România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-22 / nr. 8163
Anul XXIX Nr. 8163 Proletari din toate ţările, unifi-va! 8 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE JOI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a vizitat unele întreprinderi din Capitala Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul“, „Steaua roşie“ şi „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarciniProgramul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi". Denumirea simbol pe care o poartă întreprinderea de pe malul Dîmboviţei este un strîns acord nu cu vîrsta — un secol de existenţă — ci cu prefacerile înnoitoare pe care ea le-a trăit în anii socialismului. In întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect şi care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri Noi“ — au devenit in anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 CP., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. Sunt realizări de mare tehnicitate, care încorporează gîndire, inteligenţă fructificate în concepţii şi soluţii originale de mare valoare. Fapt, de altfel subliniat în schimbul de păreri asupra calor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre : indisolubila legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei, mei şi calităţii produselor. La „Timpuri Noi“ nu a fost asimi(Continuuare în pag. a 2-a) Schimburi de opinii cuprinzătoare şi fructuoase la „Timpuri Noi // Printre materialele de construcţie care se folosesc cu succes la izolarea fonică a locuinţelor se numără şi betonul celular autoclavizat produs la întreprinderea de prefabricate Craiova. In clişeu: Secţia de turnare I HE Aspect din timpul vizitei la Uzina de maşini grele la uzina „Semănătoarea“ 1965-1970 FOTOGRAFII m mm 3 de la începutul cincinalului, 3, în aceleași locuri, la încheierea lui In pag. a S-a Cu un tunet inspăimintător, gazele încinse au răbufnit inecînd intr-o clipă sala cazanelor centralei termoenergetice a Combinatului petrochimic din Piteşti cu o ceaţă lăptoasă, fierbinte şi ameţitoare. Simultan, acul manometrului cazanului nr. 3 începu să oscileze dezordonat. Şeful de tură, Ion Aurelian, pricepu că se produsese o avarie. Porni in goană spre locul în care ştia să se află cazanul cu pricina. Din fugă mai cheamă şi pe alţi trei lucratori — Radu Gheorghe, Aurel Cucu şi Gheorghe Năstase. Nu era timp de pierdut. Ştiau bine că o scădere, cu numai o jumătate de atmosferă a presiunii aburului livrat instalaţiilor de piroliză însemna pierderi da producţie valorînd milioane de lei ! Peste citeva secunde erau toţi patru acolo. Dar ca să te apropii de jetul fierbinte şi toxic al gazelor scăpate din cazan trebuiau luate măsuri speciale. Urcaţi acolo, sus, sunt nevoiţi să comunice numai prin semne. Zoomalul este asurzitor, ca o explozie continuă. Temperatura înconjurătoare trece de SS°C, iar hainele de protecţie au devenit nepipăibile. Dar diagnosticul a fost stabilit. Pentru o astfel de remediere ar fi necesară răcirea instalaţiei şi apoi repararea ei. Asta presupune însă o oprire de cel puţin 16 ore. Dar nu este vreme de socotit orele. Peste citeva minute soseşte şi maistrul Ştefan Crăciun, care intră direct în focul... luptei. Din cînd in cînd oamenii se mai îndepărtează puţin de cazanul încins, mai sorb o gură de aer proaspăt, căci gazele reziduale sunt toxice şi fetide. Pe la orele 17 insă circuitul aburului este refăcut, cazanul redevine etanş Si zgomotul încetează aproape tot atît de brusc cum a început. Se refac izolaţiile termice şi treptat lotul reintră in normal. Exact după patru ore, în dreptul tăbliţei cu indicaţia „cazanul nr. 3“, acul manometrului se stabileşte din nou la presiunea iniţială. O urmă, în sala liniştită, lingă tabloul de comandă a apărut echipa de intervenţie. Abia atunci şi-au amintit oamenii că schimbul lor se terminase de mult. I. BUTNARU Excelenţei Sale Domnului BRUNO KREISKY Cancelar Federal al Republicii Austria VIENA" Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a Excelenţei Voastre îmi este deosebit de plăcut să vă adresez sincere felicitări şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire personală şi de activitate rodnică în înalta funcţie de cancelar federal al Republicii Austria, îmi exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în interesul popoarelor român şi austriac, al înţelegerii şi păcii în Europa şi în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România $ mSOAAC * mani: cwmci . Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 7-a :iiGiNDA: SKmtcmi PÎ9 61 fHMIE ~ CIATĂ ■ TcmTANTA. „R.L." ÎNTREABĂ: poate fi Îmbunătăţită IZOLAREA FONICĂ A LOCUINŢELOR? La întrebările redactorului nostru MIRCEA SCRIPCA ne răspunde ing. Orest Tcaciuc director tehnic al Direcţiei tehnice-dezvoltare din Ministerul Industriei Materialelor de Construcţie . Ca să vorbim de izolarea fonică a clădirilor trebuie să ne referim mai intîi la modul in care pătrund zgomotele în locuinţe, din exterior, sau din apartamente vecine. Unele zgomote se transmit prin conducţie aeriană (convorbiri mai intense, muzică la un... diapazon mai ridicat, zgomote produse de aparate electrocasnice etc.). Altele pătrund prin conducţie solidă (lovituri, căderi de obiecte etc.). Din aceeaşi categorie fac parte şi zgomotele produse de ascensoare, pompe, hidrofoare, conducte de apă şi de încălzire etc. Pentru înlăturarea sau reducerea zgomotelor produse pe aceste căi în locuinţe, în afara măsurilor de ordin general care privesc alegerea judicioasă a amplasamentelor noilor clădiri de locuit, diminuarea zgomotelor produse de motoare sau instalaţii diferite din întreprinderi sau ateliere mecanice situate in preajma unor locuinţe existente, reducerea zgomotelor produse de autovehicule, precumşi îmbunătăţirea însăşi a comportamentului unor locatari, menţionăm necesitatea strictei aplicări — la proiectarea şi construirea noilor clădiri — a normelor de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor mecanice în construcţii, incluse in standardele de stat. Aceste norme prevăd alcătuiri constructive corespunzătoare de pereţi, planşee, ferestre, uşi, pardoseli, instalaţii, care să împiedice transmiterea zgomotelor produse in mod obişnuit. (Continuare în pag. a 4-a) Din inimă Mihai Stoian Cit e de tonic să întilneşti, pe oriunde ai treabă, oameni deplin stăpânii pe profesiunea lor, indiferent care ar fi aceasta ! Cit e de plăcut ca rezultatul muncii acestora să însemne produse perfecte, frumoase, rezistente, adevărate „cărţi de vizită“ ale locului de producţie, dar şi ale celor din iiinile cărora au ieşit. — La urma urmei, toate meseriile sunt frumoase. TOATE, dacă le faci din inimă ! îmi spunea recent Ştefan Lungu, Erou al Muncii Socialiste. Dar ce se subînţelege prin „a face un lucru din inimă“ ? A-l îndeplini cu maximum de seriozitate, de participare, de satisfacţie, aşadar cu devotament şi simţ de răspundere. Iar pe toate acestea cine altcineva le dirijează dacă nu CONŞTIINŢA pe care omul, de obicei, o denumeşte — metaforic — inimă sau suflet? Conştiinţa datoriei de cetăţean inclus intr-un complex proces de construcţie socialistă, conştiinţa datoriei faţă de propria persoană, de aptitudinile şi înclinaţiile avute, ca şi faţă de cele dobindite prin învăţătură sau direct în producţie. Am început un nou cincinal din care aproximativ un milion de oameni vor trece pragul lumii muncii, debutind într-o profesiune sau alta, pe care apoi, evident, o vor practica vreme de decenii. Fără doar și poate, cadrele care acum se pregătesc pen(Continuare în pag. a 4-a)