România Liberă, iulie 1965 (Anul 23, nr. 6441-6467)
1965-07-22 / nr. 6459
Proletari "din "toate ţările, uniţi-vă" mânia liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ mm (Ein de il mi congres ii nu cun WH Lucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvulescu. întîmpinat cu vii şi puternice aplauze, tovarăşul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. In continuarea şedinţei, tovarăşul Petre Borilă a prezentat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Comitetului Central al Partidului şi ai Comisiei centrale de revizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeţ, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekas Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ştefan, Mihai Nicolae, Militaru Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Roşu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunţat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina situaţia de partid, şi s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comisiei. In urma consultării cu delegaţi din toate regiunile ţării, tovarăşul Constantin Dăscălescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Galaţi, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarăşii : Guran Ion, Haş Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuţiilor au luat cuvintul tovarăşii Gheorghe Necu 1, delegat al organizaţiei regionale de partid Bucureşti, Ion Cetăţean III, delegat al organizaţiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, delegat al organizaţiei regionale de partid Mureş — Autonomă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Constantin Drăgan, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ilie Cîşu, delegat al organizaţiei regionale de partid Ploieşti, Virgil Cazacu, delegat al organizaţiei regionale de partid Iaşi. In cursul şedinţelor de dimineaţă au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez ; Dipa Nusantara Aidit, preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Indonezia ; Jeno Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare ; Armando Cossutta, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian ; Bohuslav Lastovicka, membru al Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace ; Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central a! Partidului celor ce muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania ; Max Reimann, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de după-amiază ale Congresului au fost conduse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. întîmpinat cu vii şi puternice aplauze a luat cuvintul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvintul tovarăşii Vasile Daju, delegat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Wilhelm Georg Wagner, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşov. In cursul şedinţelor de după-amiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Jeannette, Thorez Vermeersch, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez ; Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ; Maurice Camara, delegatul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscova ; Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revoluției Socialiste din Cuba, ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Română ; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A. ; Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania ; Kostas Kohannis, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia ; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie ; Friedl Furnberg, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria ; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia ; Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada ; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Central,al Partidului Comunist Portughez. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegaţiilor partidelor comuniste, muncitoreşti şi altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Aspect din sala Congresului Foto : AGERPRES Darul oferit de C C. al P.C.U.S. Congresului al IX lea al P.C.R. Miercuri, 21 iulie, conducătorul delegaţiei P.C.U.S., tovarăşul Leonid Brejnev, însoţit de membrii delegaţiei a predat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, darul oferit Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al PC.U.S. — o macnetă a monumentului închinat cuceritorilor cosmosului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit călduros pentru darul oferit. Au fost de faţă tovarăşii Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Moghioroş. (Agerpres). Anul XXIII nr. 64598 pagini 30 bani Joi 22 iulie 1965 Fabrica de polietilenă de la Brazi a intrat in funcţiune cu toată capacitatea PLOIEŞTI (Coresp. R. I.). Ieri, la Brazi a început să producă cea de-a 3-a linie tehnologică a fabricii de polietilenă. Odată cu aceasta, noua şi moderna fabrică a marelui combinat petrochimic a intrat în funcţiune cu întreaga capacitate. — Suntem fericiţi de a fi putut marca printr-una din zilele Congresului partidului o dată de seamă în tînăra istorie a combinatului nostru — ne spune inginerul şef TRAIAN VULPE. Am dorit din toată inima acest lucru. Termenul pentru punerea în producţie a ultimei linii tehnologice de la fabrica de polietilenă era 27 iulie. Prin eforturile comune ale constructorilor şi montorilor, ale colectivului de petrochimişti, acest termen a fost scurtat cu 6 zile. Resimţim mai puternic acum mîndria noastră de contemporani cu măreţul eveniment al Congresului, înscris cu litere de aur în istoria patriei noastre. In primele 3 zile ale desfăşurării lucrărilor sale am realizat cei mai înalţi indici de producţie de pînă acum, depăşind în media zilnică producţia planificată cu peste 10 tone polietilenă de cea mai înaltă calitate. La primele două linii tehnologice, intrate în producţie cu numai două luni în urmă,capacitatea proiectată a fost întrecută cu 20 la sută. Aceasta ne permite ca încă la această dată să putem raporta că am acoperit în întregime cantitatea de polietilenă necesară fabricilor prelucrătoare din țară pînă la sfîrșitul anului. Regiunea Bucureşti a terminat recoltatul griului Oamenii muncii de pe ogoarele celei mai mari regiuni agricole a ţării — Bucureşti — au terminat miercuri recoltarea griului de pe toate cele 537 000 hectare cultivate. Mai mult de 80 la sută din intreaga recoltă a fost treierată. Gospodăriile de stat şi cooperativele agricole au obţinut o producţie bună de grîu. G.A.S. din Cîmpia Bărăganului au realizat o producţie medie de 3 445 kg grîu la ha. De asemenea, numeroase cooperative agricole au obţinut recolte medii de 2 500-3 000 kg la hectare IMBOLD SPRE NOI REALIZĂRI O atmosferă entuziastă, insufleţitoare, domneşte în aceste zile care se vor înscrie cu litere de aur în istoria partidului şi a patriei. Urmărind cu puternică emoţie, cu neţărmurit interes, lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, oamenii muncii de toate profesiile, de toate naţionalităţile, işi manifestă bucuria, mîndria faţă de măreţele perspective ce sunt înfăţişate in faţa poporului prin Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi celelalte documente ce se dezbat la Congres. Ei cinstesc marele sfat al comuniştilor prin vrednice fapte de muncă, prin noi succese in producţie. Cîmp larg de activitate cercetării ştiinţifice Citind Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am fost profund impresionat înainte de toate de măreţele înfăptuiri ale poporului nostru în anii puterii populare, dar în special în anii sesenatului. Cu atît mai impresionante sînt direcţiile de dezvoltare ale ţării noastre în următorii cinci ani, aşa cum au fost prezentate în Raport. Experienţa trecutului ne arată că toate propunerile prezentate au cel mai înalt grad de probabilitate de a deveni realităţi. Ca dascăl şi cercetător pe titrmul ştiinţei, am luat cunoştinţă cu cea mai mare satisfacţie şi cu bucurie de măreţul plan de investiţii in institute de cercetare şi institute didactice. Sunt convins că această iniţiativă va fi deosebit de fructuoasă, sporind considerabil eficienţa investiţiilor industriale. Din raport rezultă că industria chimică va avea în țara noastră o importanță deosebită în viitorul cincinal, crescînd pînă în 1970 de circa 2,3 ori, cu un spor mediu anual impresionant de 18,5 la sută. Această dezvoltare a industriei chimice impune o creștere simultană sau chiar anticipată a cercetării chimice de toate tipurile. Dezvoltarea cercetării implică în viitor condiţii de lucru cu totul diferite şi mult superioare celor de pînă acum, prin construirea de noi institute, de laboratoare mai mari, mai bine utilate, prin antrenarea în munca de cercetare a unui număr sporit de cercetători şi mai bine pregătiţi. Cu bucurie constat că ideea orientării şi coordonării cercetării ştiinţifice se găseşte realizată în înfiinţarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. Una din sarcinile cele mai importante ale acestui Consiliu este de a trasa liniile de demarcaţie nu întotdeauna evidente între cercetarea fundamentală, cercetarea tehnologică şi activităţile diverse de perfecţionare industrială. De asemenea, Consiliul va avea să stabilească modurile de colaborare între diferitele forme de cercetare, ţinînd seama şi de specificul diferitelor discipline ştiinţifice, închei aceste scurte consideraţii inspirate de Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, conştient de marile probleme care se ridică în faţa cercetătorilor în chimie din ţara noastră, luîndu-mi angajamentul de a folosi toate forţele mele pentru promovarea înaltelor sarcini pe care le trasează partidul. Acad. prof. C. D. NENIŢESCU Perspective însufleţitoare Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al partidului face o analiză profundă a tuturor problemelor ce stau în faţa poporului nostru, acordînd din nou o deosebită atenţie cercetării ştiinţifice. Acest lucru l-am primit, alături de toţi cercetătorii ştiinţifici din ţara noastră cu deosebită satisfacţie intrucit în revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, în condiţiile transformării nemijlocite a ştiinţei in forţă de producţie şi a producţiei în aplicare tehnologică a ştiinţei, rolul cercetării ştiinţifice în ansamblul economiei creşte necontenit. Apreciez că înfiinţarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice va permite o mai bună coordonare a activităţii ştiinţifice, o concentrare a eforturilor spre principalele probleme de cercetare, fundamentale și aplicative, care să permită introducerea rapidă a progresului tehnic în toate ramurile economiei. Lucrătorilor Institutului de cercetări și proiectări pentru industria electrotehnică le revin sarcini deosebit de însemnate în vederea ridicării performanţelor maşinilor şi aparatelor electrice destinate controlului şi automatizării unor procese industriale, introducerii unor tehnologii perfecţionate în procesul de producţie şi elaborarea de proiecte pentru unităţile industriei electrotehnice ce vor lua fiinţă în anii noului cincinal. O importanţă deosebită vom acorda în perioada ce urmează elaborării unor materiale electroizolante cu performanţe superioare, unor noi tipuri de maşini şi aparate electrice, echipamente de redresare pentru curenţi intenşi, echipamente pentru reglarea tensiunii la hidrocentralele în aval de Bicaz, proiectului pentru Fabrica de aparataj de înaltă tensiune de la Craiova, şi altor probleme. Vom căuta prin toată priceperea şi elanul nostru de muncă să contribuim la ridicarea producţiei industriei electrotehnice, care, aşa cum rezultă din Raport, va realiza cel mai înalt ritm de dezvoltare din sectorul construcţiilor de maşini — 1n — i-— — A — 1— — • J . -te I— , A iS cicu liu iciiiii GC if x ctxxuxxxc Jo—va avea anual. Directivele celui de-al IX-lea Congres al P C.R constituie pentru colectivul institutului nostru un imbol pentru îmbunătăţirea activităţii de cercetare şi proiectare, pentru abordarea unor probleme ştiinţifice de valoare, care să ridice tot mai sus prestigiul ştiinţei româneşti. Prof. ing. ALEX. NICOLAU secretar ştiinţific al Institutului de cercetare și proiectare pentru industria electrotehnică Ca om şi ca profesor sunt profesoară la clasa a XI-a a unei şcoli medii noi, moderne, dintr-un cartier bucureştean, şi el nou — Balta Albă, in care altfel locuiesc. Ca om şi ca profesor am avut de nenumărate ori prilejul de a constata grija deosebită a partidului şi statului nostru faţă de şcoală, de cadrele didactice. Urmăresc cu viu interes lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român cu convingerea că acesta va deschide perspectivele unui vast şi însufleţitor program de construcţie socialistă, de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Am avut satisfacţia de a constata atenţia acordată în continuare de partid învăţămîntului, dezvoltării sale multilaterale. In Raportul C.C. al P.C.R, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se spune :■ „Şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie, va cuprinde în ţara noastră în următorii 5 ani aproape un sfert din populaţie“. A învăţa capă a Iti Editura politică a apărut: ION GHEORGHE MAURER : RAPORT ASUPRA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PRIVIND PLANUL DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NATIONALE PE PERIOADA 1966—1970 . CHIVU STOICA : RAPORT ASUPRA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PRIVIND PLANUL DE 10 ANI PENTRU DEZVOLTAREA ENERGETICII Lucrările au fost editate într-un tiraj de masă tă largi semnificaţii şi dimensiuni în lumina programului de dezvoltare a societăţii socialiste. Măsurile preconizate pentru satisfacerea necesităţilor de cadre cu o bogată şi temeinică pregătire sunt de o profundă însemnătate, în scopul dezvoltării bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele, în perioada 1966— 1970 va fi alocată suma de peste 3,5 miliarde lei. Cifra este mai mult decit grăitoare. In această perioadă se va trece la pregătirea condiţiilor pentru mărirea duratei învăţămîntului obligatoriu, în directă legătură cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi deci cu creşterea volumului de cunoştinţe ce trebuie însuşite de elevi. Invăţămîntul mediu va fi extins, ţinînd seama şi de diversitatea cerinţelor economiei naţionale. Incepînd cu noul an şcolar, se va extinde totodată gratuitatea manualelor şcolare şi la invăţămîntul mediu, ceea ce constituie un însemnat ajutor acordat elevilor şi familiilor acestora. Cadrelor didactice le revin sarcini de sporită importanţă în instruirea şi educarea tinerei generaţii. In calitate de profesor şi diriginte, alături de colegii mei, voi răspunde cu entuziasm misiunii de a creşte cadre tot mai bine pregătite. G. SFETCU profesoară la Şcoala medie nr. 39 Bucureşti Angajamentele au fost îndeplinite Alături de celelalte colective din fabrici, uzine, şantiere şi de pe ogoare, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii noastre au întîmpinat cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. cu realizări deosebite în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor ce ne-am propus. Am reuşit ca angajamentele luate să le transformăm în fapte, lucru ce ne-a permis să dăm în folosinţă 605 apartamente, să sporim productivitatea muncii cu 4,74 la sută şi să realizăm economii în valoare de 90 000 lei. In acest an, extinzînd folosirea mecanismelor şi a procedeelor industriale de lucru, colectivul nostru s-a angajat să-şi realizeze sarcinile de plan pînă la 20 decembrie predînd pînă la aceeaşi dată 50 de apartamente în plus. In acest fel, ne vom da şi noi contribuţia ca cele 24 000 apartamente cire sînt prevăzute a fi construite în cartierul „Drumul Taberii“ să fie date în folosinţă cit mai repede. Datorită eforturilor depuse de constructori, multe din aceste apartamente şi-au şi primit locatarii. Numai pe șantierul unde lucrez, microraionul 8 A, în întîmpinarea Congresului partidului am reuşit să dăm în folosinţă peste 180 de apartamente. Felul cum am muncit este oglindit de calificativul obţinut la recepţie , bine. După cum reiese din raportul Comitetului Central al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii va constitui şi pe viitor o preocupare de seamă a partidului nostru. In acest sens, se prevede ca în anii cincinalului să se construiască circa 300 000 apartamente. Deci şi sarcinile întreprinderii, noastre de Construcţii Montaj vor spori. Sunt convins că şi de această dată vom reuşi să facem faţă cu cinste noilor sarcini. TANASE MINCU maistru la întreprinderea de construcţii-montaj 3 TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a zilei Eliberării Poloniei , marea sărbătoare naţională a poporului polonez vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate polonez salutul nostru tovărăşesc şi felicitări cordiale. Poporul nostru se bucură din toată inima de succesele dobindite de oamenii muncii din R. P. Polonă sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in opera de construire a socialismului in patria lor liberă şi înfloritoare. Avem convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi de colaborare rodnică statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta continuu spre binele poporului român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii in lume. Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi dumneavoastră şi poporului frate polonez noi succese pe drumul înfloririi continue a Republicii Populare Polone prietene. NICOLAE CEAUŞESCU Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române