România Liberă, noiembrie 1965 (Anul 23, nr. 6546-6570)
1965-11-02 / nr. 6546
„România liberă“ nr. 6546 sf film - pag.27-a SPORT Victoria Rapidului si iaca ceva.•• Rapid s-a prezentat duminică în faţa spectatorilor bucureşteni cu şapte din cei opt jucători care au fost şi ei părtaşi la eşecul suferit de naţionala noastră la Ankara, cu numai o săptămînă în urmă. Primirea la intrarea pe stadion nu a fost festivă, aşa cum se obişnuise să fie primită echipa giuleşteană, ci dimpotrivă jucătorii au trebuit să suporte dezaprobarea celor care altădată i-au purtat pe braţe. A fost un moment greu pentru această echipă, al cărui efect avea să se vadă cu prisosinţă în primele minute de joc. Au fost acele minute de început în care liderii, striviţi parcă de greaua povară ce apăsa asupra lor, se străduiau în zadar să-şi atragă din nou simpatia asistenţei. Spectatorii au manifestat însă multe rezerve faţă de aceste eforturi, rezerve prelungite pînă în momentul cînd Ion Ionescu a marcat primul din cele două goluri cu care echipa sa a cîştigat unul din cele mai importante meciuri ale campionatului. Aplauzele au fost din nou de partea Rapidului şi ele veneau să răsplătească echipa care, cu adevărat, a fost mai bună în această partidă. Aşadar Rapid domină în continuare campionatul ţării, jocul său încîntă ochiul spectatorului în anumite momente dar aceeaşi echipă este complet anulată de un adversar modest, aşa cum a fost naţionala Turciei la Ankara. Dacă Rapid este la ora actuală cea mai reprezentativă formaţie a fotbalului nostru şi totuşi la Ankara, nu a reuşit să facă nimic din ceea ce, obişnuit şi cu dezinvoltură realizează acasă, în compania echipelor noastre de club, considerăm că este momentul să ne întrebăm dacă nu cumva concepţia de joc, orientarea de ansamblu a fotbalului nostru e greşită şi de la bun început falimentară în confruntările internaţionale. Indiscutabil „jongleriile" lui Dumitriu, ca să ne referim cu totul întîmplător însă numai la el, sînt plăcute. Dar în meciurile de peste hotare nimeni nu te lasă să le faci, nimeni nu este dispus să te privească liniştit cum îţi balansezi piciorul deasupra mingii în stingă şi în dreapta. Şi atunci pe bună dreptate se ridică întrebarea dacă o asemenea manieră de joc este în măsură să împingă fotbalul nostru înainte, să-l impună pe plan internaţional. Ultimul joc al echipei noastre naţionale ne-a arătat clar că, cu un asemenea joc nu putem emite pretenţii. Fără îndoială forul de specialitate nu poate impune stilul de joc uneia sau alteia dintre echipe. Fiecare antrenor în parte şi-l brodează pe calităţile individuale ale jucătorilor de care dispune. Federaţia trebuie însă să grupeze în echipa naţională acei jucători care întrunesc cele mai multe calităţi pentru o confruntare internaţională şi aceste calităţi trebuie apreciate pornindu-se în primul rînd de la o analiză amplă a adversarului ce urmează să fie întîlnit. Revenind acum la etapa de duminică mai consemnăm amănuntul că pentru prima oară de la începutul campionatului echipele gazdă au reuşit să termine învingătoare in şase din cele şapte partide disputate, aşa cum se poate vedea din lectura rezultatelor tehnice,: Petrolul-U.T.A. 4—1 ; Farul-Ştiinţa Cluj 1—0 ; Crişul- Siderurgistul 4—0 ; C.S.M.S.Steagul roşu 3—0 ; Ştiinţa Timişoara-Dinamo Piteşti 1—0 ; Rapid-Steaua 2—0; Ştiinţa Craiova-Dinamo Bucureşti 0—0. I. BOCIOACA însemnări După terminarea meciului Nu este pentru prima oară cind aducem în discuţie preocuparea T.B.-ului pentru transportul cetăţenilor spre stadioane. O măsură foarte mult apreciată de spectatori este aceea a înfiinţării unor curse speciale în ziua meciurilor care asigură o călătorie civilizată şi rapidă pînă la stadionul „23 August" Nu acelaşi lucru se întîmplă şi după terminarea meciurilor de fotbal. Duminică de pildă, primul troleibuz a sosit in staţia de la stadion după o oră de la terminarea partidei dintre Rapid şi Steaua. Se pare că pentru a evita... degradarea troleibuzelor printr o supraîncărcare, circulaţia acestora este sistată cu desăvârşire. Dar chiar dacă ar fi aşa, de ce I.T.B.-ul nu compensează lipsa de troleibuze prin înfiinţarea unor curse de autobuze, aşa cum procedează la ducerea spre stadion. Ar scuti pe cetăţeni să-şi piardă cel puţin o oră in aşteptarea unui mijloc de transport cu care să ajungă acasă sau să facă drumul de la stadion pînă în centrul oraşului pe jos. Se pare că cei de la I.T.B. au „Interes“ să se ducă mai puţini spectatori la stadioane. Dacă s-ar gîndî măcar la rentabilitatea întreprinderii lor şi tot ar acţiona altfel. mmm Fază din meciul Rapid — Steaua ȘTIRI • Astăzi de dimineaţă a părăsit capitala, îndreptindu-se spre Istanbul, campioana ţării noastre de baschet Dinamo București, care joi în cadrul primului tur al Cupei Campionilor europeni la baschet va întîlni campioana Turciei Fenerbahçe Sport Istanbul. • Pe stadionul olimpic din Roma, în meci retur pentru preliminariile campionatului mondial de fotbal, echipa Italiei a învins cu 6—1 (2—0) selecționata Poloniei. Succese ale sportivilor români LUPTE. — In cadrul turneului international de lupte de la Leipzig (R. D. Germană) sportivii români , Martinescu (greco-romane) şi St. Stîngu (libere) au cucerit medaliile de aur la categoria grea. GIMNASTICĂ. _ Întîlnirea internaţională de gimnastică dintre reprezentativele feminine de tineret ale României și R.D. Germane desfășurată la Schwerin (R.D. Germană), a revenit echipei române cu scorul de 183,65 —■ 182.25 puncte. TENIS DE MASĂ. — Tînărul jucător român Dorin Giurgiucă a repurtat un frumos succes în cadrul campionatelor internaţionale ale Ungariei, cîştigind proba de simplu băieţi. ATLETISM - în cadrul unui concurs atletic desfăşurat pe stadionul Tineretului din Capitală, tînărul sportiv Gheorghe Costache a stabilit un nou record mondial de juniori la aruncarea ciocanului (6 kg) cu performanta de 71,52 m. Vechiul record era de 70,79 m. CURIER TURISTIC La sfîrşîtul acestei săptămîni programele organizate pentru iubitorii drumeţiei de către agenţiile turistice din ţară oferă următoarele excursii: BUCUREŞTI : Vizitarea cabanelor din Bucegi (plecarea cu trenul, sîmbătă orele 16,30). Cu autocarele se va putea pleca în aceeaşi zi, la orele 14, în excursiile spre Poiana Braşov, Tuşnad, Brăila — Galaţi, precum şi în circuitul Valea Oltului — Valea Prahovei şi pe itinerarul Piriul Rece-Bran Duminică dimineaţa la ora 6:30 vor porni autocarele care urmează să transporte pe turişti la Curtea de Argeş, Poiana Braşov şi Ostrov în excursii de cite o zi. BAIA MARE: Pentru zilele de 6 şi 7 noiembrie se organizează, excursii la Porţile de Fier, Ada-Kaleh, Timişoara şi Cluj. CONSTANŢA: Traseele ce vor fi abordate sunt : Bucureşti (o zi cu autocarele) şi Valea Prahovei (două zile cu autocarele). IAŞI : Se vor organiza excursii pe traseele: Suceava-Radăuţi, Putna, Suceviţa-Gura Humorului; Lacul Roşu , Suceava-Vatra Dornei ■ Bucureşti , Bîrnova. ORADEA : Vor putea fi vizitate Clujul şi Timişoara şi se va putea merge la cabana Vadul Crişului. Excursiile se vor face cu trenul în ziua de 7 noiembrie. PLOIEŞTI: Cu autocarele vor fi vizitate Valea Oltului, Bicazul, Hidrocentrala Gheorghe Gheorghiu-Dej de pe Argeş, Poiana Braşov. De asemenea se va desfăşura circuitul în nordul Moldovei. Cu trenul excursiile ce se vor face au în itinerar localităţile Bucureşti, Sinaia, Buşteni, Predeal, Braşov, precum şi Muzeul de la Doftana. SIBIU: Localităţile ce figurează în programul excursiilor sunt Cluj şi Sinaia. Totodată, se mai organizează o excursie Argeş-Bran, alta la Poiana Braşov şi o a treia la Sarmisegetuza. TIMIŞOARA: Traseele excursiilor de două zile (la 6 şi 7 noiembrie) cuprind oraşele: Cluj — cu autocarul, şi Oradea — Tîrgu-Mureş — Deva, cu trenul, precum şi Băile Herculane, Turnu Severin, Cazane, Ada-Kaleh — excursie de 2 zile cu autocarele. Se mai organizează excursii în grup și individuale la complexele turistice Semenic și Muntele Mic. LOTIZAREA IN FERME - O ACŢIUNE CU RODNICĂ EFICIENTĂ 1 (Urmare din pag. 1-a vacilor, producţia în fermă a crescut de la an la an. De la nivelul de 1 630 litri de lapte obţinute de la o vacă furajată în 1962, producţia medie a crescut la 2 200 litri în 1963 şi a ajuns la 2 807 litri in 1964. In anul acesta, cooperativa agricolă din Luna a obţinut, numai pînă la 1 octombrie, peste CARNET CU Secvenţe noi, doleanţe vechi Ca şi presă imprimată, presa vorbită şi văzută, în cazul nostru televiziunea, este menită să capete în fiecare zi o altă înfăţişare, criteriul noutăţii constituind una din principalele sale condiţii de existenţă şi o justificare a acestei existenţe. Dar dacă cititorul sau telespectatorul poate accepta, ba chiar pretinde, cu totul îndreptăţit, să i se dea numai lucruri proaspete, care să-l instruiască, să-i satisfacă exigenţele artistice şi să-l informeze complet şi prompt, ar fi absurd să cerem, invocînd criteriul noutăţii absolute, o perpetuă „schimbare la faţă“ în materie de genuri şi modalităţi de prezentare. Ce s-ar întîmplă bunăoară, dacă cititorul de ziar ar afla intr-o zi rubrica internaţională la pagina a doua, pentru ca în ziua următoare s-o găsească la a treia şi aşa mai departe ? O anume fixitate în compartimentarea rubricilor, fie că e vorba de rubrici împărţite în „coloane“ sau în „secvenţe" nu acuză rutina sau anchilozarea, ci dimpotrivă, constituie un indiciu de bună gospodărire şi implicit de respect faţă de cei cărora te adresezi. Cu unele derogări incidentale de la acest principiu Televiziunea şi-a obişnuit spectatorii cu o distribuire constantă a rubricilor pe zile şi săptămîni. Ştim, bunăoară, că miercurea e „zi de teatru“, că şi rabata avem Teleenciclopedia, duminică dimineaţa „Reţeta gospodinei“ şi emisiunea pentru sate şi aşa mai departe. Acestor „secvenţe“ tradiţionale li s-au adăugat în ultimul timp alte citeva noi, consacrate actualităţii teatrale, plastice, cinematografice, care tind să se permanentizeze. „Premiera" ultimei dintre ele a avut loc chiar săptămîna trecută, avînd darul să ni se recomande în bună măsură telegenică, prin varietate şi abundenţă de specii, de la interviu la cronică, de la reportaj la mostra de film. Totuşi, in legătură cu compartimentarea actualelor rubrici se ridică, credem, o problemă. Aşa cum sunt ele concepute acum şi mai ales cum sunt distribuite în timp, răspund într-o prea mică măsură necesităţilor informării operative, nereuşind să constituie un complet „ghid al spectatorului“, respectiv cititorului, cînd este vorba de vitrina cu cărţi, ci mai mult o „antologie“ a fenomenului cultural. Poate că ar fi mai bune dacă în locul unei emisiuni lunare de o oră am avea emisiuni săptămînale de un sfert de oră, douăzeci de minute consacrate fiecărei dintre aceste rubrici. S-ar putea cîștiga timp — la emisiunea de teatru, de pildă, dar nu numai la ea — comprimînd secvențele filmate, deseori foarte lungi, reluind două sau chiar trei momente din spectacol, ceea ce uneori, în loc să-l îndemne pe spectator să meargă sigur la teatru, îi poate crea impresia că nu mai are nimic de văzut. Aşişderea şi cu emisiunile cinematografice sau cu cele literare, în care pregătirea unor lungi şi complicate ecranizări — utile şi interesante in principiu dar inadecvate unei „vitrine" chemate să aibă o mai amplă capacitate de cuprindere a fenomenului editorial şi în orice caz să ţină pasul cu librăria. Fireşte, este vorba, în toate aceste cazuri, de găsirea unor modalităţi proprii, specifice, care să nu fie nici simpla „cronică“ citită, nici publicitatea facilă şi superficială. Deplasînd discuţia în alt domeniu, dar menţinîndu-ne PE MICUL ECRAN în limitele problemei de principiu, mă gîndesc că acelaşi lucru s-ar putea spune despre „Pentru noi, femeile“. Săptămîna aceasta, deşi încărcată cu multe ,,specialităţi", emisiunea de joi n-a reuşit să le cuprindă integral, amînînd citeva. Pe de altă parte, cred că în unele emisiuni la „Reţeta gospodinei“ se cam „trage de timp“, cum ar zice iubitorii de fotbal, şi un efort de conciziune ar putea aduce fără a păgubi cu ceva prelegerea de artă culinară, un cîştig de minute preţioase, capabile să fie afectate modei, sfaturilor practice sau cursului de croitorie. Din programul săptămînii trecute, rememorat in ordine cronologică, am privit cu plăcere „Seara de muzică preclasică“, care aducea în atenţia noastră o epocă mai puţin reprezentată în programele micului ecran, beneficiind însă de admiratorii ei fervenţi. Această „seară“ venea după o incursiune în spaţiu geografic, prin mijlocirea cărţilor poştale, incursiune ,,torpilată“ de un telefon buclucaş, menit să pună, oarecum, în umbră autoritatea colecţionarului nostru, cele 4 000 de ilustrate ale acestuia faţă de 140 000 posibile într-o altă colecţie apărînd ca doi suliveri printre uriaşi şi printre pitici. Să fi fost oare telefonul cu pricina o simplă glumă ? O foarte reuşită emisiune pentru copii, cum nu au fost prea multe în ultima vreme, ni l-a evocat pe Barbu Delavrancea cu concursul fiicei acestuia, arhitecta Harietta Delavrancea şi a exponatelor de la Muzeul Naţionalului. Sîmbătă seara am văzut o premieră pe peliculă aparţinînd Televiziunii, „Cine rîde la urmă“ (regia Valeriu Lázáron) care a ştiut să folosească cu ingeniozitate calităţile mu- zical-artistice ale unor protagonişti ai muzicii, scenei şi dansului. Gîndindu-ne la „Omul din umbră la soare“ şi la alte pelicule filmate şi ele pe litoral, am avut totuşi senzaţia de repetiţie, inovaţiile aplaudate cîndva transformîndu-se astăzi, ici-colo, în clişee şi locuri comune. Duminică, după un film inadecvat orei de transmisie, dacă ne gîndim că în alte seri la aceeaşi vreme copii stau de vorbă cu Aşchiuţă şi o ascultă pe Cristina şi că nici alaltăieri seara n-ar avea motive să se culce mai devreme, am văzut o piesă bine interpretată „Din nou întîlnire cu tinereţea“ de A. Arbuzov şi am ascultat un program de muzică instrumentală cu Richard Oşaniţchi, de astă dată cam prea „ermetic,“ deşi tot în spiritul bunelor „căutări“. BORIS BU2ILA Şcoala învăţătorului (Urmare din pag. 1) dori să urmeze institutele superioare de învăţămînt vor avea nevoie de limba latină la facultăţile de filologie, medicină, drept, farmacie şi biologie. Dintre limbile moderne, ar fi bine să se predea una la alegere, cite trei ore pe săptă BREVIAR AL 300-LEA CINEMATOGRAF SĂTESC. Cineficarea completă a regiunii Braşov constituie o preocupare de seamă a sfatului popular şi a întreprinderilor de specialitate Numai în acest an s-a luat măsura înfiinţării a încă 27 cinematografe săteşti, în prezent numărul cinematografelor săteşti din întreaga regiune a ajuns la 300. Pînă la sfîrşitul anului, vor lua fiinţă unităţi cinematografice în alte 13 localităţi rurale. IN SALA DE ARTĂ A ORAŞULUI DEVA a avut loc, sîmbătă seară, spectacolul în premieră „Visul revistei“, prezentat de Teatrul de Stat de estradă din Deva. Aceasta reprezintă a 40-a premieră realizată de teatrul amintit de la înființare și pină acum. Editura pentru literatură universală anunţă apariţia următoarelor lucrări beletristice : D NOLL — Romanul unei adolescente 584 pagini 15 lei S. LAGERLOF — Povestea lui Gösta Beding 41C pagini 17,50 lei B. HARTE — Surghiuniţii din Poker Fiat 208 pagini 5,75 lei C. LEMONNIER — Sfîrşitul familiei Rossenfosse 312 pagini 8,75 lei A. SALINAS — An după an 196 pagini 7,75 lei I. GHERMAN — Omul meu drag 600 pagini 17,50 lei S. LEACOCK — Povestiri umoristice 350 pagini 10,50 lei C. HENRY — Poveste neterminată 456 pagini 11,50 lei 240 pagini 5 lei B. CIOPIC — Peripeţiile lui Nikoletina Bursac 208 pagini 3,75 lei 1. EHRENBURG — Pipa comunardului 144 pagini 2,50 lei K. SIMONOV — Nimeni nu se naște soldat Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag. I • Urmări din pag 1 Șantierele in prag de iarnă (Urmare din pag. l-a In lunile cu temperaturi scăzute — uneori foarte scăzute, pe alocuri — la productivitatea și buna calitate a lucrărilor, concură, printre altele, modul cum se prepară şi cum se transportă betonul sau mortarul, cum sunt întreţinute spaţiile de depozitare a materialelor. In acest sens, date recente, ne dau de veste că pe şantierele T.R.C.Iaşi, de pildă, staţiile de betoane au fost „căptuşite“ corespunzător, fiind create, totodată, condiţii pentru încălzirea apei, şi circularea aburului. Ne întrebăm însă, cite neajunsuri probabile va atrage după sine, pe şantierul de locuinţe zona Sud din oraşul Piteşti, faptul că staţia de mortare este neterminată, la fel, depozitul de 4 000 mc agregate, necesar execuţiei. Dacă aceste „absenţe“ şi altele asemenea nu vor fi completate în termen util, urmările nu pot fi nicidecum fericite... Din experienţa altor ani, indiferent dacă pe acelaşi sau pe alt şantier, constructorii ştiu bine cât de important este — mai ales în condiţii de intemperii — să ai la îndemînă drumuri de acces pînă în imediata vecinătate a obiectivelor în lucru să nu lipsească din stocurile „tampon“ de materiale niciun sortiment, conductele de apă, canalizare şi căldură să funcţioneze fără greş. Greu de închipuit ca vreuna din aceste prevederi să lipsească din planul şantierului de la Buzău, unde se ridică Uzina de sîrmă. Şi totuşi, iată, tocmai aceste lucrări (de canalizare, drumuri, alimentare cu căldură) sunt destul de sensibil rămase în urmă. Fără îndoială că în ansambul pregătirii şantierelor pentru iarnă se pot distinge (arbitrar, bineînţeles, măsuri mai importante sau... mai puţin importante. Ele hotărăsc însă, în ansamblul lor, ritmul şi calitatea construcţiilor ce sunt incluse în frontul de lucru din iarna care bate la uşă. Dacă acest semnal n-a fost recepţionat pînă acum în întregime pe toate şantierele, este momentul ca cei care au uitat de implacabila inaugurare a sezonului friguros să şi-o amintească. Fiindcă rodul activităţii din lunile ce urmează înseamnă de fapt pentru constructori, în sectorul ce le revine, prima secvenţă materializată a pianului cincinal. Şi un astfel de început, nu trebuie să fie altfel decît bogat în realizări. VIORICA CIORBAGIU 2 400 litri lapte de la o vacă furajată, ceea ce va permite ca pînă la sfîrşitul anului să se realizeze aproximativ 3 200 litri de lapte de la o vacă furajată. Eficienţa lotizării şi furajării diferenţiate a vacilor a fost demonstrată şi în alte unităţi. In anul 1964, cooperativa agricolă din Borşa a obţinut o producţie cu aproape 600 litri de lapte mai mare de la o vacă furajată faţă de anul 1963, cînd animalele erau furajate de-a valma. Pe baza măsurilor întreprinse în această direcţie, producţiile au crescut simţitor şi în fermele cooperativelor agricole din Hereclean, Sintereag, Reteag, Lunca Mureş, Tureni şi altele, realizîndu-se în prezent în aceste unităţi 8—10 litri de lapte zilnic pe cap de vacă furajată. Ca urmare a schimburilor de experienţă şi a sprijinului acordat cooperativelor agricole de către consiliile agricole în vederea îmbunătăţirii organizării producţiei în fermele de animale, lotizarea şi furajarea diferenţiată a vacilor au fost introduse în fermele majorităţii unităţilor din regiune. Datorită măsurilor întreprinse pentru extinderea lotizării, îmbunătăţirea furajării şi îngrijirii animalelor, producţiile de lapte au crescut simţitor în acest an, obţinindu-se în medie pe regiune pînă la 1 septembrie cu circa 300 litri lapte mai mult de la o vacă furajată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Consiliul agricol regional a îndrumat cooperativele agricole ca în această toamnă, înainte de introducerea animalelor în stabulaţie, să revizuiască lotizările făcute şi să grupeze animalele în funcţie de nivelul actual al producţiilor, iar raţiile de furajare pentru perioada de iarnă să fie întocmite diferenţiat, astfel încît să se asigure o alimentaţie pe bază de criterii ştiinţifice în vederea creşterii continue a producţiei în fermele de vaci. Ing. I. VUCESCU vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Cluj pînă în primii patru ani de şcoală. In ce priveşte studiul matematicilor, cred că o atenţie mai mare trebuie să se acorde aritmeticii. Geometria plană, geometria în spaţiu şi trigonometria să se predea în cite o oră pe săptămînă, iar algebra în anul II şi II, cite două ore pe săptămînă. De asemenea, sînt de părere să se introducă analiza matematică şi geometria analitică atît cit se predă azi, în liceu, la secţia umanistică, clasa a Xl-a, cîte două ore pe săptămînă, în anul IV. Cercetările actuale în domeniul astronomiei şi al zborurilor cosmice, deschid perspective noi în înţelegerea multor probleme ale ştiinţei. De aceea, consider că este necesar ca astronomia să se predea măcar o oră pe săptămînă în anul al V-lea, pentru ca absolvenţii să fie orientaţi în domeniul ei. In ce priveşte fizica şi chimia, ştiinţe cu o aplicabilitate din ce în ce mai largă, este necesar ca studiul lor să se menţină pe întreaga durată de şcolarizare cîte două ore săptămînal. Fără îndoială că în liceul pedagogic se va acorda o atenţie deosebită pregătirii profesionale a viitorilor învăţători. Disciplinele care contribuie în acest sens la înarmarea cu cunoştinţe teoretice ar trebui să fie eşalonate începînd din anul al II-lea o dată cu predarea psihologiei generale. După părerea mea, metodicele ar trebui predate în anul al III-lea, cel mult două ore pe săptămînă, iar practica pedagogică să înceapă în anul al IV-lea cu cinci ore pe săptămînă şi în anul al V-lea cu şase ore săptămînal. în felul acesta, elevii vor fi introduşi mai întîi în problemele pedagogiei moderne, încheind pregătirea cu practica pedagogică ce se va desfăşura progresiv în ultimii doi ani. Ţinînd seama de corelaţia dintre obiecte, cred că anatomia şi fiziologia omului trebuie să se predea în anul I, ca să constituie o bază pentru studiul psihologiei generale care ar începe din anul al II-lea. Deoarece învăţătorul este un factor important al activităţii cultural-artistice, trebuie ca încă din liceul pedagogic să dobîndească cunoştinţe de felul în care să organizeze şi să desfăşoare o muncă plină de conţinut şi de calitate pe tărîm cultural. In aceeaşi ordine de idei, am propune ca disciplinele care au nevoie de un timp îndelungat pentru formarea deprinderilor, aşa cum este muzica, instrumentală, să înceapă chiar din anul I şi să se facă pe grupe de cîte zece elevi. GH. A. CHIŢEI profesor emerit directorul Şcolii pedagogice din Deva Memento LUNA XI TRIM. IV Soarele răsare la 6 h 54’ „ apune la 17 h 04’ — 305 + 60 MARTI 2 NOIEMBRIE 1965 teatre Carmen : Teatrul de operă, şi balet (16.64.60), ora 19,30 ; Oameni şi şoareci: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala „Comedia" (14.71.71), ora 19,30 ; întîlnire cu îngerul : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19,30; Opera de trei parale : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala b-dul Schitu-Măgureanu nr. 1 (14.60.60), ora 19,30 ; Fii cuminte, Cristofor : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Antigona , Medeea : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15.93.02), ora 19,30 ; Opt femei: Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Studio (15.93.02), ora 20 ; Țara surîsului : Teatrul de operetă (14.80.11), ora 19,30; Profesorul de franceză : Teatrul ,,C. I. Tănase", sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Cu muzica... e de glumit : Teatrul „C. Tanase“, sala din Calea Victoriei nr. 174 (15.04.18) ora 20 ; Umor pe sfori, ora 9 și Amnarul, ora 16 ; Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei nr. 18 (15.87.37) ; Doctorul Aumădoare : Teatrul „Ţăndărică“, Calea Victoriei nr. 50, ora 16 ; Mereu mai sus : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Parada circului: Circul de stat (11.01.20), ora 20. I cinematograf®] La Fayette : Patria (11.86.25), orele 9,45 — 12 - 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; rat ăl somajului : Republica (11.03.72), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 —~ 18,45 — 21,15 ! Unchiul meu : Lucertdrul (15.0.6/), orele 9,15 — 11.30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20.30 ; Grivita (17.08.58), orele 9,45 — 12 — 14,15 - 16,30 — 18,45 — 21 ; Cine ești dumneata, domnule Serge î . București (15.61.54), orele 9,15 — 12 — 15,30 — 18,15 — 21 ) Feroviar (16.22.73), orele 9,30 — 12,15 - 15 — 17,45 — 20,30 ; Tomis (21.49.46), orele 9,15 — 12 — 15,15 — 18 — 20,45; Modern (23.71.01), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30; Păcat de benzină: Capitol (16.29.17), orele 10 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,30; Moșilor (12.512.93), orele 15 — 17 — 19 — 21 ; Floreasca (12.28.30), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15—20,30 ; Marilyn : festival (15.63.84), orele 9,45 — 12— 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Excelsior (18.40.88), orele 9,45— 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Melodia (12.06.88), orele 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16,30 - 18,45 — 21 ; Călătorie în jurul pământului: Victoria (16.28.79), orele 10 — 12 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Flacăra (21.35.40), orele 10 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Rahova (23.91.00), orele 16 — 18,15 — 20.30 ; Dulcea pasăre a tinereţii: Central (14.12.24), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 21; Mioriţa (14.27.14), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Ceapaev : Lumina (16.23.35), orele 9,45 — 12 — 14 - 16,15 - 18,30 — 20.30 ; Banda : Union (13.49.04) orele 16 - 18,15 — 20,30 ; Program pentru copii, ora 10 și Veselie la Acapulco, orele 11,30 — 13,45 — 16 18,15 — 20,30 : Doina (16.35.38) ; La hotarul dintre cele două oceane — Campionul—Aram Haciaturian: Timpuri noi (15.61.10), orele 10 — 21 in continuare ; Runda 6 : Giulești (17.55.46), orele 16 18,15 — 20,30 ; Caporalul şi ceilalţi: Cultural (16.25.39), orele5J°~ 18 - 20,30; Colentina (35.07.09), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Spărgătorul : înfrăţirea între popoare (17.31.64), orele 10 — 15,15 — 18 — 20,15 ; Judex : Dacia (16.26.10), orele 9 — 15 în continuare 17 - 19 — 21 ; Camera în formă de „L" : Buzești (15.62.79), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Onorabilul Stanislas, agent secret : Crîngasi (17.38.81) , orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30 , Bucegi (17.05.47), orele 9,30 — 11,45 — 14 - 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Pacea (31.32.52), orele 16 18 — 20 ; A trecut o femeie : Unirea (17.10.21), orele 16 - 18,15 — 20,30 ; Carambol : Vitán (21.39.82) , orele 15 — 17 — 19 — 20.45 ; Domnul : Munca (21.50.97), orele 10,30 — 14 — 16,15 — 19,30 — 20,45; Samba: Popular (35.15.17), orele 10,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Progresul (23.94.10), orele 14,30 — 16.45 - 19 - 21,15 ; Prima zi de libertate : Arta (21.31.86), orele 10 - 12,30 — 15 — 17,30 - 20 ; Lira (31.71.71), orele 15,30 — 18 20.30 ; Pînă la oraș nu e departe : Cosmos (12.52.93), orele 15 — 17 — 19 — 21; La ora 5 după-amiază: Viitorul (11.48.03), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Cineva acolo sus mă iubește : Volga (11.91.26), orele 10 — 12,30 - 15.30 - 18 — 20.30 ; Cartierul veseliei : Flamura (23.07.40), orele 10 12,30 — 15,30 — 18, — 20,30; Spre culmi: Drumul sării (31.28.13), orele 16 — 18 — 20 ; Laleaua neagră : Ferentari (23.17.50), orele 10 — 15.30 — 18 — 20,30 ; Hoțul de piersici : Cotroceni (13.62.50), orele 16 — 18,15 — 20,30. cum va fi vremea Pentru zilele de 3, 4 și 5 noiembrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme schimbătoare cu ceru temporar acoperit. Vor cădea ple locale mai frecvente în jumătate, de nord a tării. Vîntul va sufli slab pînă la potrivit. Temperaturi în scădere începînd din nord vestul tării. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între plus 3 şi 13 grade.