România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-31 / nr. 7913

„Románia liberăn nt».7913 — 301L1970 ~ pag. a 2-a . DIVIZIA A DE FOTBAL DERBIUL ETAPEI VĂZUT DIN TEREN ŞI DIN AFARA LUI I Derbiul etapei, aşa cum s-a anticipat, s-a­­jucat la Bucureşti în­tre vechile rivale ale fotbalului nostru, Stea­ua şi Dinamo. Tocmai de aceia am ales şi noi pentru comentariul de azi, acest meci, cu atît mai mult cu cit pe te­ren au evoluat nu mai puţin decit şase dintre titularii echipei noas­tre naţionale. Cum a fost el văzut şi apre­ciat, din teren şi din afara lui, vom vedea din declaraţiile ce le-am cules imediat după terminarea par­tidei. ANDREI RĂDULES­­CU (arbitrul principal al meciului) : „Tinere­ţea a învins rutina ad­versarului de unde se vede că fotbalul tre­buie jucat cu multă mobilitate. Dinamo fără Lucescu şi cu Du­­mitrache şi Pircălab bine păziţi a dovedit că nu are un atac ca­pabil să pună în pe­ricol o apărare bine organizată. Tataru, de joc. O impresie de­osebită mi-a lăsat-o Sătmăreanu. Arbitra­jul a fost sub nivelul altor evoluţii ale cu­noscutului şi aprecia­tului Andrei Rădu­­lescu“. JENEI (fostul jucă­tor al echipei Steaua, venit din Turcia, unde activează ca jucător, pentru a vedea der­biul) : „A fost un meci de mare luptă soldat cu victoria acelei e­­chipe care a dovedit mai multă luciditate în tot ceea ce a făcut pe teren. Organizîn­­du-se foarte bine in apărare, fosta mea e­­chipă a protejat cu succes poarta lui Su­­ciu, lansind contra­atacuri care s-au do­vedit deosebit de pe­riculoase. Mie, spre deosebire de Lucescu, mi-a plăcut arbitrajul. El nu a influenţat cu nimic rezultatul“. ANGELO NICULES­­CU (antrenorul echi­pei naţionale) : „Am apreciat efortul şi do­­ ndiscutabil, etapa de duminică a fost favora­bilă rapidiştilor bucureşteni care şi-au menţinut intact avansul de patru puncte cu care s-au prezentat pe terenul din Braşov. Deci, fără a se detaşa cu nici un singur pas de urmăritorii imediaţi se poate spune, totuşi, că echipa Rapid şi-a fortificat poziţia de lider prin faptul că a cîştigat în deplasare, victorie care cîntăreşte enorm de mult în bătălia pentru titlu. Trecînd cu bine şi de acest dificil obstacol, rapidiştii vor putea aborda cu mai mult calm, cu mai multă siguranţă, viitoarele partide, ceea ce contează iarăşi foarte mult pentru o formaţie ce se află în fruntea plutonului. Vigu (cred că este la ora actuală cel mai bun fundaş stingă din țară), Voinea, Gher­­gheli și Dumitrache mi s-au părut cei mai buni jucători de pe teren. Victoria echipei Steaua este meritată, dar Dinamo ar fi avut posibilitatea unui re­zultat de egalitate dacă nu miza totul pe „capul“ lui Dumitra­che. Nouarul echipei dinamoviste sare foar­te bine la­ mingile inalte dar în acest meci l-a avut lingă el pe Sătmăreanu care a sărit și mai bine“. LUCESCU (jucător al echipei Dinamo, a­­flat duminică în tri­bune) : „S-ar putea să fiu subiectiv în apre­cierea meciului întru­­cît a pierdut echipa mea. Chiar cu acest risc afirm că meciul nu mi-a plăcut. A fost unul dintre cele mai nereuşite meciuri Di­­namo-Steaua văzute de mine ,de pe tuşă sau din interiorul cîmpului rinţa de participare la joc a­ majorităţii fotba­liştilor ce au evoluat. Din­ punct de vedere tehnic, însă, predtul a lăsat de dorit, apărind multe imprecizii in conducerea si transmi­­­­terea balonului, care au frinat continuitatea meciului. Este regreta­bil că foarte multi din­tre jucători au împins angajamentul fizic dincolo de limitele în­găduite de regulament, motiv pentru care ar­bitrul Rădulescu a fost nevoit să oprească de foarte multe ori me­ciul. Ca antrenor al e­­chipei naţionale am urmărit în mod deose­bit evoluţia selecţiona­­bililor. O sumară apre­ciere a jocului prestat de ei cred că este utilă . DELEANU continuă să aibă o prezenţă ne­satisfăcătoare, sub ni­velul meciurilor făcute de el in anul trecut. DINU, acelaşi jucător care se , angajează cu trup şi suflet, fiind inepuizabil pe toată durata meciului d£şi a jucat pe două posturi : fundaş central şi mij­locaş ofensiv. RADU KUNWEIL­­LER, tehnic, fin, ca de­ obicei dar nu respectă zona lui de activitate. GHERGHELI, deo­sebit de util echipei sale, poate cel mai u­­til dintre toţi, bine orientat tactic. DUMITRACHE, a fost in bună dispoziţie de joc, atent, dar, fi­ind prea puţin ajutat de coechipieri, nu a putut face prea multe lucruri bune în aceas­tă partidă. SĂTMĂREANU, câinii sigur, ambiţios. In poziţie de fundaş central conduce prea mult balonul, driblea­ză, in loc să simplifice jocul“. Părăsind, acum, der­biul etapei, să consem­năm rezultatele tehni­ce, rezultate care cu excepţia celor de la Braşov şi Cluj au fost favorabile echipelor gazdă : Steagul roşu- Rapid 0-1; C.F.R. Cluj-Crișul 0—0; Stea­­ua-Dinamo București 1—0 ; F.C. Argeș-Uni­­versitatea Cluj­­ 3—1 ; Petrolul-Farul 2—0 ; Universitatea Craiova- A.S.A. Tg. Mureș 2—1; U.T.A.-Jiul 1—0Poli­tehnica Iași-Dinamo Bacău 1—0. ION BOCIOACA wmm». » »ii UBDis Wwemmt­wimke O nouă fază critică la poarta dinamovistului Andrei Boxul — sport deficitar? In ultimii ani presa a criticat deseori federaţia de specialitate pentru lipsă de iniţiativă, pen­tru că nu a ştiut să se orien­teze in a organiza reuniuni im­portante cu capete de afiş, care ar fi cunoscut un mare succes deoarece dispunem de un pu­blic foarte receptiv ,mare iubi­tor al acestei discipline sportive. Mai mult deci atita, federaţia a exclus din calendarul compe­­tiţional manifestări tradiţionale ca de pildă „Turneul celor 4“, meciul triunghiular Steaua-Di­­namo-sel, cluburilor sportive sindicale şi alte competiţii. Pe scurt federaţia şi-a limitat sarcinile jucîndu-şi foarte bine doar rolul de... „manager“ al e­­chipei naţionale. Şi chiar atunci cină selecţionabilii urmează să susţină meciuri de verificare, a­­cestea sunt programate pe rin­gul de la Snagov, cu porţile în­chise şi sparing-peerteneri aleşi pe sprinceană de o armată de an­trenori. Mulţi dintre amatorii de box, cu care ne-am întilnit sau care ne-au adresat scrisori ne-au în­trebat­ : de ce nu se organizează gale de box cu capete de afiş ca la Copenhaga, Zagreb sau Bel­grad ? De ce boxerii noştri frun­taşi ca de pildă Monea, Slanev şi alţii pot evolua în străinătate in asemenea gale şi organizato­rii federaţiei nu sunt capabili să poată prezente marelui public gale cu capete de afiş interna­ţionale ? Răspunsul nu este greu de dat. Indiferenţa, faţă de ma­rele public, pasionat al pugilatu­lui, care pe zi ce trece se re­semnează şi nu se mai îngră­mădeşte din faţa caselor de bi­lete de la Floreasca sau Repu­blicii. Ca urmare a acestei po­litici greşite promovată de o se­rie de membri ai federaţiei care încă nu s-au trezit de pe urma succeselor realizate de boxerii noştri la „europene“, activitatea sportului cu mănuşi lasă de do­rit. In loc ca in Capitală şi in principalele oraşe ale ţării să aibă loc reuniuni interesante care să capteze atenţia amatori­lor de box, sunt programate­ in cadrul campionatului întilniri neechilibrate, care sunt urmărite de un număr mic de spectatori. Dacă meciurile campionatului pe echipe ar avea însă un cap de afiş internaţional atunci ar fi cu totul altceva. Ori in situa­ţia actuală cheltuielile de de­plasare a echipelor, cazarea, masa, scoaterea din producţie a boxerilor, nu pot fi acoperite de încasările realizate deoarece spectatorii nu manifestă interes faţă de meciuri inegale, slabe ca valoare tehnică. Iată cum din cauza unor func­ţionari care nu ştiu să dirijeze acest sport, boxul, ramură spor­­tivă încă de popularitate în ţara noastră a ajuns pe plan finan­ciar, un sport deficitar. Poate in ceasul al 12-lea reprezentanţii oficiali ai boxului vor analiza cu toată seriozitatea această pro­blemă, luind măsurile, corespun­zătoare pentru ca pugilatul să redevină pe adevărata lui linie de plutire. PAUL OCHIALBI MERIDIANE • Terenurile tie la „Foro Italico11 din Roma vor găzdui între 20 şi 26 aprilie cea de-a 27-a ediţie a campionatelor internaţionale „Open“ de te­nis ale Italiei. La tradiţionala competiţie şi-au anunţat pînă în prezent participarea o serie de jucători valoroşi din Eu­ropa, printre care românii I­­lie Năstase, Ion Ţiriac, fran­cezii Jauffret, Goven, Barclay, Montrenaud şi sovieticii Me­­treveli, Lihaciov şi Korotkov. • Tenismanii români Ilie Năstase şi Ion Ţiriac au re­purtat un frumos succes cîş­­tigînd proba de dublu din ca­drul turneului internaţional de la Reggio Calabria. In fi­nală, Năstase şi Ţiriac au în­vins cu scorul de 7—5, 10—8, 6—3 pe australienii Ball-Cil­tinan. Proba de dublu mixt a revenit cuplului cehoslovac Neumannova-Pala, învingător cu 6—8, 9—7, 7—5 în fața perechii Vrankovici (Argenti­­na)-Năstase (România). • Duminică, a luat sfîrşit pe patinoarul artificial din parcul ..23 August“ turneul internaţional de hochei pe gheaţă. în finală, echipa Steaua Bucureşti a repurtat o frumoasă victorie cu 4—3 (2—0, 2—3, 0—0) în faţa echi­pei cehoslovace Slezan Opa­­va­­Pentru locurile 3—4, echi­pa Dinamo București a dis­pus cu 3—2 (2—0, 0—1, 1—1) de Avîntul Miercurea Ciuc. • Turneul internaţional de polo pe apă de la Cluj s-a în­cheiat cu victoria echipei Dy­namo Magdeburg, campioana R.D. Germane. In jocul deci­siv, Dynamo Magdeburg a în­vins cu scorul de 9—4 (1—1, 3—0, 3—1, 2—2) echipa Voin­ţa Cluj. • Numeroşi spectatori au urmărit la Belgrad meciul in­ternaţional de box dintre e­­chipele R.D. Germane şi Iugo­slaviei. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 14—6. I Activitatea sportivă de masă a­u o preocupare majoră n ultimul timp, activitatea sportivă de masă în rin­­durile elevilor, a fost o­­biectul unor critici îndreptăţi­te. Factorii interesaţi au luat act de nemulţumirile care au generat aceste critici şi, în u­­nele cazuri, au răspuns prin măsuri concrete, menite să sti­muleze această activitate , de loc neglijabilă în rîndurile şco­larilor şi elevilor din ţara noas­tră. Pentru a afla cîteva preci­zări, despre activitatea sportivă de masă, ne-am adresat tov. conferenţiar universitar, ION ŞICLOVAN, şeful catedrei de teoria şi metodica educaţiei fi­zice de la I.E.F.S. — Critici, îndreptăţite — zi­cem noi — au vizat in ulti­mul timp activitatea sportivă de masă în rîndurile elevilor. Vă rugăm să ne precizaţi da­că s-a răspuns la aceste cri­tici şi in ce fel. — Aceste critici au fost în­tru totul intemeiate. Sportul de masă a devenit azi o cerinţă o­­biectivă a vieţii cotidiene a tî­­nărului. Partidul a criticat, pe bună dreptate, lipsurile din sportul de masă, iar şcoala, ca­re este veriga întregului sistem de educaţie fizică de la noi, nu­­a ridicat încă, această activita­te la nivelul necesităţilor. Toa­tă lumea s-a mulţumit cu ac­ţiuni sporadice, dar chiar şi a­­cestea cu totul insuficiente. Ori, dacă este vorba de o activitate cotidiană, avem nevoie de con­tinuitate. Există păreri că doar lecţia de educaţie fizică poate satisface aceste deziderate. A­­cest lucru este complet greşit şi trebuie combătut. — Bine, dv. alunei, ce căi credeţi că trebuie urmate pentru a înlătura lipsurile ? — Răspunsul ar suna deo­camdată aşa : duminicele spor­tive şi vacanţele elevilor. In general, elevii dispun de timp liber mai mult duminica. Atunci trebuie organizate la nivelul şcolii, diverse activităţi. De ce la nivelul şcolii ? Fiindcă în a­­cest cadru se capătă multe va­lenţe educative. Aici este vorba de o organizare plăcută, utilă şi recreativă a timpului liber. Ultima perioadă a cunoscut în Capitală o organizare tot mai frecventă a acestor duminici sportive. Intr-o serie de şcoli şi licee, împreună cu cei mai buni studenţi din ultimul an, cu Inspectoratul şcolar al Mu­nicipiului Bucureşti, cu U.T.C. şi organizaţia pionierilor, s-au obţinut o serie de rezultate promiţătoare. La aceste acţi­uni, au participat foarte mulţi profesori, nu de specialitate, care au declarat că numai in această ambianţă de mişcare şi destindere, au reuşit să-şi cu­noască cu adevărat elevii. Suc­cesul depinde şi de ideea care le generează. De exemplu, la liceul „T. Vladimirescu“, a fost o demonstraţie de judo. La ter­minare, la cererea elevilor şi a cadrelor didactice, s-a ajuns la înţelegerea ca unul din studen­ţii I.E.F.S., să pregătească ele­vii pentru acest sport. Imediat s-au înscris la proaspătul cerc de antrenament 62 de fete şi 54 de băieţi.­­ Avind in vedere că du­minica se produce antrena­rea elevilor la diferite activi­tăţi, cum au răspuns la che­mările lansate pentru practi­carea exerciţiului fizic ? — Foarte bine. Prin forme vi­zuale, s-a anunţat că se face deschiderea festivă a activităţii în aer liber, iar prezenţa a fost neaşteptat de mare. Sute de elevi, profesori, părinţi au fost în aceste duminici pe terenul de sport din şcolile respective. Deci, s-a demonstrat că se poa­te. — Din discuţie a reieşit că asemenea acţiuni s-au petre­cut numai in Bucureşti. Dar majoritatea elevilor sunt în ţară. — Asemenea acţiuni au fost începute în multe oraşe şi in unele locuri chiar şi în sate. Toate acestea au un singur scop : atragerea a cu­ mai mulţi elevi la acţiuni organizate. Un rol important îl are C.N.E.F.S. şi C.J.E.F.S.-urile care , împre­ună cu inspectoratele şcolare şi organizaţia pionierilor trebuie să iniţieze cut mai multe acţiuni care să atragă marea masă a Şcolarilor din România la prac­ticarea exerciţiului fizic. Cînd vor fi toţi elevii pe stadioane şi în sălile de sport, atunci vom putea spune că ne-am făcut da­toria faţă de tânăra generaţie. Acum, avem în vedere vacan­ţele. Planurile pe zile şi săptă­­mîni vor permite petrecerea timpului liber în condiţii opti­me. Sperăm ca în viitorul a­­propiat să se poată spune că şi activitatea sportivă de masă a elevilor a păşit pe un drum nou, care să permită o dezvol­tare armonioasă a trupului şi minţii. PAUL OLTEANU Splendoare în iarbă : Patria (11 86 25) orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30 , Asterix și Cleopatra : Republica (11 03 72), orele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21 , Joc dublu în Serviciul secret : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 , Bucu­rești (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Mo­dern (23 71 01), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Elvira Madigan : Capitol (16 29 17), 9,30 — 11,45 — 14 — 16,30 — 18 45 — 21 ; Domnișoara doctor : Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Favorit (Dru­mul Taberei), orele 10 — 13 — 15,30 — 18,45 — 21 ; Sala Palatului orele 17,15 — 20,15 ; Fecioara care-mi place : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Ultima dragoste : Central (14 12 24) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15 45 — 18,15 — 20,45 ; Stelele din Eger : Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 15,45 în continuare 19.30 : Ghici cine vine la cină : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 18,30 — 20,45 ; Miorița (14 27 14), o­­rele 10 — 12,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 19 în continu­are : Moll Flanders : Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11,30 — 14 30 — 17,30 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Melodia (12 06 88) orele 9 — 1145 — 15,30 — 18,15 — 20,45 ; Adio Texas : Grivita (17 08 58), o­­rele 9,30 — 11,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 9,30 — 11,45 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Glo­ria (22 44 01), orele 9 — 11,15­­-13,30 — 16 — 18,15 — 20 30 ; Winnetou în Valea Morţii : înfră­ţirea între popoare (17 31 64), orele 15,15 — 17,45 — 20 ; Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 18; Păsări şi ogari : Viitorul, ora 20,30 . Călugăriţa: Buzeşti (15 62 79), ore­le 15 30 — 19 . Cînd se arată cucuveaua : Dacia (16 26 10), orele 8,30 — 19,45 în con­tinuare ; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Visul domnului Gentil : Bucegi (17 05 47) orele 16 — 18 15 — 20,30; Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele 10—16 in continuare, 18,15 — 20,30 ■. Explozie în munţi : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 ; Viridiana : Lira, ora 20,15 ; Via Mala : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17 45 — 20 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 ; Tandrețe : Rahova, ora 20,15 ; Păcatul dragostei : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,30; Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 ; La Nord prin Nord-Vest : Cotro­ceni (13 62 56), orele 15 30­­— 19 ; Stăpîn pe situație : Volga (11 91 26) orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Mireasa era în negru : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; T­o­m i s (21 49 46), orele 9,30 — 15 30 în con­tinuare, 18 — 20,15 ; Urmărirea : Flamura (23 07 40) ore­le 9 — 11,30 — 15 — 17,30 — 20 ; Doi bărbaţi pentru o moarte : Mo­şilor (12 52 93), orele 20,30; A trăi pentru a trăi : Moşilor, o­­rele 15,30 — 18 ; Comisarul X şi ,,Panterele albas­tre" : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ; Profesioniştii : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Valea păpuşilor: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Bărbaţii în deplasare : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Baltagul : Popular (35 15 17) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Sherlock Holmes : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Pentru încă puţini dolari : Crîn­gaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 . Fiul șeicului : Cinemateca sala Union (13 49 04), orele 10 — 12 — 14. Im.1!...»! 11** mu tf....fi^ii Echipa României, virtuală cîştigătoare a turneului de hand­­bal de la Lisabona LISABONA 30 (Agerpres) — Duminică în penultima zi a turneului internaţional masculin de handbal de la Lisabona re­zervat echipelor de tineret pen­tru „Cupe ţărilor latine" selec­ţionata României a învins cu scorul de 23-10 (12-4) echipa Franţei. Handbaliştii români sunt virtuali cîştigători ai com­petiţiei. Alte rezultate : Brazi­lia — Italia 27-12 (14-5) ; Spa­nia — Maroc 23-13 (10-8). Programul ultimelor întîlr­iri : România — Portugalia ; Fran­ţa — Brazilia şi Maroc — Ita­lia. Aceste întîlniri nu mai pot influenţa configuraţia clasa­mentul care se prezintă astfel : 1) România 10 puncte (5 me­ciuri) ; 2) Franţa 8 puncte ; 3) Spania 8 puncte ; 4) Portu­galia 6 puncte ; 5) Maroc 2­0 puncte ; 6) Brazilia 2 puncte ; 7) Italia zero puncte. După prima zi: U.R.S.S. — Selecţionata lumii 5,5,-4,5 BELGRAD 30 (Agerpres).— In sala Palatului Sindicatelor din Belgrad,­ în prezenţa a a­­proape 3 000­ de spectatori a început duminică seara tîrziu mult aşteptatul meci de şah dintre echipa U.R.S.S. şi se­lecţionata lumii. Meciul cu­prinde întîlniri la 10 mese în 4 ture. După desfăşurarea pri­mei ture scorul provizoriu este egal 3—3, 4 partide fiind întrerupte. Ca­mpionul lumii Boris Spasski (U.R.S.S.) a fă­cut remiză în 39 de mutări cu Larsen. Fischer, a obţinut victoria la mutarea 39-a în partida cu Petrosian (UR.S.S.), iar Geier (U.R.S.S.) a cîștigat la Gligorici. S-au încheiat re­miză partidele Smîslov—Re­­shevsky, Tal—Najdorf, Ke­res—Ivkov. Au fost întrerup­te partidele Korcinoi—Por­­tisch , Hort — Polugaevski , Taimanov—Uhlmann , Matu­­lovici—Botvinnik După disputarea partidelor întrerupte prima rundă a me­ciului de şah dintre echipa U.R.S.S. şi selecţionata „Restu­lui lumii”, s-a încheiat cu sco­rul de 5,5-4,5 în favoarea şa­hiştilor sovietici. U.R.S.S., campioană mondială STOCKHOLM 30 (Agerpres) — Campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupa A) s-a încheiat ieri la Stockholm cu victoria remarcabilă a repre­zentativei U.R.S.S. care, în meciul decisiv, a învins cu scorul de 3—1 (0—0, 2—1,1—0) selecţionata Suediei. Intr-un alt joc al ultimei zile, echipa Finlandei a întrecut cu 5—3 (2—0, 2—2, 1—1) formația Cehoslovaciei. . De două ori „Ţăndărică“. • „O FETIŢĂ CAUTĂ UN ClNTEC" de Alecu Popovici • „STROP DE ROUĂ, BROTĂCELUL" de Al. Popescu C­u marionete sau cu păpuşi mişcate pe mină, specta­­­­colele de la „Ţăndărică"­ seamănă între ele — şi seamă­nă frumos. Adică sunt părţi ale aceleiaşi munci atente şi con­ştiincioase, pline de graţie, care clădeşte continuu şi trainic le­găturile acestui teatru cu spec­tatorii săi — mai ales copii. „O fetiţă caută un cîntec11 (sau „O poveste cu cîntec“) de Alecu Popovici este o istorioară care arată întocmai ceea ce spune titlul : o fată pleacă să găsească melodia cu care ar putea să-şi adoarmă frăţiorul şi, tot mergînd aşa, ea salvea­ză puii de pisică, de căţel şi de măgar; după aceea, toate lighi­oanele se aliază şi o apără de lup. Pînă la urmă, fetiţa gă­seşte cîntecul „chiar în inima ei“ pentru că a făcut mult bine. „Strop de rouă, brotăcelul“ de Al. Popescu spune o poveste tot cu animale, dar fără copii, un basm-poem despre brotăce­­lul care pleacă în călătorie fiindcă vrea să ajungă la cer. Pe drum, „eroul“ ajută şi el mai multe fiinţe ameninţate de nenorocire, asistă la o epică bătălie între pisică,­ şarpe şi dihor, scapă de vulturul flă­­mind şi, în cele d­in urmă, co­boară de pe vîrful de munte şi se întoarce acasă. Concluzia : cu cît urci mai sus, cu atît mai departe este cerul. Textele sînt scrise cu since­ră dragoste pentru copii, al lui Alecu Popovici mai „revuistic“, cu numere cîntate şi glume, al lui Al. Popescu mai preţios, delicat lucrat la nivelul cuvîn­­tului, mărturisind o declarată dorinţă de efect liric. Văzute în suită, cele două montări do­vedesc însă că nu scriitorii şi nici regizorii — în prima, Şte­fan Lenkisch, în a doua, o de­butantă în teatrul de păpuşi — tînăra Olimpia Arghir — hotă­răsc calitatea realizării. Pen­tru privitor, creaţiile de aici se definesc în primul rînd prin munca acelor creatori pe care obişnuinţa îi aşează pe locul doi în caietele-program, dar care au aici într-adevăr, funcţia autorilor. Este vorba despre scenografi, realizatori ai pă­puşilor, marionetelor, decoruri­lor — Ella Conovici, Mioara Boescu pentru textul de Al. Popovici şi, pentru spectacolul cu Pasa Al. Popescu, Ion Truică — şi de mînuitori (aici ar trebui să fie reprodusă lista întreagă a actorilor nevăzuţi care pun în mişcare interpreţii­­jucării). Să vorbim, aşadar, despre vi­­zualitatea spectacolelor şi des­pre mişcare. Marionetele şi pă­puşile au căpătat de mult per­sonalitate la acest teatru. Nu­meroase variaţii sunt cu pu­tinţă, dar ajunge să aruncăm o privire asupra unui moment din oricare spectacol pentru a recunoaşte hazul delicat, plin de bunăvoinţă şi de inventivi­tate, al scenografilor. Păpuşile şi marionetele au capete mari, trupuri elastice, priviri încre­menite dar totdeauna expre­sive. Decorurile se alcătuiesc prin mişcări simple şi libere, care alătură fragmente stili­zate de plante, clădiri, nori. Pisicile sunt mov sau roz, că­ţeii au blana verde-albăstruie, pielea lucioasă a şerpilor e au­rită, vrăbiile sînt învelite în puf trandafiriu , este o sărbă­toare, a­­ culorii. De mulţi ani creaţia mînuitorilor, se înscrie în aria de mişcări a virtuozi­tăţii. De fapt, prin asta şi există această artă (sau, pentru a folosi o exprimare mai pre­tenţioasă, acesta este specifi­cul ei) , prin puterea de a în­sufleţi materia, prin talentul de a insufla viaţă obiectului-in­­terpret. Cînd vedem cum lupul Cel rău îşi desfăşoară mlădios şi ameninţător spinarea inela­­t­ă, sau cînd admirăm spiralele vii descrise în aer de un şarpe care pare nesfîrşit, trăim în întregime farmecul şi miraco­lul genului. Inversarea raporturilor obiş­nuite din teatru — căci, la „Ţăndărică11 se poate vorbi des­pre primatul scenografilor şi mînuitorilor — constituie, în­­t­r-un fel, un exemplu. Pentru că acest teatru este, astăzi, in­tr-adevăr, o echipă, pentru că faptul de artă se naşte aici, mai mult decît pe orice altă scenă din ţară, prin efort co­lectiv, prin munca unor crea­tori care nu pot intra în joc decît dacă se sprijină, clipă de clipă, pe acţumea celorlalţi. Ceea ce, pînă la urmă, este chiar rostul teatrului. ANA MARIA NARTI Contribuţia comisiilor de judecată (Urmare din pag. 1) pre care unele, tot mai puţine la număr, mai dăinuie şi în pre­zent. Astfel, un număr de comi­sii au reţinut spre soluţionare cauze ce nu erau de competen­ţa lor, după cum au procedat, în unele cazuri, comisiile de pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare ale comu­nelor Păuliş şi Gioroc, judeţul Arad, Căzăneşti, judeţul Ialomi­ţa, Islaz, judeţul Teleorman şi altele, precum şi acelea din u­­nele cooperative agricole de producţie. Uneori, comisiile au judecat în complete de 2 sau 4 membri în loc de 3, ori, atunci cind nu era cazul, de 5 membri , după cum s-a constatat la u­­nele comisii de pe lingă coope­rativele agricole din judeţele Mehedinţi, de la comitetul exe­cutiv al consiliului popular mu­nicipal Alba Iulia, Fabrica de confecţii Oradea. Unele comisii au soluţionat diverse cereri fără administrarea de probe sufi­ciente, cum au procedat comi­siile de la Uzina de reparaţii Roşiori de Vede şi întreprinde­rea de panificaţie Prahova. în alte cazuri, litigiile au fost so­luţionate numai după amînări nejustificate, aşa cum s-a con­statat la comisiile de la mai multe cooperative agricole de producţie şi de la unele între­prinderi (Exploatarea minieră Baniţa, Uzina de aluminiu Sla­tina şi altele). Comisiile sunt sprijinite în ac­tivitatea lor prin măsurile luate de comisia centrală ce funcţio­nează pe lingă Consiliul de Mi­niştri, comisie compusă, con­form prevederilor legii, din de­legaţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Comitetului de Stat pentru Economia şi Ad­ministraţia Locală, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, Uniunii Centrale a Coo­perativelor Meşteşugăreşti şi Consiliului Central al Asociaţiei Juriştilor. Comisia centrală — al cărui membru sunt, în calitate de dele­gat al Ministerului Justiţiei — a luat, începînd încă din faza constituirii comisiilor de judeca­tă, prin delegaţi ai organelor re­prezentate în comisie, care s-au deplasat în repetate rînduri pe teren, ca şi prin organele jude­ţene corespunzătoare celor ai căror delegaţi compun comisia, o serie de măsuri organizatorice în vederea asigurării bunei func­ţionări a noilor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie. Astfel, după desemnarea mem­brilor şi secretarilor comisiilor de judecată — elemente care se bucură de încrederea maselor, avind o pregătire corespunză­toare şi reputaţie neştirbită —, comisia centrală a organizat in­struirea lor, pe comisii ori pe centre, spre a-şi însuşi tehnica de lucru şi a cunoaşte prevede­rile legii pe care sunt chemaţi să o aplice. O activitate susţi­nută în acest sens au avut şi continuă să desfăşoare organiza­ţiile judeţene ale Asociaţiei Ju­riştilor,­­ care au mobilizat un număr important de judecători, procurori, jurisconsulţi şi alţi jurişti, ce se deplasează la uni­tăţi şi dau îndrumări de specia­litate membrilor comisiilor. Un accent deosebit s-a pus pe in­struirea­­ membrilor şi secretari­lor comisiilor de judecată din cooperativele agricole de produc­ţie, care au primit un sprijin eficient, în­deosebi în lunile sep­tembrie şi octombrie şi apoi în întreaga perioadă de iarnă, în vederea cunoaşterii şi justei a­­plicări a normelor procedurale şi a prevederilor de fond ale legii. Deosebit de aceasta, s-au în­tocmit şi difuzat comisiilor peste 100.000 exemplare din broșura publicată special în acest scop, care cuprinde legea comisiilor de judecată, extrase din alte legi și modelele principalelor acte­ ce se efectuează de comisii. Tot pentru a se veni în sprijinul co­misiilor de judecată, s-a asigu­rat publicarea, cu regularitate, în revistele de specialitate, de materiale privind principalele probleme cu caracter juridic ce se ridică în activitatea acestora. Măsurile ce s-au luat de Co­misia centrală, dintre care o parte au fost arătate mai sus, au contribuit la obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune în munca comisiilor de judecată. La activizarea comisiilor şi-au adus un aport apreciabil şi or­ganele de presă care, prin arti­colele publicate, prin relevarea unor lipsuri, şi prin forţa mobi­lizatoare a exemplelor pozitive pe care le-au dat, au reuşit să stimuleze munca acestor organe, să contribuie, alături de ceilalţi factori, la ridicarea calitativă a activităţii lor. Pentru ca activitatea acestor organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie să răspundă în tot mai mare măsură scopului pen­tru care au fost constituite, se impune iniţierea, de către co­misia centrală care coordonează munca lor, de noi acţiuni în sen­sul acestei cerinţe, concomitent cu urmărirea îndeaproape a mo­dului cum se aduc la îndeplinire măsurile luate pînă în prezent. Pe de altă parte, cum răspun­derea bunei desfăşurări a acti­vităţii comisiilor de judecată re­vine nu numai organelor repre­zentate în comisia centrală, dar şi celorlalte organe care au în sistemul lor unităţi în care func­ţionează astfel de comisii, este necesar, considerăm noi, ca toa­te acestea să ia, pe plan organiza­toric, măsuri corespunzătoare Totodată, comitetele de direcţie şi celelalte organe de conducere ale unităţilor pe lingă care, con­form legii,­­funcţionează comisii de judecată, pot aduce o contri­buţie importantă pentru certin­ua ridicare a calităţii muncii aces­tora creîndu-le, în toate cazurile, condiţii corespunzătoare de lucru. Cu sprijinul permanent al tu­turor factorilor ce au datoria să ajute la continua perfecţionare a activităţii comisiilor de judecată, acestea îşi vor aduce la înde­plinire, din ce în ce mai bine, sarcina de răspundere ce le-a fost încredinţată, aceea de a con­tribui la întărirea legalităţii şi la educarea socialistă a mase­lor. Aida: Opera Română (16 48 20), ora 19 Contesa Maritza : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; Heidelbergul de altădată : Teatrul Naţional ,,T. L. Caragiale", sala Co­media (14 71 71), ora 19,30; Părinţii teribili : Teatrul Naţional ,,I. L. Ca­ragiale“ sala Studio (15 15 53), ora 19,30 ; Opinia publică : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; Le­once şi Lena : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schi­tu Magureanu (14 60 60), ora 20; Pu­­ricele în ureche : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" în sala U.G.S.R., ora 20 ; Un menestrel la Porţile do­rului : Teatrul Naţional Craiova în sala Teatrului Mic, ora 20 ; Comedie cu olteni : Teatrul Giuleşti (18 04 85), orele 19,30 ; Domnişoara din Sighişoa­ (Urmare, din pag. 1) nu pare suficient, mă voi transporta cu doi ani mai de­vreme, în 1868 şi voi spune : cu ocazia primului turneu al lui Pascaly, s-a auzit în sala „Urania“ ieşind suflare de teatru românesc din fiinţa ce­lui mai mare poet pe care a­­cest neam l-a­ avut şi care, ti­­neri fiind şi hălăduind prin ţară, a încălzit aceste ziduri, treizeci de zile, cu căldura ti­nereţii lui. Poate măcar in faţa numelui lui Mihai Emi­­nescu vom avea o stringere de inimă şi o ezitare de tir­­năcop, şi ne vom apleca spre celelalte soluţii. Dar merg şi mai departe în timp şi, lăsindu-mă ajutat de corespondenţi cu bogată in­formare, ajung să aflu că in­tre zidurile in care mi-am făcut şi eu, ca elev, am­i­­ceşti iniţieri, s-a pronunţat vorbă romanească de teatru incă din 1818, de alţi elevi şi învăţăcei, aceia ai Preparan­diei (Şcolii normale) din A­­rad, care au luat-o astfel îna­inte fie şi cu un an, istoricei scene a Iaşului, şi­­ au înte­meiat astfel un fapt istoric şi cronologic de seamă. Ne-am bucurat de Iaşi, de ce nu ne-am­ bucura de Arad în a­­ceeaşi măsură, av­dindu-ne pufin şi la condiţiile in care limba română trebuia să-şi ciştice prestigiul de a răsuna aici ? Evident,­ sala nu mai este cea care a fost la 1818, dar clădirea propriu zis e ne­schimbată. Care ar fi risipa mai mare ,să aruncăm citim-­ bani (mai­ puţini poate decât pentru renovarea unei bodegi sau cofetării) ori să aruncam o asemenea tradiţie unică,­ naţională, greu de regăsit sau de reconstituit.­­ Nu v-am convins încă ? A­­tunci am­ să vă mai spun încă ceva : cia dire at cinematogra­fului „Urania“ din Arad, în forma ei exterioară, este cea mai vehe clădire ele m­artu­­ri pe teritoriul românesc. Rivala ei întru vechime, Oraviţa, a transformat o maga­zie în teatru la 1817, dar clă­direa a fost dărim­ată complet si reconstituită in 1892, ceea ce nu ne-a împiedicat să-i dăm acum cîtiva­ ani cinstirea cu­venită. Clădirea arădană, tot din 1817, e însă neschimbată Ei, acestei, celei mai vechi clădiri de teatru din România ce-i rezervăm ? Demolarea ? Neantul ? Sau un credit ae­­ne­os ? Mi se pare epic sau tirnă­­copul însuşi a devenit sensi­bil ? Să nădăjduim că nu nu­mai el, ci şi forurile culturale centrale. ra : Teatrul de revistă şi comedie ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; Tragica istorie a doctorului Faust — premieră : Studioul ,,Casandra" al Institutului de teatru (15 72 59), ora 20 ; Roata morii — premieră : Tea­trul ,Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; Guliver în ţara păpuşilor : Tea­trul ,,Ţăndărică", sala Academiei (16 14 92) ora 15 şi 17; Nicuţă la Tănase : Teatrul ,,C. Tănase" sala din Calea Victoriei 174 (15 04 13), ora 19 30 ; Concert extraordinar dat de cvartetul „Komitas" : Sala mică a Palatului ora 20 ; Othello : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30. televiziune ; 18 : Universal șotron — Litera ,,G" ; 18,30 : Actualitatea în econo­mie ; 18,55 : Anunțuri — publicitate ; 19 : Telejurnalul ; 19,20 : La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 19,35 : Atomul, această necunoscută ; 20 : Reflector ; 20,10 : Moment folclo­ric ; 20,20 : Primăvara României So­cialiste ; 20,40 : Film artistic. Am două mame şi doi taţi ; 22,05 : Tele­jurnalul ; 22,15 : Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad ; 22,35 : Pliant lirico-dramatic. yjjiii1'' nijVi ■' III in 11 III I ii'Vi I .1 Mit'

Next