România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)
1970-03-31 / nr. 7913
„Románia liberăn nt».7913 — 301L1970 ~ pag. a 2-a . DIVIZIA A DE FOTBAL DERBIUL ETAPEI VĂZUT DIN TEREN ŞI DIN AFARA LUI I Derbiul etapei, aşa cum s-a anticipat, s-ajucat la Bucureşti între vechile rivale ale fotbalului nostru, Steaua şi Dinamo. Tocmai de aceia am ales şi noi pentru comentariul de azi, acest meci, cu atît mai mult cu cit pe teren au evoluat nu mai puţin decit şase dintre titularii echipei noastre naţionale. Cum a fost el văzut şi apreciat, din teren şi din afara lui, vom vedea din declaraţiile ce le-am cules imediat după terminarea partidei. ANDREI RĂDULESCU (arbitrul principal al meciului) : „Tinereţea a învins rutina adversarului de unde se vede că fotbalul trebuie jucat cu multă mobilitate. Dinamo fără Lucescu şi cu Dumitrache şi Pircălab bine păziţi a dovedit că nu are un atac capabil să pună în pericol o apărare bine organizată. Tataru, de joc. O impresie deosebită mi-a lăsat-o Sătmăreanu. Arbitrajul a fost sub nivelul altor evoluţii ale cunoscutului şi apreciatului Andrei Rădulescu“. JENEI (fostul jucător al echipei Steaua, venit din Turcia, unde activează ca jucător, pentru a vedea derbiul) : „A fost un meci de mare luptă soldat cu victoria acelei echipe care a dovedit mai multă luciditate în tot ceea ce a făcut pe teren. Organizîndu-se foarte bine in apărare, fosta mea echipă a protejat cu succes poarta lui Suciu, lansind contraatacuri care s-au dovedit deosebit de periculoase. Mie, spre deosebire de Lucescu, mi-a plăcut arbitrajul. El nu a influenţat cu nimic rezultatul“. ANGELO NICULESCU (antrenorul echipei naţionale) : „Am apreciat efortul şi do ndiscutabil, etapa de duminică a fost favorabilă rapidiştilor bucureşteni care şi-au menţinut intact avansul de patru puncte cu care s-au prezentat pe terenul din Braşov. Deci, fără a se detaşa cu nici un singur pas de urmăritorii imediaţi se poate spune, totuşi, că echipa Rapid şi-a fortificat poziţia de lider prin faptul că a cîştigat în deplasare, victorie care cîntăreşte enorm de mult în bătălia pentru titlu. Trecînd cu bine şi de acest dificil obstacol, rapidiştii vor putea aborda cu mai mult calm, cu mai multă siguranţă, viitoarele partide, ceea ce contează iarăşi foarte mult pentru o formaţie ce se află în fruntea plutonului. Vigu (cred că este la ora actuală cel mai bun fundaş stingă din țară), Voinea, Ghergheli și Dumitrache mi s-au părut cei mai buni jucători de pe teren. Victoria echipei Steaua este meritată, dar Dinamo ar fi avut posibilitatea unui rezultat de egalitate dacă nu miza totul pe „capul“ lui Dumitrache. Nouarul echipei dinamoviste sare foarte bine la mingile inalte dar în acest meci l-a avut lingă el pe Sătmăreanu care a sărit și mai bine“. LUCESCU (jucător al echipei Dinamo, aflat duminică în tribune) : „S-ar putea să fiu subiectiv în aprecierea meciului întrucît a pierdut echipa mea. Chiar cu acest risc afirm că meciul nu mi-a plăcut. A fost unul dintre cele mai nereuşite meciuri Dinamo-Steaua văzute de mine ,de pe tuşă sau din interiorul cîmpului rinţa de participare la joc a majorităţii fotbaliştilor ce au evoluat. Din punct de vedere tehnic, însă, predtul a lăsat de dorit, apărind multe imprecizii in conducerea si transmiterea balonului, care au frinat continuitatea meciului. Este regretabil că foarte multi dintre jucători au împins angajamentul fizic dincolo de limitele îngăduite de regulament, motiv pentru care arbitrul Rădulescu a fost nevoit să oprească de foarte multe ori meciul. Ca antrenor al echipei naţionale am urmărit în mod deosebit evoluţia selecţionabililor. O sumară apreciere a jocului prestat de ei cred că este utilă . DELEANU continuă să aibă o prezenţă nesatisfăcătoare, sub nivelul meciurilor făcute de el in anul trecut. DINU, acelaşi jucător care se , angajează cu trup şi suflet, fiind inepuizabil pe toată durata meciului d£şi a jucat pe două posturi : fundaş central şi mijlocaş ofensiv. RADU KUNWEILLER, tehnic, fin, ca de obicei dar nu respectă zona lui de activitate. GHERGHELI, deosebit de util echipei sale, poate cel mai util dintre toţi, bine orientat tactic. DUMITRACHE, a fost in bună dispoziţie de joc, atent, dar, fiind prea puţin ajutat de coechipieri, nu a putut face prea multe lucruri bune în această partidă. SĂTMĂREANU, câinii sigur, ambiţios. In poziţie de fundaş central conduce prea mult balonul, driblează, in loc să simplifice jocul“. Părăsind, acum, derbiul etapei, să consemnăm rezultatele tehnice, rezultate care cu excepţia celor de la Braşov şi Cluj au fost favorabile echipelor gazdă : Steagul roşu- Rapid 0-1; C.F.R. Cluj-Crișul 0—0; Steaua-Dinamo București 1—0 ; F.C. Argeș-Universitatea Cluj 3—1 ; Petrolul-Farul 2—0 ; Universitatea Craiova- A.S.A. Tg. Mureș 2—1; U.T.A.-Jiul 1—0Politehnica Iași-Dinamo Bacău 1—0. ION BOCIOACA wmm». » »ii UBDis Wwemmtwimke O nouă fază critică la poarta dinamovistului Andrei Boxul — sport deficitar? In ultimii ani presa a criticat deseori federaţia de specialitate pentru lipsă de iniţiativă, pentru că nu a ştiut să se orienteze in a organiza reuniuni importante cu capete de afiş, care ar fi cunoscut un mare succes deoarece dispunem de un public foarte receptiv ,mare iubitor al acestei discipline sportive. Mai mult deci atita, federaţia a exclus din calendarul competiţional manifestări tradiţionale ca de pildă „Turneul celor 4“, meciul triunghiular Steaua-Dinamo-sel, cluburilor sportive sindicale şi alte competiţii. Pe scurt federaţia şi-a limitat sarcinile jucîndu-şi foarte bine doar rolul de... „manager“ al echipei naţionale. Şi chiar atunci cină selecţionabilii urmează să susţină meciuri de verificare, acestea sunt programate pe ringul de la Snagov, cu porţile închise şi sparing-peerteneri aleşi pe sprinceană de o armată de antrenori. Mulţi dintre amatorii de box, cu care ne-am întilnit sau care ne-au adresat scrisori ne-au întrebat : de ce nu se organizează gale de box cu capete de afiş ca la Copenhaga, Zagreb sau Belgrad ? De ce boxerii noştri fruntaşi ca de pildă Monea, Slanev şi alţii pot evolua în străinătate in asemenea gale şi organizatorii federaţiei nu sunt capabili să poată prezente marelui public gale cu capete de afiş internaţionale ? Răspunsul nu este greu de dat. Indiferenţa, faţă de marele public, pasionat al pugilatului, care pe zi ce trece se resemnează şi nu se mai îngrămădeşte din faţa caselor de bilete de la Floreasca sau Republicii. Ca urmare a acestei politici greşite promovată de o serie de membri ai federaţiei care încă nu s-au trezit de pe urma succeselor realizate de boxerii noştri la „europene“, activitatea sportului cu mănuşi lasă de dorit. In loc ca in Capitală şi in principalele oraşe ale ţării să aibă loc reuniuni interesante care să capteze atenţia amatorilor de box, sunt programate in cadrul campionatului întilniri neechilibrate, care sunt urmărite de un număr mic de spectatori. Dacă meciurile campionatului pe echipe ar avea însă un cap de afiş internaţional atunci ar fi cu totul altceva. Ori in situaţia actuală cheltuielile de deplasare a echipelor, cazarea, masa, scoaterea din producţie a boxerilor, nu pot fi acoperite de încasările realizate deoarece spectatorii nu manifestă interes faţă de meciuri inegale, slabe ca valoare tehnică. Iată cum din cauza unor funcţionari care nu ştiu să dirijeze acest sport, boxul, ramură sportivă încă de popularitate în ţara noastră a ajuns pe plan financiar, un sport deficitar. Poate in ceasul al 12-lea reprezentanţii oficiali ai boxului vor analiza cu toată seriozitatea această problemă, luind măsurile, corespunzătoare pentru ca pugilatul să redevină pe adevărata lui linie de plutire. PAUL OCHIALBI MERIDIANE • Terenurile tie la „Foro Italico11 din Roma vor găzdui între 20 şi 26 aprilie cea de-a 27-a ediţie a campionatelor internaţionale „Open“ de tenis ale Italiei. La tradiţionala competiţie şi-au anunţat pînă în prezent participarea o serie de jucători valoroşi din Europa, printre care românii Ilie Năstase, Ion Ţiriac, francezii Jauffret, Goven, Barclay, Montrenaud şi sovieticii Metreveli, Lihaciov şi Korotkov. • Tenismanii români Ilie Năstase şi Ion Ţiriac au repurtat un frumos succes cîştigînd proba de dublu din cadrul turneului internaţional de la Reggio Calabria. In finală, Năstase şi Ţiriac au învins cu scorul de 7—5, 10—8, 6—3 pe australienii Ball-Ciltinan. Proba de dublu mixt a revenit cuplului cehoslovac Neumannova-Pala, învingător cu 6—8, 9—7, 7—5 în fața perechii Vrankovici (Argentina)-Năstase (România). • Duminică, a luat sfîrşit pe patinoarul artificial din parcul ..23 August“ turneul internaţional de hochei pe gheaţă. în finală, echipa Steaua Bucureşti a repurtat o frumoasă victorie cu 4—3 (2—0, 2—3, 0—0) în faţa echipei cehoslovace Slezan OpavaPentru locurile 3—4, echipa Dinamo București a dispus cu 3—2 (2—0, 0—1, 1—1) de Avîntul Miercurea Ciuc. • Turneul internaţional de polo pe apă de la Cluj s-a încheiat cu victoria echipei Dynamo Magdeburg, campioana R.D. Germane. In jocul decisiv, Dynamo Magdeburg a învins cu scorul de 9—4 (1—1, 3—0, 3—1, 2—2) echipa Voinţa Cluj. • Numeroşi spectatori au urmărit la Belgrad meciul internaţional de box dintre echipele R.D. Germane şi Iugoslaviei. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 14—6. I Activitatea sportivă de masă au o preocupare majoră n ultimul timp, activitatea sportivă de masă în rindurile elevilor, a fost obiectul unor critici îndreptăţite. Factorii interesaţi au luat act de nemulţumirile care au generat aceste critici şi, în unele cazuri, au răspuns prin măsuri concrete, menite să stimuleze această activitate , de loc neglijabilă în rîndurile şcolarilor şi elevilor din ţara noastră. Pentru a afla cîteva precizări, despre activitatea sportivă de masă, ne-am adresat tov. conferenţiar universitar, ION ŞICLOVAN, şeful catedrei de teoria şi metodica educaţiei fizice de la I.E.F.S. — Critici, îndreptăţite — zicem noi — au vizat in ultimul timp activitatea sportivă de masă în rîndurile elevilor. Vă rugăm să ne precizaţi dacă s-a răspuns la aceste critici şi in ce fel. — Aceste critici au fost întru totul intemeiate. Sportul de masă a devenit azi o cerinţă obiectivă a vieţii cotidiene a tînărului. Partidul a criticat, pe bună dreptate, lipsurile din sportul de masă, iar şcoala, care este veriga întregului sistem de educaţie fizică de la noi, nua ridicat încă, această activitate la nivelul necesităţilor. Toată lumea s-a mulţumit cu acţiuni sporadice, dar chiar şi acestea cu totul insuficiente. Ori, dacă este vorba de o activitate cotidiană, avem nevoie de continuitate. Există păreri că doar lecţia de educaţie fizică poate satisface aceste deziderate. Acest lucru este complet greşit şi trebuie combătut. — Bine, dv. alunei, ce căi credeţi că trebuie urmate pentru a înlătura lipsurile ? — Răspunsul ar suna deocamdată aşa : duminicele sportive şi vacanţele elevilor. In general, elevii dispun de timp liber mai mult duminica. Atunci trebuie organizate la nivelul şcolii, diverse activităţi. De ce la nivelul şcolii ? Fiindcă în acest cadru se capătă multe valenţe educative. Aici este vorba de o organizare plăcută, utilă şi recreativă a timpului liber. Ultima perioadă a cunoscut în Capitală o organizare tot mai frecventă a acestor duminici sportive. Intr-o serie de şcoli şi licee, împreună cu cei mai buni studenţi din ultimul an, cu Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti, cu U.T.C. şi organizaţia pionierilor, s-au obţinut o serie de rezultate promiţătoare. La aceste acţiuni, au participat foarte mulţi profesori, nu de specialitate, care au declarat că numai in această ambianţă de mişcare şi destindere, au reuşit să-şi cunoască cu adevărat elevii. Succesul depinde şi de ideea care le generează. De exemplu, la liceul „T. Vladimirescu“, a fost o demonstraţie de judo. La terminare, la cererea elevilor şi a cadrelor didactice, s-a ajuns la înţelegerea ca unul din studenţii I.E.F.S., să pregătească elevii pentru acest sport. Imediat s-au înscris la proaspătul cerc de antrenament 62 de fete şi 54 de băieţi. Avind in vedere că duminica se produce antrenarea elevilor la diferite activităţi, cum au răspuns la chemările lansate pentru practicarea exerciţiului fizic ? — Foarte bine. Prin forme vizuale, s-a anunţat că se face deschiderea festivă a activităţii în aer liber, iar prezenţa a fost neaşteptat de mare. Sute de elevi, profesori, părinţi au fost în aceste duminici pe terenul de sport din şcolile respective. Deci, s-a demonstrat că se poate. — Din discuţie a reieşit că asemenea acţiuni s-au petrecut numai in Bucureşti. Dar majoritatea elevilor sunt în ţară. — Asemenea acţiuni au fost începute în multe oraşe şi in unele locuri chiar şi în sate. Toate acestea au un singur scop : atragerea a cu mai mulţi elevi la acţiuni organizate. Un rol important îl are C.N.E.F.S. şi C.J.E.F.S.-urile care , împreună cu inspectoratele şcolare şi organizaţia pionierilor trebuie să iniţieze cut mai multe acţiuni care să atragă marea masă a Şcolarilor din România la practicarea exerciţiului fizic. Cînd vor fi toţi elevii pe stadioane şi în sălile de sport, atunci vom putea spune că ne-am făcut datoria faţă de tânăra generaţie. Acum, avem în vedere vacanţele. Planurile pe zile şi săptămîni vor permite petrecerea timpului liber în condiţii optime. Sperăm ca în viitorul apropiat să se poată spune că şi activitatea sportivă de masă a elevilor a păşit pe un drum nou, care să permită o dezvoltare armonioasă a trupului şi minţii. PAUL OLTEANU Splendoare în iarbă : Patria (11 86 25) orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 , Asterix și Cleopatra : Republica (11 03 72), orele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 , Joc dublu în Serviciul secret : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 , București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Elvira Madigan : Capitol (16 29 17), 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18 45 — 21 ; Domnișoara doctor : Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Favorit (Drumul Taberei), orele 10 — 13 — 15,30 — 18,45 — 21 ; Sala Palatului orele 17,15 — 20,15 ; Fecioara care-mi place : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Ultima dragoste : Central (14 12 24) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15 45 — 18,15 — 20,45 ; Stelele din Eger : Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 15,45 în continuare 19.30 : Ghici cine vine la cină : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 18,30 — 20,45 ; Miorița (14 27 14), orele 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 19 în continuare : Moll Flanders : Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11,30 — 14 30 — 17,30 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Melodia (12 06 88) orele 9 — 1145 — 15,30 — 18,15 — 20,45 ; Adio Texas : Grivita (17 08 58), orele 9,30 — 11,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 9,30 — 11,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15-13,30 — 16 — 18,15 — 20 30 ; Winnetou în Valea Morţii : înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,15 — 17,45 — 20 ; Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 18; Păsări şi ogari : Viitorul, ora 20,30 . Călugăriţa: Buzeşti (15 62 79), orele 15 30 — 19 . Cînd se arată cucuveaua : Dacia (16 26 10), orele 8,30 — 19,45 în continuare ; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Visul domnului Gentil : Bucegi (17 05 47) orele 16 — 18 15 — 20,30; Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele 10—16 in continuare, 18,15 — 20,30 ■. Explozie în munţi : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Viridiana : Lira, ora 20,15 ; Via Mala : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17 45 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 ; Tandrețe : Rahova, ora 20,15 ; Păcatul dragostei : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30; Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 ; La Nord prin Nord-Vest : Cotroceni (13 62 56), orele 15 30— 19 ; Stăpîn pe situație : Volga (11 91 26) orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Mireasa era în negru : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; Tom i s (21 49 46), orele 9,30 — 15 30 în continuare, 18 — 20,15 ; Urmărirea : Flamura (23 07 40) orele 9 — 11,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Doi bărbaţi pentru o moarte : Moşilor (12 52 93), orele 20,30; A trăi pentru a trăi : Moşilor, orele 15,30 — 18 ; Comisarul X şi ,,Panterele albastre" : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; Profesioniştii : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Valea păpuşilor: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Bărbaţii în deplasare : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Baltagul : Popular (35 15 17) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Sherlock Holmes : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Pentru încă puţini dolari : Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 . Fiul șeicului : Cinemateca sala Union (13 49 04), orele 10 — 12 — 14. Im.1!...»! 11** mu tf....fi^ii Echipa României, virtuală cîştigătoare a turneului de handbal de la Lisabona LISABONA 30 (Agerpres) — Duminică în penultima zi a turneului internaţional masculin de handbal de la Lisabona rezervat echipelor de tineret pentru „Cupe ţărilor latine" selecţionata României a învins cu scorul de 23-10 (12-4) echipa Franţei. Handbaliştii români sunt virtuali cîştigători ai competiţiei. Alte rezultate : Brazilia — Italia 27-12 (14-5) ; Spania — Maroc 23-13 (10-8). Programul ultimelor întîlriri : România — Portugalia ; Franţa — Brazilia şi Maroc — Italia. Aceste întîlniri nu mai pot influenţa configuraţia clasamentul care se prezintă astfel : 1) România 10 puncte (5 meciuri) ; 2) Franţa 8 puncte ; 3) Spania 8 puncte ; 4) Portugalia 6 puncte ; 5) Maroc 20 puncte ; 6) Brazilia 2 puncte ; 7) Italia zero puncte. După prima zi: U.R.S.S. — Selecţionata lumii 5,5,-4,5 BELGRAD 30 (Agerpres).— In sala Palatului Sindicatelor din Belgrad, în prezenţa a aproape 3 000 de spectatori a început duminică seara tîrziu mult aşteptatul meci de şah dintre echipa U.R.S.S. şi selecţionata lumii. Meciul cuprinde întîlniri la 10 mese în 4 ture. După desfăşurarea primei ture scorul provizoriu este egal 3—3, 4 partide fiind întrerupte. Campionul lumii Boris Spasski (U.R.S.S.) a făcut remiză în 39 de mutări cu Larsen. Fischer, a obţinut victoria la mutarea 39-a în partida cu Petrosian (UR.S.S.), iar Geier (U.R.S.S.) a cîștigat la Gligorici. S-au încheiat remiză partidele Smîslov—Reshevsky, Tal—Najdorf, Keres—Ivkov. Au fost întrerupte partidele Korcinoi—Portisch , Hort — Polugaevski , Taimanov—Uhlmann , Matulovici—Botvinnik După disputarea partidelor întrerupte prima rundă a meciului de şah dintre echipa U.R.S.S. şi selecţionata „Restului lumii”, s-a încheiat cu scorul de 5,5-4,5 în favoarea şahiştilor sovietici. U.R.S.S., campioană mondială STOCKHOLM 30 (Agerpres) — Campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupa A) s-a încheiat ieri la Stockholm cu victoria remarcabilă a reprezentativei U.R.S.S. care, în meciul decisiv, a învins cu scorul de 3—1 (0—0, 2—1,1—0) selecţionata Suediei. Intr-un alt joc al ultimei zile, echipa Finlandei a întrecut cu 5—3 (2—0, 2—2, 1—1) formația Cehoslovaciei. . De două ori „Ţăndărică“. • „O FETIŢĂ CAUTĂ UN ClNTEC" de Alecu Popovici • „STROP DE ROUĂ, BROTĂCELUL" de Al. Popescu Cu marionete sau cu păpuşi mişcate pe mină, spectacolele de la „Ţăndărică" seamănă între ele — şi seamănă frumos. Adică sunt părţi ale aceleiaşi munci atente şi conştiincioase, pline de graţie, care clădeşte continuu şi trainic legăturile acestui teatru cu spectatorii săi — mai ales copii. „O fetiţă caută un cîntec11 (sau „O poveste cu cîntec“) de Alecu Popovici este o istorioară care arată întocmai ceea ce spune titlul : o fată pleacă să găsească melodia cu care ar putea să-şi adoarmă frăţiorul şi, tot mergînd aşa, ea salvează puii de pisică, de căţel şi de măgar; după aceea, toate lighioanele se aliază şi o apără de lup. Pînă la urmă, fetiţa găseşte cîntecul „chiar în inima ei“ pentru că a făcut mult bine. „Strop de rouă, brotăcelul“ de Al. Popescu spune o poveste tot cu animale, dar fără copii, un basm-poem despre brotăcelul care pleacă în călătorie fiindcă vrea să ajungă la cer. Pe drum, „eroul“ ajută şi el mai multe fiinţe ameninţate de nenorocire, asistă la o epică bătălie între pisică, şarpe şi dihor, scapă de vulturul flămind şi, în cele din urmă, coboară de pe vîrful de munte şi se întoarce acasă. Concluzia : cu cît urci mai sus, cu atît mai departe este cerul. Textele sînt scrise cu sinceră dragoste pentru copii, al lui Alecu Popovici mai „revuistic“, cu numere cîntate şi glume, al lui Al. Popescu mai preţios, delicat lucrat la nivelul cuvîntului, mărturisind o declarată dorinţă de efect liric. Văzute în suită, cele două montări dovedesc însă că nu scriitorii şi nici regizorii — în prima, Ştefan Lenkisch, în a doua, o debutantă în teatrul de păpuşi — tînăra Olimpia Arghir — hotărăsc calitatea realizării. Pentru privitor, creaţiile de aici se definesc în primul rînd prin munca acelor creatori pe care obişnuinţa îi aşează pe locul doi în caietele-program, dar care au aici într-adevăr, funcţia autorilor. Este vorba despre scenografi, realizatori ai păpuşilor, marionetelor, decorurilor — Ella Conovici, Mioara Boescu pentru textul de Al. Popovici şi, pentru spectacolul cu Pasa Al. Popescu, Ion Truică — şi de mînuitori (aici ar trebui să fie reprodusă lista întreagă a actorilor nevăzuţi care pun în mişcare interpreţiijucării). Să vorbim, aşadar, despre vizualitatea spectacolelor şi despre mişcare. Marionetele şi păpuşile au căpătat de mult personalitate la acest teatru. Numeroase variaţii sunt cu putinţă, dar ajunge să aruncăm o privire asupra unui moment din oricare spectacol pentru a recunoaşte hazul delicat, plin de bunăvoinţă şi de inventivitate, al scenografilor. Păpuşile şi marionetele au capete mari, trupuri elastice, priviri încremenite dar totdeauna expresive. Decorurile se alcătuiesc prin mişcări simple şi libere, care alătură fragmente stilizate de plante, clădiri, nori. Pisicile sunt mov sau roz, căţeii au blana verde-albăstruie, pielea lucioasă a şerpilor e aurită, vrăbiile sînt învelite în puf trandafiriu , este o sărbătoare, a culorii. De mulţi ani creaţia mînuitorilor, se înscrie în aria de mişcări a virtuozităţii. De fapt, prin asta şi există această artă (sau, pentru a folosi o exprimare mai pretenţioasă, acesta este specificul ei) , prin puterea de a însufleţi materia, prin talentul de a insufla viaţă obiectului-interpret. Cînd vedem cum lupul Cel rău îşi desfăşoară mlădios şi ameninţător spinarea inelată, sau cînd admirăm spiralele vii descrise în aer de un şarpe care pare nesfîrşit, trăim în întregime farmecul şi miracolul genului. Inversarea raporturilor obişnuite din teatru — căci, la „Ţăndărică11 se poate vorbi despre primatul scenografilor şi mînuitorilor — constituie, într-un fel, un exemplu. Pentru că acest teatru este, astăzi, intr-adevăr, o echipă, pentru că faptul de artă se naşte aici, mai mult decît pe orice altă scenă din ţară, prin efort colectiv, prin munca unor creatori care nu pot intra în joc decît dacă se sprijină, clipă de clipă, pe acţumea celorlalţi. Ceea ce, pînă la urmă, este chiar rostul teatrului. ANA MARIA NARTI Contribuţia comisiilor de judecată (Urmare din pag. 1) pre care unele, tot mai puţine la număr, mai dăinuie şi în prezent. Astfel, un număr de comisii au reţinut spre soluţionare cauze ce nu erau de competenţa lor, după cum au procedat, în unele cazuri, comisiile de pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare ale comunelor Păuliş şi Gioroc, judeţul Arad, Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Islaz, judeţul Teleorman şi altele, precum şi acelea din unele cooperative agricole de producţie. Uneori, comisiile au judecat în complete de 2 sau 4 membri în loc de 3, ori, atunci cind nu era cazul, de 5 membri , după cum s-a constatat la unele comisii de pe lingă cooperativele agricole din judeţele Mehedinţi, de la comitetul executiv al consiliului popular municipal Alba Iulia, Fabrica de confecţii Oradea. Unele comisii au soluţionat diverse cereri fără administrarea de probe suficiente, cum au procedat comisiile de la Uzina de reparaţii Roşiori de Vede şi întreprinderea de panificaţie Prahova. în alte cazuri, litigiile au fost soluţionate numai după amînări nejustificate, aşa cum s-a constatat la comisiile de la mai multe cooperative agricole de producţie şi de la unele întreprinderi (Exploatarea minieră Baniţa, Uzina de aluminiu Slatina şi altele). Comisiile sunt sprijinite în activitatea lor prin măsurile luate de comisia centrală ce funcţionează pe lingă Consiliul de Miniştri, comisie compusă, conform prevederilor legii, din delegaţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Consiliului Central al Asociaţiei Juriştilor. Comisia centrală — al cărui membru sunt, în calitate de delegat al Ministerului Justiţiei — a luat, începînd încă din faza constituirii comisiilor de judecată, prin delegaţi ai organelor reprezentate în comisie, care s-au deplasat în repetate rînduri pe teren, ca şi prin organele judeţene corespunzătoare celor ai căror delegaţi compun comisia, o serie de măsuri organizatorice în vederea asigurării bunei funcţionări a noilor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie. Astfel, după desemnarea membrilor şi secretarilor comisiilor de judecată — elemente care se bucură de încrederea maselor, avind o pregătire corespunzătoare şi reputaţie neştirbită —, comisia centrală a organizat instruirea lor, pe comisii ori pe centre, spre a-şi însuşi tehnica de lucru şi a cunoaşte prevederile legii pe care sunt chemaţi să o aplice. O activitate susţinută în acest sens au avut şi continuă să desfăşoare organizaţiile judeţene ale Asociaţiei Juriştilor, care au mobilizat un număr important de judecători, procurori, jurisconsulţi şi alţi jurişti, ce se deplasează la unităţi şi dau îndrumări de specialitate membrilor comisiilor. Un accent deosebit s-a pus pe instruirea membrilor şi secretarilor comisiilor de judecată din cooperativele agricole de producţie, care au primit un sprijin eficient, îndeosebi în lunile septembrie şi octombrie şi apoi în întreaga perioadă de iarnă, în vederea cunoaşterii şi justei aplicări a normelor procedurale şi a prevederilor de fond ale legii. Deosebit de aceasta, s-au întocmit şi difuzat comisiilor peste 100.000 exemplare din broșura publicată special în acest scop, care cuprinde legea comisiilor de judecată, extrase din alte legi și modelele principalelor acte ce se efectuează de comisii. Tot pentru a se veni în sprijinul comisiilor de judecată, s-a asigurat publicarea, cu regularitate, în revistele de specialitate, de materiale privind principalele probleme cu caracter juridic ce se ridică în activitatea acestora. Măsurile ce s-au luat de Comisia centrală, dintre care o parte au fost arătate mai sus, au contribuit la obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune în munca comisiilor de judecată. La activizarea comisiilor şi-au adus un aport apreciabil şi organele de presă care, prin articolele publicate, prin relevarea unor lipsuri, şi prin forţa mobilizatoare a exemplelor pozitive pe care le-au dat, au reuşit să stimuleze munca acestor organe, să contribuie, alături de ceilalţi factori, la ridicarea calitativă a activităţii lor. Pentru ca activitatea acestor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie să răspundă în tot mai mare măsură scopului pentru care au fost constituite, se impune iniţierea, de către comisia centrală care coordonează munca lor, de noi acţiuni în sensul acestei cerinţe, concomitent cu urmărirea îndeaproape a modului cum se aduc la îndeplinire măsurile luate pînă în prezent. Pe de altă parte, cum răspunderea bunei desfăşurări a activităţii comisiilor de judecată revine nu numai organelor reprezentate în comisia centrală, dar şi celorlalte organe care au în sistemul lor unităţi în care funcţionează astfel de comisii, este necesar, considerăm noi, ca toate acestea să ia, pe plan organizatoric, măsuri corespunzătoare Totodată, comitetele de direcţie şi celelalte organe de conducere ale unităţilor pe lingă care, conform legii,funcţionează comisii de judecată, pot aduce o contribuţie importantă pentru certinua ridicare a calităţii muncii acestora creîndu-le, în toate cazurile, condiţii corespunzătoare de lucru. Cu sprijinul permanent al tuturor factorilor ce au datoria să ajute la continua perfecţionare a activităţii comisiilor de judecată, acestea îşi vor aduce la îndeplinire, din ce în ce mai bine, sarcina de răspundere ce le-a fost încredinţată, aceea de a contribui la întărirea legalităţii şi la educarea socialistă a maselor. Aida: Opera Română (16 48 20), ora 19 Contesa Maritza : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; Heidelbergul de altădată : Teatrul Naţional ,,T. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 19,30; Părinţii teribili : Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ sala Studio (15 15 53), ora 19,30 ; Opinia publică : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; Leonce şi Lena : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Magureanu (14 60 60), ora 20; Puricele în ureche : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" în sala U.G.S.R., ora 20 ; Un menestrel la Porţile dorului : Teatrul Naţional Craiova în sala Teatrului Mic, ora 20 ; Comedie cu olteni : Teatrul Giuleşti (18 04 85), orele 19,30 ; Domnişoara din Sighişoa (Urmare, din pag. 1) nu pare suficient, mă voi transporta cu doi ani mai devreme, în 1868 şi voi spune : cu ocazia primului turneu al lui Pascaly, s-a auzit în sala „Urania“ ieşind suflare de teatru românesc din fiinţa celui mai mare poet pe care acest neam l-a avut şi care, tineri fiind şi hălăduind prin ţară, a încălzit aceste ziduri, treizeci de zile, cu căldura tinereţii lui. Poate măcar in faţa numelui lui Mihai Eminescu vom avea o stringere de inimă şi o ezitare de tirnăcop, şi ne vom apleca spre celelalte soluţii. Dar merg şi mai departe în timp şi, lăsindu-mă ajutat de corespondenţi cu bogată informare, ajung să aflu că intre zidurile in care mi-am făcut şi eu, ca elev, amiceşti iniţieri, s-a pronunţat vorbă romanească de teatru incă din 1818, de alţi elevi şi învăţăcei, aceia ai Preparandiei (Şcolii normale) din Arad, care au luat-o astfel înainte fie şi cu un an, istoricei scene a Iaşului, şi au întemeiat astfel un fapt istoric şi cronologic de seamă. Ne-am bucurat de Iaşi, de ce nu ne-am bucura de Arad în aceeaşi măsură, avdindu-ne pufin şi la condiţiile in care limba română trebuia să-şi ciştice prestigiul de a răsuna aici ? Evident, sala nu mai este cea care a fost la 1818, dar clădirea propriu zis e neschimbată. Care ar fi risipa mai mare ,să aruncăm citim- bani (mai puţini poate decât pentru renovarea unei bodegi sau cofetării) ori să aruncam o asemenea tradiţie unică, naţională, greu de regăsit sau de reconstituit. Nu v-am convins încă ? Atunci am să vă mai spun încă ceva : cia dire at cinematografului „Urania“ din Arad, în forma ei exterioară, este cea mai vehe clădire ele marturi pe teritoriul românesc. Rivala ei întru vechime, Oraviţa, a transformat o magazie în teatru la 1817, dar clădirea a fost dărimată complet si reconstituită in 1892, ceea ce nu ne-a împiedicat să-i dăm acum cîtiva ani cinstirea cuvenită. Clădirea arădană, tot din 1817, e însă neschimbată Ei, acestei, celei mai vechi clădiri de teatru din România ce-i rezervăm ? Demolarea ? Neantul ? Sau un credit aeneos ? Mi se pare epic sau tirnăcopul însuşi a devenit sensibil ? Să nădăjduim că nu numai el, ci şi forurile culturale centrale. ra : Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; Tragica istorie a doctorului Faust — premieră : Studioul ,,Casandra" al Institutului de teatru (15 72 59), ora 20 ; Roata morii — premieră : Teatrul ,Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; Guliver în ţara păpuşilor : Teatrul ,,Ţăndărică", sala Academiei (16 14 92) ora 15 şi 17; Nicuţă la Tănase : Teatrul ,,C. Tănase" sala din Calea Victoriei 174 (15 04 13), ora 19 30 ; Concert extraordinar dat de cvartetul „Komitas" : Sala mică a Palatului ora 20 ; Othello : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30. televiziune ; 18 : Universal șotron — Litera ,,G" ; 18,30 : Actualitatea în economie ; 18,55 : Anunțuri — publicitate ; 19 : Telejurnalul ; 19,20 : La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 19,35 : Atomul, această necunoscută ; 20 : Reflector ; 20,10 : Moment folcloric ; 20,20 : Primăvara României Socialiste ; 20,40 : Film artistic. Am două mame şi doi taţi ; 22,05 : Telejurnalul ; 22,15 : Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad ; 22,35 : Pliant lirico-dramatic. yjjiii1'' nijVi ■' III in 11 III I ii'Vi I .1 Mit'