Copiii de la noi din bloc De bună seamă, o convieţuire armonioasă a locatarilor din bloc depinde şi de grija care există pentru orele de joacă ale copiilor, pentru condiţiile create în acest sens. UNDE ŞI LA CE ORA SE JOACĂ COPIII NOŞTRI? CUM SOLUŢIONĂM ACESTE CHESTIUNI, PENTRU A NU DERANJA ODIHNA LOCATARILOR? CE OFERIM CA JOCURI EDUCATIVE ŞI INTERESANTE COPIILOR? La asemenea întrebări, au cugetat multe comitete de bloc, mulţi locatari grijulii găsind, împreună, formele cele mai potrivite pentru a reglementa această problemă de loc minoră a convieţuirii într-un bloc de locuinţe. Răspunderea revine comitetului de bloc Acest lucru a fost înţeles în multe locuri şi s-a procedat ca atare. Iar în sprijinul comitetelor de bloc, au venit comisiile de femei, sfaturile populare, părinţii. La BRĂILA, bunăoară, în circumscripţia electorală nr. 135, comisia de femei, a cărei responsabilă este tovarăşa Maria Mihăilescu, a avut iniţiativa amenajării unor parcuri cu balansoare, carusel şi gropi de nisip pentru copiii ce locuiesc în ansamblul de blocuri din Piaţa Hristo Botev. Iniţiativa a prins viaţă cu sprijinul comitetului de bloc şi al multor locatari de aici. La aceasta, s-a adăugat o altă iniţiativă la fel de meritorie : aceea de a amenaja o încăpere specială unde se pot organiza seri de basme sau prezenta diafilme. In marile blocuri de locuinţe din BRAŞOV (Steagul roşu, Primăverii şi altele), membrii comitetelor de blocuri au răspunderi bine delimitate ; unul dintre aceştia se ocupă de organizarea timpului liber al copiilor. Iată de pildă ce spunea în legătură cu atribuţiile ce-i revin, responsabilul cu o astfel de problemă din comitetul blocurilor Steagul roşu IV. — Munca aceasta este intr-adevăr interesantă, dar prezintă şi o serie de dificultăţi. Copiii sunt dornici să fie antrenaţi la jocuri care să le suscite interesul, să le solicite imaginaţia. Asemenea jocuri trebuie să fie create însă, aşa cum trebuie să fie create şi locurile unde copiii să se poată juca în aer liber, feriţi de pericolele ce le prezintă unele străzi cu circulaţie intensă. Copiii se obişnuiesc cu respectarea unui program de joacă, cu respectarea anumitor reguli de joacă şi dau dovadă de multă răspundere atunci cînd sînt solicitaţi ei înşişi să aibă grijă de un părculeţ în care se joacă, de diferitele jocuri instalate acolo. Din păcate blocul însă, an nostru, încă în construcţie, n-am putut fixa un loc de joacă pentru copii. Avem de gînd să amenajăm însă un mic teren sportiv şi o încăpere, unde să poată veni să asculte basme sau să joace diferite jocuri potrivite vîrstei lor. Credem că am putea rezolva mai repede greutăţile de care ne lovim în această privinţă, dacă am avea mai mult sprijin din partea I.A.L. pentru procurarea unor balan(Continuare în pag. a 2-a) La Constanţa locurile de joacă pentru copii lipsesc în preajma noilor blocuri de locuinţe. — Nene ! Nu uitaţi locurile de joacă pentru noi. E o problemă foarte serioasă. Desen de FRED GHENADESCU 4 INTERVIURI La început firave, apoi tumultoase, apele Argeşului se domolesc pînă la urmă în drumul lor spre cîmpie, ostenite de atîta cale străbătută printre stînci potrivnice şi dealuri ce-i aţin calea. A venit vremea ca şi Argeşul să fie strunit după vrerea omului. Şi acesta este omul zilelor noastre, îndrumat şi crescut de partid, înarmat cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii. După cum se ştie, pe baza unei hotărîri a partidului, pe aceste locuri se desfăşoară lucrările de construire a hidrocentralei „16 Februarie“-Argeş. Mergînd pe valea Argeşului în sus, descifrînd în undele apelor forţa ce-i va fi smulsă spre binele şi în folosul omului, întîlnim la tot pasul suflul nou pe care îl cunosc acum aşezările de pe aceste meleaguri, facem cunoştinţă cu cîţiva dintre constructorii veniţi să adauge încă o stea, dintre cele mai strălucitoare, la brîul de lumini ce-l formează centralele electrice ridicate în ultimii ani în patria noastră. Prima cunoştinţă o facem, la conducerea grupului de şantiere, cu ing. ION PANAITE, adjunct cu problemele de mecanizare. Discuţia se înfiripă întrun birou, pe a cărui fereastră se zăreşte un continuu dute-vino al numeroaselor autobasculante ce transportă materiale. — De cînd lucraţi pe şantierele de electrificare a ţării ? — De circa cinci ani. Adică imediat ce am absolvit Facultatea de electromecanică la Iaşi. — Şi care a fost primul examen practic ? — Hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz. Am început acolo camaistru la fabrica de beton şi am continuat ca inginer şef adjunct pe şantierul uzinei de la Stejaru. După ce Bicazul a început să livreze energie electrică, am coborît pe valea Bistriţei, o dată cu ceilalţi constructori, la lucrările celorlalte hidrocentrale mai mici. Acum sunt aici, pe valea Argeşului, de aproape un an de zile. — Aşadar, reprezentaţi, aici, împreună desigur cu mulţi alţi constructori, şcoala Bicazului. In ce măsură vă ajută această experienţă ? — Fără îndoială că şcoala hidrocentralei de la Bicaz se face simţită aici în multe domenii. Experienţa acumulată ne-a ajutat la lucrările de proiectare, de organizare a şantierelor. Următorul interlocutor ne este şeful unei brigăzi de mineri de pe şantierul uzinei. — Numele? — ION IRIMUŞ. — Vîrsta? — 33 de ani. — Cum este organizată brigada pe care o conduceţi ? — Este vorba de o brigadă complexă, formată din 46 de oameni, de toate meseriile de care avem nevoie la lucrarea pe care o executăm. Avem în brigadă mineri, dulgheri, mecanici şi zidari. Cu toţii colaborează pentru atingerea aceluiaşi ţel : predarea lucrării la termenele stabilite. — Am auzit că în brigadă sunt mai mulţi Irimuş. Sunt cu toţii fraţi ? — Nu, numai trei. Restul de cinci sunt rude din aceeaşi comună, cu toţii mineri cu experienţă. Cu cei mai mulţi dintre ei am lucrat şi la Bicaz, la străpungerea tunelului de aducţiune a apei. Popasul făcut pe un alt şantier al marii hidrocentrale ne pune în legătură cu TUDOR MORARU, şeful unei brigăzi de mineri. Din cei 44 de ani pe care îi are, 22 i-a petrecut executînd nenumărate lucrări miniere, printre care bineînţeles se numără şi tunelul de la Bicaz. — Istoria lucrării pe care o executăm în acest punct — ne-a declarat Tudor Moraru — a cărei primă etapă s-a încheiat, cuprinde pagini de luptă aprigă a minerilor noştri cu PE VALEA ARGEŞULUI greutăţile terenului, dar şi pentru căutarea unor soluţii cît mai productive. — Despre ce anume este vorba ? — Iată una din etapele importante. La început, se excava o porţiune de teren, apoi se betona. Oamenii s-au străduit însă să găsească altă cale şi o dată cu transportul betonului pe conductă, s-a trecut la executarea concomitentă a celor două operaţii: excavare şi betonare. Au început să se folosească apoi o serie de alte metode, care toate ne apropie şi mai mult de obiectivele propuse. Ultimul nostru interlocutor este NICOLAE BUGICA, un om înalt, cu faţa arsă de soare, cu păr blond, foarte scurt tăiat. — Ce meserie aveţi ? — Excavatorist. M-am calificat abia la vîrsta de 30 de ani, pe şantierele Bicazului. Acolo, am rămas pînă cînd am excavat ultimul metru cub de balast necesar barajului hidrocentralei. Aici, pe valea Argeşului, lucrez tot la o balastieră care aprovizionează zilnic şantierele cu mai bine de 700 m.c. — Care este, în afara sarcinilor cotidiene de plan, preocuparea dv. de bază ? — Creşterea unor cadre noi de excavatorişti. Aşa cum eu am învăţat meseria la Bicaz şi eu la rîndul meu am pregătit acolo alţi excavatorişti. — Dar aici ? — Am de vreo două luni un elev nou , Gabriel Arman. Pînă de curind ducea oile la păscut. Are numai 17 ani, dar îi place meseria şi cred că am să fac din el un excavatorist de nădejde, demn de marea hidrocentrală pe care o construim. ★ Aceştia au fost cei patru interlocutori de pe Valea Argeşului. Patru din miile de constructori ai acestui important obiectiv al planului de şase ani, patru oameni cu preocupările lor de fiecare zi. TUDOR GHEORGHIU