România Liberă, iulie 1965 (Anul 23, nr. 6441-6467)

1965-07-22 / nr. 6459

Proletari "din "toate ţările, uniţi-vă" mânia liberi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ mm (Ein de­ il mi congres ii nu cun WH Lucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvu­­lescu. întîmpinat cu vii şi puternice a­­plauze, tovarăşul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Co­munist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de a­­plauze puternice. In continuarea şedinţei, tovarăşul Petre Borilă a prezentat Congresu­lui propunerea de a se alege comi­sia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Comi­tetului Central al Partidului şi ai Comisiei centrale de revizie. Con­gresul a aprobat în unanimitate co­misia alcătuită din tovarăşii : Ni­­colae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Ilie Verdeţ, Bayerle Iosif, Ber­­ghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dă­­nălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekas Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ştefan, Mihai Nico­­lae, Militaru Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Ro­şu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunţat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina si­tuaţia de partid, şi s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comisiei. In urma consultării cu delegaţi din toate regiunile ţării, tovarăşul Con­stantin Dăscălescu, delegat al orga­nizaţiei regionale de partid Galaţi, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarăşii : Guran Ion, Haş Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuţiilor au luat cuvintul tovarăşii Gheorghe Necu­ 1, delegat al organizaţiei regionale de partid Bucureşti, Ion Cetăţean III, delegat al organizaţiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, dele­gat al organizaţiei regionale de partid Mureş — Autonomă Maghia­ră, Ilie Murgulescu, delegat al or­ganizaţiei regionale de partid Olte­nia, Constantin Drăgan, delegat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Ilie Cîşu, delegat al or­ganizaţiei regionale de partid Plo­ieşti, Virgil Cazacu, delegat al or­ganizaţiei regionale de partid Iaşi. In cursul şedinţelor de dimineaţă au rostit cuvîntări de salut tovară­şii Zenon Kliszko, membru al Bi­roului Politic, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Muncito­resc Unit Polonez ; Dipa Nusantara Aidit, preşedintele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din In­donezia ; Jeno Fock, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Ungare ; Armando Cossut­­ta, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian ; Bohuslav Lasto­­vicka, membru al Prezidiului Comi­tetului Central al Partidului Co­munist din Cehoslovacia, preşedin­tele Adunării Naţionale a Republi­cii Socialiste Cehoslovace ; Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, se­cretar al Comitetului Central a! Partidului celor ce muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Pre­zidiului mesajul adresat Congresu­lui al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncii din Albania ; Max Reimann, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvîntările de salut ale conducă­torilor delegaţiilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti au fost subli­niate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările şedinţelor de după-amia­­ză ale Congresului au fost conduse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumi­tru Coliu. întîmpinat cu vii şi puternice a­­plauze a luat cuvintul tovarăşul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvintul tovarăşii Vasile Daju, de­legat al organizaţiei regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, de­legat al organizaţiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, delegat al organizaţiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, delegat al organizaţiei regionale de partid Ol­tenia, Ion Turcu, delegat al organi­zaţiei orăşeneşti de­­ partid Bucu­reşti, Wilhelm Georg Wagner, dele­gat al organizaţiei regionale de partid Braşov. In cursul şedinţelor de după-a­­miază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Jeannette, Thorez Ver­­meersch, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Francez ; Damdin­­javin Maidar, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Popu­lare Mongole ; Maurice Camara, de­legatul Partidului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Moscova ; Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revo­luției Socialiste din Cuba, ambasa­dorul Republicii Cuba în Republica Populară Română ; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A. ; Antonio Mije, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania ; Kostas Koh­annis, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia ; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Bri­­tanie ; Friedl Furnberg, membru al Biroului Politic şi secretar al Com­i­tetului Central al Partidului Comu­nist din Austria ; Jean Terive, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist din Belgia ; Bruce Magnuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada ; Manuel Rodrigues da Sil­va, membru al Secretariatului Co­mitetului Central,al Partidului Co­munist Portughez. Cuvîntările de salut ale conducă­torilor delegaţiilor partidelor comu­niste, muncitoreşti şi altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Congres. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Aspect din sala Congresului Foto : AGERPRES Darul oferit de C C. al P.C.U.S. Congresului al IX lea al P.C.R. Miercuri, 21 iulie, conducătorul de­legaţiei P.C.U.S., tovarăşul Leonid Brejnev, însoţit de membrii delega­ţiei a predat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, darul oferit Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al P­C.U.S. — o macnetă a monumen­tului închinat cuceritorilor cosmosu­lui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit călduros pentru darul ofe­rit. Au fost de faţă tovarăşii Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alex­andru Bîrlădeanu, Alexandru Mo­­ghioroş. (Agerpres). Anul XXIII nr. 6459­­­8 pagini 30 bani Joi 22 iulie 1965 Fabrica de polietilenă de la Brazi a intrat in funcţiune cu toată capacitatea PLOIEŞTI (Coresp. R. I.).­­ Ieri, la Brazi a început să producă cea de-a 3-a linie tehnologică a fabricii de polietilenă. Odată cu aceasta, noua şi moderna fabrică a marelui combinat petrochimic a intrat în funcţiune cu întreaga ca­pacitate. — Suntem­ fericiţi de a fi putut marca printr-una din zilele Congre­sului partidului o dată de seamă în tînăra istorie a combinatului nostru — ne spune inginerul şef TRAIAN VULPE. Am dorit din toată inima acest lucru. Termenul pentru punerea în producţie a ultimei linii tehno­logice de la fabrica de polietilenă era 27 iulie. Prin eforturile comune ale constructorilor şi montorilor, ale colectivului de petrochimişti, acest termen a fost scurtat cu 6 zile. Resimţim mai puternic acum mîndria noastră de contemporani cu măreţul eveniment al Congresului, înscris cu litere de aur în istoria patriei noastre. In primele 3 zile ale desfăşurării lucrărilor sale am realizat cei mai înalţi indici de producţie de pînă acum, depă­şind în media zilnică producţia planificată cu peste 10 tone polietilenă de cea mai înaltă calitate. La primele două linii tehnologice, intrate în producţie cu numai două luni în urmă,­capacitatea proiectată a fost întrecută cu 20 la sută. Aceasta ne permite ca încă la această dată să putem raporta că am aco­perit în întregime cantitatea de polietilenă necesară fabricilor prelucră­toare din țară pînă la sfîrșitul anului. Regiunea Bucureşti a terminat recoltatul griului Oamenii muncii de pe ogoarele ce­lei mai mari regiuni agricole a ţării — Bucureşti — au terminat miercuri recoltarea griului de pe toate cele 537 000 hectare cultivate. Mai mult de 80 la sută din intreaga recoltă a fost treierată. Gospodăriile de stat şi cooperative­le agricole au obţinut o producţie bună de grîu. G.A.S. din Cîmpia Bă­răganului au realizat o producţie me­die de 3 445 kg grîu la ha. De aseme­nea, numeroase cooperative agricole au obţinut recolte medii de 2 500-3 000 kg la hectare I­MBOLD S­PRE NOI REALIZĂRI O atmosferă entuziastă, insufleţitoare, domneşte în aceste zile care se vor înscrie cu litere de aur în istoria partidului şi a patriei. Urmărind cu puter­nică emoţie, cu neţărmurit interes, lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân, oamenii muncii de toate profesiile, de toate naţionalităţile, işi manifestă bucuria, mîndria faţă de măreţele perspective ce sunt înfăţişate in faţa po­porului prin Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi celelalte documente ce se dezbat la Congres. Ei cinstesc marele sfat al comuniştilor prin vrednice fapte de muncă, prin noi succese in producţie. Cîmp larg de activitate cercetării ştiinţifice Citind Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am fost profund impre­sionat înainte de toate de măreţele înfăptuiri ale poporului nostru în anii puterii populare, dar în special în anii sesenatului. Cu atît mai im­presionante sînt direcţiile de dez­voltare ale ţării noastre în următo­rii cinci ani, aşa cum au fost pre­zentate în Raport. Experienţa tre­cutului ne arată că toate propunerile prezentate au cel mai înalt grad de probabilitate de a deveni realităţi. Ca dascăl şi cercetător pe titrmul ştiinţei, am luat cunoştinţă cu cea mai mare satisfacţie şi cu bucurie de măreţul plan de investiţii in in­stitute de cercetare şi institute di­dactice. Sunt convins că această ini­ţiativă va fi deosebit de fructuoasă, sporind considerabil eficienţa inves­tiţiilor industriale. Din raport rezultă că industria chimică va avea în țara noastră o importanță deosebită în viitorul cincinal, crescînd pînă în 1970 de circa 2,3 ori, cu un spor mediu a­­nual impresionant de 18,5 la sută. Această dezvoltare a industriei chi­mice impune o creștere simultană sau chiar anticipată a cercetării chimice de toate tipurile. Dezvoltarea cercetării implică în viitor condiţii de lucru cu totul di­ferite şi mult superioare celor de pînă acum, prin construirea de noi institute, de laboratoare mai mari, mai bine utilate, prin antrenarea în munca de cercetare a unui număr sporit de cercetători şi mai bine pregătiţi. Cu bucurie constat că ideea orien­tării şi coordonării cercetării ştiin­ţifice se găseşte realizată în înfiin­ţarea Consiliului Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice. Una din sarcinile cele mai importante ale acestui Consiliu este de a trasa liniile de demarcaţie nu întotdeauna eviden­te între cercetarea fundamentală, cercetarea tehnologică şi activităţi­le diverse de perfecţionare indus­trială. De asemenea, Consiliul va avea să stabilească modurile de co­laborare între diferitele forme de cercetare, ţinînd seama şi de speci­ficul diferitelor discipline ştiinţifice, închei aceste scurte consideraţii inspirate de Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la al IX-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, conştient de marile pro­bleme care se ridică în faţa cercetă­torilor în chimie din ţara noastră, luîndu-mi angajamentul de a folosi toate forţele mele pentru promova­rea înaltelor sarcini pe care le tra­sează partidul. Acad. prof. C. D. NENIŢESCU Perspective însufleţitoare Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al partidu­lui face o analiză profundă a tuturor problemelor ce stau în faţa poporu­lui nostru, acordînd din nou o deo­sebită atenţie cercetării ştiinţifice. Acest lucru l-am primit, alături de toţi cercetătorii ştiinţifici din ţara noastră cu deosebită satisfacţie in­­trucit în revoluţia tehnico-ştiinţifi­­că contemporană, în condiţiile trans­formării nemijlocite a ştiinţei in forţă de producţie şi a producţiei în aplicare tehnologică a ştiinţei, ro­lul cercetării ştiinţifice în ansam­blul economiei creşte necontenit. Apreciez că înfiinţarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice va permite o mai bună coordonare a activităţii ştiinţifice, o concentrare a eforturilor spre principalele pro­bleme de cercetare, fundamentale și aplicative, care să permită introdu­cerea rapidă a progresului tehnic în toate ramurile economiei. Lucrătorilor Institutului de cer­cetări și proiectări pentru indus­tria electrotehnică le revin sarcini deosebit de însem­nate în vederea ridicării performanţelor maşinilor şi aparatelor electrice destinate con­trolului şi automatizării unor pro­cese industriale, introducerii unor tehnologii perfecţionate în procesul de producţie şi elaborarea de pro­iecte pentru unităţile industriei e­­lectrotehnice ce vor lua fiinţă în anii noului cincinal. O importanţă deosebită vom acor­da în perioada ce urmează elaboră­rii unor materiale electroizolante cu performanţe superioare, unor noi tipuri de maşini şi aparate electrice, echipamente de redresare pentru curenţi intenşi, echipamente pentru reglarea tensiunii la hidrocentrale­le în aval de Bicaz, proiectului pen­tru Fabrica de aparataj de înaltă tensiune de la Craiova, şi altor pro­bleme. Vom căuta prin toată price­perea şi elanul nostru de muncă să contribuim la ridicarea producţiei industriei electrotehnice, care, aşa cum rezultă din Raport, va realiza cel mai înalt ritm de dezvoltare din sectorul construcţiilor de maşini — 1n — i-— — A — 1— — • J . -te I— , A iS cicu liu iciiiii GC if x ctxxuxxxc J­o—va avea anual. Directivele celui de-al IX-lea Congres al P C.R constituie pen­tru colectivul institutului nostru un imbol pentru îmbunătăţirea activi­tăţii de cercetare şi proiectare, pen­tru abordarea unor probleme ştiin­ţifice de valoare, care să ridice tot mai sus prestigiul ştiinţei româneşti. Prof. ing. ALEX. NICOLAU secretar ştiinţific al Institutului de cercetare și proiectare pentru industria electrotehnică Ca om şi ca profesor sunt profesoară la clasa a XI-a a unei şcoli medii noi, moderne, din­­tr-un cartier bucureştean, şi el nou — Balta Albă, in care altfel locu­iesc. Ca om şi ca profesor am avut de nenumărate ori prilejul de a constata grija deosebită a partidu­lui şi statului nostru faţă de şcoală, de cadrele didactice. Urmăresc cu viu interes lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român cu convingerea că acesta va deschide perspectivele unui vast şi însufleţitor program de construcţie­ socialistă, de ridicare a nivelului de trai material şi cul­tural al oamenilor muncii. Am avut satisfacţia de a constata atenţia a­­cordată în continuare de partid în­­văţămîntului, dezvoltării sale mul­tilaterale. In Raportul C.C. al P.C.R, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se spune :■ „Şcoala, prin­cipalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie, va cuprinde în ţara noas­tră în următorii 5 ani aproape un sfert din populaţie“. A învăţa capă­ a Iti Editura politică a apărut: ION GHEORGHE MAURER : RAPORT ASUPRA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PRIVIND PLANUL DE DEZVOLTARE A ECONO­MIEI NATIONALE PE PERIOADA 1966—1970 . CHIVU STOICA : RAPORT ASUPRA DIRECTIVELOR CONGRESULUI AL IX-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PRIVIND PLANUL DE 10 ANI PENTRU DEZVOLTAREA ENERGETICII Lucrările au fost editate într-un tiraj de masă tă largi semnificaţii şi dimensiuni în lumina programului de dezvoltare a societăţii socialiste. Măsurile pre­conizate pentru satisfacerea necesi­tăţilor de cadre cu o bogată şi te­meinică pregătire sunt de o profun­dă însemnătate, în scopul dezvoltă­rii bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele, în perioada 1966— 1970 va fi alocată suma de peste 3,5 miliarde lei. Cifra este mai mult decit grăitoare. In această perioadă se va trece la pregătirea condiţiilor pentru mărirea duratei învăţămîn­tului obligatoriu, în directă legătu­ră cu dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi deci cu creşterea volumului de cunoştinţe ce trebuie însuşite de e­­levi. Invăţămîntul mediu va fi ex­tins, ţinînd seama şi de diversitatea cerinţelor economiei naţionale. In­­cepînd cu noul an şcolar, se va ex­tinde totodată gratuitatea manuale­lor şcolare şi la invăţămîntul me­diu, ceea ce constituie un însemnat ajutor acordat elevilor şi familiilor acestora. Cadrelor didactice le revin sarcini de sporită importanţă în instruirea şi educarea tinerei generaţii. In ca­litate de profesor şi diriginte, ală­turi de colegii mei, voi răspunde cu entuziasm misiunii de a creşte ca­dre tot mai bine pregătite. G. SFETCU profesoară la Şcoala medie nr. 39 Bucureşti Angajamentele au fost îndeplinite Alături de celelalte colective din fabrici, uzine, şantiere şi de pe ogoa­re, muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii întreprinderii noastre au întîmpi­nat cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. cu realizări deosebite în în­deplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor ce ne-am propus. Am reuşit ca angajamentele luate să le transformăm în fapte, lucru ce ne-a permis să dăm în folosinţă 605 apartamente,­ să sporim productivi­tatea muncii cu 4,74 la sută şi să realizăm economii în valoare de 90 000 lei. In acest an, extinzînd fo­losirea mecanismelor şi a procedee­lor industriale de lucru, colectivul nostru s-a angajat să-şi realizeze sarcinile de plan pînă la 20 decem­brie predînd pînă la aceeaşi dată 50 de apartamente în plus. In acest fel, ne vom da şi noi contribu­ţia ca cele 24 000 apartamente cire sînt prevăzute a fi construite în cartierul „Drumul Taberii“ să fie date în folosinţă cit mai repede. Da­torită eforturilor depuse de cons­tructori, multe din aceste aparta­mente şi-au şi primit locatarii. Nu­mai pe șantierul unde lucrez, micro­­raionul 8 A, în întîmpinarea Con­gresului partidului am reuşit să dăm în folosinţă peste 180 de apar­tamente. Felul cum am muncit este oglindit de calificativul obţinut la recepţie , bine. După cum reiese din raportul Comitetului Central al P.C.R. pre­zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii va constitui şi pe viitor o preocupare de seamă a partidului nostru. In acest sens, se prevede ca în anii cincinalului să se construias­că circa 300 000 apartamente. Deci şi sarcinile întreprinderii, noastre de Construcţii Montaj vor spori. Sunt convins că şi de această dată vom reuşi să facem faţă cu cinste noilor sarcini. TANASE MINCU maistru la întreprinderea de construcţii-montaj 3 TELEGRAMA Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XXI-a aniversări a zilei Eliberării Poloniei , marea sărbătoare naţională a poporului polonez vă transmitem dumnea­voastră şi prin dumneavoastră poporului frate polonez salutul nostru tovă­răşesc şi felicitări cordiale. Poporul nostru se bucură din toată inima de succesele dobindite de oamenii muncii din R. P. Polonă sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, in opera de construire a socialismului in patria lor liberă şi înfloritoare. Avem convingerea că relaţiile de prietenie trainică şi de colaborare rodnică statornicite între ţările noastre socialiste se vor dezvolta continuu spre binele poporului român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii in lume. Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi dumneavoastră şi poporului frate polonez noi succese pe drumul înfloririi continue a Republicii Popu­lare Polone prietene. NICOLAE CEAUŞESCU Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române

Next