Romînia Liberă, decembrie 1962 (Anul 20, nr. 5640-5666)
1962-12-01 / nr. 5640
Sîmbătă 1 decembrie 1962, nr. 5640 Educaţie civică... Şi totuşi nu e vinovat S. M. Mai bine zis, nu e singurul vinovat, nu poate fi singurul vinovat. Nu numai pentru că e încă foarte tînăr (deşi e atît de relativă şi compatibilitatea de vîrstă...), dar pentru că S. M. nu trăieşte singur. Şi mai ales n-a trăit singur. Şi dacă e adevărată omul... dar să nu anticipăm... A intrat în biroul şefului de cadre fără a mai aştepta răspuns la scurta sa bătaie în uşă, după cum, fără să aştepte să fie poftit, s-a aşezat, zîmbind niţeluş — obraznic, niţeluş — complice, celui care se găsea atunci la şeful de cadre, oblîgîndu-1 să se retragă înainte de vreme. — Sînt S. M., absolvent al I.S.K. — s-a prezentat apoi. Am luat examenul de stat cu diplomă de merit, aşa că am avut dreptul să-mi aleg singur locul de muncă, aici, în Bucureşti. Am optat deci pentru instituţia dv, care este o instituţie de prestigiu, centrală... — Mă bucur. Avem într-adevăr nevoie de cadre bine pregătite, tinere, energice. Diploma de merit e o garanţie, nu ?... ! Aşa că o să vă rog să faceţi de îndată formele cuvenite şi... — In regulă. Numai că am şi eu o... condiţie mititică... Şi zîmbi iar niţeluş — îndrăzneţ, niţeluş — complice. „Condiţia” era să i se asigure un joc de şef de serviciu, cu un salariu minim de... lei. Ii dau dreptul la aceasta, zicea el, studiile lui strălucite, bursa republicană pe care a primit-o, ca şi diploma de merit etc., etc. — Vei putea ajunge la noi nu numai şef de serviciu, ci şi director — i-a spus omul. Dar pentru aceasta, trebuie să fii mai inu cunoscut şi apreciat pe baza activităţii dumitale. Ba, chiar, a încercat să-i explice că cererea lui dovedeşte o lipsă de modestie pe care nimeni n-o va accepta. N-au avut însă nici un ecou cuvintele lui în sufletul tinărului, care o ţinea una şi bună precum că diploma lui de merit dovedeşte... că diploma de merit atestă... că tot ea presupune... că, în sfîrşit, în cutare instituţie i se oferă un asemenea joc, dar că nu l-a acceptat pentru că nu e în specialitatea lui ş.a.m.d. Pînă la urnă, a plecat. Dreptul lui, mă rog, ca al fiecărui cetăţean să muncească unde doreşte. Lăsînd însă pe tînărul nostru să-şi urmeze calea şi presupunînd că viaţa îl va învăţa că „Fala goală e traistă uşoară şi că mîndria pleacă călare şi se întoarce pe jos”, nu putem însă să nu ne i _ _ . oprim a reflecta la un anume aspect al amintitei întîmplări, şi anume, la latura ei civică, etică. Căci luarea aminte nu merită numai sau atît Cazul în speţă cît cauzele care i-au dat naştere, care i-au favorizat dezvoltarea. Veţi fi şi dv. de acord că de atitudinea sa răspunde în primul rînd tînărul căruia credem că, la 24 de ani, i se poate pretinde să fie responsabil într-o măsură mai mare de actele sale. Dar veţi conveni desigur şi asupra unor răspunderi ce se cuvin atribuite şi altora... Ne gîndim în primul rînd la părinţii acestuia, care, fericiţi fiind că au un copil Inteligent, l-au răsfăţat, i-au stimulat orgoliul, l-au hrănit cu iluzia că totul i se cuvine. Ne mai gîndim în aceeaşi măsură la profesorii care l-au avut sub ochiul lor ani şi ani de zile şi care au neglijat formarea lui ca om, nepregătindu-l în suficientă măsură pentru meseria de cetăţean al ţării socialiste. Mulţumiţi probabil că la zece la toate materiile, că n-au cu el „probleme”, s-au ocupat de elevii slabi la învăţătură, trecîndu-i acestuia cu vederea manifestările orgolioase, de indisciplină şi vanitate. Desigur, grija pentru educaţia civică, în spiritul moralei comuniste, constituie pentru cei mai mulţi dintre profesori o preocupare căreia îi consacră şi timp şi forţe. Vom insista totuşi, pentru că mai sunt unii care cred că elevii buni la învăţătură nu mai au nevoie de grija profesorilor. Individualităţi puternice, numai sub îndrumarea grijulie, permanentă a profesorilor, aceştia vor deveni oameni dezvoltaţi armonios, oameni modeşti, gata să-şi ocupe locul de cetăţeni egali în datorii şi drepturi cu ceilalţi. In sfîrşit, ne mai gîndim şi la membrii organizaţiei de bază U.T.M. din care a făcut parte tînărul şi la colegii din grupa studenţească care ar fi putut fără îndoială să acorde, de-a lungul anilor, o atenţie mai mare tendinţelor lui negative. Nu sunt oare de multe ori laudele peste măsură, conjugate cu lipsa unor sarcini obşteşti, hrana vanităţii şi trufiei, a individualismului, izvorul unei mentalităţi asemănătoare celei a eroului nostru ? Căci, în ciuda faptului că posedă diplomă de merit, S. M. a rămas corigent. Corigent la o materie principală. MINZU RADIAN Lista de cîştiguri la depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 30 NOIEMBRIE 1962 Plata cîştigurilor se face prin casele raionale de economii si agenţiile C.E.C. descentralizate. 3 ?1 7-S•/1 Seria obligaţiunii ciştigătoare N-rul obligaţiunii cîştigăitoare Valoarea cîștigurilor Partial® 1 21383 50 75.000 1 26212 30 60.000 1 07041 19 25.000 1 02361 22 10.000 1 14937 12 5.000 1 24723 27 5.000 1 35383 15 5.000 1 38725 47 5.000 39598 22 5.000 1 44302 19 5.000 1 43723 15 5.000 1 58769 14 5.000 Termin. seriei 60 168 01 2.000 60 863 01 2.000 60 885 30 2.000 600 67 11 800 600 84 12 800 600 85 04 800 1992 - 1-- Semnarea unui acord comercial româno-indian Vineri, 30 noiembrie, la Ministerul Comerţului Exterior s-a semnat un nou acord comercial şi de plăţi pe termen lung între R. P. Romînă şi Republica India. (Agerpres) ■.......— lliiilliillllillllliiliiii —-- -------- Deschiderea expoziţiei ,,Grafica strba din secolele XVI-XVIII" Sub auspiciile Comitetului de stat pentru cultură şi artă, vineri la amiază s-a deschis în sala „Nicolae Cristea“ din Capitală expoziţia „Grafica sîrbă din sec. XVI—XVIII“. La deschidere au participat artistul poporului Ion Jalea, preşedintele Uniunii artiştilor plastici, maestrul emerit al artei Jules Perahim, vicepreşedinte al Consiliului artelor plastice, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, artişti plastici şi alţi oameni de artă şi cultură. Au fost de faţă Arso Milatovici, ambasadorul R. P. F. Iugoslavia in R. P. Romînă, membrii ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat cuvîntul cu acest prilej pictorul Anastasie Anastasiu, director adjunct al Muzeului de artă al R. P. Româno, și dr. Dejan Medakovici, profesor de istoria artelor la Universitatea din Belgrad (Agerpres) .Sic (MV Sosirea la Roma a delegaţiei P. M. R. la Congresul al X-lea al P. C. Italian ROMA 30. — Corespondentul Agerpres transmite : Vineri seara a sosit la Roma delegaţia Partidului Muncitoresc Romin, care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Italian. Pe peronul gării din Roma, delegaţia P.M.R., alcătuită din tovarăşii Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., şi Paul Niculescu Mizil, membru al C.C. al P.M.R., a fost întîmpinată de Emanuele Macaluso, membru al conducerii P. C. Italian Anelito Barontini, din partea secretariatului P. C. Italian, Casare Fred,duzzi, membru al C.C. al P.C. Italian, precum și de actiști ai C.C. al P.C. Italian. Au fost prezenți, de asemenea, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Romíné la Roma, Mihai Bozianu și membri ai legației R. P. Romíne la Roma. t propunere a R. P. Routine aprobată de Comisia balcanică a U.N.E.S.C.O. PARIS 30 (Agerpres). — Comisia balcanică a U.N.E.S.C.O. a aprobat propunerea R. P. Române de sprijinire de către T.N.E.S.C.O. a activităţilor culturale balcanice şi crearea unei asociaţii internaţionale de studii balcanice. Comisia de program pentru activitatea culturală a discutat rezoluţiile cu privire la convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, convenţia universală asupra dreptului de autor, convenţia internaţională pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi de programe, precum şi o serie de măsuri pentru prezervarea şi restaurarea bunurilor culturale, interzicerea şi împiedicarea importului , exportului şi vînzării ilicite a bunurilor culturale. în cadrul dezbaterilor, reprezentantul R. P. Romíne, Ion Anghel, a susţinut aceste proiecte de rezoluţie, ocupîndu-se în mod special de rezoluţia care priveşte interzicerea şi împiedicarea exportului, importului şi vînzării ilicite a bunurilor culturale. Delegatul român, care a făcut parte şi din grupul de lucru care a elaborat această rezoluţie, a arătat că statul român a primit cu mult interes elaborarea unor instrumente prin care problema respectării bunurilor culturale să capete o reglementare internaţională, în ceea ce priveşte instrumentul prin care urmează să se soluţioneze problema în discuţie, delegatul romín a arătat că forma cea mai eficace este aceea a elaborării unei convenţii în care să se prevadă obligaţii ferme pentru state de a împiedica vînzarea ilicită a bunurilor culturale. Totodată, delegatul român a sprijinit o rezoluţie prezentată de delegațiile Tunisului şi Republicii Mali, prin care s-a propus să se studieze măsurile necesare pentru ca bunurile deja uzurpate să fie retrocedate popoarelor care le-au creat. Ministrul Afacerilor Externe al R P.D. Coreene, Pak Sen Cer, a trimis tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R.PRomíne, o telegramă de mulțumire pentru felicitările adresate cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene. La Institutul politehnic din Galaţi a avut loc ieri un simpozion cu tema : „Intensificarea proceselor metalurgice în siderurgie“. Cu acest prilej au fost prezentate 3 referate. Au participat specialişti, muncitori fruntaşi din 13 întreprinderi din oraşul şi regiunea Galaţi. ★ La invitaţia U.A.S.R. a sosit în Capitală o delegaţie a Uniunii Studenţilor din Republica Federală Germană, care ne va, vizita ţara timp de 12 zile. Vineri seara, Uniunea artiştilor plastici din R.P. Romînă a organizat, la sediul din Bucureşti, aniversarea a 100 de ani de la naşterea pictorului maghiar Ferencz Karoly. Cu acest prilej a fost organizată o expoziţie cuprinzînd reproduceri din opera pictorului. Au participat artişti plastici, ilti “ ' * faţă reprezentanţi ai Ambasadei Ungare la Bucureşti. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 noiembrie 1962, au ieșit următoarele opt combinații de litere : C.R.I. ; I.P.X. ; Y.N.M. ; G.L.T. ; E.K.D.; I.O.T. ; H.D.E. ; D.H.I. R.P. Gospodăria colectivă din Işalniţa, o comună din preajma Craiovei, a luat fiinţă la începutul acestui an. Colectiviştii de aici au fost ajutaţi să-şi îndrepte atenţia spre dezvoltarea acelor ramuri de producţie pentru care au condiţii prielnice : cultura cerealelor, legumicultura, creşterea vacilor şi a păsărilor. Consiliul de conducere al gospodăriei, a luat din vreme măsuri ca, în timpul iernii, animalele să fie adăpostite în grajduri corespunzătoare, să aibă furaje suficiente etc. — De curind — ne-a spus preşedintele IUE ŞERBAN — s-au dat in folosinţă, in gospodăria noastră, trei grajduri pentru bovine. Pentru hrana animalelor am insilozat peste 800 tone de porumb, am strins cu grijă de pe cimpoaiele, pleava, cocenii. Pentru a asigura în bune condiţiuni adăpostul animalelor, am captat un izvor puternic, ale cărui ape le-am trimis prin conductă pină in apropierea grajdurilor. Vizitînd ferma zootehnică, stind de vorbă cu îngrijitorii fruntaşi Ion Chiţă, Dumitru Flori, Ioana Bulcă, am aflat multe lucruri interesante cu privire la felul In care se valorifică, in hrana animalelor, nutreţurile groFolosirea furajelor grosiere în hrana animalelor siere şi in primul rînd cocenii uscaţi de porumb. La capătul grajdului de vaci, bunăoară, s-a amenajat o încăpere unde s-a instalat o tocătoare mecanică acţionată de un motor stabil. Intr-un bazin de ciment, cocenii tocaţi se amestecă cu borhot sau cu tăiţei proaspeţi de sfeclă. In felul acesta, se asigură folosirea mai deplină a cocenilor, li se îmbunătăţeşte gustul etc. De asemenea, se mai foloseşte şi o altă metodă de preparare a coceninilor: stropirea lor cu saramură. Consiliul agricol orăşenesc Craiova a socotit că experienţa colectiviştilor din Işalniţa merită să fie extinsă in toate unităţile din împrejurimi. De curind, la gospodăria colectivă de aici a avut loc un schimb de experienţă, la care au participat preşedinţii, brigadierii şi îngrijitorii de animale din gospodăriile colective Cernele, Şimnic, Podari, Livezi etc. — Participanţii la acest schimb de experienţă — ne-a spus tovarăşul ing. DUMITRU GHIMPAU, preşedintele consiliului agricol orăşenesc Craiova — au văzut practic cum se pot înlocui unele furaje cu altele, cum se poate ridica valoarea nutritivă a cocenilor de porumb. Ei au aflat multe lucruri folositoare cu privire la modul cum s-au alcătuit raţiile furajere în perioada de iarnă, pentru diferite specii şi categorii de animale, cum s-a organizat programul zilnic de lucru şi altele. Consiliul agricol îşi propune să ajute toate unităţile din jurul oraşului Craiova să aplicetot ce au învăţat aici, astfel ca Iernatul animalelor să se desfăşoare in bune conditiuni. In clişeele alăturate, am surprins citeva imagini de la schimbul de experienţă care a avut loc la Işalniţa. Clişeul din stingă : Cocenii uscaţi de porumb, înainte de a fi administraţi in hrana bovinelor, sunt tocaţi mărunt şi amestecati cu borhot şi taliei de sfeclă. Clişeul de jos : Medicul veterinar Nicolae Cristescu prezintă programul zilnic de lucru de la ferma de vaci. Text : Th. Marcarov Fotografii : A. Constantinescu ' ft' ■« m■ ■ ........ . . » România liberă LOTO CENTRAL Loto-Central din 30 au fost extrase din La tragerea noiembrie 1962 urnă următoarele numere : 65 66 22 14 24 26 Premiul special A Premiul special B Premiul special C Fond de premii : 747.293 lei. 54 41 56 56 54 68 11 226 26 41 66 .293 lei. Ziua de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului I n Kenia există o zicală care a devenit cunoscută şi în alte ţări africane, fiind citată, nu de mult, şi de la tribuna O.N.U. Cînd colonialiştii au venit în Africa — arată zicala — ei aveau biblia iar africanii aveai pămîntul. După aceea colonialiştii au avut pămîntul iar africani doar biblia... Colonialismul, într-adevăr, i-a jefuit pe africani le-a dat grave lovituri, a distrust vechi civilizaţii şi a menţinut continentul într-o înapoiere de secole. în ultimii ani, însă, asemenea celor mari care se retrag dup?, ravagiile care le produc, colonialismul a fost nevoit să dea mereu înapoi. Lupta de eliberare a popoarelor de sub asuprirea colonială s-a soldat cu importante victorii care, în Africa, au schimbat radical harta politică a continentului. In ultimii trei ani au dobîndit independenţa un mare număr de ţări africane, iar în cele in care mai domnesc rînduielile coloniale lupta de eliberare creşte tumultos. A intrat in tradiţie ca în sprijinul acestei lupte, la chemarea Secretariatului permanent al Consiliului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii, să se marcheze în fiecare an, la 1 decembrie, „Ziua de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului“. In această zi popoarele de pe întregul nostru glob îşi reafirmă solidaritatea cu cei care mai au încă de Suferit ruşinosul jug al colonialismului, cu cei care luptă pentru libertatea şi independenţa Africii. Astăzi, ziua de 1 decembrie se desfăşoară sub semnul lichidării radicale a nefastului sistem al robiei, sub semnul luptei pentru înfăptuirea propunerilor U.R.S.S. privitoare la lichidarea imediată şi totală a colonialismului. Problema lichidării ruşinosului sistem colonial nu este numai o problemă a Africii sau a Orientului Arab, ea este o problemă a întregii omeniri, o problema de mare actualitate. în mod firesc, ea se oglindeşte şi în acest an în dezbaterile de la Organizaţia Naţiunilor Unite. După cum se ştie, încă la cea de-a XVI-a sesiune a sa, Adunarea Generală a hotărît înfiinţarea unui comitet special al O.N.U., care să examineze felul cum se aplică Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale (adoptată la propunerea U.R.S.S. in 1960 la cea de-a XV-a sesiune), şi să comunice actualei sesiuni (a XVII-a) părerile şi recomandările comitetului. Examinarea raportului acestui Comitet prilejuieşte şi de această dată dezbateri ample, adevărate rechizitorii la adresa puterilor coloniale. Este demn de subliniat faptul că în numeroase discuţii în probleme coloniale, puterile occidentale au fost puse în netă inferioritate, suferind înfrîngeri semnificative. Rînduielile coloniale şi-au trăit traiul, ele sînt definitiv condamnate de istorie. Dar, nevoite să bată în retragere, puterile coloniale caută prin diferite mijloace să saboteze înfăptuirea declaraţiei O.N.U., să amine cît mai mult cu putinţă lichidarea fără întîrziere a dominaţiei colonialismului în toate formele şi manifestările lui. Aceste încercări sînt însă sortite eşecului. în lupta lor dreaptă împotriva colonialismului, a neocolonialismului, popoarele africane se bucură de sprijinul hotărît al puternicului lagăr socialist, al tuturor oamenilor progresiști din întreaga lume, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace şi libertate, acum, cu prilejul „Zilei de luptă pentru eliberarea Africii de sub jugul colonialismului", poporul român îşi reafirmă solidaritatea cu lupta dreaptă a popoarelor africane care mai zac în robia colonialistă, cu lupta lor pentru independenţă naţională, pentru libertate şi progres, şi trimite salutul său călduros tinerelor state africane care au păşit cu curaj pe făgaşul unei vieţi noi. Un nou pas spre independenţa deplină Lupta populaţiei africane din colonia Nyassaland pentru obţinerea independenţei a determinat în cele din urmă guvernul britanic să facă o frerie de concesii. Pînă în februarie 1963 Nyassalandul va căpăta dreptul de autoguvernare, noua constituţie urmînd să cuprindă şi o „Cartă a drepturilor“. S-au unit în luptă Partidul Congresul naţional african şi Partidul unit al independenţei naţionale — ambele din Rhodesia de nord — au hotărît să formeze un front unit pentru a obţine revizuirea actualei constituţii colonialiste din acest teritoriu aflat sub controlul Marii Britanii. Cele două partide au ajuns la un acord de principiu şi asupra formării unui guvern de coaliţie african. Corespondentul lui „Daily Mail“ relatează Un corespondent al ziarului „Daily Mail“ a făcut de curând o vizită în Angola. La înapoierea în Anglia, el a scris despre lupta anticolonialistă a poporului angolez, „în comparaţie cu primele zile ale răscoalei, scrie corespondentul, insurgenţii sunt mai bine organizaţi şi, ceea ce este mai important, sunt mult mai bine înarmaţi". Un alt ziar britanic, „Observer“, relatează că patrioţii angolezi întreprind cu regularitate atacuri asupra gărilor de cale ferată de-a lungul liniei de la Luanda la Malanje. In diferite oraşe, scrie ziarul, patrioţii organizează ambuscada împotriva trupelor colonialiste, atacă coloanele de autocamioane şi detaşamentele de pedepsire portugheze. La Adidom — Republica Ghana — a fost creată o gospodărie de stat, prima din cele patru gospodării agricole de stat ce vor fi create cu ajutorul U.R.S.S. în fotografie . Tractoarele sovietice, conduse de tineri ghanezi iniţiaţi de către specialişti sovietici, trag primele brazde. Peste puţine zile, la 9 decembrie, la Dar es Salam, capitala Tanganicăi, va avea loc proclamarea republicii, în felul acesta Tanganica va înceta să mai depindă de coroana britanică. Evenimentul este aşteptat cu bucurie depoporul tanganican. In fotografie : manifestație populară la Dar es Salam în sprijinul proclamării republicii. NOI AMĂNUNTE ASUPRA DEZBATERILOR DIN CAMERA CONGOLEZĂ A DEPUTAŢILOR LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). — Agenţiile de presă transmit amănunte asupra dezbaterilor din Camera deputaţilor a parlamentului congolez cu privire la moţiunea de neîncredere în guvern, soldate cu un vot nefavorabil lui Adoula. Dezbaterile care au precedat votul au fost „furtunoase“, precizează agenţia FRANCE PRESSE. Deputaţii opoziţiei au demascat cu tărie politica internă a guvernului Adoula, arătînd că acesta a procedat la arestarea arbitrară a numeroşi membri ai parlamentului, a exercitat presiuni şi diverse manevre de intimidare împotriva altora, a instaurat în ţară în mod nejustificat starea excepţională. Guvernul nu a reuşit să pună capăt secesiunii katangheze şi nu a făcut nimic în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice a Congoului, au arătat în continuare deputaţii care au luat cuvîntul în sprijinul moţiunii de neîncredere. Potrivit relatărilor agenţiei ASSOCIATED PRESS, deputaţii opoziţiei au declarat că ţara este guvernată în realitate de aşa-zisul „grup de la Binza“, un soi de supraguvern format din Mobutu, comandantul armatei congoleze, Nendaka, șefulsiguranței, și Bomboko, ministrul de externe. Pag. 3-® I ■ II lllll IUBIIII IUBI 111 I ~~i Mînioşii din sud Referindu-se la lupta pentru independenţă a poporului din Kenya şi din alte colonii din Africa, revista americană „Newsweek“ scrie : „în ultimii şapte ani în strigătele de „Uhuru“ (libertate) au dobîndit independentă 140 milioane de africani. Astăzi, lupta politică se concentrează în jurul bastioanelor albe din sud : Rhodesia de sud, coloniile portugheze Angola şi Mozambic, şi Republica sud-africană. Kenya, care odinioară era o fortăreaţă a albilor, acum este pe punctul de a avea o cîrmuire a negrilor şi va deveni probabil independentă în anul viitor. Cele ce se întîmplă în Kenya par îngrozitoare albilor mînioşi din sud“ Acţiuni ale mişcării de rezistenţă din Republica Sud-Africană JOHANNESBURG 30 (Agerpres). — Ca răspuns la intensificarea actelor samavolnice impotriva populaţiei africane întreprinse de către autorităţile guvernului rasist Vertvoerd, mişcarea de rezistenţă a procedat în ultimul timp la o serie de acţiuni Printre acţiunile mai importante se numără aruncarea în aer al unui pilon al liniei de înaltă tensiune în apropiere de Johannesburg, care a paralizat temporar activitatea unor mine de diamante din regiune... De asemenea, în suburbiile oraşului Capetown, precum şi în localitatea Hammerskrall lingă Pretoria au fost tăiate pe mari distanţe cablurile telefonice. Paternitatea acestor acţiuni a fost asumată, transmite agenţia France Presse, de către „Comitetul eliberării naţionale". Alături de această organizaţie, acţionează, tot în ilegalitate, o altă organizaţie, denumită „Lancea naţiunii“. Recent, cu ocazia acţiunilor masive de represiune ale poliţiei în localitatea Paarl, cinci au fost arestaţi peste 330 de africani, s-a vorbit despre existenţa unui alt grup ilegal „Pogo" ceea ce înseamnă în limba hosa „Independenţă şi puritate“. Toate aceste organizaţii continuă în ilegalitate activitatea partidului Congresul naţional african scos in 1960 în afara legii. „PRAVDA“ despre represiunile împotriva P. C. din India MOSCOVA 30 (Agerpres), TASS transmite: Intr-o notă redacţională intitulată „Opinia publică mondială condamnă represiunile împotriva Partidului Comunist din India", publicată de ziarul „PRAVDA“, se spune : „Ştirea despre represiunile dezlănţuite de autorităţile poliţieneşti împotriva P. C. din India a neliniştit profund opinia publică mondială progresistă şi, în primul rînd, partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. „PRAVDA“ relatează cazuri de arestări în masă ale comuniştilor indieni şi subliniază că, deşi Nambudiripad, secretar general al P.C. din India, a fost pus în libertate la 28 noiembrie, potrivit informaţiilor parve-nite, represiunile împotriva comuniştilor continuă. Ziarul citează luările de poziţie ale mai multor conducători de partide comuniste şi muncitoreşti care condamnă acţiunile autorităţilor indiene. „Comuniştii din U.R.S.S. — scrie în încheiere „PRAVDA" — se solidarizează cu aceste luări de poziţie ale reprezentanţilor partidelor comuniste. La redacţia „PRAVDEI“ sosesc numeroase scrisori din partea unor membri ai P.C.U.S., în care ei condamnă represiunile în masă împotriva unui partid frățesc — P. C. din India".