România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-14 / nr. 8390
CONSILIILE FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE PARTICIPĂ ACTIV LA DEZVOLTAREA JUDEŢULUI Expresie a unităţii moralpolitice a poporului nostru în jurul Partidului Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste s-a definit în activitatea sa practică ca organism politic larg, care-şi aduce o contribuţie permanentă la mobilizarea maselor în opera de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Despre preocupările actuale ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste am avut o convorbire cu tovarăşul GHEORGHE NECULA. — Frontul Unităţii Socialiste, grupează toate forţele sociale ale judeţului, reuşind să antreneze şi să mobilizeze oamenii muncii la înfăptuirea programului trasat de Congresul al X-lea al Partidului, a obiectivelor înscrise în manifestul Frontului Unităţii Socialiste. In aceste zile de mare efervescenţă, când întreaga ţară dezbate probleme ale activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al P.C.R., pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, este necesară, mai mult ca oricînd desfăşurarea unor ample acţiuni cu caracter de masă pentru cunoaşterea opiniei cetăţeneşti şi mobilizarea oamenilor muncii. Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste şi-a propus să poarte un dialog permanent, direct, cu producătorii de bunuri materiale, cu diferite categorii de intelectuali, cu reprezentanţii celor mai diverse sectoare de activitate economică, socială, culturală, pentru cunoaşterea şi studierea amănunţită a realităţii, pentru discutarea principalelor probleme şi sarcini din domeniul respectiv de activitate. Răspunzind Chemării Frontului Unităţii Socialiste, oamenii muncii din industria şi agricultura judeţului Ilfov şi-au reconsiderat în primăvara acestui an posibilităţile de valorificare a rezervelor interne. V-am ruga să ne spuneţi : cum au fost îndeplinite angajamentele asumate ? — Industria judeţului Ilfov a obţinut în primele nouă luni ale anului, rezultate remarcabile. Planul producţiei marfă industrială şi prestări de servicii a fost depăşit cu aproape 97 milioane lei. Au fost înregistrate sporuri substanţiale şi la ceilalţi indicatori. In această perioadă au fost produse suplimentar 12 000 mc prefabricate din beton armat, 11 000 mp ţesături tip bumbac, 250 tone fire tip bumbac, 10 000 mp covoare, 3,5 milioane lei mobilă, 2 milioane lei piese de schimb. Pentru dinamica economiei judeţului Ilfov este semnificativ faptul că producţia globală industrială realizată pe primele trei trimestre ale acestui an este cu 378 milioane lei mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 1970. Acestea sunt rezultatele. Ele nu constituie nicidecum limita maximă. O spun deoarece in judeţ mai avem întreprinderi, ca fabrica de cărămizi, din Urziceni, fabricile de conserve din Giurgiu şi Valea Roşie, unele întreprinderi de industrie locală, care nu şi-au realizat sarcinile de plan, cu toate că şi aici există suficiente rezerve ce pot fi valorificate. Se poate pune întrebarea in mod firesc care a fost aportul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste la obţinerea acestor rezultate, la înlăturarea deficienţelor ivite. In acest an, Consiliul judeţean al Frontului a organizat 1200 de adunări, la care au participat peste 100 000 de cetăţeni. Ele au creat un climat propice exprimării în mod deschis a opiniilor, confruntărilor de idei. Au fost înregistrate cu această ocazie sute de iniţiative şi propuneri valoroase, multe din ele cu aplicabilitate imediată. Au fost dezvăluite lipsuri şi neajunsuri existente in viaţa social-economică. In acelaşi timp, ele au dovedit o înaltă responsabilitate civică a tuturor locuitorilor judeţului pentru bunul mers al societăţii noastre. Pe agenda de lucru a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, un loc de seamă îl ocupă acţiunile de muncă patriotică pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor. De fapt, valoarea acestor acţiuni însumează peste 300 milioane lei. V-am ruga să ne spuneţi ce semnificaţie au realizările exprimate în această cifră ? — Pentru cine străbate azi meleagurile judeţului Ilfov, este aproape imposibil să nu remarce noua înfăţişare a oraşelor şi comunelor. Satul a început să capete pe zi ce trece noi elemente de urbanizare. Au apărut noi policlinici, şcoli, unităţi economice ale industriei locale, ma- MARIUS GEORGESCU corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) Convorbire cu tov. Gheorghe Necula prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste mSTRELUL Eugen Barbu Amicul meu Romulus Vulpescu, poet distins şi degustător de lucruri subţiri, a ţinut să-mi facă o frumoasă surpriză la redeschiderea cenaclului „Labiş“, aducînd în mijlocul nostru, al unor entuziaşti desueţi care mai cred în poezia cu grimă şi înţeles pe Tudor Gheorghe, cunoscutul truver, descoperit nu de mult prin Craiova unde tinjea pe o scenă, altfel merituoasă. Il auzisem intr-un frumos festival mai an în urmă şi mă impresionase vocea lui puternică, limpede, pură ca un cristal şi mai ales repertoriul necorupt, folclorul acela atit de puţin cunoscut ce tînjeşte prin judeţe necunoscute pe unde culegătorii noştri de texte alese, nu prea ajung. Luat la bani mărunţi, tinărul acesta mi se pare o persoană îngrijită in ce priveşte cultura, de unde şi siguranţa alegerii cintecelor sale, prefirarea variantelor ce se înghesuie cu solicitudine către urechea culegătorului. La o vorbă subţire mi-a mărturisit că a luat şi bătaie de la vechii starosti de taraf, cărora s-a încredinţat cu gîndul subtil de a-i fura. Tudor Gheorghe are o memorie fenomenală şi asta explică cum a putut să îndeplinească faptul fără a trezi bănuieli pentru că atit cit ii ştiu, bătrînii lăutari cad la bănuială cînd ii fotografiezi pe hîrtie. Pe ei trebuie să-i auzi şi să-i ţii minte, atît. Dacă nu reuşeşti (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţivă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE El ÎNTREABĂ se deschid industriale şi — Ce criterii au condus la înfiinţarea — recentă — a noului Institut de creaţie industrială şi estetica producţiei? — Prin produsele variate pe care le creează — de la articolele mărunte de galanterie şi marochinărie, la confecţii, tricotaje, încălţăminte şi pînă la articolele din sticlă, faianţă şi porţelan sau la articolele electrocasnice şi ustensilele de menaj — industria uşoară este o ramură legată nemijlocit de satisfacerea nevoilor populaţiei. O asemenea gamă largă de grupe de produse — din care unele nici n-au fost enumerate — solicită, implicit, preocupări de continuă diversificare, de perfecţionare a funcţionalităţii, de modernizare din multe puncte de vedere. Elemente ca: modă, formă, culoare, variaţie, asortare, competitivitate, durată, ambalare, preambalare etc., au mobilităţi de cerinţe formative de variaţie şi diversificare individuale sau colective deosebite. Toate definesc creaţia industrială, aşezîndu-i rezultatele pe trepte de eficienţă mereu sporite, cu implicaţii însemnate asupra nivelului de trai, de cultură şi civilizaţie a poporului nostru. De un real ajutor în activitatea noastră s-au dovedit preţioasele indicaţii ale conducerii partidului. „Este necesar — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cadrul raportului ţinut la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. — să se asigure sporirea prin diversificare a producţiei de mobilă, articole electrotehnice de menaj şi altele cu calităţi superioare de folosinţă şi durabilitate, ţinindu-se seama atit de criteriile de utilitate, ci min alte perspective domeniul creaţiei esteticii producţiei? La întrebările adresate de redactorul nostru MIRCEA SCRIPCA ne răspunde tov. Iulian Creţu director ştiinţific al Institutului de creaţie industrială şi estetica producţiei din Ministerul Industriei Uşoare şi de cele estetice“. Ulterior, secretarul general al partidului a definit mai amănunţit sarcinile pentru ramura noastră de producţie . „Va trebui ca lunar, întreprinderile industriei uşoare să introducă sortimente noi, creatorii de modele trebuie să creeze cu adevărat, dar pentru aceasta trebuie să gândească, să-şi pună în valoare spiritul de inventivitate, capacitatea de a făuri produse noi, să fie la curent cu ceea ce este nou pe piaţa mondială". Pentru a se traduce în fapt cit mai bine, mai complex, aceste sarcini s-a considerat necesară înfiinţarea Institutului de creaţie industrială şi estetica producţiei. Noul organism este investit cu coordonarea ştiinţifică a activităţii de creaţie în întreprinderile Ministerului Industriei Uşoare. Acţiunile noului institut sunt menite să vină în sprijinul întreprinderilor, realizînd — în spiritul ultimelor noutăţi din acest domeniu — studii în gama produselor existente, cercetări şi elaborări de noi metode şi forme pentru promovarea noului în creaţia industriei uşoare. (Continuare în pag. a 3-a) Reglementarea condiţiilor pentru stabilirea domiciliului in oraşele mari Printr-un recent Decret al Consiliului deStat, au fost reglementate condiţiile cerute pentru stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoanelor provenite din alte localităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Miniştri stabileşte, anual, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe centrale, cu avizul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul de persoane ,ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, necesare pentru aparatul central şi cel al unităţilor în subordine. Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al (Continutare în pag. a 5-a) în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la plenara lărgită a Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român 11 octombrie 1971 CORESPONDENŢII NOŞTRI NE-AU TRANSMIS IERI • La Făget a fost pusă sub tensiune o nouă staţie electrică de TIO kv care va servi întreaga zonă a Făgetului de la Sărăzani şi Bethausen pînă la Tomeşti, precum şi o parte din localităţile de pe Valea Mureşului. Peste 200 de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica chimică din Orăştie au luat iniţiativa de a se constitui într-un „colectiv al onoarei, al mîndriei muncitoreşti, al cinstei şi demnităţii". Iniţiativa îşi propune să ridice întregul colectiv al fabricii la un înalt nivel de conştiinţă socialistă d În pădurea Murta din raza de activitate a Ocolului silvic Sadova, judeţul Dolj, au fost colonizate primele 20 exemplare de cerbi carpatini • în colaborare cu Direcţia sanitară a judeţului Arad, Institutul de geriatrie a întreprins, în municipiul Arad, un amplu studiu privind morbiditatea vîrstelor înaintate şi cauzele de îmbolnăvire, stabilind măsurile ce se impun. • În judeţul Maramureş s-a creat un modern complex cooperatist de îngrăşare a mieilor, care va furniza pieţei, anual, 16 000 miei. • La Muzeul judeţean din Tg. Jiu s-a deschis o expoziţie de ceramică gorjenească care prezintă o mare varietate de vase de lut confecţionate de meşteri olari din cuprinsul judeţului. • Sub titlul „Tradiţie şi contemporaneitate", la Botoşani, a fost tipărit un volum de comunicări ştiinţifice despre marile personalităţi din această parte a ţării, care s-au dăruit luptei pentru eliberarea socială şi naţională. \ STAREA VREMII $ ' SAŢUMMt 1 "3vuava\ rVAADU L A - m VA/UAB/l VAVERSE . TIMIŞOARA7 ^7 • ■*/ Mamn ® ‘ Horla fenomenelor meteorologice probabile. Amfinunte In pag. a S-a TOVARĂŞUL nicolae ceauşescu A PRIMIT PE MARIO ZAGARI, ministrul comerţului exterior al Italiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri după-amiază, pe ministrul comerţului exterior al Italiei, Mario Zagari, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior. A fost de faţă Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. In cadrul convorbirii care a avut loc au fost abordate probleme privind stadiul actual şi perspectivele dezvoltării schimburilor comerciale, ale cooperării economice şi tehnice românoitaliene. S-a subliniat că, în planuri multiple, relaţiile dintre România şi Italia se dezvoltă favorabil şi s-a exprimat dorinţa comună ca acestea să înregistreze în continuare un curs pozitiv, în interesul ambelor state, al colaborării şi progresului general. Au fost discutate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. SE CĂLESC METALE ŞI DEOPOTRIVĂ CARACTERE La începutul deceniului trecut, un grup de cetăţeni din Găeşti se străduia să adune material pentru pregătirea unui muzeu al oraşului. Dar oricît a fost scormonit pămîntul şi scormonite arhivele, tot nu s-au putut aduna dovezile care să scoată urbea din anonimat. Aşezare foarte veche, nu şi-a lăsat amprentele în scurgerea vremii decit prin urmele vetrelor (vatra de copt piine, vatra de treierat grîu, vatra casei, vatra satului, vatra ţintirimului). Experienţa nu-i este probată cu hrisoave, lipsindu-i din actele de stare civilă pînă şi certificatul de naştere. La faptul divers al cronicilor aflăm că un voievod a făcut un popas aici numai atu cit să-şi desmorţească picioarele pînă i se schimbă caii la rădvan, că a trecut o oaste sau o caravană de mărfuri, o ceată de haiduci sau o poteră a agiei. Au venit şi s-au dus, vodă, oştile, caravanele, cetele, potera. Nici o temelie de piatră care să dureze peste veacuri, numai construcţii de pămînt, pe care pămintul le-a mistuit în pintecele său de nu li se mai ştie locul. Totul părea făcut aici numai de azi pe mîine. Anonimatul Găeştiului nu se datora numai lipsei vestigiilor din trecut sau inexistenţei unor impunătoare edificii, ci mai ales faptului că era situat în afara producţiei materiale integrate în circuitul naţional. Peste barierele sale se revărsau sumedenie de mărfuri, dar toate în tranzit, nimic făurit aici. Toată „industria“ oraşului sta, în 1938, în citeva mori şi darace de scărmănat lină, un centru de umplut sifoane, un teasc de luminări şi atelierele potcovarilor. Populaţia activă a oraşului era ocupată în agricultură, în munci funcţionăreşti şi în prestările de servicii. In fiecare an, găeştenii goleau oraşul bătind drumurile ţării în căutare de lucru. Năvăleau pe trenurile de dimineaţă ca lăcustele, luînd cu asalt nu numai compartimentele, dar şi acoperişurile, tampoanele, scările şi chiar plugul locomotivei. Unii se înapoiau seara, alţii la sfirşit de săptămînă sau numai de citeva ori pe an, alţii nu mai călcau cu anii prin locurile natale. Industrializarea socialistă a început la Găeşti de la cota zero. O întreprindere de prelucrat plante medicinale, o fabrică de produse chimice, ateliere de tîmplărie şi de mobilier şcolar sînt primele unităţi care încep să scoată oraşul din anonimatul său economic punîndu-l în contact cu furnizori şi beneficiari din toată ţara. La 17 august 1967, întrmiul excavator muşca pămîntul pe terenul pichetat între drumul naţional şi calea ferată, la bariera de sud a oraşului, marcînd începutul construcţiei primei unităţi industriale de rang republican amplasată în perimetrul Găeştiului. Este şi data cind se porneşte exodul invers al bărbaţilor, care, ani şi ani, şi-au scris numele pe temeliile multor construcţii de pe tot cuprinsul ţării. Tehnicianul Tănase Georgescu venea de pe Valea Uzului, zidarii din echipele lui Nicolae Lisandru şi Dumitru Dumitrescu,betoniştii lui Gheorghe Stroe, lăcătuşii şi sudorii din formaţia condusă de Gheorghe Ristoiu, veneau de la Bucureşti, Constanţa, Făgăraş, Turnu- Măgurele, Brăila, Galaţi, Slatina. „Peste tot a fost ca la noi acasă, dar nu chiar acasă la noi", il întrebăm pe Gheorghe Petre (din Vişina de Găeşti) dacă l-a adus aici dorul de casă. „Dacă dumneata — zice — nu găseşti un cuvînt mai potrivit, atunci m-a adus dorul de casă. In orice caz, dorul nostru nu aduce cu dorinţa de a vedea în fiecare zi pe-ai noştri şi locurile noastre. Era în primul rind, ambiţia de a ne vedea ei pe noi de ce suntem în stare, şi încă ceva, plăcerea, da, chiar plăcerea, să construieşti chiar pe locurile copilăriei tale“. Gheorghe Petre este geamgiu. Geamurile de la fabrica de frigidere şi de la Uzina de utilaj chimic el le-a pus. Pereţi întregi de sticlă, pogoane de sticlă. Cele mai moderne frigidere din ţară, aflate în competiţie pe piaţa externă, se fabrică la Găeşti. „Am avut dificultăţi la în-MARIN IONIŢA corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 5-a) A NU AVETI O FIRMA N PLUS? fost odată o jumătate de milion care era... fără să fie ! Dar aşa încep numai poveştile. Pe cînd istoria de mai jos e, din păcate, reală. Şi fiind vorba de o jumătate de milion, fictivă hai să-i întrebăm pe contabili cum vine una ca asta... Contabilul şef al cooperativei „Radio-Progres“, din Bucureşti, a descoperit la un moment dat că în scriptele sale exista o producţie de o jumătate de milion, dar nu şi contravaloarea ei şi, conchizînd că „este“ ca şi cînd ,n-ar fi“, a adresat o somaţie de plată datornicului, C.E.I.L.-Focşani. Cum datornicul nu s-a grăbit să răspundă, s-a recurs la o acţiune de arbitraj, în urma căreia delegatul C.E.I.L. a venit val-virtoj la Bucureşti. Aici a ascultat pe nerăsuflate o intransigentă alocuţiune pe tema ,,ce urît şi dăunător este să nu-ţi achiţi datoriile“. — Staţi, oameni buni, pare-se că ar fi zis atunci delegatul, cum era să plătim dacă nu aveam pentru ce ? — Cum pentru ce ? au ripostat intr-un glas șeful oficiului juridic al cooperativei și contabilul șef. Păi dulapurile cu condensatori... — Nu le-ara primit, a spus delegatul vădit nedumerit. _ 7 i ? — Chiar așa, a precizat delegatul, luminîndu-se la faţă, in timp ce interlocutorii săi păleau. Aveau şi de ce. Din factura lor reieşea că expediţia avusese loc de mult. Atunci le încolţi în gînd , o îndoială hamletiană, drept care conduseră că, fie ce-o fi, trebuia mers la faţa locului, la unitatea nr. 61, din strada Dr. Felix, a cooperativei „Radio-Progres“. Aici, stupoare. Nu o jumătate de milion ci un milion şi jumătate existau (în acte) fără să fie (în realitate). Pur și simplu avusese loc o raportare fictivă. Planul pe anul 1970 conta, astfel, ca realizat, cota parte pe perioada respectivă, înregistrată fictiv, cifrîndu-se la peste un milion lei. Restul pînă la un milion jumătate se acumulase ulterior. După cum reiese din calculele „postume“ ale resortului financiar-contabil, fuseseră achitate remunerații, inclusiv prime nelegale în valoare de peste 80 000 lei. Culmea, cea mai mare parte a beneficiarilor — I.A.S. Redea, Brebeni, Băileşti, Murfatlar, Salina Tg. Ocna — achitaseră comenzile ca şi cind le-ar fi primit. O sută de mii, două sute de mii, trei sute de mii. Cu contribuţia lor ilegalitatea a trecut neobservată. Cum vor justifica aceşti bani azvirliţi în vînt ? Fapt este că unii beneficiari, printre care C.E.I.L. Focşani, mai puţin darnici cu banii statului, au aşteptat livrarea comenzilor ca o condiţie de la sine înţeleasă pentru achitarea facturilor. Sunt tocmai unităţile pentru care cooperativa „Radio-Progres“ a apelat la acţiuni de arbitraj. Un morman de fişe, rapoarte şi acte de gestiune „demonstrau“ că se consumaseră materiale şi manoperă, se realizaseră produsele, care erau de bună calitate şi fuseseră expediate. Şiruri de cifre şi de date, semnate de şeful de echipă Gheorghe Ionescu, de gestionarii Matei Burtea şi Petre Jucan, contrasemnate „cu ochii închişi“ de dispecerul serviciului producţie Constantin Girboveanu şi tehnicianul C.T.C. Gheorghe Voiculescu care avea datoria să controleze aceste unităţi, erau, de fapt, nişte falsuri. Interesant este că serviciul aprovizionare-desfacere, care a avut cunoştinţă de această producţie marfă livrată, chipurile, ştia foarte bine că de o bună bucată de vreme condensatorii necesari lipseau, motiv pentru care s-au făcut diligenţe la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante. Un inventar care se transformă intr-o predare-primire de gestiune, la care reprezentanţii resoartelor financiar-contabil şi producţie absentează, datorită unei încurcături care i-a obligat să fie in acelaşi timp prezenţi la două inventare, face ca falsurile să nu fie descoperite şi să continue şi în anul 1971, pînă cind are loc incidentul Cu C.E.I.L. Focşani. Fals în acte publice, perturbarea activităţii financiare însuşire de venituri necuvenite — dovezi care pun în culpă pe cei ce au săvirşit aceste fapte. Şi-au primit ei pedeapsa cuvenită ? Citeva amenzi date cu duhul blîndeţii, nişte admonestări pe hîrtie reprezintă tot ceea ce conducerea cooperativei a crezut că trebuie să întreprindă. Mai mult decit atît, şeful de echipă Gheorghe Ionescu, principalul răspunzător de raportarea fictivă, om cu antecedente penale este menţinut in funcţie. După cum ne-a declarat preşedintele cooperativei „Radio-Progres“, ing. Corneliu Neaţu, cooperativa nu s-a putut lipsi de „preţioasele“ servicii ale lui Gh. Ionescu, nu a putut găsi un înlocuitor... Opinia şefului oficiului juridic, exprimată în scris, de a se înainta cazul organelor de miliţie pentru cercetări, întrucît, după părerea sa, este vorba de fapte cu caracter penal, a rămas literă moartă. Un proces verbal întocmit de controlul financiar intern şi destinat organelor procuraturii, rezumă lucrurile la un inventar prost făcut, la o diferenţă de manoperă de aproximativ 900 de lei. Se escamotează fondul problemei, prejudiciile totale şi periculozitatea faptelor. La sesizarea şefului CORNELIA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) • Numele unor cooperative folosit drept paravan pentru afacerişti • Prime pentru un milion fictiv • Cum s-au înfruptat unii cu polonicul dintr-o afacere cu linguriţe ! • De ce au făcut alţii care au ştiut ? • „Radio-Progres" se află în serios,tăţenilor regres la servirea ce IN JUDEŢUL GALAŢI SEMĂNATUL GRIULUI A FOST ÎNCHEIAT La ora cînd apare acest număr al ziarului nostru pe ogoarele judeţului GALAŢI semănatul griului a fost încheiat, pe întreaga suprafaţă prevăzută, în limitele epocii optime. Cu acest prilej, biroul Comitetului judeţean, a adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In imagine : semănatul ultimelor parcele pe ogoarele cooperativei agricole din BUJORU. In pagina a treia • RAID FOTOGRAFIC DE CAMPANIE A %l§tiSil iSSSlE t * iV Excelenței Sale Domnului ANWAR SADAT Preşedintele Federaţiei Republicilor Arabe CAIRO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Federaţiei Republicilor Arabe, am plăcerea să vă adresez cordiale felicitări şi cele mai bune urări de succes. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul SALEM RABYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Democratice a Yemenului / ' ' ■ - - ■ . . ADEN Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Populare Democratice a Yemenului, adresez Excelenţii Voastre calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres poporului dumneavoastră, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, in interesul ambelor popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul PHILIBERT TSIRANANA Preşedintele Republicii Malgaşe TANANARIVE .. Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Malgaşe, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre, in numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal,călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul poporului malgaş, îmi exprim convingerea că relaţiile de colaborare dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul celor două popoare, al păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Secretarul general al Organizaţiei de Solidaritate Afro-Asiatică, Youssef El Sebaey, a adresat o telegramă preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, prin care transmite vii mulţumiri pentru mesajul adresat Simpozionului Internaţional pentru comemorarea preşedintelui Nasser, ţinut la Cairo. „Mesajul dumneavoastră — scrie in telegramă — s-a bucurat de o înaltă apreciere şi a constituit o sursă ele inspiraţie pentru participanţi“.