Romînia Liberă, decembrie 1963 (Anul 21, nr. 5949-5975)
1963-12-01 / nr. 5949
Pag. 2-a ::: Pe Valea Prahovei REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN ÎN EXPLOATĂRILE CARBONIFERE /Urmare din pag. 1-a) Pînă în prezent nu s-a reuşit să se execute în mod periodic aceste tavane artificiale, folosindu-se alte materiale decit cherestea răşinoasă, ceea ce face ca la acest material consumurile specifice să se menţină ridicate. In cazul stratelor groase care necesită aplicarea metodelor de exploatare ce reclamă folosirea tavanelor artificale atît la abatajele cu front lung cit şi la cele cameră, consumurile specifice, realizate sunt mai mari în comparaţie cu cazul stratelor de grosime medie şi mică. Avînd în vedere că în anii viitori ponderea cantităţilor de cărbune provenite prin exploatarea stratelor de grosime mare creşte, apare ca o sarcină importantă atît pentru unităţile productive cit şi pentru institutele de cercetări miniere (ICEMIN) necesitatea găsirii unor înlocuitori ai cherestelei cu care să se execute podirea abatajelor. De asemenea, sistemele de susţinere a abatajelor cu front lung de stîlpi şi, grinzi metalice , în condiţiile stratelor de grosime normală vor trebui continuu îmbunătăţite, urmărind în primul rînd reducerea substanţială a consumului specific de cherestea, ceea ce este posibil numai prin efectuarea de studii şi cercetări intensificate şi sistematic întreprinse. In ceea ce priveşte alegerea înlocuitorilor cherestelei folosite la bandajarea celorlalte lucrări miniere, cercetările executate pînă în prezent au permis ca la anumite galerii la bandajarea lor să se folosească plăci de beton, tablă ondulată, plasă de sîrmă etc. Numai în urma definitivării rezultatelor obţinute în aceste experimentări se va trece la folosirea în faza industrială a materialelor celor mai corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic, în afară de urmărirea îndeaproape a înlocuirii propriu-zise a lemnului de mină şi a cherestelei, la unităţile carbonifere sunt necesare măsuri care să ducă şi la o utilizare cit mai raţională a materialului lemnos. Este vorba mai ales de folosirea posibilităţilor de recuperare, precum şi de utilizarea acelor, esenţe de lemn care nu sunt deficitare. Astfel trebuie menţionată iniţiativa Trustului minier „Banatul“ care a trecut la utilizarea în abataje în locul lemnului, rotund de răşinoase pentru executarea stivelor, a sferturilor din lemn de fag. In acest domeniu un sprijin mai intens se face necesar din partea unităţilor Ministerului Economiei Forestiere, în sensul respectării întocmai a dimensiunilor ridicate, a gradului de umiditate precum şi a termenelor de livrare a materialului lemnos necesar industriei carbonifere. Conştienţi fiind că extinderea susţinerii metalice a lucrărilor miniere creează posibilităţi importante pentru valorificarea superioară a unei cantităţi importante de material lemnos şi în acelaşi timp pentru creşterea gradului de mecanizare a operaţiilor de bază din mine, colectivele de muncă din industria carboniferă vor depune în continuare toate eforturile, toată priceperea lor în vederea progresului tehnic în acest sector important al economiei naționale. Construcţii edilitare în Capitală în Capitală au loc adunări cetăţeneşti pe circumscripţii orăşeneşti, în care deputaţii sfatului popular prezintă dări de seamă cu privire la activitatea lor. Cu acest prilej sunt trecute in revistă realizările obţinute de Sfatul popular de la începutul anului. Cetăţenii au luat cunoştinţă de faptul că din cele două miliarde lei prevăzute la cheltuieli in bugetul Sfatului popular, mai mult de jumătate reprezintă investiţii pentru noi construcţii de locuinţe şi social-culturale, modernizări de străzi şi alte lucrări de interes edilitar etc. Pînă acum s-au dat in folosinţă peste 7.000 de apartamente, alte cîteva, mii fiind într-un stadiu avansat de execuţie. La începutul anului şcolar 11 noi şcoli cu187 clase şi-au deschis porţile, în cartierul Ciuleşti au apărut un nou cinematograf cu 500 locuri şi un centru stomatologic modern, iar pe bd. Schitu Măgureanu — un dispensar şi un laborator medical. Ca urmare a sporirii capacităţii surselor de apă, prin intrarea in funcţiune a staţiei Arcuda, s-a distribuit populaţiei cu peste 5 milioane mc de apă potabilă mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La obţinerea acestor succese o contribuţie de seamă au adus deputaţii care, aplicînd propunerile cetăţenilor, au urmărit folosirea judicioasă a fondurilor, executarea lucrărilor la timp şi la o ridicată calitate. Prin participarea cetăţenilor, care au efectuat milioane de ore de muncă patriotică, s-au realizat economii în valoare de circa 10 milioane lei. Pînă acum şi-au prezentat dările de seamă peste 220 de deputaţi, în cadrul unor adunări, la care au luat parte aproape 30.000 de cetăţeni. Impresii din R.SF. Iugoslavia Marmura şi lumini ----— Maria Banuş ■ — Belgradul ca şi Bucureştiul este cuprins în miezul verii de arşiţa toridă. Gazde prevenitoare, scriitorii iugoslavi nu ştiau unde să ne mai ducă pentru a ne afla un cuib de răcoare şi umbră. Aşa am ajuns, în canicula unei amiezi, pe terasa dealului Groţka, la restaurantul „Vinogradî“ (Strugurii) cu deschidere largă spre albia placidă, de metal topit, a Dunării, şi, mai aproape de noi, spre treptele cu verzi despletiri ale viilor de pe coline. In zare, aerul pîlpîia înceţoşat, dogoritor ca o Făta Morgana in nisipurile africane. Monumentul impunător al eroilor, de pe Avala, construit în imense trepte din marmură de Dalmaţia, cu opt cariatide dăltuite de demiurgica mină a lui Mestrovici, ne evocă ceva din măreţia nezdruncinată a piramidelor. După cîteva zile, văzduhul ozonat, peisajul alpin al lacului Bled, din nordul Sloveniei, avea să ne dea din plin răcoarea mult căutată, să ne împrospăteze forţele, într-un cuvint să ne pregătească, pentru momentul apoteotic al călătoriei noastre, pentru marea bucurie a spiritului, îndelung şi cu voluptate aşteptată : întâlnirea cu coasta dalmata, cu împărătescul ei mărgăritar — Dubrovnikul. Aşezată la ţărmul blajinei, însoritei mări, pe stîncile străvechilor iliri, alba, ivoria cetate medievală şi renascentistă străluceşte într-o nepieritoare frumuseţe. Liniile ei, capricios desfăşurate şi totuşi adunate armonios între zidurile şi turnurile de strajă şi apărare, au o graţie întruchipată din piatră şi apă şi cer, din ocru şi azur, dintr-un luciu mat peste care vremea a suflat mucegaiul subtil al melancoliei, atenuat de o lumină mediteraniană. Pe lespezile albe de marmură din inima cetăţii, unde vehiculele nu au voie să circule, e o neîncetată forfotă veselă de pietoni , localnici şi turişti, mai ales turişti din toate colţurile lumii. Aici, în piaţa centrală dintre palatul Sponza şi biserica Sf. Vlaho, am asistat la deschiderea celui de al XIV-lea Festival Internaţional de muzică, teatru şi folclor care are loc la Dubrovnik în fiecare vară. Procesiuni, cu facle în costumele veacului al XVI-lea, coruri şi recitări din loggiile palatului Sponza, de versuri ale unor poeţi renascentişti, din Dubrovnik, au deschis tradiţional, festivalul. Intr-un cadru ideal, între zidurile cetăţii şi marea toropită în amurg, pe practicabile sublime de piatră, pe platformele inalte ale fortăreţei mîngîiate de proiectoare ascunse şi de razele lunii, prind viaţă personaje nemuritoare, răsună monologuri celebre, se încing jocuri folclorice din zilele noastre, trecutul şi prezentul înfăţişîndu-ni-se aici ca într-o mirifică îngemănare de marmură şi lumini. NfII! rr__ sor Olga Orbán, învingătoare la Paris PARIS 30 (Agerpres). — Congresul jubiliar al Federaţiei internaţionale de scrimă, înfiinţată cu 50 de ani în urmă, s-a încheiat la Paris cu o interesantă reuniune în care s-au intini campionii mondiali din 1962 cu cei din 1963. Asalturile disputate în prezența unui public numeros au prilejuit un spectacol sportiv de înaltă clasă, aplaudat la scenă deschisă. La floretă femei și-au disputat victoria Olga Orbán (R.P. Romînă), campioană mondială în 1962 și Ildikó Rejtő (R.P. Ungară) campioană mondială pe 1963. A învins Olga Orbán cu 8 tuşe la 6. După întrecere, sportiva romînă a fost felicitată de Maurice Herzog, înalt comisar pentru problemele tineretului şi sportului din Franţa, care a asistat la concurs. în celelalte probe s-au înregistrat următoarele rezultate: floretă bărbaţi: Jean Claude Magnan (Franţa), campion în 1963 întrece cu 10-9 pe Herman Sveşnikov (U-R-S.S.), campion 1962 , spadă: István Kausz (R.P. Ungară), campion în 1962, învinge pe Jack Guittet (Franţa), campion 1961. Scrimerul francez l-a înlocuit pe austriacul Losert, campion mondial în 1963, care nu a putut veni la Paris fiind bolnav ; sabie. Zoltán Horvath (R. P. Ungară), campion 1962, învinge cu 10-9 pe Iakov Rîlski (U.R.S.S.), campion 1963. După cum se vede în trei probe au cîștigat campionii din 1962, ceea ce denotă că pentru Jocurile Olimpice de la Tokio este foarte greu de făcut pronosticuri. In cadrul Congresului său, Federaţia internaţională de scrimă a hotărît ca pe viitor Criteriul mondial al tineretului să poarte denumirea de Campionatul mondial al tineretului. Sub noul său nume viitoarea întrecere a tinerilor scrimeri va avea loc la Budapesta între 27-30 martie 1964. De asemenea, Congresul a atribuit federației sovietice Cupa Galant „Albert Feyerck“ pentru efortul depus în ultimii 10 ani în scopul dezvoltării scrimei în U.R.S.S., cît și pentru succesele repurtate la campionatele mondiale. • Etapa a 12-a a campionatului categoriei A la fotbal programează astăzi în Capitală meciul Dinamo Bucureşti-Ştiinţa Timişoara, care se dispută cu începere de la ora 14.15, pe stadionul Republicii. In ţară au loc următoarele întîlniri: Farul Constanţa—Progresul Bucureşti; Dinamo Piteşti-Steagul Roşu Braşov; C.S.M.S. Iaşi-Rapid Bucureşti; Crişul Oradea- Siderurgistul Galaţi; Ştiinţa Cluj- Petrolul Ploieşti. Staţiile noastre de radio vor transmite alternativ de la Constanţa şi Iaşi repriza a doua a meciurilor Farul-Progresul şi C.S.M.S.-Rapid. Transmisia se va face pe programul I, începînd din jurul orei 15. • Astăzi, cu începere de la ora 16.30, în sala de festivități a hotelului Victoria din Capitală se dispută partidele primei runde a campionatului republican masculin de şah. • In sala Dinamo din Capitală a început ieri concursul de gimnastică în cadrul căruia vor fi atribuite titlurile campionilor individuali ai ţării şi se vor desemna echipele campioane pe anul 1963. După exerciţiile impuse, la feminin conduce Sonia Iovan — 37,55 puncte, urmată de Elena Leuştean — 36,93 puncte şi Atanasia Ionescu — 36,55 puncte. în concursul masculin, primul loc este ocupat de Anton Kadar — 55,85 puncte secondat de Frederic Orendi — 55,45 puncte. Pe echipe în frunte se află Ştiinţa Bucureşti, la feminin, şi Dinamo Bucureşti, la masculin. România liberă Manifestări cu prilejul Săptăminii cărţii Academiei R. P. Romine Săptămîna cărţii Academiei R.P. Romíne — organizată cu prilejul împlinirii a 15 ani de activitate a Editurii Academiei — a prilejuit manifestări în întreaga ţară. In Capitală a fost deschisă o expoziţie a cărţii care a cuprins cele mai importante lucrări publicate într-un deceniu şi jumătate de la înfiinţarea editurii. Standuri şi vitrine cu un conţinut asemănător au fost organizate. La uzinele „Republica", librăriile ,,Academiei“ şi „Mihail Eminescu", Spitalul Colţea şi Institutul de ştiinţe economice din capitală, precum şi în întreprinderi, instituţii, facultăţi, din oraşele Arad, Bîrlad, Cluj, Iaşi, Reşiţa, Timişoara, Tg. Mureş. Cu acest, prilej, academicieni, profesori universitari, ingineri, cercetători ştiinţifici au vorbit despre editarea cărţii ştiinţifice în ţara noastră şi succesele cărţii ştiinţifice romîneşti peste hotare. (Agerpres). Cuprinzând pictură, grafică şi douălucrări de sculptură, expoziţia lui Traian Brădean este dublu elocventă : o dată ca o etapă în dezvoltarea artistului şi a doua oară ca o ilustrare a întrebării : pînă la ce grad poate un excelent şi autentic grafician să fie şi un bun pictor ? Căci Traian Brădean a debutat în 1957 ca desenator, prima sa manifestare publică a fost o expoziţie de desene care l-a impus în acest sens. De fie atunci încă, seriozitatea concepţiei, puritatea liniei, gravitatea sentimentului, ascuţimea caracterizării l-au aşezat printre tinerii cu perspective în acest domeniu. Aparenta uşurinţă, impresia că desenele lui nu sunt decit nişte fugare schiţe erau contrazise la o cercetare mai atentă a imaginii. De fapt, în desenele sale de atunci, ca şi în cele de acum, trăia o experienţă de viaţă autentică, o atenţie neîncetată la ceea ce se petrece în jur, care dădeau fiecărei trăsături maturitatea artei adevărate. Mediul preferat din care Traian Brădean îşi alege subiectele desenelor sale este cel al ţăranilor transilvăneni. Oînclinare puternică spre fixarea elementului caracteristic într-o fizionomie sau intr-un gest al multora din aceste desene o notă care atinge caricatura, fără a avea însă nimic umoristic sau măcar vesel. Este drept că Traian Brădean nu-şi cruţă modelele; dimpotrivă, socoteşte că a înfăţişa toate asperităţile figurii sau ale trupului exprimă cu adevărat umanitatea aceasta gravă, călită în muncă, demnă şi reculeasă în faţa vieţii. Aşa că ceea ce ar putea părea, în unele cazuri, drept o „urîţenie" a personajelor, este de fapt refuzul artistului de a idiliza şi priceperea lui în a găsi frumuseţea în expresivitatea venită „dinăuntru“, din adevărul, cîteodată brutal spus, care însufleţeşte mişcarea sau figura umană. Socotim însă că este necesar, pentru înţelegerea justă a calităţii artistice a desenelor lui Traian Brădean, ca ele să fie examinate în ansamblu, ca un foarte bogat „ciclu" grafic. Luat izolat, cîte unul din desene pare a reflecta — cam sumar cîteodată — un tip omenesc mohorît, îngreunat de viaţă. Dar privită, aşa cum trebuie de fapt privită creaţia unui desenator, adică în ansamblul ei, tipurile lui Brădean se reconstituie într-o sobră, sinceră şi veritabilă imagine a realităţii. Spre deosebire de viziunea grafică— clară, tăioasă, dominată de simţul artistului pentru mişcarea—viziunea picturală a lui Brădean se dovedeşte a fi, înainte de toate, a unui emotiv. Şi încă a unui emotiv cu multe timidităţi, mai ales în domeniul coloristic. Poezia delicată şi pură a peisajelor lui Brădean este o poezie elementară încă, nu îndeajuns de conştient stăpînită de artist. Este în schimb surprinzător cum, în numai două lucrări de sculptură expuse, Brădean se demonstrează, ca şi în desenele sale, un energic şi lucid căutător. Este o bucurie pentru publicul bucureştean faptul de a înregistra o expoziţie personală de sculptură. Nu sunt prea dese. Totuşi familiarizarea vizitatorilor cu un gen de artă deosebit de reprezentativ pentru epoca noastră, o artă prin excelenţă cetăţenească, este foarte necesară. Chiar dacă această familiarizare se face prin lucrări de tipul sculpturii de piedestal mai ales, adică de dimensiuni potrivite, unei încăperi de felul sălilor noastre de expoziţii, ea exercită spiritul şi formează gustul în direcţia unei arte în care, sinteza, simţul grandoare, joacă un rol primordial. Din acest punct de vedere, expoziţia Floricăi loan este un bun prilej educativ. In cadrul ei, se poate urmări felul în care sunt folosite cîteva din mijloacele de limbaj plastic cele mai caracteristice sculpturii. Astfel, respectarea cerinţelor materiei, adaptarea lra conţinutul de idei al operei de artă — adică legătura dintre tema tratată şi materialul din care sculptura este executată — o preocupă pe Florica loan in cel mai înalt grad. Diversitatea materialelor pe care le prelucrează nu este rezultatul unui simplu capriciu, ci efortul de a întruchipa cît mai armonios în forme plastice subiectul ales. Marmura i-a servit, în portretul lui George Enescu, pentru evocarea cu o deosebită fineţe şi eleganţă a vieţii interioare. Dar tot din marmură a extras frumuseţea solidă a sculpturii „Floarea“, a cărui masivitate nu este totuşi lipsită de o poezie gravă, calmă, în piatră a sculptat „Baciul colectivei", imagine de o remarcabilă forţă expresivă, în care spiritul de observaţie se îmbină cu arta de a sintetiza. Stilizările accentuate le încearcă în gips şi în sculptura decorativă în aramă sau ceramică. Aici, are prilejul să-şi manifeste priceperea de a organiza o compoziţie, ţinînd seama de problemele funcţiei ornamentale a sculpturii decorative, fără a uita nici un moment de mesajul spiritual al oricăruia dintre genurile artei realist-socialiste, în ansamblul ei, dacă ne oprim şi asupra desenelor — autentice desene de sculptor — cu toată frumuseţea şi expresivitatea adunate în volumele subliniate de contururi puternice şi pure, expoziţia Floricăi Ioan este, în promisiunile şi chiar în ezitările ei, o valoroasă manifestare artistică. AMELIA PAVEL Expoziţiile Traian Florica MMC Premiere cinematografice Săptămîna viitoare vor fi prezentate în premieră pe ecranele Capitalei noi filme artistice : „CAVALERUL PARDAILLAN“, o producţie a studiourilor franceze in genul filmelor cu „pelerină şi spadă“, a cărei acţiune se desfăşoară în secolul al XVI-lea. „ARHIVA SECRETĂ DE PE ELBA“, ecranizare realizată de studiourile „DEFA“-Berlin în regia lui Kurt Jung-Alsen după romanul lui A. Nasibov „Ascunzătoarea de pe Elba“. „UCIGAŞUL ŞI FATA“, o producţie a studiourilor poloneze în genul poliţist, după un scenariu de Joe Alex în regia lui Janusz Nasfeter. A apărut 95m ir 9 6 ! De vinzare in toate librăriile si chioșcurile de ziare 4 EXTRAGERI INSUMIND 25 NUMERE SANSE MULTIPLE DE CISTIG Picturi celebre din secolele XV şi XVI executate de pictori romîni Studii recente au demonstrat că celebrele picturi ale bisericilor din secolele XV şi XVI din Moldova aparţin unor pictori romîni, nu unor meşteri străini, cum s-a crezut multă vreme. în legătură cu aceasta, Mircea Popescu, director adjunct al Institutului de istoria artei al Academiei R. P. Romíne, a declarat redactorului Agenţiei romíne de presă „Agerpres“ Nicolae Vanvu . — Arta moldovenească din veacurile XV, XVI constituie una din cele mai însemnate contribuţii ale poporului român la tezaurul culturii universale. Apreciată încă de multă vreme, ea s-a considerat a fi datorată însă unor artişti străini şi influenţelor din afară. Studiile întreprinse în cadrul institutului de către cercetătorul Sorin Ulea au scos la lumină faptul că aceste importante tezaure de artă aparţin totuşi unor pictori romîni, demonstrîndu-se, astfel, încă o dată, originalitatea viziunii estetice a poporului nostru, puternicele sale tradiţii artistice. Urmărind problema picturii din veacurile XV, XVI în strînsă legătură cu viaţa economică şi politică a Societăţii din acea vreme, cercetările făcute au reuşit să determine existenţa, încă din veacul al XV-lea, a unei şcoli romîneşti de pictură, deplin maturizată. Prima mărturie în acest sens o constituie miniaturile vestitului tetravanghel din 1429 lucrat de Gavril Uric de la mînăstirea Neamţ. Aceste miniaturi au folosit ca model majorităţii meşterilor din vremea lui Ştefan cel Mare şi a unora din epoca lui Petru Rareş, ceea ce ilustrează unitatea, continuitatea şi tradiţia mediului artistic românesc. In sprijinul argumentării existenţei unei şcoli moldoveneşti de pictură, cu meşteri ce transpun în artă o viziune proprie despre frumos, specifică poporului român, vin şi descoperirile de semnături de meşteri autohtoni, autorii unora dintre cele mai strălucite picturi ale bisericilor moldoveneşti din secolele XV, XVI : Gavril ieromonahul, la Bălineşti (1493), Torna, zugravul de curte al lui Petru Rareş, la Humor (1535), Crăciun, Mătieş, Ignat şi Gligorie la Dragomirna (începutul veacului al XVII-lea). Bumiicd , deceffibrie 1969, fir. 8 8 8 14.27 14), orele 18,30 - 21 CINEMA Tudor (cinema- g scop — ambele se g rii) * Patrias (tel § 188.25), orele i 10 g — 13.30 - 17 — I 20.30 ; București g (15.6154), orele : 1 9.30 - 13 - 16,30 8 e — 20 ; , Excelsior (18.49 04), orele : 8 8 9— 12.30 — 16 — (9.30 Minna von Barn- 8 8 helm ! Republica (I I 06 72), orele i 9,45 § § “ 12 — 14.15 - 18,30 _ 18,45 - 21 ;• 1 g Festival (15.63 84), orele i 9,45 -12-a 8 14,16 - 16.30 - 18,45 - 21 ; Crivița ( 1:170858), orele I 10 - 12 - 14,15 - 8 I 16,30 — 18,45 —, 21 Ah, acest tinerel i 8 £ Feroviar (16.22.73), orele; 10 - 12 - § g 14,15 — 18,30 — 18,45 — 21 ; Aurora „ 8 (25 04 66), orele; 10 - 0 _ 14 - 16- g I 18.15 - 20.30. Modern (23 71 01). orele; g »10-12 - 14 - 16.15 - 18.30 - 8 8 § Capitol H8 29 17), orei# 10 12 - Tomis 17 -Melodia (12 06 88), orele ; 12 - 15 -17-19-21 A diso nava : Tineretului f|fi 24 48) 10. r 12 - 14 - Ifi - 18.15 - Buceizi (17 05 47). orele 10 - 14 - 16 - 18.15 20.30 Fia (21 35 40).. orele :. 11 — 15 — 19.30 — 21,30 ; Miorița (tel 14 - 16 - 18,15 - 20,30 8 121 49 46), orele . 10- 12- 15 I 19 — 21 8 10 - 8 părul § orele 8 20.30 8 12 - ■g.-eara.... 8 17.15 9,45 — 12 - 14 - 16 8 Floreasca (12.28.30), § orele 10,30 — 16 - 18,15 - 20,30 g Flamura, orele . 10 — 12 — 14 — 16,15 g X — 18,30 — 20.45 Trei plus două : g 8 Victoria (16 28 79), orele; 10 - 12,15 8 8 - 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20 30 Trei 80 zile după nemurire : Carpati (13 92 72). § 2 orele ■ 10 - 12 - 15 -17-19-21 S g Valsul nemuritor: Central (14 12 24) p g orele ; 10 - 12,30 — 14.30 - 16.30 — 8 8 18.30 20 30 : Cultura (16 25 39). orele t 8 8 15 — 17 - 19 - 21 ; Lira 115 66 66). 8 I orele 1 1.5. — 17 - 19 — 21 Mi-am 1 5 cumpărat un tală : Lumina (16 23 35). 2 g orele t 10 la 14 în continuare. 16 — 5 g 18,15 _ 20,30; Arta (21 31 88). orele: g 8 16 - 18,15 _ 20,30 Electra s Union 8 8 (13.49 04). orele: 14.30 - 16.45 - 19 8 S — 21,13 Program pentru copii — di- C g mineata ora 10, Taxiul morţii — după g g amiaza, orele: 11,30 — 14,30 — 16,30 g 8 - 18,30 - 20,30: Doina (16 35 38) 8 8 Imagini din Grecia. Baricada vie. Cear- 8 8 ta. In ţara canibalilor. Timpuri no: § » (15.61 10), orele : 10 la 21 în conţi o O mare Carmen de la Ronda : Giu Ieşti I 0 orele : 10.30 - 12.30 - 14.30 — lOj.OO S g - 18.30 - 2Q.30 Hamlet : înfrăţirea 8 8 între popoare (17 31 64). orele : 10-8 1 — 20.15; Harakiri: Dacia I » (16 26 10). orele : 8.30 — 1] — 13.30 - § S 18 - 18.30 - 21 1 Volga (i 91 26). ore g g le : 10 - 1?„30 15 - 17.45 - 20.30 g g Luceafărul (23,9100). orele: 10.30 _ 8 8 18 — 20,30 Printre oameni buni : Bu 8 8 zesti (15 6279), orele: 16 - 18,15 - § a 20,30 Pacea (1629 02) orele: 16 - § 8 18 — 20. Adesgo (23.50.06) orele : 15,30 S g — 18 20,15; Vară și fum: Crîngași (tel g g 17 38 81), orele: 16 - 18.15 — 20,30 8 8 Balurile pleacă la război : Unirea (tei 8 8 17.14),21), orele : 16-18-20: La § S vîrsta dragostei : Viran (21 39.82), § 8 orele : 15 - 17 - 19 - 20,45 ; Popii-o § iar (25 15 17), orele : 16 - 18.15 - g g 20,30 Godin: Munca (21 50 97), orele 8 g 15 — 17 — 19 — 21 Contele de Monte 8 8 Cristo (ambele serii) : Moșilor (12 52 93) § 8 orele 1W — 1*10 : Tinerii : Cosmos § S (25.19.15), orele : 14 — 16 — 18 — 20 ; g g Elena din Troia (Colentina) (25.07.09), 8 g orele : 10 - 12,15 și Oameni de afa- 8 8 ceri, orele : 16 - 18,15 — 20,30 t Uci- 8 2 Rasul plătit ! Viitorii! (11 48 36), orele : § ; g 15 17 — 19 — 21 : Cel mai mare 0 g spectacol : Drumul Serii (14.10.37). g 8 orele : 15 — 17,45 — 20,30 ; Bale loba g g 'cinemascop) orele: 10 — 13,30 și 8 8 Babette pleacă la război, orele: 15 — § 5 17 — 19 — 21 ; Ferentari (23 17 50) . 2 8 Ultimul tren din Gun Hill , Cotroceni § 1 '13 62 56), orele : 15-17-19-21 g 0 g * 00 00 oo 00 00 eo 00 0 x* 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 part 8 1 Coppelia, ora 11 şi Carmen, ora 19,30: Teatrul de operă si g balet; Paganini, ora 8 10 si Sărutul Ciani- ° tei, ora 19,30: Tea* 8 trul de stat de ope- g retă (14.80.11); Ma- 8 g tineu poetic Eminescu, ora 10, Surîsul 8 8 costă un milion ora 15,30 şi Nora, ora 8 19,30 : Teatrul natioral „I. L. Caragia g 8 le“, sala Studio 8 (15.15.53); Nevestele g 2 vesele din Windsor, ora 10, Vizita 8 8 bătrînei doamne ora 15 și O scrisoare 8 8 pierdută, ora 20 , Teatrul national 8 8 „I. L. Caragiale“, sala Comedia 9. 8 (14.71.71) ; Peer Gynt, ora 10 și Cion cîrlia, ora 19,30 Teatrul ,,C. I. Notta-g g ra“, sala Magheru (15.93.02); Băieţii de- 8 g şeii, ora 16, Scandaloasa legătură din 8 8 tre d-nul Kettle şi d-na Moon ora 10,30 8 8 şi 20 , Teatrul „C. I. Nottara“, sala 1 8 Studio (15.93.02); Război şi pace, ora g 8 10, Comedia erorilor ora 15 şi Taina, g 5 ora 19,30 , Teatrul „Lucia Sturdza Birgolandra“, b-dul Schitu-Măgureanu 1 8 g.(14.60.60) ; Svejk în al doilea război 8 8 mondial, ora 10,30, Celebrul 702, ora 28 15,30 și Umbra ora 19,30 . Teatrul, de o comedie, str. Bălăceanu 2 (16.64.60) ; g . Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi 8 o oprită : Teatrul muncitoresc C.F.R. 8 g (18.04.85), ora 19,30 ; O felie de lună, J 8 ora 11 şi Ocolul pămîntului în 80 de .g 8 zile, ora 20; Teatrul pentru tineret şi o. ? copii, str. C. Miile nr. 12 (15.05.88) ; g g Misterul cizmei : Teatrul pentru tine- 8 g ret şi copii, sala pentru copii (str. Ge- 8 gneral Eremia Grigorescu 24, fost d- 8 8nema Vasile Alecsandri (12.85.56), ora 28 9,30 ; Matineu literar artistic 1111 8 şi Firul de aur ora 20 ; Teatrul a 2 evreiesc de stat (21.36.71) ; Re- 8 a vista la Alhambra: Teatrul satiric- r g muzical „C. Tănase“, sala Savoy 28(15.56.78), ora 20; Expoziţia de muzi- g- 8 că uşoară : Teatrul satiric-muzical ,,C. g 8 Tănase“, sala Victoria 147 (15.04.18), g Sora 20 ; Năzbîtiile lui Ţăndărică : Tea- 8 g tru! Ţăndărică (15 87.37), ora 11 : Ce- 8 gtatea de foc : Institutul de artă tea- 2 gtrală şi cinematografică „I. L. Gara -8 8grale“, str. 30 decembrie nr. 9 g 8(15.77.76), ora 20 ; Visuri îndrăzneţe : g § Ansamblul de cîntece și dansuri al 88 8 8 Aruisrtiuului vio v_.lui.cwc gC.C.S. (13 13 00), ora 20; Telegrame melodii: A T.M. (la sala Dalles), ora 17 ; Aventurile lui Don Quijotte în arenă : Circul de stat (11.01.12), orele 16 20. Programul televiziunii de la 1-? decembrie 1963 DUMINICA-1 DECEMBRIE 8.50 : Gimnastica de înviorare la domiciliu ; 9.00 : Emisiunea pentru copii şi tineretul şcolar ; Aşchiută... artist de circ ! Telejurnalul pionierilor ; 10.30 : REŢETA GOSPODINEI; 11.00: EMISIUNEA PENTRU SATE ; 14.15 : Transmisie de la Stadionul Republicii a întîlnirii de fotbal dintre echipele Dinamo-Bucureşti şi Ştiinţa Timişoara ; 18.00 : VARIETĂŢI. Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii Îşi dau concursul : Ionel Budişteanu, artist al poporului, Valentin Teodorian, artist emerit, Mauricius Vescan, Gigi Marga, Marina voica, Andriana Codreanu, Gică Petrescu, Constantin Drăghici Bebe Prisada, Horia Căciulescu, Nicu Constantin, Alexandru Luiescu, Mihai Ciucă Ilie Alecu, Maria Mitrache, Cristina Dan Nicolae Bunea şi alţii. Conducerea muzicală : Sile Dinicu. Coregrafia : Adriana Dumitrescu. Regia : Lucian Ionescu. 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 ; Partea a doua a emisiunii de varietăţi ; 20.30 ; Telemagazin ; 21.30 ; COMICI VESTIŢI AI ECRANULUI (IV) : In încheiere ; Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. LUNI 2 DECEMBRIE 19.00 : Jurnalul televiziunii ; 19.10 : Emisiunea de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari: „Din istoria mineritului" — transmisiune de la Muzeul tehnic ; 19.40: Revista spectacolelor ; 20.25 : O artă veche şi totuşi mereu nouă ; 20.45 : Recital vocal-instrumental susţinut de violonista Lola Bobescu şi violoncelistul Vladimir Orlov, artist emerit . 21.30 : Telesport. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. MARŢI 3 DECEMBRIE 18.30 : Universitatea tehnică la televiziune „Betonul precomprimat pe şantierele de construcţii“, de inginer Marcel Tannenbaum de la Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor ; 19.00: Jurnalul televiziunii ; 19.10 : Pentru pionieri şi şcolari : De la Cîmpulung la Bran...; 19 30: Transmisiune de la Teatrul „C I Nottara“; „Steaua polară", de Sergiu Fărcăşan. In pauze : Emisiunea de ştiinţă : Startul navelor mari, de It. colonel ing. Dumitru Andreescu , ŞAH . In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. 101 5 DECEMBRIE 19.00: Jurnalul televiziunii 19.10 : Căpitanul Val-Vîrtej şi taina vasului îngheţat (II) 19.45 ; Dintele de aur ; 21.25 ; Pe picior de plai ; meleaguri bănăţene. Motaj literar-muzica de prof. Tiberiu Alexadru ; In încheiere : Buletin de ştiri, bletin meteorologic. VINERI 6 DECEMBRIE 18.30 ; Universitatea tehnică la, televiziune : „Tubul electronic — dioda", de un Mircea Bubulac ; 19.00 : Jurnalul televiziinii ; 19.10 : Concert educativ pentru tinetul şcolar ; 20.00 : Săptămîna ; 21.00 Din cele mai iubite melodii. Scene şi ai din opere, îşi dau concursul : Iolanc Mărculescu, artistă emerită, Elena Patrich Ion Piso, Constantin Gabor ; în încheieri Buletin de ştiri, buletin meteonlogic. SIMBATA 7 DECEMBRIE 1900: Jurnalul televiziunii. 19.10 : Pentru copii : Cine ştie ? O emisiune vesel cu Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu Creionul şi guma — film ; 19.35 : In faţ hărţii ; 19.45 : Teatru în studio : „Un jo neobişnuit“, de Friedrich Dürrenmatt 21.25 . Muzică uşoară interpretată de solişti şi orchestra ansamblului artistic a Uniunii Tineretului Muncitor. Dirija George Grigoriu. In încheiere: Buletin , ştiri, sport, buletin meteorologic.