Romînia Liberă, noiembrie 1962 (Anul 20, nr. 5614-5639)
1962-11-01 / nr. 5614
Joi 1 noiembrie 1962 — nr. 5614 MOTE „N-ar strica sa se mai schimbe piaca“ E ştiut că un restaurant în care se poate asculta şi muzică atrage mai mulţi consumatori. Din păcate, nu despre toate restaurantele care au muzică s-ar putea spune acest lucru. De pildă, despre restaurantul „Minerul“ din Petroşeni, undeAntă orchestra condusă de I. Munteanu. „Cîntă“ e prea mult spus, căci de fapt mai mult nu cîntă, căci după cel mult zece minute de activitate, orchestra aceasta se odihneşte cîte o oră. Şi după cum tot sacul îşi are petecul, aşa şi orchestra aceasta îşi are solistul ei. D. Scărişoreanu cîntă în toate limbile, in unele mai scîlcit, în altele mai puţin scîlcit, în afară de romîneşte, în care probabil ar cîntă cel mai corect. Repertoriul orchestrei şi al solistului este neschimbat de vreo doi ani. Toate acestea bineînţeles nu fac nici o plăcere celor veniţi la restaurantul „Minerul“. De aceea, ne gîndim că n-ar strica să se mai schimbe placa la acest restaurant. SILVIU IOSIFESCU activist cultural Scăpări din vedere Xtrîtă imagine este ca pe aleile unui parc să găseşti zeci de lăzi de gunoaie / Xtrîtă şi rară! Totuşi, aşa ceva întîlneşti pe aleile spaţiului verde dintre blocurile C 3 — F 1 — B 4 din cartierul Gara Veche din Constanţa. Datorită faptului că, la aceste blocuri şi la altele din acest cartier, n-au fost puse în funcţiune crematoriile de gunoaie, cetăţenii sunt nevoiţi să depoziteze gunoiul în faţa sau în spatele blocurilor. De altfel, aceasta nu este singura „scăpare din vedere“ a constructorilor : în faţa blocului B 3 din acelaşi cartier, stau aruncate zeci de geamuri; în spatele blocului B 4, zac butoaie, tuburi metalice, resturi de material lemnos etc. Oare nu este timpul ca T.R.C.L. Constanţa să ia măsurile necesare pentru terminarea lucrărilor şi pentru ştergerea acestor urme... nu tocmai curate ? „Serviciu prompt" E drept că telefonic poţi rezolva o serie de treburi urgente, economisind timp şi înlăturînd cheltuieli inutile. Dar numai cu o condiţie: să nu apelezi la serviciile Oficiului poştal 11 gară Craiova, căci cu cîtva timp în urmă am avut eu această imprudenţă şi iată ce mi s-a întîmplat : Am făcut comanda cu Turnu- Severin, şi apoi, aşa cum se obişnuieşte în astfel de ocazii, am început să aştept. Eram sigur că voi fi servit prompt, deoarece precizasem la anunţarea comenzii că trebuie să părăsesc gara cu trenul următor. A trecut un sfert de oră de aşteptare, apoi încă un sfert. S-a făcut o oră. Am mai aşteptat. Pierzîndu-mi răbdarea, am cerut urgentarea comenzii. Am aflat însă cu uimire că — după o oră şi jumătate — aceasta nici nu fusese măcar transmisă de Oficiul de centru. Am fost sfătuit să mai aştept sau să anulez comanda, care mi se va taxa ca informaţie. Pentru a nu pierde trenul, am acceptat şi anularea şi taxa de informare — recipisa 445 cu seria 2082478 — deşi nu m-a informat cu nimic. De asta spuneam la început : e drept că telefonic poţi rezolva o serie de treburi urgente, dar nu la oficiul susamintit. DUMITRU I. CHIRCU mecanic Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 OCTOMBRIE 1962 5el Seria obligaţiunii cîştigătoare Nrul obligaţiunii cîştigătoare Valoarea ciştigurilor zSCIa Parţială 1 39102 12 75.000 1 50113 27 60.000 1 21631 31 25.000 1 38679 39 10.000 1 03408 09 5.000 1 10842 06 5.000 1 13264 28 5.000 1 19076 27 5 000 1 28833 12 5.000 1 40183 14 5.000 1 44098 41 5.000 1 45800 Termin. seriei 14 5.000 60 054 17 2.000 60 377 46 2 000 60 409 22 2 000 600 37 31 800 600 91 18 800 600 96 16 800 1992--- Plata cîștigurilor se face prin casele raionale de economii şi agenţiileC.E.C. descentralizate. Drumul lui Andrei Mălăescu (Urmare din pag. 1) agregatelor In cadrul boghiului. Studie un vast material documentar, alcătui zeci şi zeci de ciorne pînă cînd soluţiile proiectului se precizată. Aceasta fusese de fapt etapa cea mai grea. Cînd proiectul plecă în atelier pentru execuţie, tînărul proiectant aproape că se mută şi el acolo. Urmărea cu atenţie pas cu pas realizarea „primului său mare proiect“, cum li plăcea lui să-l numească. Astfel a avut posibilitatea concretă să-şi verifice propriile sale calcule, propriile sale soluţii, să-şi privească lucrarea — care orice s-ar spune, fiind prima sa lucrare importantă, li era foarte scumpă inimii — în mod critic. Fiind de faţă la toate fazele realizării proiectului, Andrei Mălăescu avu prilejul să constate că sistemul iniţial de construcţie a boghiului, care II fusese de altfel indicat în tema proiectului, era un sistem destul de greoi, care crea dificultăţi, mai ales în ceea ce priveşte calitatea. Oare nu s-ar putea schimba acest sistem ? se întrebase el, urmărind ritmul de lucru al echipei de montaj, datele privind consumul de materiale şi mai ales pe cele în legătură cu calitatea, Andrei aştepta cu înfrigurare ca între temele de lucru ce soseau în atelier să fie şi una pentru un nou boghiu de locomotive. Foarte curînd o asemenea temă sosi. Ca şi la proiectul anterior, sistemul de construcţie indicat era acelaşi. Acum însă, cînd cunoştea amănunţit dificultăţile create de acest sistem, Andrei nu putea să-l accepte în continuare. Ştia că vechiul sistem trebuie înlocuit dar posibilitatea practică încă nu-i era clară. Greul deabia de-acum începea. La aceasta se mai adăuga şi faptul că şeful grupei de proiectare din care făcea parte, deşi bun specialist, primea cu rezervă tot ceea ce ieşea din limita indicaţiilor prevăzute în tema dată. Era în felul lui un om prudent, poate prea prudent pentru un om care lucrează într-un domeniu unde îndrăzneala, curajul de a veni cu ceva nou sunt elemente absolut necesare. Ori de cite ori avea prilejul să constate „prudenţa“ şefului său, Andrei îşi amintea vorbele bătrînului maistru reşiţean. Ştiind toate acestea Andrei îşi dădea seama că pentru ca ideea sa să aibă sorţi de izbîndă, trebuia să vină în faţa acestui om cu argumente convingătoare, cu date, cu calcule care să ateste valoarea noii sale idei. Făcea calcule, schița Ipoteze. Pînă cînd nu va ajunge să „vadă“ noua sa idee, Andrei hotărîse să păstreze cea mai desăvîrșită discreție asupra ei. Dar într-unul din zile se văzu nevoit să-și Încalce această hotărîre. In atelier nu era nimeni. Era o liniște atît de adlncă încît se putea distinge ușor foșnetul unei rigle și al creionului pe hîrtia întinsă pe planşetă. Andrei era insă absorbit cu totul de ceea ce făcea așa că nu auzi nici paşii ce se apropiau de el. Numai cînd îşi simţi umerii cuprinşi de-o mină ridică surprins ochii. In spatele său se alia inginerul Heiban, unul dintre cei mai buni specialişti ai uzinelor în construcţia de locomotive. — Ce faci aici ? Andrei se simţea oarecum sânjenit. Dar față de inginerul Heiban nu merita să fii discret. Dimpotrivă, era un prilej neaşteptat ca să-și verifice intențiile. — Mi se pare interesant ceea ce pui dumneata pe hîrtie — spuse într-un timp inginerul Heiban. Mălăescu îi arătă și alte ciorne, explicîndu-i în principiu ceea ce voia să întreprindă. In loc de construcție chesonată din tablă, o construcţie din ţeavă fără traverse frontale şi fără fălci de ghidare, — conchise el. Inginerul Heiban asculta cu atenţie. După expresia chipului său Andrei Mălăescu înţelegea că de acum în munca ce-l aştepta pentru reuşita noii sale idei avea alături un om cu experienţă animat şi el de interesul, de pasiunea pentru nou. ELISABETA PETREANU O nouă verificare nu strică. Inginerul Andrei Mălăescu se consultă cu lăcătuşul Niculae Luncan şi şeful de echipă Emil Stoia despre felul cum se comportă osiile montate Foto : MIHAI POPESCU S-au încheiat lucrările simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice“ Miercuri seara s-au încheiat în aula Academiei R. P. Române, lucrările simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice“. La simpozion, care s-a desfășurat timp de 3 zile, au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, numeroşi academicieni, cadre didactice din învăţămîntul medical superior, cercetători ştiinţifici, numeroşi medici din întreaga ţară. Au fost prezentate 6 rapoarte şi 80 de comunicări privind aspecte variate ale hepatitei cronice, profilaxia şi tratamentul bolii. Simpozionul a făcut bilanţul cercetărilor şi rezultatelor obţinute pînă acum în acest domeniu şi a relevat problemele ce trebuie urmărite în viitor. (Agerpres) Primul concert în Capitală al formaţiei italiene de muzică preclasică „I. Menestrelii“ După concertele susţinute la Cluj şi Arad, formaţia italiană de muzică preclasică „I. Menestrelii“ care se află pentru a doua oară în turneu în ţara noastră, a prezentat miercuri seara la Ateneul R.P. Romíne primul concert pentru publicul din Capitală. Programul a cuprins în prima parte lucrări ale unor compozitori din secolele XVI şi XVII, iar în partea a doua madrigale, canţonete, sonete şi alte piese ale compozitorului italian Claudio Monteverdi. Concertul a fost aplaudat cu căldură de public. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE J I I I O MADRID — Astăzi după-amiază pe marele stadion Bernabeu din Madrid, începînd de la ora 15.30 (ora locală) echipa de fotbal a R.P. Romíno întîlneşte reprezentativa Spaniei, într-un meci contînd pentru competiţia internaţională „Cupa Europei inter-ţări“. Cele două formaţii probabile care vor începe meciul vor fi : R.P. Română : Sfetcu, Georgescu, Nunweiller III, Macri, Petru Emil, Koszka, Ivansuc, Ozon, Voinea, D. Popescu, Gergeli . Spania : Vicente, Pachi, Rodriguez, Calleia, Gloria, Paquito, Collar, Adellardo, Valoso, Guillot, Gento. Jocul, va fi condus de brigada de arbitri englezi formată din Howley (la centru), Bricknell și Fullik. ★ SOFIA — Pe stadionul Vasil Levski din Sofia au evoluat ieri două echipe de fotbal româneşti, în meciul vedetă al cuplajului Farul Constanţa a întrlnit echipa selecţionată a R.P. Bulgaria, care se pregăteşte în vederea meciului cu Portugalia din „Cupa Europei inter-ţări“. Fotbaliştii bulgari au cîştigat cu scorul de 3—0 (0—0). în deschidere, Lokomotiv Sofia a întrecut cu 4—2 pe Rapid Bucureşti, după ce la pauză echipa bucureşteană conducea cu 2—1. • Echipa de fotbal maghiară Salgótarján și-a continuat turneul în țara noastră, jucind miercuri la Brasov cu Steagul roșu. A cîștigat formația oaspete cu scorul de 2—1. - PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din 31 octombrie 1962, au fost extrase din urnă următoarele numere : , 35 9 29 17 40 10 Numere de rezervă : 14 7 Fond de premii: 427.573 lei. Tragerea următoare va avea loc miercuri 7 noiembrie 1962 la Brăila. ■k La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 octombrie 1962, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : J.Z.A. ; N.G.M. ; O.B.R. ; P.R.N. ; G.V.W. ; L.X.R. ; E.N.W. ; U.N.M. Gazdele noastre ne-au invitat să pornim cu autobuzul prin Moscova să vedem noile realizări ale oamenilor din capitala sovietică. Printre cei aproape 150 de corespondenţi străini care transmit zilnic din Moscova materialele lor, aceste plimbări se bucură de popularitate. Şi iată-ne într-o dimineaţă adunaţi în faţa Comitetului de Stat pentru relaţiile culturale cu străinătatea de unde a început „ziua noastră de lucru“ : plimbarea cu opriri a durat 7 ore (cu o oră pauză de prînz). Se vorbeşte în multe limbi şi întrebările la care trebuie să facă faţă cei ce ne însoţesc sínt din cele mai variate. Este ora 9 şi 5 minute. Pornim. Cu toate că nu a trecut mult timp de cînd am fost prin locurile pe unde trecem şi în această dimineaţă de octombrie, surprizele sínt numeroase. Ca întotdeauna la Moscova surpriza numărul unu sínt construcţiile. In drum spre aeroportul Vnukovo observăm că Moscova s-a mai mărit... cu cîteva staţii de autobuz. In cîteva luni au apărut zeci de blocuri noi de locuit în culori vii, cu arhitectura variată şi cu o calitate a lucrărilor de finisaj din ce în ce mai bună. Ritmul dării în exploatare a construcţiilor a ajuns la 350 apartamente pe zi. In ultimii 5 ani la Moscova s-au mutat în casă nouă 2 milioane de locuitori — o treime din populaţia oraşului. In autobuzul nostru se aflau şi reprezentanţi ai unor ziare din marile metropole ale lumii. Am făcut împreună o mică statistică. Rezultatele nu le-am comentat, lată aceste cîteva cifre grăitoare. La Moscova la fiecare 1000 de locuitori se construiesc 18 locuinţe, la New York 6,4, la Paris 4 iar la Londra o singură locuinţă. Autobuzul nostru merge mai de o zi prin capitala sovietică ............................ Corespondenţă din Moscova parte. Unul din însoţitorii noştri ne spune arătîndu-ne un teren viran: — Aici se va construi noul complex al Universităţii Prietenia popoarelor. La marginea unei păduri de mesteceni se vor înălţa cîteva corpuri moderne de clădiri. Căminele pentru studenţi vor fi foarte comode, cu trei feluri de camere : pentru necăsătoriţi, pentru familişti şi pentru familii cu copii. In centrul construcţiei va exista un „corp al autoservirii" cu toate magazinele şi atelierele necesare. Aşadar, în- deja loc,tr-un viitor apropiat vestitul „sud vest" al Moscovei se va schimba şi mai mult. Probabil că la următoarea plimbare vom vedea numeroase lucruri noi. Nimeni din cei prezenţi nu se îndoieşte de aceasta. In drum, trecem prin faţa multor întreprinderi din capitala sovietică. Pe majoritate din ele, pe cele mai înalte puncte, flutură steagul roşu. Aceasta înseamnă că muncitorii de aici şi-au îndeplinit angajamentele luate în cinstea celei de a 45-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. De altfel, Moscova şi-a îndeplinit planul pe 10 luni încă de la 26 octombrie. Azi am aflat că, după date preliminare, s-au dat peste plan producţii în valoare de 100 milioane de ruble printre care 8 milioane metri ţesături, 700.000 perechi de încălţăminte, 1500 de garnituri de mobilă, aproape 2000 de frigidere. In timpul vizitei noastre ne-am oprit (nu atît cit am fi vrut pentru că timpul parcă, ne gonea din urmă) la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a U.R.S.S. unde de curînd a fost înregistrat vizitatorul cu impresionantul număr de 4 milioane. Vă daţi seama că în scurtele noastre interviuri una din principalele întrebări a fost — ce este nou în pavilioanele expoziţiei. Nu pridideam să trecem în carnetele noastre răspunsurile. Am notat cîteva amănunte■ despre noile exponate cu eticheta „1962". Avionul TU-124. Prima cursă a avut Televizorul portativ „Moskva" (cu ecran de 150 x 200 m.m. cu alimentare de la reţelele de 220—127 wolţi şi chiar de la acumulatorul de 12 wolţi al unui turist). Printre primii cititori ai acestor relatări se află, desigur, tovarăşii de la Combinatul Poligrafic al Casei Scînteii. Pentru ei am notat exponatul Ega 4 — o maşină automată electrică de gravat care în cîteva minute realizează clişeele necesare ziarelor îmbunătăţind cu mult atît procesul de producţie cît şi calitatea clişeelor. Pavilionul Cosmos. Exponatul din faţa noastră are o istorie interesantă. A făcut parte (în dublu exemplar) din dotarea navelor cosmice Vostok III şi Vostok IV. Se afla în cabina piloţilor cosmonauţi Nikolaev şi Popovici dar nu a fost folosit. Aşa împachetat a fost adus direct la expoziţie. Este vorba despre rezerva necesară în caz de avarie. Ce vedem aici: o barcă de cauciuc care se umflă automat, rachete de semnalizare, o staţie de radio portativă foarte puternică. Şi iată încă o însemnare de la expoziţie, despre un exponat al cărui nume este în concordanţă cît se poate de bine cu scopul său: „As-1". Aceste două litere constituie de fapt iniţialele noului strung automat produs la Institutul ştiinţific de automatizare din Moscova. El înlocuieşte patru strunguri universale şi execută numeroase operaţii. Patru asemenea... „Aşi“, introduşi recent în procesul tehnologic al uzinei Dinamo din Moscova, pot aduce 165.000 de ruble economii anuale. • S-a înserat. Luminile oraşului s-au aprins. Celor obişnuite, li s-au adăugat sute şi sute de ghirlande multicolore ce împodobesc oraşul în cinstea sărbătorii lui 7 Noiembrie. La cinepatografe , se anunţă : premiere. Cu nerăbdare sunt aşteptate noile realizări ale documentariştilor sovietici. „Fraţii cosmici", noul film documentar sovietic înfăţişează multe momente cunoscute din filmele „Raidul spre stele" şi „Din nou spre stele". De această dată însă, operatorii au ales alte unghiuri de filmare, alte momente emoţionante ale antrenamentelor, aşa că reîntîlnirea este plină de noutate. Faci cunoştinţă în acest film şi cu ajutorii de nădejde ai cosmonauţilor. Sunt tineri la fel de înalţi ca şi ei cu aceleaşi calităţi fizice, supuşi aceloraşi probe medicale. Aşa cum există piloţi experimentatori care încearcă calităţile avionului pe care vor zbura mii de tovarăşi de-ai lor, aşa şi la institutele de specialitate din Moscova există experimentatori ai utilajelor cosmice. Să luăm de exemplu scafandrul cosmonautului. Acest costum imită ■— bineînţeles în proporţii mult mai mici — cabina cosmică. In caz de deermetizare a navei costumul acestuia, la care au lucrat zeci şi zeci de cercetători, devine automat ermetic. In el se creează presiunea pămintească, există instalaţii de aer, apă, canalizare, încălzire şi radio asigurînd cosmonautului un timp suficient pentru luarea de măsuri şi aterizare. Experimentatorii intră îmbrăcaţi în acest costum într-o cameră cu gaze otrăvitoare unde se realizează temperaturi scăzute necunoscute pe glob , îmbrăcaţi în costum, stau ore întregi in apă. Rezultatele sunt bune. Filmul „Fraţii cosmici“ înfăţişează startul de pe cosmoaerodrom, intilnirea a doi oameni sovietici în Cosmos, intâmpinarea lor în Kazahstan, în orăşelul de pe Volga, la aeroportul Vnukovo şi în Piaţă Roşie, imaginile acestea vorbesc despre munca şi eroismul oamenilor sovietici, despre marile realizări ale constructorilor comunismului. Unul din realizatorii filmului spune: — Suntem nerăbdători să începem lucrul la următorul film despre cucerirea Cosmosului. ★ Este seara tîrziu. Călătoria noastră prin Moscova s-a terminat. Plecăm grăbiţi să aşternem pe hîrtie impresiile din această zi bogată. Aşa au apărut aceste însemnări în ajunul marii sărbători a Revoluţiei din Octombrie. AL STARK Moscova, 31 octombrie 1962 gtt-spwgaaatfsa Romínia libera Primirea ministrului Austriei de către prim vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gheorghe Apostol Prim vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Gheorghe Apostol, a primit miercuri în audienţă de prezentare pe trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei la Bucureşti, dr. Paul Wetzler. (Agerpres) ai Delegaţia de activişti Partidului Muncitoresc Romín s-a înapoiat din R. P. Ungară Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Romín, condusă de tovarăşul Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.M.R., prim -secretar al Comitetului regional Bacău al P.M.R. care a fost în R.P. Ungară într-un schimb de experienţă. La sosire Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de membri ai C.C. al P.M.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Jeno Kuti, ambasadorul R.P. Ungare în R.P. Romină şi membri ai ambasadei. •k BUDAPESTA. — La 31 octombrie, Dezső Nemes şi Lajos Feher, membri ai Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, au primit delegaţia P.M.R. care a vizitat R.P. Ungară. (Agerpres) Scrisoarea de mulţumire trimisă de tovarăşul Rónai Şandor tovarăşului Ştefan Voitec Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Ştefan Voitec, a primit o scrisoare de mulţumire din partea preşedintelui Adunării de Stat a Republicii Populare Ungare, Rónai Şandor, pentru felicitările trimise cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață. XuMJJb ROMÍN'-sovience In ţară BRAŞOV (de la corespondentul nostru). — In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna prieteniei romînosovietice, tov. Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului general A.R.L.U.S., a prezentat ieri la Braşov expunerea „Impresii dintr-o călătorie în U.R.S.S". Asemenea manifestări au avut loc şi în alte localităţi din regiune, la care au participat mii de cetăţeni. ★ VATRA DORNEI. — Trilogia autobiografică a lui Maxim Gorki a fost tema ultimei seri literare de la Clubul staţiunii balneare din Vatra Dornei, la care au asistat 200 de oameni ai muncii veniţi la odihnă şi tratament. Tot în cadrul acestui club a mai fost prezentat medalionul muzical „Ceaikovski“, la care numeroşi iubitori de muzică simfonică au audiat imprimări cu piese ORADEA. La Casa prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S.Oradea a avut loc o seară de filme romîneşti pe tema : „Să cunoaştem frumuseţile patriei“. Au fost prezentate printre altele filmele „Prin Carpaţii răsăriteni“, „Povestire din lumea Mării Negre“, „Oltul străbate Carpaţii“ etc. Posturile noastre de radio difuzează între 1 şi 7 noiembrie „Săptămîna muzicii sovietice“. Emisiunile săptămînii din anul acesta vor cuprinde noi înregistrări din domeniul muzicii corale, al celei de masă şi uşoare, primite din partea Radioteleviziunii sovietice, precum şi o seri® de lucrări simfonice şi vocal-simfonice în primă audiție. simfonice ruse ale marelui compozitor ★ Pag. 7-a Ziua naţională a Algeriei Astăzi este ziua naţională a Algeriei. In urmă cu opt ani, la 1 noiembrie 1954, patrioţii algerieni au pus mina pe arme pentru a scutura jugul colonial. Această nouă etapă decisivă a mişcării de eliberare naţională a poporului algerian a fost rezultatul unei pregătiri îndelungate, sub forma luptei continue pe care patrioţii algerieni au dus-o în decursul întregii perioade de ocupaţie colonială. Poporul algerian a luptat şi a învins conştient că progresul şi bunăstarea sunt legate de lichidarea opresiunii străinne, de asigurarea independenţei naţionale. La 19 martie 1962, după semnarea acordului de la Evian, pe teritoriul Algeriei au încetat operaţiunile militare ; a fost recunoscut dreptul poporului algerian de a trăi într-o patrie independentă şi suverană.* In urma referendumului din 1 iulie 1962 a fost proclamată oficial independenţa Algeriei. Puţin mai tîrziu, la 25 septembrie 1962, la prima şedinţă a Adunării naţionale constituante a Algeriei, a fost proclamată oficial Republica Algeriană Democratică şi Populară. Popoarele întregii lumi iubitoare de pace au salutat aceste evenimente ca pe o mare victorie a poporului algerian în lupta pentru independenţă şi suveranitate, ca pe un succes remarcabil al cauzei libertăţii naţionale şi a păcii. Alături de celelalte popoare iubitoare de pace, poporul român a sprijinit lupta poporului algerian, manifestîndu-şi în permanenţă solidaritatea cu cauza sa nobilă. A doua zi după semnarea acordurilor de la Evian, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, Ion Gh. Maurer, a transmis în numele poporului român şi al guvernului R.P.R. felicitări calde poporului algerian pentru marea sa victorie. Cu acest prilej, guvernul Republicii Populare Române a recunoscut de drept independenţa de stat a Algeriei şi şi-a manifestat dorinţa de a stabili cu ea relaţii diplomatice, fiind încredinţat că relaţiile prieteneşti existente între poporul romín şi poporul algerian se vor dezvolta multilateral în interesul ambelor ţări. Republica Populară Romînă a sprijinit cu căldură cererea guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare de a fi primită în O.N.U. Alături de alte delegaţii, delegaţia R. P. Romíne a fost coautorul proiectului de rezoluţie prin care Consiliul de Securitate a recomandat Adunării Generale admiterea Algeriei în O.N.U. Poporul algerian, care a înscris în istoria mişcării de eliberare una din paginile cele mai glorioase, stăpîn astăzi pe soarta sa, a pornit cu elan să-şi refacă ţara, economia distrusă în anii grei de război şi de suferinţă, împărtăşim pe deplin bucuria cu care eroicul popor algerian sărbătoreşte ziua de 1 noiembrie din acest an. Răspunzînd invitaţiei guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, o delegaţie a R.P.R. ia parte la Ziua naţională a acestui tînăr stat independent. Exprimînd gîndurile, sentimentele poporului nostru, adresăm calde felicitări poporului algerian de Ziua sa naţională şi-i urăm din inimă succes în construirea statului naţional independent şi suveran, în crearea unei economii prospere și a unei culturi înfloritoare. Manifestări închinate sărbătorii naţionale a Algeriei ’ALGER 31 (Agerpres). — Sărbătorirea Zilei de luptă pentru independenţa Algeriei a început la 31 octombrie prin competiţii sportive la care participă echipe din Tunisia, Libia, Maroc şi Algeria. La 30 octombrie a avut loc la Alger solemnitatea schimbării denumirii uneia din cele mai mari pieţe ale oraşului, „Piaţa Guvernului“ care se va numi acum „Piaţa Victimelor“. La solemnitatea care a avut loc cu acest prilej au luat parte Ben Bella, primul ministru al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Ferhat Abbas, preşedintele Adunării naţionale Constituante, membrii guvernului şi ai Biroului Politic al Frontului de Eliberare Naţională, reprezentanţi ai vieţii publice algeriene, oaspeţi din străinătate. Intilnirea unor fruntaşi ai vieţii publice din U.R. S. S. şi S.U.A. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite: Intre 21 şi 27 octombrie, în oraşul Andover, din S.U.A. a avut loc o întîlnire a unor fruntaşi ai vieţii publice din S.U.A. şi U.R.S.S. la care s-a discutat probleme importante ale relaţiilor internaţionale. La întîlnire au participat 25 de persoane. Copreşedinţii întîlnirii au fost acad. E. K. Feodorov, I. A. Jukov, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., colaborator al ziarului „PRAVDA“ , Norman Cousins, redactor şef al revistei americane „SATURDAY REVIEW“ şi Philip Mosley, directorul secţiei de cercetări a Consiliului american pentru relaţii externe. După cum se arată în declaraţia comună dată publicităţii, participanţii la întîlnire au avut un larg şi sincer schimb de vederi în cele mai diferite probleme ale relaţiilor internaţionale. Ei au examinat sursele de încordare în relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. O mare parte a discuţiilor au fost consacrate problemei centrale: asigurarea păcii şi a securităţii internaţionale. în privinţa crizei cubane, participanţii la întîlnire şi-au exprimat speranţa că acest conflict poate şi trebuie să fie reglementat pe cale paşnică. Fruntaşii vieţii publice din U.R.SS. şi S.U.A. au discutat în amănunţime problema dezarmării generale şi totale în condiţiile unui control eficient Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei PARIS 81 (Agerpres)« — In şedinţa din 31 octombrie a Consiliului de Miniştri al Franţei, relatează agenţia U.P.I., preşedintele de Gaulle a declarat miniştrilor săi că consideră drept „pozitive“ rezultatele referendumului în problema reformei constituţiei. După cum se ştie, aminteşte agenţia, lozinca electorală a preşedintelui în timpul campaniei din preajma referendumului a fost „votaţi-mă, ori vă părăsesc". Deşi numai 46 la sută din alegătorii francezi au votat în favoarea sa preşedintele de Gaulle consideră că acest rezultat al votului reprezintă o „majoritate1’ satisfăcătoare.