România Liberă, august 1968 (Anul 26, nr. 7396-7422)
1968-08-02 / nr. 7397
COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI — nr. 7 397 Vineri 2 august 1968 6 pagini 30 bani Premieră la combinatul chimic din Rimnicu Vilcea A INTRAT IN FUNCŢIUNE FABRICA DE PRODUSE CLOROSODICE Pe la Ocnele Mari se mai pot identifica încă rămăşiţele străvechilor drumuri ale sării. Tăiată in adincul pământului la lumină de opaiţ, cu tîrnăcopul, cu dalta şi cu ciocanul, purtată în care cu coviltir, sarea a călătorit veacuri de-a rindul pe drumuri de simpie sau dincolo de Carpaţi, pentru a fi folosită exclusiv pentru nevoi culinare. Acum, drumul sării de la Ocnele Mari trece prin uriaşe retorte în care banala clorură de sodiu capătă valenţe noi de întrebuinţare, devine materie primă pentru obţinerea maselor plastice. în această nouă ipostază o putem regăsi într-o gamă largă de produse, de la piesele pentru maşini pină la obiectele vestimentare. Alegerea amplasamentului combinatului chimic la Rimnicu Vîlcea nu este întâmplătoare. Considerentele majore ale existenţei unei inepuizabile resurse de materie primă şi folosirii raţionale a forţei de muncă se împletesc cu necesitatea dezvoltării armonioase a zonelor rămase în urmă. „Ocnele“ de la Ocnele Mari au rămas de domeniul amintirilor. Extragerea sării nu se mai face cu prezenţa omului în subteran. Puternice instalaţii de foraj sfredelesc pămintul pină la mari adincimi. Prin puţurile săpate se introduce apă in zăcămint, ca apoi clorura de sodiu să fie pompată in soluţie. Prin cele două saliducte de Cite 12 km. se trimit în fiecare zi Combinatului chimic peste 1 000 de metri cubi de sare dizolvată. MARIN IONIŢA corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 2-a) Vedere parţială a Combinatului chimic din Rm. Vîlcea Foto : AGERPRES DL BUCUREŞTI, LOCUINŢA .» LA CRAIOVA ŞI SERVICIUL - LA PLOIEŞTI . „Vă aduc la cunoştinţă un caz care face obiectul multor comentarii în opinia publică craioveană — ne-a scris recent U.C., salariat al unei întreprinderi din vechea „cetate a banilor“. Dr. Sidonia Vişinescu, medic specialist O.R.L., actualmente salariată a Policlinicii centrale petrol din Ploieşti, avînd buletin de identitate de Capitală şi cu domiciliul stabil în Bucureşti, deţine in mod ilegal o garsonieră într-unul din noile blocuri ale cartierului Brazda lui Novac (bloc G 3, et. 111, ap. 56). Dar mai mult... Cu concursul şi sub oblăduirea organelor locale de stat şi sanitare, pentru acest spaţiu, repartizat de la bun început în condiţii suspecte, scandaloase chiar, şi lăsat, de nouă luni, la dispoziţia susnumitei, pentru vizitele bilunare pe care le face la Craiova — recent i s-a prelungit dreptul asupra garsonierei. Vă rugăm să întreprindeţi o anchetă la faţa locului, spre a dezlega misterul acestui caz, care produce, pe drept cuvînt, indignare în rindul oamenilor cinstiţi“. — Eu nu ştiu nimic, eu sînt nou venit, din august 1967 — a început prin a se disculpa tov. Ion Virgiliu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Craiova — primul nostru interlocutor. Garsoniera e din cota fostei secţii de sănătate. Cererea n-a trecut pe la mine,tov. Virgiliu răspunde şi de problema spaţiului locativ — n.n.), eu n-am semnat nimic. Tovarăşul P. IEȘEANU (Continuare în pag. a 2-a ) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! In preajma zilei marinei Vasele cu pavilionul tricolor pe mările şi oceanele lumii De aproape un deceniu încoace, unul cîte unul, numele oraşelor noastre au pornit pe mări şi oceane, să ducă pretutindeni, odată cu roadele holdelor româneşti, odată cu maşinile uzinelor româneşti, faima vredniciei oamenilor şi a priceperii lor. Purtînd la pupă tricolorul ţării, ele duc în cele patru zări o parte din teritoriul patriei. La început a fost Galaţi. Era în 1960. A revenit portului nostru de la Dunăre cinstea de a da numele său primei nave maritime româneşti de 4 500 tone. Ziua aceea a consemnat, de fapt, adevărata naştere a şantierului naval de la mila 80. Căci, deşi este una din cele mai vechi întreprinderi din ţară, numărind trei sferturi de veac, Şantierul Naval gălăţean nu-şi merită pe deplin numele decît începînd din anii noştri, cînd a devenit cu adevărat o uzină de vapoare. De vapoare moderne, cu performante remarcabile, deosebit de apreciate şi peste hotarele ţării. Dovadă concludentă, faptul că ele sînt solicitate la export, trecînd cu succes probele exigentei cele mai stricte. Din 1960, cînd vasul „Galaţi“ a părăsit şantierul şi portul care i-a sugerat numele, în opt ani deci, alte 40 de nave maritime au început să fluture drapelul ţării pe drumuri de apă. Tot mai perfecţionate, realizate într-un termen tot mai scurt (din 1960 şi pînă în prezent durata de construcţie s-a redus cu aproape 20 de luni), cargourile de 4 500 tone au început, din acest an, să înfrunte „concurenţa“ unor nave şi mai viguroase, mineralierele de 12 500 tone, dintre care primul, „Petroşani“ şi-a început din vara aceasta lungile sale călătorii pe valuri. Construirea unor vase moderne şi pretenţioase a necesitat, fireşte, mari eforturi. Eforturi de formare şi calificare a constructorilor, de sporire considerabilă a bazei materiale, de ridicare pe culmi înalte a tehnicii de execuţie. De la modestul atelier de la sfîrşitul veacului trecut, rămas aproape neschimbat multe decenii, și pînă la marele șantier de astăzi este un drum enorm, care a necesitat risipă de energie, de fantezie creatoare. Au dispărut meserii vechi — cea de marangoz sau de iituitor, de exemplu, au apărut în schimb multe meserii noi, de înaltă calificare. Au dispărut micile ateliere din scînduri sau cărămidă netencuită, aruncate haotic care încotro, făcînd loc unor hale care fac cinste arhitecturii industriale contemporane. Cea mai recent inaugurată, hala de armare, cu o suprafaţă de 8 400 metri pătrat, este ea însăşi o adevărată uzină, cuprinzînd cele mai variate operaţii — de la zincaj la vulcanizare, de la acumulatori la tapiţerie. Au dispărut tehnologii învechite, bazate pe ciocanul de nituit şi pe ferăstrăul marangozului. Le-au înlocuit trasajul optic, maşinile moderne de de-PAUL MARIAN DUMITRU TABACU (Continuare In pag. a 2-a) Mineralierul „Petroşani" de 12 500 tone, construit la Şantierul Naval Galaţi, şi-a început din vara aceasta lungile sale călătorii pe mări şi oceane Fotó : AGERPRES Noi clădiri destinate unor institute ale Academiei In diferite centre ştiinţifice sînt în construcţie clădiri destinate dezvoltării bazei de cercetări a unor institute ale Acade miei. în Capitală, pe Calea Griviţei se apropie de sfîrşit construcţia unui bloc cu 9 etaje, destinat Institutului de matematică. Insumînd o suprafaţă de aproape 5 000 m.p., el cuprinde încăperi pentru laboratoare, săli de seminar, cabinete de studiu, depozite de cărţi, bibliotecă. De asemenea, pentru Institutul de fizică a început construcţia unui nou corp de clădire, iar la centrul de chimie-fizică se fac lucrări de extindere. La Iaşi, la Institutul de chimie ,,Petru Poni", urmează să fie date în folosinţă noile laboratoare, de fracţionare a polimerilor, tehnologia metalelor şi aliajelor, studiul feritelor la frecvenţe înalte, cromatografia gazelor, iar la Timişoara, un mare laboratorr de cavitaţie al bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei. (Agerpres) A ÎNCEPUT CONSTRUCŢIA ŞANTIERULUI NAVAL ŞI A PORTULUI NOULUI ORAŞ ORŞOVA Două evenimente vin să consemneze via activitate ce se desfăşoară în aceste zile în noul oraş dunărean Orşova. Este vorba de începerea construcţiei şantierului naval şi conturarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul naval va avea o hală de reparaţii cu o suprafaţă de peste 2 000 mp şi o cală de ridicare şi lansare a navelor, o centrală termică, fabrica de piese de schimb pentru diverse tipuri de nave etc. Capacitatea noului şantier va fi de două ori mai mare decît a celui din vechiul oraş. Aici se vor face reparaţii capitale medii curente la toate tipurile de nave fluviale. Portul, străjuit de o gară fluvială modernă şi de construcţii pentru depozitarea mărfurilor, se va întinde pe 9 ha, în zona viitorului lac de acumulare, într-un adevărat golf ferit de curenţii apelor şi va permite ancorarea navelor fluviale indiferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele obiective să fie terminate pînâ la finele anului viitor. (Agerpres) Una din recentele construcţii din noul oraş Orşova dată în funcţiune : gara Foto : C. SANDU ADUNAREA GENERALĂ A TEXTILIŞTILOR CONSTĂNTENI A STABILIT I) mai bună valorificare a rezervelor interne in perioada semestrului II Adunarea generală a reprezentanţilor celor două mii de salariaţi ai Fabricii integrate de lină Palas-Constanţa, desfăşurată într-un profund cadru de lucru, a dezbătut munca de pina acum a Comitetului de direcţie, a întregului colectiv, depusă pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului pe primul semestru, atît la producţie, cit şi la investiţii. Trecînd în revistă realizările însemnate obţinute de harnicul colectiv constănţean, Inginerul Vasile Pascaru, preşedintele comitetului de direcţie şi directorul fabricii, a arătat în co-N. ŞARAMBEI corespondentul „României libere" (Continuare In pag. a 2-a) RĂSPUNSURI IREPROŞABILE DAR FĂRĂ ACOPERIRE! Raportate la numărul cetăţenilor ce se adresează zilnic consiliilor populare, cifrele pe care le avem în faţă par mici. Trecînd însă de la simbolul lor matematic la semnificaţia fiecăreia dintre miile de scrisori cu termene de răspuns depăşite, situaţia apare în adevărata ei lumină. 1454 scrisori nerezolvate în termen în judeţul Brăila înseamnă tot atîţia cetăţeni care aşteaptă. Acelaşi lucru poate fi spus despre cele 1781 scrisori în întîrziere cu răspunsul in judeţul Vrancea sau despre cele 1703 scrisori din judeţul Timiş. In total deci, 4998 scrisori ce reprezintă tot atîtea probleme, nevoi, necazuri neglijate zile de-a rîndul, cînd poate rezolvarea unora dintre ele este legată de o zi, de o oră ce pot înrîuri asupra vieţii unui cetăţean, a unei familii. Este, fără îndoială, o dovadă de nesocotire a unei îndatoriri a consiliilor populare în contactul lor cu cetăţeanul, chiar dacă exemplele date constituie doar excepţii în totalitatea unei munci cu antene sensibile la cetăţean şi nevoile sale. Numai că întîrzierea nu este singurul aspect legat de numeroasele implicaţii ale rezolvării scrisorilor, sesizărilor cetăţeneşti. Pe alocuri, se foloseşte practica scrisorilor de răspuns întocmite ireproşabil din punct de vedere scriptic şi legal, dar necorespunzătoare în conţinutul lor. Fiindcă unii se servesc de girul instituţiei unde lucrează pentru a însăila pe hîrtie promisiuni fără acoperire, nesfiindu-se să aştearnă, deasupra semnăturii şi a ştampilei, neadevăruri. ION DOBRESCU din Cîmpulung, judeţul Argeş, scria ziarului cu cîtva timp în urmă despre cîteva locuri neamenajate şi neîngrijite în oraş. Răspunsul primit din partea comitetului executiv al consiliului popular judeţean, foarte detaliat, de altfel, găseşte că oraşul Cîmpulung este bine întreţinut, că parcurile sunt bine amenajate, că se organizează acţiuni patriotice de gospodărire la care se răspunde cu entuziasm etc., în sfirşit că... „în continuare, problemele sesizate rămîn în atenţia organelor locale, pentru înlăturarea definitivă a deficienţelor...“ Părea că într-adevăr s-au luat măsuri şi oraşul va fi mai bine gospodărit. Iată însă că Ion Dobrescu ne-a scris din nou despre nedumeririle lui legate de răspunsul primit. Se spunea în răspuns că amenajarea terenului din apropierea casei memoriale N. Leonard a început, dar nici vorbă de aşa ceva. Parcul este bine întreţinut şi amenajat, se susţinea în continuare. Nici această afirmaţie nu era adevărată. Răspunsul a fost întocmit ca o obligaţie, de serviciu. Asta nu înseamnă însă că... obliga şi la ascunderea adevărului. Mai ales, că lucrurile puteau fi foarte uşor pftri of o 4-a 4-p ELENA CORNEA, salariată la Institutul de igienă din Bucureşti, locuieşte, scriptic, într-o cameră în strada Spiru Haret nr. 1, pentru care plă- LUCIA MANOLESCU (Continuare în pag. a 3-a) Salba de hidrocentrale de pe Bistriţa a conferit o nouă frumusețe peisajului moldovean, în clişeu . Vedere de pe muntele Stănişoara, spre lacul de acumulare de la Bicaz Foto : MIHAI POPESCU Popas pe Harghita Nagy Pal ălătorim, călătoreşte toată lumea „Navigare necesse est“; dictonul latin, vechi de mai bine de două mii de ani, nu şi a ■pierdut nimic din actualitatea lui, dimpotrivă, am spune că abia în a doua parte a secolului nostru el a devenit adevăr universal. Zilele trecute am fost la I Sf. Gheorghe. Am dezbătut , acolo împreună cu cîţiva ti neri poeţi, probleme de life- trratură. Ne-am luptat cu argumentele ce ne sprijineau sau ne infirmau adevărurile, dar, pina la urmă, am ajuns, sus pe terasă, la o unanimitate perfectă. Călătorul, dacă poate să o facă, nu trebuie să se grăbească, să nu alerge niciodată, să se oprească la izvoarele cu apă proaspătă şi limpede, să împartă cu sine vorba copiilor ce culeg zmeură, să-şi aprindă o ţigară şi să stea la fiecare cotitură a drumului, de unde privirea poate alerga pină departe. Cei porniţi spre Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc şi Odorheiul Secuiesc se opresc la muntele Harghita. Suntem deci in faţa cabanei „Brădet", pe terasa de sus in imediata vecinătate a muntelui Harghita, sub blinda mingiiere a soarelui de iulie, ce alunecă blind dincolo de înălţimi. Autoturismele se opresc în faţa frunţii înalte, atit de ospitaliere, a casei montane. Stau, meditează, pe urmă întră in curte. Unii vin din Timişoara, alţii din Galaţi, alţii din Viena, vin şi află îndată, cazarea imposibilă, toate paturile sunt (Continuare în pag. a 3-a) 1 Corespondentă din Praga de la trimisul nostru special Virgil Danciulescu întâlnirea bilaterală de la Cierna nad Tison a luat sfîrsit 9 7tri după-amiază, la ora 16,40, postul de radio Praga şi-a întrerupt emisiunea şi a difuzat, comunicatul comun asupra intîlnirii bilaterale de la Cierna nad Tisou. Comunicatul era aşteptat cu atît mai mult cu cit încă de la prinz se ştia, potrivit unei ştiri oficiale, că după şedinţa de azi dimineaţă — deci după patru zile de convorbiri — întîlnirea a luat sfirşit. Comunicatul a fost urmărit cu interes de numeroşi praghezi pe străzi, în grupuri mari, în jurul difuzoarelor. Puţin mai tîrziu, locuitorii capitalei cehoslovace făceau coadă pentru a obţine un exemplar din ediţia specială a ziarului ,,Vecerni Praha", care îl publicase. Ştirea laconică în care era redactat comunicatul a făcut să fie aşteptată cu nerăbdare cuvîntarea preşedintelui Republicii Socialiste Cehoslovace, Ludvik Svoboda, care a participat la convorbirile de la Cierna nad Tisou şi care urma să se adreseze poporului prin radio la orele 20 de la Kosice, cel mai apropiat oraş din Cehoslovacia de mica localitate Cierna nad Tisou. La ora 9 seara a avut loc în piaţa primăriei oraşului vechi o adunare in care praghezii au discutat cu înflăcărare problemele legate de evoluţia ulterioară a evenimentelor.In pagina a 6-a publicăm textul comunicatului comun cu privire la întîlnirea dintre membrii Biroului Politic al C.G. al P.C.U.S. şi ai Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia). Hotelul „Ceahlăul" din Piatra Neamţ este mult solicitat în acest sezon de un mare număr de excursionişti din ţară şi de peste hotare