România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-19 / nr. 8058
1/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8058 • Simbătă 19 septembrie 1970 6 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Mureş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mobilizînd energiile, dînd încredere şi putere. Ba numai patru luni de cînd furia apelor a semănat aici prin aceste frumoase locuri neaşteptata şi dureroasa urgie, totul şi-a redobîndit înfăţişarea normală. Au fost refăcute casele căzute pradă valurilor. Prin desfăşurarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare mobilizate de partid, s-au reconstruit drumurile şi şoselele distruse, şi-au refăcut potenţialul de producţie Întreprinderilor lovite de calamitate. In oraşele Tîrnăveni şi Tg. Mureş doar dungile negre ce brăzdează pereţii paselor din zonele inundate, arătînd pînă sub ferestre ori pînă sub streaşină cota inundaţiei, mai amintesc de catastrofă. Astăzi, totul în această greu încercată parte a ţăriirespiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clădesc cu încredere cămine. încercarea prin care au trecut zonele ţării lovite de revărsarea apelor a fost un examen al tăriei şi forţei morale a poporului nostru, a cimentat şi mai mult legăturile dintre popor şi partid, a făcut proba de netăgăduit că o societate ca a noastră, societatea socialistă, altoită ca proces firesc şi ireversibil pe trupul viguros al României, este singura în măsură, singura aptă sa unească intr-un gînd, într-o năzuinţă şi un efort colectiv unic toate energiile creatoare ale poporului să biruie orice greutate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au sosit cu un avion care a aterizat pe un aeroport de lingă Turda. Aici, veniţi în întîmpinare se aflau Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, precum şi alte persoane oficiale din judeţ. Pe aeroport, în convorbirea avută cu factorii de răspundere din judeţ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a interesat de o seamă de probleme economice şi sociale, şi îndeosebi de starea recoltei şi mersul lucrărilor agricole. La Tirnăveni, localitate pînă la care se călătoreşte cu elicopterul, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi li se face o primire deosebit de călduroasă. Se aterizează în imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de cetăţeni ai localităţii vin cu bucurie în întîmpinare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele (Continuare in pag. a 3-a) Pretutindeni, oamenii muncii au întîmpinat cu bucurie pe secretarul general al partidului INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TELEVIZIUNII AUSTRIECE După cum s-a mai anunţat, în ziua de 31 august tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a acordat un interviu unui grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. Vineri seara televiziunea austriacă a difuzat acest interviu în cadrul unui reportaj filmat de 45 de minute, consacrat României. ÎNTREBARE: — Politica externă a României se plasează nu numai in cîmpul de acţiune al problemelor europene, ci şi nu al celor mondiale. Cum se afirmă România în aceste condiţii ? Care sunt punctele centrale şi intenţiile politicii dumneavoastră ? RĂSPUNS: — In politica sa externă, România porneşte de la faptul că soluţionarea problemelor complexe ale situaţiei internaţionale nu se poate face decit cu participarea activă a tuturor statelor lumii. Ţinînd seama de faptul că orice conflict, din orice zonă a lumii, are influenţă asupra tuturor popoarelor, România consideră că este necesar ca in viaţa internaţională să se asigure respectarea principiilor care capătă o tot mai puternică afirmare ale deplinei egalităţi în drepturi între toate naţiunile lumii, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Desigur, ca ţară europeană, România acordă o atenţie deosebită problemei securităţii pe continentul nostru, dar, totodată ea consideră că trebuie să-şi aducă contribuţia la soluţionarea tuturor problemelor internaţionale. In acest spirit, acordăm o atenţie deosebită relaţiilor dintre România şi Austria, în lupta pentru înfăptuirea securităţii europene şi păcii în lume. ., ’ ÎNTREBARE '? — Nu mai puţin flexibilă decit politica externă este şi politica economică a ţării dumneavoastră. Ritmurile anuale de creştere ale industriei sunt la fel de impetuoase ca şi ale agriculturii. Observatorii externi exprimă îngrijorarea că factorul rentabilităţii s-ar bucura de o atenţie prea mică. Cum apreciaţi dumneavoastră situaţia ? RĂSPUNS: — Intr-adevăr ritmurile de creştere ale industriei — şi în general ale întregii economii a României — se numără prntre cele mai înalte din lume, aceasta se datoreşte eforturilor pe care poporul nostru le face pentru a elimina, într-un timp scurt, decalajul care îl desparte de ţările avansate. In ce priveşte îngrijorarea unor observatori externi în legătură cu preocuparea pentru creşterea rentabilităţii economiei româneşti, consider că nu există motive bine întemeiate ; mă refer, în această privinţă numai la faptul că, o dată cu dezvoltarea impetuoasă a întregii economii are loc creşterea, atît a investiţiilor, cit şi a nivelului de trai al întregului popor. Spre exemplu, numai în acest an salariaţii vor beneficia de un spor de circa 12 miliarde lei. Aceasta dovedeşte că, o dată cu creşterea în ritm inuit a activităţii economice, asistăm şi la o creştere continuuă a rentabilităţii. Desigur nu doresc să se înţeleagă prin aceasta că am ajuns la maximum din ceea ce se poate realiza. Dimpotrivă, ştim că mai avem multe de făcut în această direcţie şi depunem eforturi susţinute. In acest cadru noi ne preocupăm în mod deosebit de ridicarea calităţii producţiei şi produselor, a productivităţii muncii — factori importanţi pentru asigurarea creşterii eficienţei întregii noastre activităţi. Trebuie să spun că următorul cincinal — 1971—1975 — se caracterizează tocmai prin accentul pus pe ridicarea calitativă — între care şi rentabilitatea — a întregii noastre activităţi. — Pentru securitatea şi afirmarea naţională, politica culturală are o importanţă de nepreţuit. Suveranitatea şi independenţa unei ţări îşi găsesc şi aici rădăcinile lor. In ce constă problematica şi perspectivele de dezvoltare in acest domeniu ? RĂSPUNS: — In edificarea societăţii socialiste, noi considerăm că ştiinţa şi cultura ocupă un loc primordial. De aceea, ţinînd seama de puternica revoluţie tehnico-ştiinţifică de astăzi, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării învăţămîntului, ştiinţei, culturii, considerînd că numai în acest fel putem realiza năzuinţele privind făurirea unei societăţi cu un înalt nivel de civilizaţie. Desigur, problemele culturale şi ştiinţifice sînt vaste ; noi considerăm că orînduirea socialistă creează cele mai prielnice premise pentru un avînt general al culturii întregului popor. Aş putea menţiona, în legătură cu aceasta, faptul că, într-o perioadă istorică scurtă, România a lichidat moştenirea trecutului, moştenire care situa România între ţările cu un nivel scăzut al învăţămîntului şi culturii. Astăzi, întreaga populaţie are acces la învăţămînt , am introdus învăţămîntul obligatoriu de 10 ani pentru întregul tineret, învăţămîntul superior este accesibil tuturor categoriilor de tineri, fără nici un fel de discriminare, — nici naţională, — nici socială. De asemenea, acordăm o atenţie deosebită progresului literaturii, artei, culturii, ca mijloace de înnobilare a omului. Desigur, activitatea cultural-ştiinţifică se bucură în România de deplină libertate de exprimare ; avem totodată în vedere ca tot ceea ce se înfăptuieşte în cultură, în orice domeniu de activitate, să servească bunăstării şi fericirii omului. Aş dori, în încheiere, ca prin intermediul televiziunii dumneavoastră, să transmit poporului austriac cele mai bune urări de prosperitate și fericire. ÎNTREBARE: PREŞEDINTELE AUSTRIEI, FRANZ JONAS, A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII ROMÂNE Vineri, 18 septembrie, Televiziunea română a transmis un interviu cu preşedintele republicii Austria, Franz Jonas. Cu acest prilej, preşedintele Austriei a apreciat evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări, subliniind, totodată, însemnătatea deosebită pe care o are, în acest context, apropiata vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu. Şeful statului austriac s-a referit, de asemenea, la problema securităţii europene şi la alte probleme actuale ale vieţii internaţionale. (Agerpres) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 2 - A PRIMII ŞE AMBASADORUL TURCIEI LA BUCUREŞTI * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit vineri 18 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Turciei la Bucureşti, Kamuran Gürün, în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din ţara noastră. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. CONSTRUCTORII CENTRALELOR TERMOELECTRICE OBȚIN NOI SUCCESE MINTIA (corespondentul „R.I.“ I. Cojocaru). In timp ce primele două grupuri energetice de la centrala termoelectrică Mintia au furnizat peste un miliard kilowati oră energie electrică, pe șantierul respectiv se fac intense pregătiri pentru apropiata premieră a grupului energetic nr. 3 de 210 megawaţi. In ultimele săptămîni s-au efectuat probele hidraulice la cazan şi la conductele aferente, iar acum se efectuează ultimele lucrări pentru spălarea mecanică şi chimică a cazanului, pentru suflarea conductelor și altele. Constructorii s-au angajat să termine grupul energetic nr. 3 cu 10 zile înainte de termen. O serie de lucrări sunt în avans față de graficele stabilite, iar pentru altele s-au stabilit măsuri con- crete de impulsionare a ritmului. * TG. JIU (corespondentul „R.I.“ Ion Becheru). Constructorii de pe şantierul centralei termoelectrice Rogojel, centrală care va funcţiona cu lignit de Rovinari, bazin carbonifer în mijlocul căruia a şi fost amplasată, au început lucrările de glisare la primul coş de fum. Obiectivul va atinge înălţimea de 200 m.l., situîndu-se printre cele mai înalte coşuri de fum din ţară. In construcţia coşului va intra o cantitate de aproape 8 500 metri cubi de beton şi peste 400 tone oţel beton sub formă de armătură. Concomitent, au fost atacate lucrările de betonare la cea de-a doua etapă de construcţie. Spre deosebire de prima etapă care cuprinde două grupuri de cite 200 megawaţi fiecare, alimentate de cazane de mare presiune cu cite 250 tone de abur pe oră, cea de-a doua etapă a fost proiectată pentru patru grupuri de cite 330 megawaţi, alimentate de cazane a căror capacitate individuală se ridică la 1050 tone de abur pe oră. ÎN CUPRINSUL ZIARULUI • Concursul şi festivalul internaţional „George Enescu“ — Convorbiri în antract — Recitalul lui Rampal — Concert la doua piane • Cultură autentică de Edgar Papu (Pag. a 2-a) • Corespondenţă din Roma de la Augustino Ruffini: Contraofensivă împotriva lui „Westhinghouse"... • Evenimentele din Orientul Apropiat • Dezbateri în cadrul sesiunii O.N.U. (Pag. a 6'a)