România Liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)
1971-06-11 / nr. 8283
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN R. P. D. COREEANA CONVORBIRI OFICIALE ROMÂNO-COREENE Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au participat membrii delegaţiei române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Măliăşan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., primadjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat : Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zong Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Yang Hyang Sap, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.M.C., Kang Jang Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor, a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, precum şi asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. VIZITA PROTOCOLARĂ LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Song E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea. Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jăng Sop, ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. SOLEMNITATEA UNOR DECORĂRI Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii clasa a II-a, membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române. în cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşului Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, şi tovarăşul Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim vicepreşedinte al Cabinetului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. (Continuare in pag. a 3~a) Răspunsuri entuziaste la chemarea Consiliului Naţional al frontului Unităţii Socialiste Alte colective de muncă din întreaga ţară şi-au suplimentat propriile angajamente luate în întrecerea socialistă Din întreprinderi situate în diferite judeţe ale ţării continuă să ne parvină veşti privind ecoul amplu pe care Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste l-a trezit în rîndul colectivelor de muncă. Analizînd, cu răspundere patriotică, în adunări de lucru, activitatea desfăşurată în primele cinci luni ale anului, noile rezerve apărute în activitatea cotidiană, oamenii muncii au găsit numeroase modalităţi de a-şi spori considerabil angajamentele luate în întrecerea socialistă. Prezenţi ieri in mijlocul unor colective din întreprinderile industriale, corespondenţi ai ziarului nostru ne-au informat despre hotărîrea fermă a oamenilor muncii de a-şi aduce maximum de contribuţie la îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor planului cincinal. Consemnăm în cele ce urmează cîteva dintre relatările primite la redacţie. REŞIŢA La Reşiţa, această vatră de metal a patriei, aflată în pragul sărbătoririi a două veacuri de foc nestins, recenta chemare a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a declanşat noi forţe, noi energii îndreptate spre valorificarea deplină a potenţialului tehnic şi uman din marile uzine ale oraşului.la Combinatul siderurgic din localitate se obţin producţiile cele mai ridicate din istoria sa multiseculară, cantitatea de metal dată suplimentar economiei naţionale anul acesta depăşind de pe acum 15 000 tone. „Dar nu ne vom opri aici , ne declara inginerul CONSTANTIN DAN, director general adjunct al Centralei siderurgice Reşiţa. In actualul cincinal colectivul nostru este hotărît să ridice ştacheta realizărilor la înălţimea cerinţelor economiei noastre naţionale în plină dezvoltare. Pe baza descoperirii şi punerii în valoare a unor noi rezerve interne, a creşterii eficienţei economice în fiecare secţie şi sector în parte, siderurgiştii şi-au suplimentat substanţial angajamentul luat iniţial propunîndu-şi să dea în plus importante cantităţi de produse siderurgice şi să reducă consumul de cocs cu 700 tone. Vom îmbogăţi totodată gama sortimentelor de oţeluri aliate in profile mijlocii şi uşoare pentru a răspunde cu promptitudine cerinţelor economiei noastre naţionale. Cu un angajament mobilizator se mîndresc şi constructorii de maşini reşiţeni. După cum ne informează inginerul MIRCEA POPA, directorul general al uzinei, aici eforturile vor fi îndreptate în direcţia ridicării competitivităţii produselor, a creşterii parametrilor acestora în pas cu cuceririle tehnicii moderne. Mă refer — spunea interlocutorul nostru — la asimilarea unor noi turbine necesare viitoarelor hidrocentrale, la noi tipuri de motoare electrice cu performanţe superioare, la introducerea în fabricaţie a unei familii de motoare navale, a unor utilaje pentru industria chimică şi metalurgică, utilaje de ridicat şi transportat. (Continuare în pag. a 5-a) în pag. a 3-a COMUNICAT cu privire la convorbirile oficiale românocambodgiene Harta fenomenelor meteorologice Amănunte In pag. a 5-a O întreabă ! Ce modificări calitative a adus actualul sezon in staţiunile balneare? — Este ştiut că pe harta patriei se înscriu nu mai puţin de o sută de localităţi cunoscute şi recunoscute prin specificul lor de activitate balneară, România fiind unadin ţările bine înzestrate în factori naturali de cură — şi cantitativ, şi ca diversitate, şi ca răspîndire geografică —, aceştia constituind, in fapt, o bogăţie practic inepuizabilă. Era firesc, aşadar,ca acest potenţial de avuţie naţională să fie continuu valorificat şi introdus în circuitul balnear la nivelul cerinţelor moderne de tratament. Intr-adevăr, celor aproape 30 de staţiuni cu volum mare şi permanent de activitate şi cu eficacitate terapeutică recunoscută, li s-au adaugat în ultimii ani — ca urmare a măsurilor luate de organele locale ale administraţiei de stat — alte aproape 40 de staţiuni in care se fac trimiteri la tratament din întreaga ţară, crescînd astfel substanţial accesibilitatea populaţiei la tratamentul balnear. In ultimul timp s-au dat în folosinţă — din fondurile consiliilor populare judeţene — 300 de locuri noi la Băile Felix. In complexul sanatorial cu bază de tratament pentru 1750 debolnavi pe zi şi vor intra în La întrebarea redactorului nostru PIA RĂDULESCU ne răspunde dr. Sergiu Ştefânescu directorul Direcţiei balneo-climaterice din Ministerul Turismului curînd în circuit alte 240 de locuri la Căciulata, 300 la Vatra Dornei şi un nou restaurant cu 600 de locuri în serie la Băile Herculane. Să adăugăm la acestea cele 150 de locuri hoteliere noi la Tuşnad şi 150 la Felix realizate prin fondurile alocate de la buget prin Ministerul Turismului, ca şi cele 150 locuri noi în staţiunea Bălţăteşti — Neamţ şi 100 în staţiunea Buziaş — Timiş, construite din fondurile de asigurări sociale puse la dispoziţie de Ministerul Muncii — pentru a avea, măcar sub aspect cantitativ, o imagine asupra construcţiilor noi care-şi datează naşterea in acest sezon. întrebarea dumneavoastră vizează însă latura calitativă — cea care, la prima vedere, este poate mai puţin spectaculoasă, dar în orice caz esenţială la ora actuală. Din acest punct de vedere ar trebui să amintesc, in primul rînd, despre amenajările şi modernizările făcute în numeroase staţiuni în favoarea confortului, a mijloacelor noi de tratament, a modalităţilor de exploatare eficientă a factorilor naturali de cură. Intr-adevăr, s-au făcut modernizări ale instalaţiilor balneo-tehnice, pavilioanelor de cură şi secţiilor de tratament din staţiunile Tuşnad, Bazna, Ocna Sibiului şi Băile Herculane, s-au amenajat bazine terapeutice la Geoagiu şi Felix, se fac lucrări pentru introducerea încălzirii centrale în staţiunile Ocna Sibiului, Să(Continuare în pag. a 2-a) O contribuţie de seamă la întărirea prieteniei şi colaborării româno ■ chineze, la cauza socialismului şi păcii Poporul român a întîmpinat cu deosebită satisfacţie rezultatele rodnice ale vizitei în Republica Populară Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. El vede în primirea călduroasă şi prietenească pe care sute de mii de cetăţeni ai Republicii Populare Chineze au făcut-o solilor poporului român o expresie a relaţiilor de prietenie, stimă şi respect reciproc dintre partidele şi popoarele noastre. In cele opt zile cit s-au aflat pe pămîntul Republicii Populare Chineze, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale române au vizitat oraşele Pekin, Nankin şi Şanhai precum şi întreprinderi industriale, o comună populară şi Universitatea Cin Hua. Solii poporului român au dat o înaltă apreciere succeselor obţinute de poporul chinez în făurirea noii orînduiri sociale, în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei, în ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a maselor largi populare. Ele reprezintă încă o dovadă a superiorităţii socialismului, demonstrează uriaşa capacitate creatoare a unui popor devenit stăpîn pe destinele sale şi hotărît să-şi făurească o viaţă nouă, liberal şi independentă. Poporul român apreciază marile succese obţinute de poporul chinez drept o contribuţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului socialismului în lume, la consolidarea forţelor care luptă împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru libertate şi independenţă, pentru salvgardarea păcii. în cadrul întîlnirilor şi convorbirilor, exponenţii poporului chinez au elogiat cu căldură succesele, dobindite de poporul român în dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii, contribuţie însemnată la afirmarea ideilor socialismului şi păcii. Un moment de mare importanţă al vizitei l-au constituit întîlnirea deosebit de cordială cu tovarăşul Mao Tzedun, cu tovarăşul său de luptă apropiat Lin Biao şi cu ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a Republicii Populare Chineze, convorbirile purtate, cu acest prilej precum şi discuţiile conducătorilor de partid şi de stat români cu tovarăşul Ciu En-lai şi cu alţi conducători de partid şi de stat chinezi, în legătură cu dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare precum şi asupra problemelor internaţionale de interes comun. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă de prietenie cordială şi înţelegere reciprocă. De-a lungul călătoriei prin ţara prietenă, oaspeţii au avut întilniri călduroase şi au discutat cu conducători ai organizaţiilor de partid, ai comitetelor revoluţionare şi ai armatei populare, cu comunişti, cu oameni, ai muncii. Vizita oficială de prietenie pe care delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut-o în Republica Populară Chineză este urmarea firească a relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, dintre popoarele român şi chinez. Ele îşi au rădăcini adinei în trecutul revoluţionar al popoarelor noastre, în lupta comună pentru eliberare naţională şi socială, pentru progres şi socialism. O dată cu trecerea la făurirea socialismului în România şi Chilia, prietenia şi colaborarea dintre partidele, ţările şi popoarele noastre au devenit mai puternice, de nezdruncinat. In cadrul convorbirilor, cele două părţi au subliniat că dezvoltarea relaţiilor dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei, a adîncit cunoaşterea reciprocă, exprimîndu-se prin întărirea şi lărgirea însemnată a colaborării româno-daneze în domeniile politic, economic, cultural și în alte domenii. Partea română a expri-I ........ (Continuare în pag. a 6-a) Cărturarul Eugen Barbu în epoca rock-ului şi a pop-ului, cînd mulţi tineri găsesc în dans şi in ritmul rupt o voluptate pe care eu nu o înţeleg, mă gindesc cu groază la viitorul celor ce au trădat laboratorul şi biblioteca, pacea lecturii pentru ringul de dans, pentru distracţia frenetică. Nu sunt, se înţelege, un încuiat şi pot să cred că şi activităţile extraştiinţifice şi literare sunt necesare, dar e prea mult fotbal in viaţa noastră, prea multă discuţie despre filme şi despre discuri. Aş propune tinerilor mei cititori exemplul de sete de studiu al lui Iorga pe care ii sărbătorim zilele acestea. Sigur că nu toţi oamenii au o dotare excepţională cum a avut acest cărturar comparabil cu puţini scriitori şi savanţi ai istoriei noastre ce nu a dus lipsă de genii. Poate numai nefericitul de Eminescu, răpus de necruţătoarea sa boală la o vîrstă neînsemnată poseda titanismul lui Iorga, puterea de a acumula atitea cunoştinţe, uriaşa poftă de a citi şi de a scrie. El, şi mai recent, Călinescu. Toţi trei şi-au sacrificat conştient tot ceea ce putea semăna cu pornirile omeneşti cele mai obişnuite in favoarea ştiinţei şi a literaturii. Opera completă a lui Eminescu este încă necunoscută, cea a lui Călinescu a fost strinsă in multe volume. Titanismul, după mine cuprinde mai mult decit strălucirea rece a geniului şi cazul lui Iorga mi se pare cel mai ilustrativ. Am in bibliotecă bibliografia Iorga in două volume, se zice și ea incompletă. Se dau cifre de (Continuare în pag a 2-a)