Romînia Liberă, noiembrie 1962 (Anul 20, nr. 5614-5639)

1962-11-01 / nr. 5614

Joi 1 noiembrie 1962 — nr. 5614 MOTE „N-ar strica sa se mai schimbe piaca“ E ştiut că un restaurant în care se poate asculta şi muzică atrage mai mulţi consumatori. Din păcate, nu despre toate restaurantele care au muzică s-ar putea spune acest lucru. De pildă, despre restaurantul „Minerul“ din Petroşeni, unde­­Antă orche­stra condusă de I. Munteanu. „Cîntă“ e prea mult spus, căci de fapt mai mult nu cîntă, căci după cel mult zece minute de activi­tate, orchestra aceasta se odih­neşte cîte o oră. Şi după cum tot sacul îşi are petecul, aşa şi orchestra aceasta îşi are solistul ei. D. Scărişoreanu cîntă în toate limbile, in unele mai scîlcit, în altele mai puţin scîlcit, în afară de romîneşte, în care probabil ar cîntă cel mai corect. Repertoriul orchestrei şi al solistului este neschimbat de vreo doi ani. Toate acestea bineînţeles nu fac nici o plăcere celor veniţi la res­taurantul „Minerul“. De aceea, ne gîndim că n-ar strica să se mai schimbe placa la acest res­taurant. SILVIU IOSIFESCU activist cultural Scăpări din vedere Xtrîtă imagine este ca pe aleile unui parc să găseşti zeci de lăzi de gunoaie / Xtrîtă şi rară! To­tuşi, aşa ceva întîlneşti pe aleile spaţiului verde dintre blocurile C 3 — F 1 — B 4 din cartierul Gara Veche din Constanţa. Da­torită faptului că, la aceste blocuri şi la altele din acest cartier, n-au fost puse în funcţiune cremato­riile de gunoaie, cetăţenii sunt nevoiţi să depoziteze gunoiul în faţa sau în spatele blocurilor. De altfel, aceasta nu este singura „scăpare din vedere“ a construc­torilor : în faţa blocului B 3 din acelaşi cartier, stau aruncate zeci de geamuri; în spatele blocului B 4, zac butoaie, tuburi metalice, resturi de material lemnos etc. Oare nu este timpul ca T.R.C.L. Constanţa să ia măsurile necesare pentru terminarea lucrărilor şi pentru ştergerea acestor urme... nu tocmai curate ? „Serviciu prompt" E drept că telefonic poţi re­zolva o serie de treburi urgente, economisind timp şi înlăturînd cheltuieli inutile. Dar numai cu o condiţie: să nu apelezi la servi­ciile Oficiului poştal 11 gară Cra­iova, căci cu cîtva timp în urmă am avut eu această imprudenţă şi iată ce mi s-a întîmplat : Am făcut comanda cu Turnu- Severin, şi apoi, aşa cum se obiş­nuieşte în astfel de ocazii, am în­ceput să aştept. Eram sigur că voi fi servit prompt, deoarece precizasem la anunţarea comenzii că trebuie să părăsesc gara cu trenul următor. A trecut un sfert de oră de aşteptare, apoi încă un sfert. S-a făcut o oră. Am mai aşteptat. Pierzîndu-mi răbdarea, am cerut urgentarea comenzii. Am aflat însă cu uimire că — după o oră şi jumătate — aceasta nici nu fusese măcar transmisă de Oficiul de centru. Am fost sfă­tuit să mai aştept sau să anulez comanda, care mi se va taxa ca informaţie. Pentru a nu pierde trenul, am acceptat şi anularea şi taxa de inform­are — recipisa 445 cu seria­­ 2082478 — deşi nu m-a informat cu nimic. De asta spuneam la în­ceput : e drept că telefonic poţi rezolva o serie de treburi urgen­te, dar nu la oficiul susamintit. DUMITRU I. CHIRCU mecanic Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 OCTOMBRIE 1962 5el Seria obli­gaţiunii cîştigătoare N­rul obligaţiunii cîştigătoare Valoarea ciştigurilor zSCI­­a Parţială 1 39102 12 75.000 1 50113 27 60.000 1 21631 31 25.000 1 38679 39 10.000 1 03408 09 5.000 1 10842 06 5.000 1 13264 28 5.000 1 19076 27 5 000 1 28833 12 5.000 1 40183 14 5.000 1 44098 41 5.000 1 45800 Termin. seriei 14 5.000 60 054 17 2.000 60 377 46 2 000 60 409 22 2 000 600 37 31 800 600 91 18 800 600 96 16 800 1992--- Plata cîștigurilor se face prin ca­sele raionale de economii şi agenţiile­­C.E.C. descentralizate. Drumul lui Andrei Mălăescu (Urmare din pag. 1) agregatelor In cadrul boghiului. Studie un vast material documen­tar, alcătui zeci şi zeci de cior­ne pînă cînd soluţiile proiectu­lui se precizată. Aceasta fusese de fapt etapa cea mai grea. Cînd pro­iectul plecă în atelier pentru execu­ţie, tînărul proiectant aproape că se mută şi el acolo. Urmărea cu aten­ţie pas cu pas realizarea „primului său mare proiect“, cum li plăcea lui să-l numească. Astfel a avut posibi­litatea concretă să-şi verifice propri­ile sale calcule, propriile sale soluţii, să-şi privească lucrarea — care ori­ce s-ar spune, fiind prima sa lucrare importantă, li era foarte scumpă ini­mii — în mod critic. Fiind de faţă la toate fazele reali­zării proiectului, Andrei Mălăescu avu prilejul să constate că sistemul iniţial de construcţie a boghiului, care II fusese de altfel indicat în te­ma proiectului, era un sistem destul de greoi, care crea dificultăţi, mai ales în ceea ce priveşte calitatea. Oare nu s-ar putea schimba acest sistem ? se întrebase el, urmărind ritmul de lucru al echipei de montaj, datele privind consumul de materiale şi mai ales pe cele în legătură cu calitatea, A­ndrei aştepta cu înfrigurare ca între temele de lucru ce so­seau în atelier să fie şi una pentru un nou boghiu de locomoti­ve. Foarte curînd o asemenea temă sosi. Ca şi la proiectul anterior, siste­mul de construcţie indicat era ace­laşi. Acum însă, cînd cunoştea amă­nunţit dificultăţile create de acest sistem, Andrei nu putea să-l accepte în continuare. Ştia că vechiul sistem trebuie înlocuit dar posibilitatea practică încă nu-i era clară. Greul deabia de-acum începea. La aceasta se mai adăuga şi faptul că şeful grupei de proiectare din care făcea parte, deşi bun specialist, primea cu rezervă tot ceea ce ieşea din limita indicaţiilor prevăzute în tema dată. Era în felul lui un om prudent, poa­te prea prudent pentru un om care lucrează într-un domeniu unde în­drăzneala, curajul de a veni cu ceva nou sunt elemente absolut necesare. Ori de cite ori avea prilejul să con­­state „prudenţa“ şefului său, Andrei îşi amintea vorbele bătrînului mais­tru reşiţean. Ştiind toate acestea An­drei îşi dădea seama că pentru ca ideea sa să aibă sorţi de izbîndă, tre­buia să vină în faţa acestui om cu argumente convingătoare, cu date, cu calcule care să ateste valoarea noii sale idei. F­ăcea calcule, schița Ipoteze. Pînă cînd nu va ajunge să „vadă“ noua sa idee, Andrei hotărîse să păstreze cea mai desă­­vîrși­tă discreție asupra ei. Dar în­­tr-unul din zile se văzu nevoit să-și Încalce această hotărîre. In atelier nu era nimeni. Era o li­niște atît de adlncă încît se putea distinge ușor foșnetul unei rigle și al creionului pe hîrtia întinsă pe planşetă. Andrei era insă absorbit cu totul de ceea ce făcea așa că nu auzi nici paşii ce se apropiau de el. Numai cînd îşi simţi umerii cuprinşi de-o mină ridică surprins ochii. In spatele său se alia inginerul Heiban, unul dintre cei mai buni specialişti ai uzinelor în construcţia de loco­motive. — Ce faci aici ? Andrei se simţea oarecum sânje­­nit. Dar față de inginerul Heiban nu merita să fii discret. Dimpotrivă, era un prilej neaşteptat ca să-și verifice intențiile. — Mi se pare interesant ceea ce pui dumneata pe hîrtie — spuse în­tr-un timp inginerul Heiban. Mălăescu îi arătă și alte ciorne, explicîndu-i în principiu ceea ce voia să întreprindă. In loc de construcție chesonată din tablă, o construcţie din ţeavă fără traverse frontale şi fără fălci de ghi­­dare, — conchise el. Inginerul Heiban asculta cu aten­ţie. După expresia chipului său An­drei Mălăescu înţelegea că de acum în munca ce-l aştepta pentru reuşita noii sale idei avea alături un om cu experienţă animat şi el de interesul, de pasiunea pentru nou. ELISABETA PETREANU O nouă verificare nu strică. Inginerul Andrei Mălăescu se consultă cu lăcătuşul Niculae Luncan şi şeful de echipă Emil Stoia despre felul cum se comportă osiile montate Foto : MIHAI POPESCU S-au încheiat lucrările simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice“ Miercuri seara s-au încheiat în aula Academiei R. P. Române, lucră­rile simpozionului „Hepatita cronică consecutivă hepatitei epidemice“. La simpozion, care s-a desfășurat timp de 3 zile, au participat repre­zentanţi ai conducerii Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, nu­meroşi academicieni, cadre didactice din învăţămîntul medical superior, cercetători ştiinţifici, numeroşi medici din întreaga ţară. Au fost prezentate 6 rapoarte şi 80 de comunicări privind aspecte variate ale hepatitei cronice, profilaxia şi tra­tamentul bolii. Simpozionul a făcut bilanţul cer­cetărilor şi rezultatelor obţinute pînă acum în acest domeniu şi a relevat problemele ce trebuie urmărite în viitor. (Agerpres) Primul concert în Capitală al formaţiei italiene de muzică preclasică „I. Menestrelii“ După concertele susţinute la Cluj şi Arad, formaţia italiană de mu­zică preclasică „I. Menestrelii“ care se află pentru a doua oară în tur­neu în ţara noastră, a prezentat miercuri seara la Ateneul R.P. Ro­míne primul concert pentru publi­cul din Capitală. Programul a cuprins în prima parte lucrări ale unor compozitori din secolele XVI şi XVII, iar în par­tea a doua madrigale, canţonete, sonete şi alte piese ale compozitoru­lui italian Claudio Monteverdi. Concertul a fost aplaudat cu căl­dură de public. (Agerpres) ŞTIRI SPORTIVE J I I I O MADRID — Astăzi după-amiază pe marele stadion Bernabeu din Madrid, începînd de la ora 15.30 (ora locală) echipa de fotbal a R.P. Romíno întîl­­neşte reprezentativa Spaniei, într-un meci contînd pentru competiţia inter­naţională „Cupa Europei inter-ţări“. Cele două formaţii probabile care vor începe meciul vor fi : R.P. Româ­­nă : Sfetcu, Georgescu, Nunweiller III, Macri, Petru Emil, Koszka, Ivan­­suc, Ozon, Voinea, D. Popescu, Ger­­geli . Spania : Vicente, Pachi, Rodri­guez, Calle­ia, Gloria, Paquito, Collar, Adellardo, Valoso, Guillot, Gento. Jo­cul, va fi condus de brigada de arbi­tri englezi formată din Howley (la centru), Bricknell și Fullik. ★ SOFIA — Pe stadionul Vasil Levski din Sofia au evoluat ieri două echipe de fotbal româneşti, în meciul vedetă al cuplajului Farul Constanţa a întrl­­nit echipa selecţionată a R.P. Bulga­ria, care se pregăteşte în vederea me­ciului cu Portugalia din „Cupa Euro­pei inter-ţări“. Fotbaliştii bulgari au cîştigat cu scorul de 3—0 (0—0). în deschidere, Lokomotiv Sofia a între­cut cu 4—2 pe Rapid Bucureşti, după ce la pauză echipa bucureşteană con­ducea cu 2—1. •­ Echipa de fotbal maghiară Salgótar­ján și-a continuat turneul în țara noastră, jucind miercuri la Brasov cu Steagul roșu. A cîștigat formația oas­pete cu scorul de 2—1. - PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din 31 oc­tombrie 1962, au fost extrase din urnă următoarele numere : , 35 9 29 17 40 10 Numere de rezervă : 14 7 Fond de premii: 427.573 lei. Tragerea următoare va avea loc miercuri 7 noiembrie 1962 la Brăila. ■k La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 octombrie 1962, au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : J.Z.A. ; N.G.M. ; O.B.R. ; P.R.N. ; G.V.W. ; L.X.R. ; E.N.W. ; U.N.M. G­­azdele noastre ne-au invitat să pornim cu autobuzul prin Moscova să vedem noile reali­zări ale oamenilor din capitala so­vietică. Printre cei aproape 150 de cores­pondenţi străini care transmit zil­nic din Moscova materialele lor, a­­ceste plimbări se bucură de popu­laritate. Şi iată-ne într-o diminea­ţă adunaţi în faţa Comitetului de Stat pentru relaţiile culturale cu străinătatea de unde a început „ziua noastră de lucru“ : plimbarea cu opriri a durat 7 ore (cu o oră pauză de prînz). Se vorbeşte în multe limbi şi întrebările la care trebuie să facă faţă cei ce ne înso­ţesc sínt din cele mai variate. Este ora 9 şi 5 minute. Pornim. Cu toate că nu a trecut mult timp de cînd am fost prin locurile pe unde trecem şi în această diminea­ţă de octombrie, surprizele sínt numeroase. Ca întotdeauna la Mos­cova surpriza numărul unu sínt construcţiile. In drum spre aero­portul Vnukovo observăm că Mos­cova s-a mai mărit... cu cîteva sta­ţii de autobuz. In cîteva luni au apărut zeci de blocuri noi de locuit în culori vii, cu arhitectura variată şi cu o calitate a lucrărilor de fi­nisaj din ce în ce mai bună. Rit­mul dării în exploatare a construc­ţiilor a ajuns la 350 apartamente pe zi. In ultimii 5 ani la Moscova s-au mutat în casă nouă 2 milioane de locuitori — o treime din popu­laţia oraşului. In autobuzul nostru se aflau şi reprezentanţi ai unor ziare din ma­rile metropole ale lumii. Am făcut împreună o mică statistică. Rezul­tatele nu le-am comentat, lată a­­ceste cîteva cifre grăitoare. La Moscova la fiecare 1000 de locuitori se construiesc 18 locuinţe, la New­ York 6,4, la Paris 4 iar la Londra o singură locuinţă. Autobuzul nostru merge mai de­ o zi prin capitala sovietică ............................ Corespondenţă din Moscova parte. Unul din însoţitorii noştri ne spune arătîndu-ne un teren viran: — Aici se va construi noul com­plex al Universităţii Prietenia po­poarelor. La marginea unei păduri de mes­teceni se vor înălţa cîteva corpuri moderne de clădiri. Căminele pen­tru studenţi vor fi foarte comode, cu trei feluri de camere :­ pentru necăsătoriţi, pentru familişti şi pentru familii cu copii. In centrul construcţiei va exista un „corp al autoservirii" cu toate magazinele şi atelierele necesare. Aşadar, în-­­ deja loc,­tr-un viitor apropiat vestitul „sud vest" al Moscovei se va schimba şi mai mult. Probabil că la următoa­rea plimbare vom vedea numeroase lucruri noi. Nimeni din cei pre­zenţi nu se îndoieşte de aceasta.­­ In drum, trecem prin faţa multor întreprinderi din capitala sovietică. Pe majoritate din ele, pe cele mai­­ înalte puncte, flutură steagul roşu. Aceasta înseamnă că muncitorii de aici şi-au îndeplinit angajamen­tele luate în cinstea celei de a 45-a aniversări a Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie. De altfel, Moscova şi-a îndepli­nit planul pe 10 luni încă de la 26 octombrie. Azi am aflat că, după date preliminare, s-au dat peste plan producţii în­ valoare de 100 milioane de ruble printre care 8 milioane metri ţesături, 700.000 pe­rechi de încălţăminte, 1500 de gar­nituri de mobilă, aproape 2000 de frigidere. In timpul vizitei noastre ne-am oprit (nu atît cit am fi vrut pentru că timpul parcă, ne gonea din ur­mă) la Expoziţia realizărilor eco­nomiei naţionale a U.R.S.S. unde de curînd a fost înregistrat vizi­tatorul cu impresionantul număr de 4 milioane. Vă daţi seama că în scurtele noastre interviuri una din principalele întrebări a fost — ce este nou în pavilioanele expoziţiei. Nu pridideam să trecem în car­netele noastre răspunsurile. Am notat cîteva amănunte■ despre noi­le exponate cu eticheta „1962". A­­vionul TU-124. Prima cursă a avut Televizorul portativ „Moskva" (cu ecran de 150 x 200 m.m. cu alimen­tare de la reţelele de 220—127 wolţi şi chiar de la acumulatorul de 12 wolţi al unui turist). Printre primii cititori ai acestor relatări se află, desigur, tovarăşii de la Combinatul Poligrafic al Ca­sei Scînteii. Pentru ei am notat ex­ponatul Ega 4 — o maşină automa­tă electrică de gravat care în cîte­va minute realizează clişeele ne­cesare ziarelor îmbunătăţind cu mult atît procesul de producţie cît şi calitatea clişeelor. Pavilionul Cosmos. Exponatul din faţa noastră are o istorie intere­santă. A făcut parte (în dublu e­­xemplar) din dotarea navelor cos­mice Vostok III şi Vostok IV. Se afla în cabina piloţilor cosmonauţi Nikolaev şi Popovici dar nu a fost folosit. Aşa împachetat a fost adus direct la expoziţie. Este vorba des­pre rezerva necesară în caz de a­­varie. Ce vedem aici: o barcă de cauciuc care se umflă automat, ra­chete de semnalizare, o staţie de radio portativă foarte puternică. Şi iată încă o însemnare de la expoziţie, despre un exponat al că­rui nume este în concordanţă cît se poate de bine cu scopul său: „As-1". Aceste două litere consti­tuie de fapt iniţialele noului strung automat produs la Institutul ştiin­ţific de automatizare din Moscova. El înlocuieşte patru strunguri uni­versale şi execută numeroase ope­raţii. Patru asemenea... „Aşi“, in­troduşi recent în procesul tehnolo­gic al uzinei Dinamo din Moscova, pot aduce 165.000 de ruble econo­mii anuale. •­ S-a înserat. Luminile oraşului s-au aprins. Celor obişnuite, li s-au adăugat sute şi sute de ghirlande multicolore ce împodobesc oraşul în cinstea sărbătorii lui 7 Noiembrie. La cinep­at­ografe , se anunţă : pre­miere. Cu nerăbdare sunt aşteptate noile realizări ale documentariştilor sovietici. „Fraţii cosmici", noul film documentar sovietic înfăţişea­ză multe momente cunoscute din filmele „Raidul spre stele" şi „Din nou spre stele". De această dată însă, operatorii au ales alte un­ghiuri de filmare, alte momente e­­moţionante ale antrenamentelor, aşa că reîntîlnirea este plină de noutate. Faci cunoştinţă în­ acest film şi cu ajutorii de nădejde ai cosmonauţilor. Sunt tineri la fel de înalţi ca şi ei cu aceleaşi calităţi fizice, supuşi aceloraşi probe me­dicale. Aşa cum există piloţi expe­rimentatori care încearcă calităţile avionului pe care vor zbura mii de tovarăşi de-ai lor, aşa şi la insti­tutele de specialitate din Mosco­va există experimentatori ai utila­jelor cosmice. Să luăm de exemplu scafandrul cosmonautului. Acest costum imită ■— bineînţeles în proporţii mult mai mici — cabina cosmică. In caz de deermetizare a navei costumul a­­cestuia, la care au lucrat zeci şi zeci de cercetători, devine automat ermetic. In el se creează presiunea pămintească, există instalaţii de aer, apă, canalizare, încălzire şi radio asigurînd cosmonautului un timp suficient pentru luarea de mă­suri şi aterizare. Experimentatorii intră îmbrăcaţi în acest costum în­tr-o cameră cu gaze otrăvitoare unde se realizează temperaturi scă­zute necunoscute pe glob , îmbră­caţi în costum, stau ore întregi in apă. Rezultatele sunt bune. Filmul „Fraţii cosmici“ înfăţi­şează startul de pe cosmoaerodrom, intilnirea a doi oameni sovietici în Cosmos, intâmpinarea lor în Ka­­zahstan, în orăşelul de pe Volga, la aeroportul Vnukovo şi în Piaţă Roşie, imaginile acestea vorbesc despre munca şi eroismul oameni­lor sovietici, despre marile realizări ale constructorilor comunismului. Unul din realizatorii filmului spune: — Suntem­ nerăbdători să înce­pem lucrul la următorul film des­pre cucerirea Cosmosului. ★ Este seara tîrziu. Călătoria noas­tră prin Moscova s-a terminat. Plecăm grăbiţi să aşternem pe hîr­tie impresiile din această zi bo­gată. Aşa au apărut aceste însemnări în ajunul marii sărbători a Revo­luţiei din Octombrie. AL STARK Moscova, 31 octombrie 1962 gtt-spwgaaatfsa Romín­ia libera Primirea ministrului Austriei de către prim vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gheorghe Apostol Prim vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, Gheorghe Apostol, a primit miercuri în audienţă de prezentare pe trimisul extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Austriei la Bucu­reşti, dr. Paul Wetzler. (Agerpres) ai Delegaţia de activişti Partidului Muncitoresc Romín s-a înapoiat din R. P. Ungară Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia de activişti ai Partidului Muncitoresc Romín, con­dusă de tovarăşul Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.M.R., prim -secretar al Comitetului regional Ba­cău al P.M.R. care a fost în R.P. Ungară într-un schimb de experi­enţă. La sosire Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de mem­bri ai C.C. al P.M.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Jeno Kuti, amba­­sadorul R.P. Ungare în R.P. Romi­­nă şi membri ai ambasadei. •k BUDAPESTA. — La 31 octombrie, Dezső Nemes şi Lajos Feher, mem­bri ai Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, au pri­mit delegaţia P.M.R. care a vizitat R.P. Ungară. (Agerpres) Scrisoarea de mulţumire trimisă de tovarăşul Rónai Şandor tovarăşului Ştefan Voitec Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Ro­mâne Ştefan Voitec, a primit o scri­soare de mulţumire din partea pre­şedintelui Adunării de Stat a Re­publicii Populare Ungare, Rónai Şandor, pentru felicitările trimise cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață. X­uMJJb ROMÍN'-sovience In ţară BRAŞOV (de la corespondentul nostru). — In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna prieteniei romîno­­sovietice, tov. Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului gene­ral A.R.L.U.S., a prezentat ieri la Braşov expunerea „Impresii dintr-o călătorie în U.R.S.S". Asemenea manifestări au avut loc şi în alte localităţi din regiune, la care au participat mii de cetăţeni. ★ VATRA DORNEI. — Trilogia au­tobiografică a lui Maxim Gorki a fost tema ultimei seri literare de la Clubul staţiunii balneare din Vatra Dornei, la care au asistat 200 de oa­meni ai muncii veniţi la odihnă şi tratament. Tot în cadrul acestui club a mai fost prezentat meda­lionul muzical „Ceaikovski“, la care numeroşi iubitori de muzică simfo­nică au audiat imprimări cu piese ORADEA.­­ La Casa prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S.­Oradea a avut loc o seară de filme romî­­neşti pe tema : „Să cunoaştem fru­museţile patriei“. Au fost prezen­tate printre altele filmele „Prin Carpaţii răsăriteni“, „Povestire din lumea Mării Negre“, „Oltul străbate Carpaţii“ etc. Posturile noastre de radio difu­zează între 1 şi 7 noiembrie „Săptă­­mîna muzicii sovietice“. Emisiunile săptămînii din anul acesta vor cuprinde noi înregistrări din domeniul muzicii corale, al ce­lei de masă şi uşoare, primite din partea Radioteleviziunii sovietice, precum şi o seri® de lucrări sim­fonice şi vocal-simfonice în primă audiție. simfonice ruse ale marelui compozitor ★ Pag. 7-a Ziua naţională a Algeriei A­stăzi este ziua naţională a Al­geriei. In urmă cu opt ani, la 1 noiembrie 1954, patrioţii algerieni au pus mina pe arme pentru a scutura jugul colonial. A­­ceastă nouă etapă decisivă a miş­cării de eliberare naţională a po­porului algerian a fost rezultatul unei pregătiri îndelungate, sub for­ma luptei continue pe care patrio­ţii algerieni au dus-o în decursul întregii perioade de ocupaţie colo­nială. Poporul algerian a luptat şi a învins conştient că progresul şi bunăstarea sunt legate de lichidarea opresiunii străinne, de asigurarea independenţei naţionale. La 19 martie 1962, după semnarea acordului de la Evian, pe teritoriul Algeriei au încetat operaţiunile mi­litare ; a fost recunoscut dreptul poporului algerian de a trăi într-o patrie independentă şi suverană.* In urma referendumului din 1 iulie 1962 a fost proclamată oficial independenţa Algeriei. Puţin mai tîrziu, la 25 sep­tembrie 1962, la prima şedinţă a Adunării naţionale constituante a Algeriei, a fost proclamată oficial Republica Algeriană Democratică şi Populară. Popoarele întregii lumi iubitoare de pace au salutat aceste eveni­mente ca pe o mare victorie a po­porului algerian în lupta pentru in­dependenţă şi suveranitate, ca pe un succes remarcabil al cauzei libertă­ţii naţionale şi a păcii. Alături de celelalte popoare iu­bitoare de pace, poporul român a sprijinit lupta poporului algerian, manifestîndu-şi în permanenţă so­lidaritatea cu cauza sa nobilă. A doua zi după semnarea acordurilor de la Evian, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Romíne, Ion Gh. Maurer, a transmis în nu­mele­ poporului român şi al guver­nului R.P.R. felicitări calde poporu­lui algerian pentru marea sa vic­torie. Cu acest prilej, guvernul Re­publicii Populare Române a recu­noscut de drept independenţa de stat a Algeriei şi şi-a manifestat dorinţa de a stabili cu ea relaţii diplomatice, fiind încredinţat că relaţiile prieteneşti existente între poporul romín şi poporul algerian se vor dezvolta multilateral în in­teresul ambelor ţări. Republica Populară Romînă a sprijinit cu căldură cererea guver­nului Republicii Algeriene Demo­cratice şi Populare de a fi primită în O.N.U. Alături de alte delegaţii, delegaţia R. P. Romíne a fost co­autorul proiectului de rezoluţie prin care Consiliul de Securitate a re­comandat Adunării Generale admi­terea Algeriei în O.N.U. Poporul algerian, care a înscris în istoria mişcării de eliberare una din paginile cele mai glorioase, stă­­pîn astăzi pe soarta sa, a pornit cu elan să-şi refacă ţara, economia distrusă în anii grei de război şi de suferinţă, împărtăşim pe deplin bucuria cu care eroicul popor algerian sărbă­toreşte ziua de 1 noiembrie din acest an. Răspunzînd invitaţiei gu­vernului Republicii Algeriene De­mocratice şi Populare, o delegaţie a R.P.R. ia parte la Ziua naţională a acestui tînăr stat independent. Exprimînd gîndurile, sentimen­tele poporului nostru, adresăm cal­de felicitări poporului algerian de Ziua sa naţională şi-i urăm din inimă succes în construirea statu­lui naţional independent şi suveran, în crearea unei economii prospere și a unei culturi înfloritoare. Manifestări închinate sărbătorii naţionale a Algeriei ’ALGER 31 (Agerpres). — Sărbă­torirea Zilei de luptă pentru inde­pendenţa Algeriei a început la 31 octombrie prin competiţii sportive la care participă echipe din Tunisia, Libia, Maroc şi Algeria. La 30 octombrie a avut loc la Al­ger solemnitatea schimbării denu­mirii uneia din cele mai mari pieţe ale oraşului, „Piaţa Guvernului“ care se va numi acum „Piaţa Victi­melor“. La solemnitatea care a avut loc cu acest prilej au luat parte Ben Bella, primul ministru al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Ferhat Abbas, preşedintele Adunării naţionale Constituante, membrii gu­vernului şi ai Biroului Politic al Frontului de Eliberare Naţională, reprezentanţi ai vieţii publice alge­riene, oaspeţi din străinătate. Intilnirea unor fruntaşi ai vieţii publice din U.R. S. S. şi S.U.A. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite: Intre 21 şi 27 oc­tombrie, în oraşul Andover, din S.U.A. a avut loc o întîlnire a unor fruntaşi ai vieţii publice din S.U.A. şi U.R.S.S. la care s-a discutat proble­me importante ale relaţiilor interna­ţionale. La întîlnire au participat 25 de persoane. Copreşedinţii întîlnirii au fost acad. E. K. Feodorov, I. A. Jukov, deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., colaborator al ziarului „PRAVDA“ , Norman Cousins, re­dactor şef al revistei americane „SATURDAY REVIEW“ şi Philip Mosley, directorul secţiei de cerce­tări a Consiliului american pentru relaţii externe. După cum se arată în declaraţia comună dată publicităţii, participan­ţii la întîlnire au avut un larg şi sincer schimb de vederi în cele mai diferite probleme ale relaţiilor in­ternaţionale. Ei au examinat sursele de încordare în relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. O mare parte a discuţiilor au fost consacrate proble­mei centrale: asigurarea păcii şi a securităţii internaţionale. în privin­ţa crizei cubane, participanţii la în­tîlnire şi-au exprimat speranţa că acest conflict poate şi trebuie să fie reglementat pe cale paşnică. Fruntaşii vieţii publice din U.R.SS. şi S.U.A. au discutat în amănunţi­me problema dezarmării generale şi totale în condiţiile unui control efi­cient Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei PARIS 81­ (Agerpres)« — In şe­dinţa din 31 octombrie a Consiliului de Miniştri al Franţei, relatează a­­genţia U.P.I., preşedintele de Gaulle a declarat miniştrilor săi că consi­deră drept „pozitive“ rezultatele re­ferendumului în problema reformei constituţiei. După cum se ştie, amin­teşte agenţia, lozinca electorală a preşedintelui în timpul campaniei din preajma referendumului a fost „votaţi-mă, ori vă părăsesc". Deşi numai 46 la sută din alegătorii francezi au votat în favoarea sa preşedintele de Gaulle consideră că acest rezultat al votului reprezintă o „majoritate1’ satisfăcătoare.

Next