Romînia Liberă, octombrie 1963 (Anul 21, nr. 5896-5922)

1963-10-01 / nr. 5896

Pag. 2-a Asigurînd o calitate superioară produselor, colectivul întreprinderii de indu­strializare şi desfacerea peştelui — Tulcea, realizează în prezent peste 52 de sortimente de conserve de peşte, în clişeu . In laboratorul tehnologic al întreprinderii, controlorul de calitate — Constanţa Partenie şi tehnicianul chimist Elena Bănuţ analizează o serie de produse ieşite din fabricaţie Foto : AGERPRES Contribuţia diriginţilor de şantiere la construcţiile de locuinţe (Urmare din pag. 1) căutată şi în faptul că diriginţii M. Stolnicu şi M. Dumea nu s-au străduit să supravegheze în mod corespunzător calitatea lucrărilor de turnare a betoanelor pe timp frigu­ros. De aceea, operaţia de turnare s-a efectuat în proaste condiţii, fiind necesară refacerea lucrărilor. Fără îndoială că, dacă diriginţii amin­tiţi s-ar fi îngrijit din timp de buna organizare a lucrului pe timp frigu­ros, nu s-ar fi putut înregistra ase­menea deficienţe şi execuţia blocu­rilor s-ar fi găsit acum în sta­diu de terminare, aşa cum este prevăzut în grafic. Acelaşi lucru se poate spune şi despre blocul A. 6 de pe şantierul Avram Iancu — Broş­­teni, unde s-au făcut lucrări de proastă calitate: tîmplăria aplicată strîmb, legăturile la instalaţiile de apă rece şi caldă executate invers, boiandrugii montaţi necorespunză­tor. Remedierea unor asemenea gre­şeli — ,care fireşte au necesitat timp, mină de lucru şi materiale în plus — s-ar fi putut evita, dacă dirigin­tele de şantier, inginerul Cătălin Liţu, ar fi exercitat, aşa cum sunt de altfel şi indicaţiile comitetului executiv, recepţia pe fiecare fază de execuţie. Trebuie spus apoi că unii din noii locatari ai blocurilor construite la Bîrlad sunt, pe bună dreptate, nemulţumiţi de slaba cali­tate a execuţiei tîmplăriei sau de modul în care funcţionează sisteme­le de instalaţie. Răspunderea pentru aceasta o poartă deopotrivă şi diri­ginţii de şantiere care au dovedit o uşurinţă nepermisă cu prilejul re­­cepţionării construcţiilor. De ase­menea, comitetul executiv al sfatu­lui popular orăşenesc — ca benefi­ciar al acestor blocuri — nu a în­drumat şi nu a controlat activitatea diriginţilor, nu a intervenit la mo­mentul oportun, atunci cînd apă­reau probleme ce trebuiau rezolva­te operativ. Nu este însă mai puţin adevărat că una din cauzele care au generat întîrzieri în buna desfăşurare a ac­tivităţii este şi aceea că, pe alocuri, diriginţii de şantiere nu au găsit în­ţelegerea necesară din partea celor­lalţi factori cu care sunt chemaţi să conlucreze. Iată un exemplu: la blo­cul B. 3, din Iaşi, s-a constatat că unele lucrări au fost executate necorespunzător. Deşi observaţiile dirigintelui au fost aduse ime­diat la cunoştinţa şefului de lot, acesta nu a ţinut cont de ele, pen­tru ca abia mai tîrziu să se hotărască a lua măsurile cuvenite pentru re­facerea lucrărilor. O situaţie asemă­nătoare — de astă dată fiind vorba de poziţia refractară a proiectantului — s-a putut întîlni pe şantierul Di­­mitrie Cantemir. Dirigintele coordo­nator de aici, pe baza unor calcule precise, a căutat să demonstreze or­ganelor C.S.A.P.C. că unele soluţii prevăzute în proiect sînt necores­punzătoare, propunînd altele pe care le considera mai eficiente, în ciuda demonstraţiilor practice făcute, pro­iectantul a refuzat să-şi însuşească soluţia dirigintelui, soluţie care to­tuşi pipă la urmă s-a aplicat, cu rezultate bune, dar pentru care a fost necesară intervenţia directă a forului tutelar regional Recent, comitetul executiv al sfa­tului popular regional a organizat cîteva brigăzi care s-au deplasat pe şantiere pentru a urmări stadiul de desfăşurare a construcţiilor. Obser­vaţiile culese cu acest prilej au fost de un real folos, ele ajutînd a se face o apreciere cît mai justă şi asupra activităţii depuse de către diriginţii de şantiere. Acţiunile iniţiate de către comite­tul executiv, pe baza constatărilor făcute, vor fi în măsură să îmbună­tăţească munca diriginţilor, astfel ca aceştia să-şi poată aduce contribuţia lor corespunzătoare la înfăptuirea întregului volum de construcţii de locuinţe în regiunea noastră. Ing- AUREL STEGARU , vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular regional Iaşi A­­nsămînţarea griului în centrul atenţiei (Urmare din pag. 1) litri must de grajd la ha., pe o tarla de 44 ha., a obţinut un spor de recoltă de 246 kg la ha, iar pe 15 ha cultivate producţia la cultura îngrăşată fazial cu must de grajd a fost cu 483 kg la ha mai mare decît pe restul suprafeţelor. Pentru a uşura scoaterea mustului de grajd din bazine, la Uzinele de repa­raţii din Timişoara s-a proiectat şi construit o pompă care, acţionată de tractor, are un debit de 4.000 d­­in pa­tru minute. Nu ştim de ce încă orga­nele competente nu au omologat şi dispus fabricarea în serie a acestor ma­şini, care ar fi extrem de folositoare fiecărei unităţi. Considerăm apoi deo­sebit de valoroasă şi experienţa gospo­dăriilor colective din Biled, Katohinez, Becicherecul Mic, Beşenova Nouă, Iz­­vin şi altele, care au folosit ca îngrăşă­­mînt suplimentar la grîu, mraniţa, rea­­lizînd sporuri de recoltă de 400—­700 kg. la ha. în comparaţie cu tarlalele unde ea nu a fost administrată. Mrani­ţa s-a dat în doze de 4—5 t. la ha. în mustul zăpezii. Pornind de la aceste re­zultate Consiliul agricol regional a luat măsura de a se întocmi în fiecare gos­podărie un plan de fertilizare a tere­nurilor pînă în 1965, plan în care se va scrie în mod concret parcela ce se va îngrăşa, data, felul şi cantitatea în­­grăşămîntului ce se va administra pe baza analizelor solului şi a cerinţelor plantelor ce vor fi semănate. Pentru a­­coperirea deficientului de azot la cul­turile păioase, în primăvară, fiecare unitate va îngrăşa cu graniţă sau must de grajd cel puţin 50—100 ha. din su­prafaţa semănată cu grîu. în vederea colectării gunoiului de grajd s-au în­drumat gospodăriile să acorde colecti­viştilor din sectorul zootehnic 2—3 zile ■ muncă pentru fiecare vagon de gunoi produs, lucru care se şi face încă de pe acum într-un mare număr de uni­tăţi. Pentru buna gospodărire şi păstra­re a gunoiului s-a preconizat înfiinţarea de echipe speciale, alcătuite din 7—15 atelaje, care să-l transporte zilnic la cîmp, luînd măsuri pentru împiedicarea pierderilor de azot. — în prezent s-au creat condiţii favorabile pentru efectuarea în­­sămintărilor. Ce măsuri organi­zatorice s-au luat in vederea e­­xecutării la timp si in bune con­­ditiuni a acestor lucrări ? — în primul rind ţin să precizez că între hotărîrile Consiliului agricol re­gional se numără şi aceea de A SE ILUMINA SEMĂNATUL IN 10—12 ZILE LUCRATOARE. Forţe şi posibi­lităţi avem. In cadrul Consiliului agri­col regional şi în cele raionale există 1.300 de cadre de specialişti, cei mai mulţi lucrând direct în unităţi. Avem a­­proape 4.000 de mecanizatori. Deci peste 5.000 de oameni în linia întîia a culturii griului. Ce trebuie să facem pentru ca eficienţa muncii lor să fie maximă în ceea ce priveşte calitatea lu­crărilor ? Trebuie — după părerea mea — să acţionăm în cinci direcţii principale : să avem maşini bine puse la punct a căror funcţionare să fie asi­gurată de mecanizatori pe toată durata campaniei ; să permanentizăm tracto­riştii nu numai pe gospodării, ci şi pe tarlale ; să-i cointeresăm pe mecaniza­tori din punct de vedere material de a efectua numai lucrări de calitate su­perioară ; să efectuăm un control teh­nic de calitate cu simţ de răspundere ; în sfîrşit să asigurăm condiţii de mun­că şi trai optime mecanizatorilor. — Ce s-a făcut pină acum ? — Au fost reparate şi revizuite 745 de semănători de păioase C. U. 29 şi a fost pus la punct întregul parc de tractoare. în fiecare S.M-T. s-au ţinut instructaje cu oamenii ce vor lucra pe maşini — mecanizatori şi colectivişti — s-a discutat în consfătuiri cu şefii bri­găzilor de tractoare şi cu cei ai brigă­zilor de cîmp, întărind colaborarea a­­cestora în lupta pentru o calitate ridi­cată. Sunt organizate în S.M.T. din re­giunea noastră 367 brigăzi permanente, care au în primire 3.300 de tractoare. Fireşte, trebuie să ne ocupăm în con­tinuare să permanentizăm şi cei 1.500 de tractorişti, care mai lucrează încă de la an la an şi pe alte tarlale. Ţin să mai amintesc că în S.M.T. s-a in­trodus experimental un sistem de sala­rizare îmbunătăţit, mai strîns legat de producţie şi un sistem premiat care co­interesează îndeaproape pe mecaniza­tori în efectuarea unor lucrări de cali­tate şi obţinerea de recolte mari. Toa­te forţele de care am amintit vor lucra pe baza unor planuri tehnico-operati­­ve reale întocmite în fiecare unitate, în care se prevăd sarcini concrete pînă la brigăzi. Sînt sigur că, aplicînd preve­derile hotărîrilor luate de Consiliul a­­gricol regional, controlînd temeinic lu­crările, vom determina obţinerea şi în 1964 a unor producţii mari de grîu, producţii pe măsura hărniciei şi price­perii colectiviştilor bănăţeni. Corul din Leleşti la a 50-a aniversare Cu o jumătate de secol în urmă, învăţătorul Gri­­gore Huiculescu, originar din V­ădeni, conducea şcoala primară din Le­leşti ocupîndu-se cu sîrgu­­ința caracteristică şi altor dascăli plini de abnegaţie din vremea lui să cuprin­dă la cursuri cît mai mulţi copii. A înfiinţat şi un cor, tot de copii. Cu timpul copiii au crescut şi corul s-a transformat în cor de adulţi, dar îşi făcă­cea repetiţiile şi cînta în faţa sătenilor tot în loca­lul şcolii. Mai obişnuia dascălul din Leleşti să-i înveţe pe sătenii neştiutori de carte rostul slovelor înainte de a-i primi în rudurile coriştilor. Au trecut anii grei ai primu­lui război mondial, corul sprijinindu-şi existenţa pe cei rămaşi în sat: bătrî­­ni, femei şi tineri neluaţi în armată, iar în 1921 a luat fiinţă căminul cultu­ral ,,Tudor Vladimir­es­cu". Corul şi-a intensificat ac­tivitatea în cadrul cămi­nului unde se pregăteau piese de teatru şi şezători. După eliberarea patriei, de sub jugul fascist, acti­vitatea culturală la sate se dezvoltă într-un ritm fără precedent. Corul din Leleşti se numără la loc de frunte, fiind distins de nenumărate ori în cadrul întrecerilor artistice ale aşezămintelor culturale şi stimulând înfiinţarea de formaţii similare în cele­lalte sate ale raionului Tg. Jiu, unde mişcarea artistică de amatori cu­prinde în prezent sute de formaţii cu peste 5.000 de­ membri. în repertoriul corului intră acum cîn­­tece închinate partidului, muncii libere, păcii, gos­podăriei colective şi cîn­­tece din noul folclor al poporului nostru. La a 50-a aniversare a înfiinţării sale, corul din Leleşti a primit salutul corurilor sărbătorite la Lugoj, Chizătâu, Sălişte, Răşinari, Nocrich şi altele şi a fost decorat cu Or­dinul Muncii cl. IlI-a. Şapte corişti au fost dis­tinşi cu Medalia Muncii iar alţii cu insigna Evi­denţiat în munca cultu­rală de masă“. Pe scena teatrului în aer liber, anu­me construită pe una din poienele satului, au evo­luat formaţii din întreaga regiune printre care coru­rile din Caracal şi Turnu Severin, fluieraşi din Po­­lovragi şi Stăneşti, călu­şarii din O­sica şi Dobrin, dansatorii din Moţăţei şi Craiova şi alte formaţii venite să cinstească ani­versarea. ION BECHERU corespondentul „Romîniei libere“ CAMPIONATUL CATEGORIEI A DE FOTBAL Echipa Steaua a luat un avans de douâ puncte De la începutul campionatului la şe­fia clasamentului s-au perindat, pe rînd, nu mai puţin de 4 echipe. Dintre a­­cestea doar Steaua a reuşit performan­ta de a rezista în vîrful piramidei timp de mai multe etape în timp ce restul echipelor au fost detronate după nu­mai o săptămână. Pînă duminica aceas­ta însă nici Steaua nu avea o poziţie prea comodă, avansul său fiind de nu­mai un punct. Acum, Steaua a reuşit să se detaşeze la două puncte, ceea ce-i va permite să abordeze cu mai mult calm viitoarele partide şi mai ales confruntarea cu Dinamo Bucureşti, programată pentru duminică 13 octom­brie. Dar pînă atunci să revenim la fapte mai recente, cum sînt cele ofe­rite de cea de a şasea etapă a campi­onatului, desfăşurată duminică. Trecînd în revistă rezultatele tehnice (Dinamo Bucureşti—Sid­erurgistul 5—1; Steaua—Crişul 7—2 ; Petrolul—Steagul Roşu 1—0 ; U.T.A.—Progresul 1—1 ; Ştiinţa Timişoara—Ştiinţa Cluj 3—1 ; Farul—Rapid 3—1 ; C.S.M.S. Iaşi—Di­namo Piteşti 2—1), rămîi cu impresia că etapa de duminică nu a adus ni­mic deosebit, fiind vorba de rezultate scontate, favorabile echipelor gazdă, cu excepţia scorului înregistrat la Arad. Totuşi, această etapă în aparenţă cal­mă a răscolit în asemenea mod clasa­mentul încît doar două echipe, Steaua şi Ştiinţa Cluj (liderul şi „lanterna ro­şie") au rămas pe vechile poziţii. Cea mai mare ascensiune a făcut-o echipa din Iaşi care a promovat de pe locul 10 pe locul 6. Petrolul, Dinamo Bucu­reşti, Farul şi U.T.A. au urcat cîte un loc iar Ştiinţa Timişoara două locuri. Progresul, în ciuda bunului rezultat obţinut la Arad, a „căzut“ cu două locuri iar Siderurgistul în numai două etape a ajuns de pe primul loc pe al 8-lea. Şi acum cîteva cuvinte despre cu­pluri desfăşurat la Bucureşti, pe sta­dionul Republicii. Ploaia care a căzut, în curaţii dimineţii şi în prima parte a cuplajului a făcut ca terenul de joc să fie foarte greu, stînjenind mult diri­jarea balonului. Pe un asemenea gazon îmbibat cu apă, acoperit pe alocuri cu băltoace, s-au impus echipele cu o tehnică mai bună, respectiv Steaua şi Dinamo Bucureşti care au cîştigat fără dificultate partidele susţinute cu Crişul şi Siderurgistul. Echipa militară, avînd în Constantin un bun creator, iar în Pavlovici un ju­cător cu mult simţ al porţii, a înscris în poarta Crişului şapte goluri. Jocul echipei Steaua, combinativ şi eficace a plăcut publicului spectator. Linia de atac a activat cu multă pricepere, a creat situaţii de gol şi a fructificat cea mai mare parte dintre acestea. O notă discordantă au făcut Sorin Avram şi Petescu. Primul nu se încadrează încă în stilul de joc al echipei iar ultimul, cu toate că nu a făcut greşeli grave, a păcătuit prin practicarea unui joc eminamente destructiv. In tot timpul meciului nu a dat măcar un singur pas coechipierilor, rezolvînd duelurile cu adversarii prin trimiterea balonului în afara terenului de joc. E prea puţin pentru un stoper cu pretenţii !­­ Echipa din Oradea dispune la ora actuală de posibilităţi destul de reduse. Dar jucătorii săi s-au străduit să facă faţă cît mai onorabil, prin mijloacele de care dispun, jocului tehnic al for­maţiei militare. Oaspeţii au meritul de a nu fi abandonat lupta nici un mo­ment, ceea ce a făcut ca partida, în ansamblul ei, să nu fie lipsită de inte­res chiar dacă s-a încheiat la un scor atît de sever în favoarea bucureşteni­­lor. Orădenii vor trebui să insiste mai mult, la viitoarele antrenamente, pen­tru îmbunătăţirea jocului în atac, unde se abuzează de pase laterale în detri­mentul pătrunderilor directe pe poartă. Nici Dinamo nu a avut probleme în partida cu Siderurgistul impunîndu-se printr-o mai bună organizare a jocului, printr-o mai mare pricepere în con­struirea fazelor de atac pe un teren, după cum am mai spus, dificil. Reve­nită vineri după amiază de la Jena, după o partidă grea, echipa Dinamo nu şi-a risipit forţele fără folos, a jucat economicos, a forţat ritmul jocului nu­mai atunci cînd a fost necesar, com­­portîndu-se în general ca o echipă stăpînă pe situaţie, sigură de victoria finală. Cît priveşte echipa gălăţeană, pozitiv este faptul că jucătorii­ ei nu au pus accent pe apărare, au ieşit de la bun început la atac şi s-au străduit să facă faţă jocului dificil cu o echipă de un nivel tehnic mai ridicat­ ­. BOCIOACA In cursul zilei de ieri a fost stabilit programul de desfăşurare a prelimina­riilor campionatelor europene de volei. La 22 octombrie prima zi a preliminarii­lor au loc următoarele meciuri: Bucu­reşti (sala Floreasca) R.P. Polonă-Olan­­da (m); R.P. Bulgaria — Turcia (f) ; R.P.R. — Finlanda (m) ; Braşov (sala Armatei) R.S. Cehoslovacă — Belgia (m) ; R.P. Ungară — Italia (m) ; Cluj (sala Armatei) U.R.S.S. — Austria (m); Iugoslavia — R.D.G. (m); Constanţa­­ (sala­ sporturilor) R.F.G. — R.P. Polonă (f); Austria — R.P.R. (f) ; Craiova (sala U.C.F.S.); R.S. Cehoslovacă — Danemarca (f); R.P. Ungară — Olanda (f) ; Tg. Mureş (sala I.M.F.). Aici jocu­rile vor începe la 21 octombrie : Franţa — Danemarca (m) ; Turcia — R.F.G. (m). (Agerpres) Afişul campionatelor europene de volei programate să se desfăşoare între 22 octombrie — 4 noiembrie în ţara noastră • Pe un timp nefavorabil (ploaie şi vînt), duminică dimineaţa s-a des­făşurat pe lacul Snagov tradiţionala competiţie de canotaj academic „Re­gata Snagov“. La actuala ediţie şi-au măsurat forţele vîslaşi de valoare din R. S. Cehoslovacă, R. D. Germa­nă, R. P. Polonă, Iugoslavia şi R. P. Romînă. Canotorii romîni au avut o comportare bună, cucerind victoria în 3 din cele 7 probe incluse în pro­gramul competiţiei. Alte 3 probe au revenit sportivilor din R. D. Ger­mană. • Echipa de tenis a S.U.A. a în­vins cu scorul de 5—0 reprezentativa Angliei, în meciul desfășurat la Bournemouth în cadrul finalei „in­ter-zone" a Cupei Davis. Echipa S.U.A. urmează să întîlnească la Ma­dras echipa Indiei. Invingătoarea din acest meci va juca în cursul lu­nii decembrie cu echipa Australiei, deţinătoarea „salatierei de argint“. • Campionatul republican de rugbi a programat în Capitală trei întîl­niri. Campioana ţării, Griviţa Roşie, a învins cu 3-0 pe Ştiinţa Cluj, prin punctele realizate de Teodorescu în urma unei spectaculoase încercări. Dinamo a întrecut cu 16—9 pe Uni­rea, iar Gloria a dispus cu 9—0 de Rulmentul Bîrlad. • în turul 7 al campionatului mon­dial feminin de șah pe echipe s-au înregistrat următoarele rezultate : R.P. Bulgaria-R.P. Romînă 2-0 (Ase­­nova-Teodorescu 1-0; Ivanova-Pe­­revoznic 1-0); U.R.S.S.-R.P. Mongolă 2-0; R.D. Germană-Monaco 1,5-0,5 ; Iugoslavia-R.P. Polonă 2-0; Ola­nda- Belgia 1-1; Austria-Scoția 1-0 (1); R.P. Ungară-R.F. Germană 0-0 (2)) Clasament: 1. U.R.S.S. 13 puncte; 2. Iugoslavia 12 puncte ; 3. Olanda 8,5 puncte ; 4. S.U.A. 8 puncte (un meci mai puţin jucat); 5. R.P. Polonă 8 puncte ; 6. R.D. Germană 7,5 puncte (un meci mai puţin jucat); 7. R.P. Romînă 7,5 puncte. • A luat sfîrşit concursul internaţio­nal de caiac-canoe desfăşurat pe lacul Tata care a reunit sportivi din 9 ţări. Vîslaşii romîni au repurtat trei victorii prin Nicoară, Ivanov, Contolerrco, Ar­­timov la caiac 4, Calinov, Lipalit la ca­­noe dublu (10 000 ml şi Nicoară, Iva­nov, Anastasescu şi Vernescu în proba de ştafetă 4X500 m. • Peste 50.000 de spectatori au ur­mărit la Frankfurt pe Main întîlni­­rea internaţională de fotbal dintre echipele R. F. Germane şi Turciei. Gazdele au obţinut victoria cu sco­rul de 3—0 (0—0). Ş­tiri Programul meciurilor în prima zi a preliminariilor campionatelor europene de volei România liberă Saptâmína poeziei Pentru un poet— poezia, e anotimpul perpetuu în care se mişca şi respira, fie că adie vintul — trandafiriu al pri­măverii, cel albastru, al verii, cel vi­olet al toamnei, sau vintul alb — ar­gintiu al iernii. De aceea, „minunata lună mai", poate fi egală cu minunatul octom­brie, cu îmbelşugata lună a toamnei, mai ales în prima ei săptămină, cînd poezia cutreeră ţara întreagă cu un mnic gest larg şi fierbinte. Inaugurată anul trecut, „Săptămina poeziei" tinde să devină una din cele mai frumoase şi mai semnificative tradiţii de la noi. împrietenirea cititorilor cu poezia şi cu autorii ei, comunicarea directă a poeţilor cu cei cărora li se adre­sează in mediile şi în decorurile ce­le mai diverse, este o acţiune de masă a cărei amploare confirmă încă o dată faptul că arta aparţine astăzi întregului nostru popor. Repusă în rosturile şi în drepturile ei fireşti poezia colindă prin halele marilor combinate, prin sălile cămi­nelor culturale de la sate, poposeşte în şcoli, şi în atmosfera familiară a cenaclurilor litera­re, ifi pauza tie­­,prim a muncitori­lor, la feativităjţle­a colectiviştilor, in orele tie studiu ale elevilor, in clipele de suris ale îndră­gostiţilor. "Poezia adevărată spune : „lata-ma ! Sunt gindul vostru cel mai pătrunză­tor, mişcarea voastră cea mai armoni­oasă, sentimentul vostru cel mai n­­­­­a­i ! Pentru desfătarea şi tăiosul vos­tru, am luat lucruri cunoscute şi ne­cunoscute, apropiate şi depărtate, şi le-am asociat intr-o ţesătură de cu­lori scăpărătoare ! lată-mă ! Sínt lingă voi, la bine şi la greu, ca să vă ajut şi să vă înţelegeţi adine bucuriile şi durerile, călăuzindu-ie pentru desă­­vîrşirea voastră şi a puterii voastre ! Sínt floarea voastră din casă, liniştea şi încordarea liniştii voastre, şi sint eu insă-mi muncă, efort şi biruinţă !“ Eliberate de vechile cătuşe ale u­­milinţei şi ineficacităţii, poezia se recunoaşte in oameni şi e recunos­cută de ei. De ln 1 la 7 octombrie, ea se va înfăţişa prin glasurile poeţilor, de la cele mai consacrate pînă la cele mai tinere, în toate regiunile ţării, ca un rod purpuriu adăugat belşugului toamnei. Nina Cassian Redeschiderea ciclului de întîlniri cu scriitorii în cadrul manifestărilor organizate în „Săptămina poeziei“, va avea loc redes­chiderea ciclului de întîlniri bilunare cu scriitorii, organizate d­e C.L.D.C. regio­nala Bucureşti , mîine scriitorul Demos­­tene Botez se va întîlni, la orele 19.00, cu cititorii săi, la librăria „Mihail E­minescu“. Colective artistice româneşti în turnee peste hotare Duminică a plecat spre Anglia or­chestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Sub conducerea artistului poporului George Georgescu şi a artistului emerit Mircea Basarab şi avînd ca solişti pe pianistul Valen­tin Gheorghiu şi violonistul Ion Voicu, artişti emeriţi, orchestra va concerta între 30 septembrie şi 10 octombrie la Royal Festival Hall şi Albert Hall din Londra, la televiziunea britanică şi în oraşele Portsmouth, Huddersfield, New­castle, Leeds, Groydon, Wembley, Bristol şi Wolverhampton. In cadrul planului de colaborare cul­turală şi ştiinţifică între R. P. Română şi U.R.S.S., duminică a plecat în Uniu­nea Sovietică Teatrul de comedie din Bucureşti, condus de artistul poporului Radu Beligan. Pe scena Teatrului din Kremlin­­şi Teatrulul de comedie din Leningrad, artiştii români vor prezenta spectacole cu piesele : „Prietena mea Pix“ de V. Em. Galan, „Svejk în al doilea război mondial“ de Brecht şi „Umbra“ de Evghenii Şvarţ. La plecare, pe aeroportul Băneasa, colectivul teatrului a fost condus de Virgil Florea, vicepreşedinte al Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi Artă, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai conducerii O.S.T.A., de oa­meni de teatru. A fost de faţă, G. E. Cebotariov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice în R. P. Romînă, şi membri ai ambasadei. ★ In aceeaşi zi, artiştii romîni au sosit la Moscova. Pe aeroportul Seremetievo Orchestra îşi va continua apoi tur­neul în Belgia şi R­F. Germană. ★ In aceeaşi zi, colectivul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Geor­ge Enescu“ a sosit la Londra. • La aeroport, artiştii romîni au fost întîmpinaţi de numeroşi iubitori ai mu­zicii din Londra, de reprezentanţi ai ziarelor şi revistelor de specialitate din capitala Angliei. A fost de faţă Al. Lă­­zăreanu, ministrul R. P. Romíno în Marea Britanie, şi membri ai legaţiei. La cîteva ore după sosire, a avut loc­­o întîlnire între artiştii romîni şi redac­tori ai unor ziare londoneze, ei au fost întîmpinaţi de N. K. Sape­­tov, vicepreşedintele Asociaţiei oame­nilor de teatru din U.R.S.S., Serafima Birman, artistă a poporului a U.R.S.S., L. Al. Saps, maestru emerit al artei al R.S.F.S.R., regizor la Teatrul „Mosso­­viet“, N. Karmanov, directorul Teatru­lui Kremlinului, V. Ponomariov, direc­torul Oficiului de Stat pentru turnee artistice din U.R.S.S., de reprezentanţi ai vieţii culturale sovietice, ziarişti, pre­cum şi de reprezentanţi ai Ambasadei R. P. Româné la Moscova. (Agerpres). 1OOOOCX1COCOOOCSOC50OOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOOOOOOOOt Lucia di Lam­­mermoor : Teatrul de operă­­şi balet (16­­48 20), ora 19.30; Mamizelle Nitou­­che : Teatrul de stat de operetă 14 80 11), ora 19.30; Peer Gynt (London’s festival balet) Sala Palatului R.P.R. (15 73 72), ora 20 ; O singură viaţă : „Lucia Sturdza Bulandra" (14 60 60), ora 19.30 ; Come­dia erorilor : „Lucia Sturdza Bulan­dra“, sala Studio (12 74 50), ora 19.30 ; Fraţii Karamazov : „C. I. Nottara“ sala Magheru (15 9302), ora 19.30 ; Chiriţa în provincie : Teatrul pentru tineret şi copii, sala „C. Mille“ (15 65 88), ora 20 ; Cartea cu Apolodor: Teatrul Ţăndărică, ora 16.00 ; Alfabet împărat : Teatrul Ţăndărică, (Casa ra­ională 16 Februarie), ora 15.00 ; Firul de aur : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 20 ; Palatul melodiilor ! ,,C. Tănase“ sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 20 ; Grădina cu trandafiri : Teatrul regional București, (12 94 23), ora 20. Ultima şansă ! Carpaţi (bd. Ma­gheru 29, tel. 13 92 72), orele: 10, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21 ; Festival (bd 6 Martie 14, tel. 15 63 84), orele: 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; Feroviar (Ca­lea Gri­viţei 80, tel 16 22 73), orele : 10, 12, 14.15, 16.30, 18.45, 21 ; Modern (Piaţa G. Coşbuc 1, tel. 12 06 88), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21. Balada steagului roşu : Lumina (bd. 6 Martie 12, tel. 16 23 35), orele : 9.30—13.45 in continuare, 16, 18,15, 20.80. Vară şi fum : Patria (bd Magheru 12—14, tel. 1186 25), orele: 9, 11.30, 14, 16.30, 19, 21.30. Voi fi mamă : Excelsior (bd. 1 Mai 322, tel 18 49 04), orele : 9.45, 12.30, 15,15, 18, 20 45 ; Republica (bd. Magheru 2, tel 1103 72), orele : 10, 12, 1­4, 17, 19, 21 ; Capitol (bd. 6 Martie 16, tel 16 29 17), orele : 9.30, 11.45, 14, 16,15, 18.30, 20.45; Codin , București (bd. 6 Martie 6, tel. 15 61 54), orele 9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; Griviţa (Calea Griviţei, tel. 17­08 58), orele : 10, 12, 14,15, 16.30, 18.45, 21 ; Melo­dia (Şos. Ştefan cel Mare, tel. 12­86 88), orele : 10, 12, 15, 17, 19, 21. Tutunul: Vitan (Calea Dudeşti 97, tel. 2139 82), orele: 16,15, 19.30. E permis să calci pe iarbă : Giuleşti (Calea Ciuleşti 56), orele : 10, 12,15, 1­6, 18,15, 20.30 ; În­frăţirea intre popoare (bd. Bucureştii Noi, tel 17 3184), orele : 1345, 16, 18,15, 20.30 ; Tomis (Calea Văcăreşti 21, tel 21 49 46), orele : 10, 12, 14, 16, 18,15, 20 30 ; Lir­a (calea 13 Septem­brie 196, tel. 15 66 66), orele : 15.30, 18, 20.30. Icarie X B­l . Libertăţii (str. II Iunie 75, tel. 23 07 40), orele : 10, 12, 16, 18, 20. Marele drum : Crîngaşi (şos. Crîngaşi 42, tel. 17 38 81), orele : 16, 18,15, 20.30 . Ferentari (calea Fe­rentari 86, tel. 23 17 50), orele : 16, 18,15, 20.30. Generalul : Cosmos (jud. 30 Decembrie 89, tel. 2519 15), orele : 16, 18, 20. Cam­ al XVIII-lea : Flacăra (calea Dudești 22, tel. 21 35 40), orele : 16, 18,15, 20.30 . Aurora (bd. Dimitrov 118, tel 25 04 66) orele: 10, 12,15, 16, 18,15, 20.30 Babette pleacă la război : Tineretului (calea Victoriei nr. 48, tel. 16.2448), orele 9, 11, 15, 13,30, 15,45, 18, 20,30; Bucegi (bd. 1 Mai, tel. 17.0547), orele: 10, 12, 15, 17, 19, 21; Mioriţa (calea Moşilor 127, tel. 14,27.14), orele: 9,30, 11,45, 14, 16,15, 18,45, 21. Moartea în insula de zahăr: Victoria (bd. 6 Martie 7, tel. 16,28.79), orele: 10, 12,15, 14,30, 16,30, 18,30, 20,30. Luna de miere fără bărbat: Union (str. 13 Decembrie 5­7, tel. 1349.04), orele: 14,30, 16,30, 18,30, 20,30; Colentina (şoseaua Colentina nr. 84, tel. 25.07.09), orele: 15, 17, 19, 0l. Moby Dick: Cul­tural (piaţa Ilie Pintilie 2, tel. 16,25.39), orele: 11, 15,45, 18,15, 20,30. Lupii la arină: Central (bd. 6 Martie 2, tel. 14.12.24), orele: 10,30, 12,30, 14,30, 16,30, 18,30, 20,30. Escandida: Dacia (calea Grivitei 137 tel. 16.26.10), orele: 9, 11, 13, 15, 17,15, 19,15, 21,15. Arta (calea Călăraşi 153, tel. 21.31.86), orele: 15, 17, 19, 21. Nori albi Luceafărul (calea Rahovei 118, tel. 23.91.00), orele: 15, 17, 19, 21. Cel mai mare specta­col: Popular (str. Mătăsari 31, tel. 25,15.17), orele: 10,30, 15, 18, 21. Po­vestea unei veri: Viitorul (str M. Emi­­nescu 127, tel. 1148 36), orele: 16, 18,15, 20,30. Dintele de aur: Munca (şos. M. Bravu 221, tel. 21.50.97), orele: 15, 17, 19. 21. Numai statuile fac: Mo­şilor (Calea Moşilor nr. 221, tele­fon 12.52.93), orele : 16, 18,15, 20.30. Veniţi mîine: Cotroceni (şos. Co­­troceni 9, tel 13.62.56), orele: 15, 17, 18. 21. Doi din alte lumi : Unirea (bd. 1 Mai 143, tel. 17.10.21), orele: 16, 18, 20. Ultimul tren din Gun Hill: Vol­ga (şos Ilie Pintilie 61, tel. 11.91.26), orele: 10, 12, 14, 16, 18, 20; Floreas­ca (str. I. S. Bach 2, tel. 12.28.30), orele: 11, 15, 17, 19, 21; Pacea (bd. Libertăţii 70—-72, tel. 16.29.02), orele: 11, 16, 18, 20,15. Clubul cavalerilor: Drumul serii (str. Drumul serii 30, tel. 14.10.37), orele: 16, 1­8,15, 20,30. Tu eşti minunată: Buzeşti (str. Buzeşti 9—11, tel. 15.62.79), orele: 15, 17, 19, 21. Intre două iubiri: Doina (str. Doam­nei 9, tel 16.35.38), orele: 11,30, 14,30, 16.30, 18,30, 20,30. Program de filme pentru copii — ora 10. Misterele Pa­risului: Progresul (şos Gi­urgiului 3, tel. 23.94.10), orele: 15, 17, 19, 21. Festival Chaplin şi In lumea tempera­turilor înalte: Timpuri Noi (bd. 6 Mar­tie 18, tel. 15.61.10), orele 9—21 MARŢI 1 OCTOMBRIE 19 . Jurnalul te­leviziunii ; 19.10 : Pentru copii : Cine­­a cîştigat cupa ; 19.50 : Noul an de învăţămînt univer­sitar. Masa rotundă cu acad. prof. N. Petrulian, prof univ. N. Dinculescu şi prof. univ. V. Nicolau ; 20.15 : Trans­misiune de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — piesa „O singură viaţă" de Ionely Hristea. In pauză : Emisiuni de ştiinţă — „Meşterul electronic“ . In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic.­­ CINEMA Marți 1 octombrie 1963, nr. 5899 sosirea ansamblului „London­s festival ballet“ Luni după-amiază a sosit în Capi­tală cunoscuta trupă de balet „Lon­dons Festival Ballet“, care va prezenta în sala Palatului R. P. Româno, în­­cepind de la 1 octombrie, mai multe spectacole Artiştii englezi au fost întîmpinaţi, pe aeroportul Băneasa, de reprezen­tanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai conducerii O.S.T.A., prim balerini ai Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. Au fost de faţă re­prezentanţi ai Legaţiei Marii Britanii la Bucureşti. (Agerpres) BREVIAR SĂPTĂMINA MUZICII GERMA­NE. — Intre 1 și 7 octombrie, cu pri­lejul celei de-a XIV-a aniversări a pro­clamării Republicii Democrate Germa­ne, posturile noastre de radio vor trans­mite o săptămina a muzicii a R.D.G. Vor putea fi ascultate în cadrul aces­tui program Simfonia a II-a de Paul Dessau, suite simfonice pentru copii de Hans Hendrik Wehding, o suită de Werner Schirmer intitulată „Vitrina lu­mii“ — aspecte muzicale de la tîrgul de mostre de la Leipzig, o emisiune de muzică populară germană, precum şi emisiuni de muzică de cameră, mu­zică de estradă şi muzică de dans din R.D. Germană. 105 ANI DE LA NAŞTEREA LUI AL. VLAHUŢĂ. — în sala Lectoratu­lui central din Capitală, luni seara a avut loc, în cadrul ciclului „Pagini din istoria literaturii române“, o expunere consacrată scriitorului Alexandru Vla­­huţă, de la naşterea căruia s-au împli­nit 105 ani. Despre viaţa şi opera cla­sicului literaturii noastre a vorbit criti­cul literar Valeriu Rîpeanu. Actori ai Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ au recitat din opera scriitorului. PLENARA COMITETULUI RE­GIONAL DE CULTURA ŞI ARTA CRIŞANA. La Oradea s-au desfăşu­rat duminică lucrările plenarei Comitetului regional de cultură şi artă Crişana care a analizat desfă­şurarea primei etape a celui de al VTI-lea concurs al formaţiilor ar­tistice de amatori. Cu acelaşi pri­lej, au fost premiate formaţiile ar­tistice clasificate pe primele locuri la acest concurs. în cursul după­­amiezii, în sala Teatrului de stat din Oradea formaţiile fruntaşe la concursul amintit au prezentat un spectacol festiv, , TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R.P. ROMINE a prezentat dumi­nică seara, în deschiderea...­stagiunii, opera „Oedip“ de George Enescu, a­­vînd în rolul titular pe David Ohane­­sian. Conducerea muzicală­­ă spectaco­lului a aparţinut dirijorului Mihai Bre­­diceanu. SIMPOZION. Aseară a avut loc în sala mică a Palatului R.P.R. des­făşurarea unui simpozion „Cine-i vinovat?“, din ciclul de expuneri „Pen­tru voi părinţi“ organizat de Consiliul pentru răspîndirea cunoştinţelor cultu­­ral-ştiinţifice în colaborare cu Institu­tul de ştiinţe pedagogice. Au luat cu­­vintul Ionela Cornescu, procuror şef adjunct al Capitalei şi prof. Constantin Păunescu, cercetător ştiinţific principal la Institutul de științe pedagogice.

Next