România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-16 / nr. 8055
/ Pmielan din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE CE SPUNE ŞTIINŢA, CE SPUNE PRACTICA, CE SPUNE ACEST AN DESPRE GRIUL ANULUI VIITOR • Cei ce invocă mereu clima nu şi au făcut un aliat fidel din agrotehnica avansată. • Ce s-a întreprins pentru ca practica monoculturii să fie eliminată. Grîul nu trebuie cultivat după grîu mai mult de doi ani. • Rolul specialiştilor agricoli este nu numai de a arăta cum se obţine o producţie mare, ci şi de a organiza munca pentru realizarea acesteia. • Astăzi, punerea în sol a unor seminţe cu valoare biologică îndoielnică nu mai poate fi considerată o greşeală oarecare, minoră. • S-au creat soiuri noi care urmează să fie omologate. • O eficientă organizare a producţiei agricole nu se poate face pe bază de adrese şi telefoane. • Ce spune experienţa unităţilor fruntaşe despre soluţiile care trebuie aplicate pentru sporirea recoltei în 1971. ÎN PAGINA A 3-A 11FOARTE BINE! Acest calificativ l-a primit primul cargou românesc construit la Şantierul naval din Constanţa după trecerea cu succes a probelor la mare Primul cargou românesc construit la Şantierul naval din Constanţa şi-a trecut cu succes probele la mare. Toate instalaţiile, supuse unor examene minuţioase şi existente in prezenţa reprezentanţilor proiectanţilor şi constructorilor, au căpătat calificativul de ..foarte bine“. Colectivul Şantierului naval din Constanţa, debutat cu succes in rindul constructorilor de nave maritime. Noul tip de cargou, cu o capacitate de 1 920 tdw, a fost proiectat în întregime de specialişti români şi dispune de dotări tehnice la nivelul cerinţelor actuale. El este destinat transportării cherestelei , dar este pregătit şi pentru înmagazinarea oricărui fel de mărfuri. Dispune de un motor de 1560 CP, capabil să dezvolte o viteză de navigaţie de 12 noduri, are o linie modernă, cu blocul de comandă la pupă. Instalaţiile sale de navigaţie se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare, cu dotări speciale pentru navigaţia in apele nordice. Alte patru cargouri de acest tip, destinate exportului, sunt în diferite stadii de execuţie pe şantierul naval constănţean. (Agerpres). mm v In clişeu : Aspect de pe Şantierul naval din Constanţa al cărui colectiv a obţinut un important succes cu ocazia construirii primului cargou, pe acest şantier. Foto : AGERPRES Lutul acesta cîntător Radu Cîrneci E impresionant, de la un timp, numărul tinerilor talentaţi sau foarte talentaţi care bat şi intră in ţara poeziei sau a artelor plastice, a muzicii sau a teatrului. aducină cu ei sensibilitatea actului artistic dar şi noutatea talentului, a formei in care şi cu care îşi prezintă propria creaţie. Şi, îmbucurător mi se pare faptul că ,aceşti tineri dornici de afirmare se ridică şi in alte oraşe decit Bucureştii. Clujul, Iaşii, ba uneori apar din nişte sate trezite la o viaţă nouă, dornice de cultură, de cunoaştere. Nu de mult am descoperit la Rîmnicu Sărat o elevă de liceu Lelia Rădulescu deosebit de talentată poetă, recent am citit cîteva povestiri ale altei eleve Doina Popa din Focşani, care scrie proză cu un acut simţ al observaţiei, la festivalul de poezie „Nicolae Labiş“ am avut bucuria să auzim numele unor tineri poeţi necunoscuţi şi care veneau, să-şi ridice premiile literare, din Făgăraş, Arad, Bucureşti sau Suceava. Este o bucurie, o mare satisfacţie, că odată cu înnoirea şi înflorirea patriei, apar şi cresc proaspeţi literaţi şi artişti care, alături de mai vîrstnici, o citită şi o împodobesc cu însemnele harului lor îndrăzneţ. Gindurile acestea mă stăpîneau nu de mult, vizitind la Bacău expoziţia unui tînăr ceramist, Anton Ciobanu, care impresionează în special prin autenticitatea talentului său. Venit dintr-un sat — Lilieci — din apropierea oraşului lui Bacovia, tînărul nostru, care moşteneşte dragostea faţă de această artă de la părinţii şi bunicii săi olari vestiţi pe aceste locuri, a crescut în ciţiva ani de zile considerabil, ajungînd azi la o înaltă maturitate a meşteşugului său, stăpînind lutul, modelîndu-l în forme din cele mai frumoase, dîndu-i o viaţă aparte, făcîndu-l să vorbească. Dovadă oalele sale smălţuite in roşu sunt albastru, care te invită parcă la un ceremonial. (Continuare în pag. a 2-a) CIBINIUM ’70 Duminică, 20 septembrie, va avea loc la Sibiu deschiderea celei de-a treia ediţii a festivalului cultural-artistic „CIBINIUM ’70“, manifestare menită să contribuie la valorificarea unor vechi tradiţii sibiene de cultură şi să le înscrie, totodată, în circuit naţional şi internaţional. A treia ediţie a Festivalului va fi consacrată în moddeosebit muzicii, urmărind să prezinte un tablou complex şi semnificativ al vieţii muzicale din această parte a ţării. Programul festivalului mai cuprinde un tîrg-concurs al olarilor, deschiderea unei expoziţii de instrumente muzicale populare, inaugurarea expoziţiei memoriale Ştefan Ludwig Roth, la Mediaş, a unui muzeu etnografic la Boiţa, spectacole de teatru, simpozioane şi comunicări, excursii în împrejurimile Sibiului, precum şi deschiderea unor expoziţii în aer liber ale artiștilor plastici sibieni. • • Anul XXVIII nr. 8 055 Miercuri 16 septembrie 1970 6 pagini 30 bani A început un nou an şcolar. Pe sub această boltă înflorată au trecut ieri elevii clasei I ai şcolii generale nr. 194 din Capitală. După o asemenea primire sărbătorească făcută de colegii lor mai mari şi de cadrele didactice, cei 150 de „boboci" în vîrstă de şase ani au început cursurile. In clase, pe pupitre, îi aşteptau abecedarul și cartea de aritmetică. Foto : NICU VASILE In clasa, ► INTRE APĂ ŞI CER Porţile de Fier. Nu se poate instala un stilp de înaltă tensiune la borna nr. 1 decit cu ajutorul unui elicopter de la aviaţia utilitară. Se îndreaptă către Dunăre „IREMA". Echipajul, format din Anton Olaru, Gavrilă Bonica şi Nicolae Virion, cercetează împrejurimile. Unde s-ar putea găsi un loc de aterizare ? Versantul are o pantă de 80 grade. S-au montat toţi stîlpii, în afară de acesta. Din cauza lui, turbina nu poate fi pornită... Se amenajează o platformă de 64 metri, unde ar putea face „punct fix" elicopterul. Se cară pietrişul, cimentul, apa, utilajele. 50 mc de pietriş în saci. Elicopteriştii lucrează din zori şi pînă-n noapte. Cîte opt ore efective de zbor. A trecut o săptămînă. încep să fie cărate utilajele necesare ridicării stilpului. Mai au de transportat un troliu. Are 950 kg. ,,VREMA“ se înalţă spre cer. Troliul se învîrte pe „carabină". Primul care observă este mecanicul de bord Nicolae Vîrlan. Troliul se rotește și mai tare. Nicolae Virlan se apropie de piloţi. Strigă la ei: —■ Cricul se învîrte ca un ghem... — Ei drăcie ? Ce facem ? Elicopteriştii nu-și pierd cumpătul. Nu pot să dea drumul încărcăturii. Ar cădea peste transformatorul termocentralei și l-ar distruge. Nici să facă „punct fix" cu el nu-i posibil. S-ar înfige în pămînt. Pilotul Anton OPETRE MIHAI BĂCANU (Continuare în pag. a 2-a) nmii TOVARĂŞUL NIMAE CEAUŞESCU Ambasadorul Austriei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi, 15 septembrie, ■pa ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Austriei la Bucureşti, Eduard Tschöp, la cererea acestuia. A fost de faţă Corneliu Mănescu ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire în legătură cu apropiata vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Tovarăşii Satomi Hakamada şi Tomio Nishizawa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi 15 septembrie, pe tovarăşii Satomi Hakamada, vicepreşedinte al Prezidiului Partidului Comunist din Japonia şi Tomio Nishizawa, membru al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care îşi petrec concediul de odihnă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu Mizil şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii s-au efectuat informări reciproce asupra activităţii desfăşurate de P.C.R. şi P.C.J. şi au fost discutate unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. ’ Cu acest prilej s-a exprimat satisfacţia pentru relaţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate internaţionalistă statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Japonia, s-a subliniat hotărîrea comună a celor două partide de a dezvolta aceste legături şi de a milita pentru întărirea unităţii mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Din liniştea camerelor de comandă se aude o întrebare tot mai insistentă: Dar de piesele de schimb cine se ocupă? Combinatul siderurgic Galaţi a fost dotat cu utilaje, mijloace de măsură, control şi automatizare la nivelul avansat al tehnicii mondiale, permiţînd astfel obţinerea unor produse de o calitate competitivă pe piaţa mondială, la un nivel convenabil al indicatorilor de productivitate şi al preţului de cost. In acest context, aparatura de măsură şi control ca parte integrantă a automatizării complexe, ocupă în combinatul nostru locul cuvenit. Aparatura de măsură şi control prezentă în toate secţiile productive ale combinatului, servind tehnologului, la încadrarea procesului de producţie în parametrii optimi, realizează: • indicarea valorii momentane a parametrilor din proces, semnalizarea depăşirilor de limită sau declanşarea automată a instalaţiei în cazul în care continuarea procesului prezintă un pericol pentru instalaţii sau pentru oameni; • înregistrarea parametrilor principali ca document, sau pentru prelucrări ulterioare în scopul îmbunătăţirii continue a procesului tehnologic, a reducerii consumurilor specifice ; • transmiterea la calculatoarele electronice a principalilor parametri pentru protocolarea depășirii valorilor limită, sau a valorilor medii a parametrilor din proces. Toate aceste obiective s© realizează prin aparate de măsură, indicatoare locale, sau prin transmiterea la distanţă a valorilor parametrilor măsuraţi, centralizat în săli de comandă şi dispecerat, sau la calculatoarele electronice. Multitudinea parametrilor măsuraţi la nivelul combinatului a condus la un număr impresionant de aparate de măsură şi control (A.M.C.uri) — aproximativ 30 000 bucăţi, — fără a include şi instalaţiile conexe ca de exemplu elementele de execuţie din buclele de reglaj automat. întreţinerea acestor mijloace se realiza iniţial pe sectoare, de către personal afectat fiecărei secţii în parte, fapt ce (Continuare în pag. a 2-a) La ancheta noastră „A.M.C. — ochii şi urechile conducătorului proceselor tehnologice“, de la Galaţi ne-a răspuns ing. CORNEL VELNICOV, director tehnic al Combinatului siderurgic din localitate . Autoritatea nu se impune ca sarcină de serviciu. Se dobîndeşte prin competenţă şi capacitate profesională D e la bun început am simţit că prezenţa mea nu era dorită acolo. Dacă aş fi venit să scriu ■ Un reportaj pozitiv despre comuna Butimanu, primarul ei — tovarăşul ALEXANDRU RADU — s-ar fi grăbit să-mi etaleze realizările, să-mi spună despre asfaltările de drumuri de la Ungureni şi Luceanca, despre lucrările de reparaţii şi zugrăveli făcute la dispensar şi la şcoli, despre cei 650 de metri de drum, amenajat, despre cărămizile aduse pentru cele trei săli de clasă ce se vor construi la anul etc., — realizări care fără-ndoială există ! Dar eu am început discuţia printr-o întrebare jenantă : — De ce spun oamenii, tovarăşe Radu, că realizările din Butimanu nu-s decit pe un sfert din cine ar fi putut fi? Festivul și complimentările fiind din capul locului excluse, primarul e descumpănit ! — Aşa spun oamenii... ? Mă rog, I»» da mai bin« «, dar... Ştiu şi eu la ce s-or fi referind ? Are dreptate. Oamenii se referă la prea multe, ca să poată fi cuprinse într-un singur răspuns. Ei se referă la toate acele componente care alcătuiesc în fapt viaţa lor şi a comunei în care trăiesc, la toate acele elemente cărora dinamica vieţii sociale le-a ridicat ştacheta exigenţei, şi a criteriilor de judecată la nivelul imperativelor de azi. Se referă la capacitatea profesională care nu se mai confundă doar cu diploma de studii, la competenţa care nu mai poate fi suplinită doar de experienţă, la autoritate şi dinamism care nu mai echivalează cu bunăvoinţă şi bune intenţii. — Normal, eu înţeleg — aprobă primând. Pentru exactitate, vom transcria absolut stenografic toate intervenţiile, care au constituit acea lungă şi deosebit de interesantă discuţie şi care a debutat, vorbind despre sesiunile consiliului popular . — Se ţin, se ţin regulat — ne informează bucuros primarul. — Intr-adevăr, sesiunile se ţin regulat — confirmă dr DANIELA POPESCU, medic la dispensarul comunal şi deputată. Sunt vii, dezbaterile antrenante, oamenii fac propuneri foarte bune — numai rezultatele lor sínt proaste. Adică nu-s nici bune, nici proaste, nu-s de loc! Eu sunt de şapte ani în comună şi mereu se vorbeşte despre aceleaşi chestiuni de gospodărire devenite vitale: amenajarea fintinilor, îngrijirea şcolii din Sterianu, unde condiţiile de învăţătură sunt deficitare, asigurarea condiţiilor de igienă la unităţile de utilitate publica, amenajarea drumurilor care sunt mizerabile. Şi n-ar trebui cărată decit o căruţă două de pietriş, de aici de pe malul Dîmboviţei!... Dar, la noi, în Butimanu s-a încetăţenit o vorbă : a spune in şedinţe este egal cu a vorbi la lună . Dacă nu m-ajută oamenii, tovarăşe... Eu mă duc, mă zbat, îi chem dar degeaba! Nici măcar deputaţii nu răspund, din 44 vin la sesiune cel mult 25, eu nu știu de ce ! — declară vădit amărît primarul. — Pentru că sesiunile se planifică la o oră şi se ţin cu două trei mai tîrziu. Pentru că se discută mereu despre aceleaşi lucruri, fără să se facă nimic. Pentru că nu se produc schimbări în probleme-PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 5-af ’S* ÎN PAGINA A 6-A: ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ ^ NOTE DE DRUM DIN AUSTRIA PANORAMIC VIENEZ CORESPONDENTĂ DIN NEW YORK DE LA ANTHONY RAY. Greva de la „General Motors" • Lucrările celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. • Raportul anual al secretarului general al O.N.U. • MOSCOVA : Ziua României la expoziţia internaţională „Chimia '70".