România Liberă, noiembrie 1971 (Anul 29, nr. 8406-8430)
1971-11-25 / nr. 8426
Pagina a 2-a ■— 25 noiembrie 1971 Opera „HAMLET de Pascal Bentoiu Iată, în muzica românească actuală, o dată , Hamlet, de Pascal Bentoiu, nu este pur şi simplu încă o primă audiţie, ci o operă de mare însemnătate, asupra căreia se cade să ne oprim, să medităm şi să o reascultăm, de la început, animaţi de convingerea că răsunetul ei va fi prelungit în timp. Motivul este complex şi simplu în acelaşi timp : tema inspiratoare este o capodoperă universal admirată a celui mai mare dramaturg din existenţa de acum a omenirii, iar cutezanţa compozitorului care s-a apropiat de ea se dovedeşte deplin îndreptăţită. Nu vom sta acum să enumerăm partiturile inspirate de Hamlet ; nu şi-ar avea rostul — şi de altfel compozitorul arată, cu multă dreptate, în cuvîntul său introductiv din program, că „valoarea în artă nu poate fi decit strict contemporană vremii în care este produsă“. Totuşi, pentru cine are cît de ci o cultură artistică, este de îndată limpede că opera lui Bentoiu contează, şi dintr-o perspectivă istorică mai largă, printre cele mai de seamă lucrări muzicale din şirul celor închinate celei mai cunoscute tragedii shakespeariene. Pascal Bentoiu este o personalitate foarte clar conturată şi însuşirile sale umane sînt, cu deosebire în cazul acesta, importante pentru înţelegerea muzicii sale. Este un muzician şi un gînditor de o cultură vastă, însă nu răspîndită haotic pe spaţii nedimensionate, ci structurată, astfel încît să nutrească şi nu să înhibe o poziţie proprie totdeauna clar exprimată. Este un om lucid şi ordonat, înzestrat cu o logică nativă şi cultivată, deosebit de solidă. Severitatea care-l caracterizează este în primul rînd o auto-severitate şi ea apare permanent justificată de înălţimea criteriilor estetice şi etice în numele cărora acţionează. Cînd se înfăţişează cu o lucrare nouă, ştim dinainte că ea va fi, profesionalmente vorbind, impecabilă, cristalizată şi finisată, cu un cuvînt — îngrijită. Nu a impus niciodată prin cantitate, ci prin calitate. Nu face caz şi zarvă în jurul opurilor sale înainte de a le supune judecăţii colegilor şi opiniei publice. Preferă să se discute din momentul în care ele intră în existenţă , din momentul în care sunt ascultate şi pot fi judecate la lumina zilei. Cu toate că este tăios în atitudini, se dovedeşte un creator decent şi chiar pudic în relaţiile cu producţiile sale : am putea spune că unele nume mari ale muzicii noastre — ca Enescu şi Jora — îi stau permanent ca pildă în această privinţă. Cunoscînd omul, ne vom apropia mai direct de muzica sa. Este o muzică gâdită, logică, cu o arhitectură limpede, care este a sa proprie fără să fie rezultată din obsesia căutării originalităţii. Este o muzică contemporană, ale cărei baze clasice se simt însă oricînd şi care supune izvoarele informaţiei legilor unei elaborări personale echilibrate şi adînci. Emoţiile apar totdeauna trecute prin filtrul înţelepciunii, niciodată agresive sau primare. Este o muzică eufonică, şi atunci cînd are de exprimat crispări sau drame, fără îndoială înrîurită şi de ideea unei armonii cosmice ca şi de grandoarea viziunilor antichităţii — toate încrâncenările subordonîndu-se, în fond, rezolvării, depăşirii lor. Toate acestea sînt mai importante decît CRONICA MUZICALĂ povestirea a ceea ce se întîmplă pe parcursul lui Hamlet, care oricum nu se poate povesti. Important este că Bentoiu a replămădit textul lui Shakespeare, pornind de fapt de la ideea că toată lumea este familiarizată cu el — şi a reţinut esenţa caracterelor, a conflictului, a înfruntărilor dramatice. El nu a mai urmărit, deci, splendoarea in sine a literei textului, ci l-a considerat instrumentul unei personale oglindiri muzicale. De aceea, opera este convingătoare, pentru că evadează din sfera unei bune muzici de scenă, adaptată rigorilor unei piese date. Astfel, Bentoiu evită și pericolul de a se măsura cu Shakespeare, copiindu-l muzical. Pornită din Hamlet, opera are valoarea ei și în afara genialei surse de inspiraţie. Este ca muzica cu program ce-şi trăieşte viaţa în afara depănării poveştii literare —paralel şi chiar independent de ea. Muzica lui Pascal Bentoiu este, deci, bună, pentru că, fiind desigur suplu adaptată situaţiilor dramatice, îşi depăşeşte condiţia ilustrativităţii şi stîrneşte prin ea însăşi reacţii sufleteşti. Ca pildă putem da interludiile simfonice deosebit de reuşite şi care sintetizează de multe ori porţiuni mari din dramă ; fuga pentru percuţie de la sfîrşitul scenei a IV-a este o prelungire în paroxism a tensiunii următoare uciderii lui Polonius : prezenţa spectrului, groaza reginei, insuportabilul zbucium din sufletul lui Hamlet — toate sunt aici, prescurtate, esenţializate. Important este că Bentoiu a scăpat de tirania procedeelor; imprimările pe bandă magnetică adăugate execuţiei muzicale din sală, orga, reverberaţia, filtrele — toate slujesc organic şi unitar ideea, nu vor să fie baubau în sine. Amintirile clasice şi înnoirile contemporane îşi dau mîna fără să se îmbrîncească, fiind mînuite cu o linişte totală de către compozitor. După cît am reţinut de la această primă audiţie, Bentoiu nu a mers către extrema individualizare muzicală a personajelor, exceptînd poate pe Ofelia, ci mai degrabă a situaţiilor dramatice. De altfel, melodia, mai mult înmugureşte decît înfloreşte ; compozitorul preferă un corespondent modern al stilului de arioso decît ariile desfăşurate, care ar fi putut apărea, de altfel uşor deplasate admiratorului contemporan al lui Shakespeare. Adine impresionat de noul Hamlet al lui Bentoiu, mi-am pus doar unele mici întrebări. Cîteodată, intervalica întrebuinţată în recitative nu mi s-a părut suficient de specifică ; s-ar fi crezut că mersul muzicii şi treptele la care se oprea puteau fi aşadar şi altfel. Aceasta este însă o problemă generală a multor recitative — nu numai în opera lui Bentoiu. Orchestraţia este în general masivă, merge mai puţin pe culori individualizate — şi în unele ansambluri a acoperit cu inteligibilitatea textului. Deşi perfect adaptată execuţiei de concert (bietul autor, îngrozit de intemperiile colaborărilor cu teatrele de operă pare chiar mai încîntat să o asculte aşa), cred că proporţia cîntăreţi-orchestră va apare şi mai deplin realizată în teatru, cînd orchestra va cînta în fosă. Nu doresc să-fili temperez entuziasmul, care ţine să sublinieze cît mai puternic noua izbîndă a operei româneşti, datorată lui Pascal Bentoiu. După cum, compozitorul nu şi-ar fi putut dori un dirijor mai competent, mai activ, mai apropiat de adevărul dramatic decît s-a dovedit Erich Bergel. Din distribuţie, au strălucit Emilia Petrescu, Florin Diaconescu, Gheorghe Crăsnaru, Dionisie Konya, fără să subevaluăm meritele nici unuia din ceilalţi interpreţi. Sperăm să putem reveni asupra fiecăruia cu prilejul — care nu trebuie să întîrzie prea mult — al montării noului Hamlet la Opera Română. De asemenea, exprimăm mulţumiri colectivului Filarmonici „George Enescu“, care ne-a prilejuit în condiţii excelente cunoaşterea acestei foarte importante lucrări. ALFRED HOFFMAN (Urmare din pag. 1) umblat la el cum ai umbla într-o ladă de nunci) mai fredonează o melodie, două, mai iau o masă (ceea ce am observat la echipele acestea salariate și nu plătite în acord) este pofta lor de mincare exacerbată. Mesele se repetă la trei, la patru ore și se întind cu dichis, durează ca banchetele la Veneţia şi se fac glume şi noi tot aşteptăm de la tov. Rizea Gheorghe, şeful I.A.L.Cotroceni şi de la agresivul său şef de echipă, Diţu Constantin să facă ceva ca să explice acestei echipe de melomani şi distrugători de timp, de nervi şi de aparate de televiziune plătite din banii statului că respectul pentru bunurile unei instituţii, respectul faţă de alţii e obligatoriu dacă aceşti aşa-zişi lucrători ai I.A.L.-ului sunt muncitori şi nu pur şi simplu, nişte pierde vară... ★ Elevi la restaurant... Nu ştiu a cui a fost ideia, dar ea mi se pare sinistră. Văd mici copilaşi cu capul tuns, cu numere la mină, cu feţe timide intrind in restaurante, aşezindu-se la masă şi aşteptind bune ceasuri să li se dea mîncarea pe abonament. Înţeleg că unii părinţi sunt foarte ocupaţi, înţeleg că profesorii nu au timp să-i însoţească în aceste locaşuri unde numai elevii nu ar trebui să intre pentru că prea miroase a fum şi a alcool şi prea aud ei aceşti copii, in jur nişte vorbe care-ţi fac părul măciucă. Ce crede Ministerul Invăţămintului despre problema enunţată ? Este atit de greu să fie construite citeva cantine pe lingă marile licee (igienice, cu personal care să nu injure şi să nu bruftuluiască, pentru că elevii nu pot da bacşiş, unde să nu audă vorbe de mama şi să inhaleze Naţională vecinului, interminabilă şi nocivă?) Înţeleg să trimitem elevii la Muzeu, dar la restaurant ? Haida-de... E cam devreme şi năravul se ia... După gropile numeroase ale Societăţii de telefoane sau ale Serviciului de canalizare ne-am mai pricopsit cu ceva care uriţeşte oraşul nostru: cintarele! Este extraordinar cite cintare au apărut pe arterele principale ale Bucureştilor ! Să se fi ivit o nevoie bruscă de a afla cite kilograme mai avem ? Să aducă ele, aceste instrumente albastre, albe, de pe vremea lui Pasvante, atiţia bani incit societatea care le-a plantat pe toate bulevardele să ciştige atit incit cheltuiala şi disgraţia ce le însoţesc să fie justificate ? N-aş prea crede ! Să fie vorba numai de o comandă făcută ca să fie făcută şi care a avut acest trist şi ridicol rezultat de a ne trezi cu unitele obiecte in drumul nostru ? Ar mai fi aşa şi chioşcurile. Prea multe chioşcuri, fraţilor ! Se vinde îngheţată (nu e rău), se vind covrigi, se vind amintiri, se vind ziare, ce naiba nu se vinde ! Dar mai avem nevoie și de trotuare că doar nu o să umblăm cu elicopterul... ★ P.S. Erată pentru cititorii articolului nostru de vinerea trecută din Săptămîna (și asta pentru a preîntâmpina „ajutorul“ binevoitorilor) : Exilurile lui Grigore Ureche, țineau de biografia lui Neculce. Facem cuvenita rectificare. UNA PE ZI de MATTY •»«•o«'»--»- — ■=■////— O -////^////^ — ...Te rog să transmiţi felicitări persoanei care a bătut la maşină menu-ul ! Final de turneu Plecaţi într-un „turneu itinerant“ pe ruta Bucureşti — Braşov — Sibiu — Tg. Mureş, Ioan Anahel şi Matei Dima zăboveau în fiecare din aceste oraşe atîtea ore cite le erau necesare pentru a forţa portierele unor autoturisme parcate pe străzi, de unde luau tot ce le cădea sub mină : mănuşi, umbrele, ochelari, ţigarete. Prinşi la Cluj, unde încercau să vindă lucrurile furate, au fost aduşi la Tg. Mureş pentru reconstituirea spargerilor comise in acest oraş în noaptea de 12—13 octombrie. Şi tot de aici urmează să se îndrepte spre finalul turneului lor itinerant, (I. DELEANU — coresp. R. I.). Cine mi-a mîncat ciocolata? E o întrebare pe care și-o pun pe drept cuvint, micii consumatori ai produselor fabricii „Dezrobirea". Cutiile cu ciocolată, elegant ambalate, care poartă marca acestei fabrici, furnizează uneori surprize neplăcute copiilor, prin spaţiile goale ce sunt lăsate in conţinutul lor. Aparent e poate un lucru de minimă importanţă — ne scrie cititoarea Daniela Sachelarie —, dar îmi permit să vi-l sesizez pentru că el se încadrează în sfera noţiunii de „necinste“. Cutia pe care am cumpărat-o eu (nr. N. 1. 704—69) nu purta semne de violare. Cînd am deschis-o însă, la etajul superior lipseau două bomboane (din totalul de 10), iar la „parter“, jumătate din ciocolățile cu lapte. Vă rog să mă credeți că nu paguba materială m-a determinat să vă scriu, ci mihnirea care m-a cuprins la descoperirea acestui furtişag ieftin, care aruncă o lumină nefavorabilă asupra unui întreg colectiv. V-aş ruga să transmiteţi fabricii de ciocolată „Dezrobirea“ nemulţumirea mea şi rugămintea de a-i identifica de urgenţă pe cei ce păcălesc copiii, procurîndu-şi ciocolată pe această cale ruşinoasă. Fabulă pentru,, lupi! Pină mai deunăzi, Vasile Gutium a funcţionat pe post de contabil principal la Grupul de şantiere nr. 1 al cooperativei „Constructorul“ din capitală. După cum s-a dovedit ulterior, lupul era pus baci. Profitind de credulitatea şi comoditatea casierei plătitoare Viorica Grigore, care, contrar prevederilor legale şi elementarei precauţiuni, i-a încredinţat statele de plată şi salariile unorcooperatori, Gutium şi-a însuşit suma respectivă — 12 497 lei — şi... a dispărut din Bucureşti, cu bani cu tot ! Numai că, oricît ar fi de lup cineva, nu poate fura ca-n codru, iar dreptatea legii îl ajunge din urmă, oriunde s-ar ascunde. Contabilul hoţ va ispăşi doi ani de închisoare corecţională. Cit despre casiera care şi-a ignorat obligaţiile de servici, i-a fost desfăcut contractul de muncă. Aviz celor tentaţi să facă rabat la aplicarea lega. Strugurii din.. borderouri Virgil Balaban era şeful centrului de vinificaţie din comuna Nămoloasa, judeţul Galaţi. Tot plimbindu-se printre boloboacele pline cu vin, i-a venit ideea să valorifice şi el citeva mii de kilograme de struguri, pentru a-şi face rost de ceva bani de buzunar. Dar de unde ? Balaban a întocmit borderouri fictive de preluare a unei cantităţi de 8034 kilograme struguri, pentru care a încasat 14 283 lei. A împărtăşit „metoda“ şi preşedintelui cooperativei din comună, Alexandru Istode, care a adus la preluare... un borderou de 1300 kilograme struguri, pentru care a încasat 4000 lei. Banii i-au împărţit frăţeşte. Acum urmează să împartă tot frăţeşte şi pedeapsa pe care o vor primi din partea justiţiei pentru furt din avutul obştesc. (V. CHIURTU — coresp. R.l.) rilor, l-au determinat să-i păstreze recunoştinţă omului corect şi cinstit care a cules geamantanul rămas vremelnic fără stăpîn, de pe peronul gării. Acestui om, de o comportare ireproşabilă, a ţinut să-i adreseze tov. Gheorghe Ion calde cuvinte de mulţumire, prin intermediul ziarului. „Tovarăşul Ghinea şi subalternii săi m-au cruţat de un mare necaz — ne-a scris acesta. El a observat valiza mea aflată la 20 m distanţă de trenul pe care-l luase în primire, mi-a păstrat-o şi mi-a predat-o intactă. Cu multă solicitudine a interceptat semnalul meu telefonic şi Biroul de informaţii C.F.R. din Craiova. Consider că o asemenea faptă, cu valoare merită să fie cunoscută de opinia publică“. COTIDIEN POŞTA ASOCIAŢIA LOCATARILOR din Bd. Ana Ipătescu nr. 9A ne roagă să precizăm dacă hotăririle adunării generale sînt sau nu obligatorii. Hotărîrile adunării generale sînt obligatorii pentru toţi membrii asociaţiei şi sunt executorii. Hotărîrile prin care se încalcă prevederile legale sau statutare (statutul tip al asociațiilor de locatari) pot fi atacate prin justiție în termen de zece zile de la data cînd au fost luate, instanța de judecată putind dispune suspendarea executării hotărîrilor atacate. Urmărirea locatarilor care nu se supun hotărîrilor luate de adunarea generală se face pe baza extrasului de pe situaţia definitivă de plată. ION ANTONIE din Hunedoara ne cere unele relaţii în legătură cu transferarea personalului didactic din invăţămîntul de cultură generală şi Încadrarea ca profesor suplinitor. In primul rînd, o precizare. Un cadru didactic titular care doreşte să funcţioneze pe un alt post ca suplinitor işi pierde titularizarea în învăţămînt pe postul in care a funcţionat. In interesul procesului de învăţămînt, unele cadre didactice pot fi detaşate la alte unităţi şcolare decît cele unde sunt titulare. In ceea ce priveşte numirea suplinitorilor, aceasta intră în competenţa inspectoratelor şcolare judeţene. A. CRISTACHE din Bucureşti aminteşte printr-o scrisoare adresată ziarului, edililor judeţului Dîmboviţa, că unicul pod de peste unul Ialomiţa care făcea legătura intre corn. Valea Voevozilor şi oraşul de reşedinţă a judeţului Tirgovişte, demolat de multă vreme, trebuie refăcut. Receptiv de critica cititorului nostru, Consiliul popular Tirgovişte ne informează că renovarea podului menţionat figurează în planul de investiţii pe anul 1972, cînd urmează să fie redat circulaţiei. GH. CROITORU din com. Fărcăşeşti (Gorj) îşi exprimă nemulţumirea faţă de comportarea şoferilor I.T.A. care, neoprind în staţii, determină intîrzieri ale salariaţilor la serviciu, ale elevilor la şcoală etc. In urma anchetei efectuate, Autobaza Tg. Jiu apreciază deplin justificată sesizarea cititorului nostru. Pentru nerespectarea opririlor în staţiile prevăzute pe traseul la care se referă scrisoarea, şoferii în culpă au primit sancţiunea „mustrare cu avertisment“ , ceea ce ni se pare, însă, cam puţin faţă de neajunsurile create populaţiei, de asemenea procedee. COOPERATIVĂ sau FEUDĂ PROPRIE? Cine sunt cei ce favorizează afacerismul sub firma unor cooperative Apărarea avutului obştesc este consfinţită de legile ţării noastre ca un principiu de bază al societăţii socialiste. Şi este vizibil că în climatul înaltei principialităţi promovate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., se cristalizează o tot mai puternică opinie în favoarea aplicării cu intransigenţă şi consecvenţă a legalităţii şi echităţii socialiste în toate domeniile. Ziarul nostru a informat în ultima vreme pe cititorii săi despreo serie de abuzuri şi ilegalităţi comise sub firma unor cooperative, favorizînd apucăturile afaceriste ale unor elemente necinstite. Recent, am asistat la adunarea generală a cooperatorilor şi personalului tehnico-administrativ din cooperativa „Radio-Progres“ — Bucureşti, unde au fost pe larg dezbătute neajunsurile ce s-au resimţit aici. Acestea au dus la neglijarea sarcinii principale a cooperativei, buna servire a populaţiei, ceea ce a prejudiciat însăşi reputaţiei respectivei cooperative, unde trebuie să spunem că muncesc mulţi cooperatori cinstiţi. Din nefericire însă ei nu iau întotdeauna poziţie hotărîtă faţă de abuzurile şi ilegalităţile ce se petrec sub ochii lor... După cum am arătat la timpul potrivit, firma „Radio-Progres“ a fost practic „împrumutată“ unor persoane care au organizat activităţi cu caracter ilicit fără nici o legătură cu profilul cooperativei. De asemenea, datorită unor grave neglijenţe şi a neîndeplinirii unor sarcini de serviciu, a fost raportată ca realizată o producţie ce depăşeşte un milion jumătate lei, de fapt, neterminată. In consecinţă au fost plătite remuneraţii ce nu se cuveneau în valoare de zeci de mii de lei, precum şi dobinzi penalizatoare ce depăşesc 12 000 lei. O comisie de partid, din care au făcut parte şi reprezentanţi ai UCECOM şi ai Uniunii de ramură din Bucureşti, detal cunoscut măsurile luate în probleme majore. O serie de alte cadre cu munci de răspundere nu şi-au îndeplinit la rîndul lor obligaţiile ce le reveneau ; adunarea a hotărît ca aceştia să primească sancţiunile cuvenite. In adunare s-a cerut, de asemenea, elucidarea cazului cetăţeanului Constantin Tudose, care a organizat sub firma cooperativei efectuarea unei comenzi de linguriţe din mase plastice, pentru industria alimentară, cu încălcarea normelor privind ţinerea evidenţei, remunerarea şi asigurarea condiţiilor materiale necesare, deturnînd materii prime şi materiale de la cooperativa „Metalica“, unde deţinea funcţia de şef de serviciu. Numitul este reţinut pentru anchetă de organele în drept. Organele de miliţie şi procuratura urmează să-şi spună cuvîntul şi asupra altor Situaţii dubioase, depistate la „Radio-Progres". Am ascultat, la adunarea amintită, cuvîntul reprezentantului Uniunii de ramură a cooperativelor meşteşugăreşti din Bucureşti, tovarăşul vicepreşedinte Dumitru Bobei, care a criticat cu fermitate — şi pe bună dreptate — neajunsurile din activitatea acestei cooperative. De ce însă abia acum ? Ne întrebăm însă de ce, de ani de zile, Uniunea, comitetul ei executiv, tolerează abateri de la legile ţării şi de la statutul de funcţionare al cooperativelor meşteşugăreşti, de ce n-a luat măsuri pentru ca activitatea financiar-contabilă să fie organizată corespunzător ? Şi asta cu toate că conducerile ce s-au perindat la „Radio-Progres“ au adus la cunoştinţa forurilor superioare că posibilităţile de asigurare a unui riguros control financiar-contabil, sunt depăşite de dezvoltarea activităţii productive şi de diversificarea ei. Şi ce măsuri s-au luat de fapt în decursul timpului ? Au fost schimbate doar conducerile cooperativei fără ca în fond să se schimbe ceva... Este evident că, eludarea legii, indisciplina în îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu fac decât să dea apă la moară elementelor necinstite, care profită de pe urma climatului de toleranţă existent. Situaţia creată la „Radio-Progres“ nu este, din păcate, singulară. Deşi am mai Lemn-Chimie, ca și reprezen- t scris și in alte rînduri despre n I ni „ v*rr r\ cQeift no oKurrlirt »-\ur'ruont A în tanti ai organelor financiare, a efectuat o anchetă în legătură cu abaterile menţionate mai sus. Rezultatele anchetei au fost supuse adunării generale amintite. Concluziile ? S-a hotărît destituirea vicepreşedintelui comitetului executiv al cooperativei „Radio-Progres“, Paul Teodorescu, pentru abuz de funcţie, favoritism şi tendinţe de căpătuială. Pe de altă parte, adunarea a exprimat un vot de blam asupra felului cum şi-a îndeplinit atribuţiile şi îndatoririle ce-i reveneau conducerii cooperativei — preşedinte Cornel Neaţu. Aceasta pentru că s-a constatat că prin încălcarea normelor muncii colective, au fost angajate lucrări de sute de mii de lei fără a fi supuse comitetului executiv, iar cu diverse alte prilejuri, consiliul, organ de decizie al cooperativei, deşi trebuia informat, n-a o serie de abuzuri petrecute în cooperaţie ne permitem în cele ce urmează să semnalăm citeva din tendinţele ce s-au manifestat în acest sector. De ce oare, de pildă, în unele cazuri, „necesitatea“ creării unor activităţi cu munca la domiciliu apare ca urmare a intereselor unor persoane particulare, în special meseriaşi neautorizaţi sau persoane cu ocupaţii dubioase. Acestea folosesc numele unităţilor socialiste pentru a comufla o activitate pe cont propriu menită să le asigure venituri mari, beneficiind de regimul de aprovizionare, desfacere, credite şi impozitare, stabilit unităţilor socialiste. La aceste interese se adauga uneori şi contribuţia condamnabilă a unor salariaţi din cadrul organizaţiilor respective. în cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Progresul“ din Faurei, ai activat o serie de colective compuse din lot 51 persoane, care confecţionau articole din metal, lucrînd şi în numele altor cooperative, din judeţele Buzău, Galaţi etc. Conducătorii acestor colective, urmărind sustragerea de la plata impozitului sau achitarea unui impozit inferior celui legal datorat, au împărţit sumele obţinute în cadrul aşa-zisului colectiv, astfel că, pe statele de plată, apar toţi angajaţii cu sume sub minimumul impozabil de 850 lei. De exemplu, colectivul condus de Călin Gheorghe a cîştigat într-o lună 30 000 lei, dar nu a plătit nici un impozit, iar cel condus de Iorgu Gheorghe 19 000 lei, la care s-a plătit impozit în valoare de numai 900 lei. După cum s-a constatat cu ocazia unor controale, 85 la sută din totalul secţiilor-anexe aparţinînd cooperativelor de consum şi cooperativelor agricole de producţie din judeţul Ilfov, îşi aveau sediul în municipiul Bucureşti, în loc să funcţioneze în cadrul unităţilor respective, în raza judeţului, şi să servească populaţia acestuia. Goana după profituri a unor cetăţeni care folosesc abuziv posibilitatea de muncă ce li se acordă, rezultă şi din faptul că unii responsabili conduc mai multe secţii anexe, de regulă cu acelaşi profil, fiind uneori, în acelaşi timp, şi salariaţi la alte unităţi socialiste. De pildă, cetăţeanul Gheorghe Stoiculescu, era responsabil al secţiei de cauciucărie cu sediul în Bucureşti, str. Mărgeanului nr. 130 precum şi al secţiei de tinichigerie şi vopsitorie auto dift Sos. Alexandriei nr. 92, ambele aparţinând cooperativei de consum din comuna Schitu-Ilfov. Este lesne de înţeles că aceste secţii au avut de suferit în activitatea lor de pe urma unei asemenea conduceri distributive. In schimb, Gheorghe Stoiculescu n-a avut decît de cîştigat. El şi-a cumpărat două autoturisme, un „Chrysler“ şi un „Opel“... In fine, ne întrebăm de ce nu se eliberează autorizaţii de funcţionare pentru lucrările efectuate după orele de program de către unii salariaţi şi membrii cooperatori. Este cert că lipsa acestor autorizaţii înlesneşte unele forme de evaziune fiscală, aceştia lucrînd clandestin. Faţă de toate situaţiile amintite mai sus considerăm că este absolut necesar ca UCECOM, CENTROCOOP şi UNCAP să ia măsuri pentru restabilirea legalităţii ca şi pentru reglementarea cît mai grabnică, în spiritul acestei legalităţi, a tuturor aspectelor care până acum nu au căpătat o soluţionare corespunzătoare. Numai aşa se va putea bara calea celor care cred că îşi pot transforma în feudă cooperativele pe care au fost desemnaţi să le conducă ; numai aşa se vor putea întrona în acest sector principiile de echitate socialistă, de la care nimeni nu se poate excepta. CORNELIA PREDA Noutăţi in literatura pedagogică In afară de un mare număr de manuale didactice in limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, bună parte din ele adresindu-se elevilor care studiază în sistemul învăţămîntului profesional şi tehnic. Editura didactică şi pedagogică a scos de sub tipar şi alte lucrări. Semnalăm, în primul rînd, apariţia „Geografiei fizice a Republicii Socialiste România“ de conf. dr. I. Sîrcu, lucrare amplă de nivel superior, care poate avea un larg auditoriu in rîndurile specialiştilor şi studenţilor. „Istoria arhitecturii“ este lucrarea care se adresează şcolilor de specializare postliceală în redactarea unui colectiv de arhitecţi : Nora Lăzărescu, Gh. Săsărman şi Sanda Voiculescu. Un accent deosebit este pus pe arhitectura românească, pe activitatea arhitecţilor români şi pe realizările lor în anii construcţiei socialiste. Victor V. Grecu publică „Studii de istorie a lingvisticii româneşti“, relevind contribuţia unor ilustre personalităţi la rezolvarea problemelor fundamentale ale studiului limbii. E vorba printre alţii de Aron Florian, Visarion Roman, Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, G. Bariţ, Iacob Mureşianu. A apărut, de asemenea, o lucrare de importanţă practică deosebită : „Fişe pedagogice pentru orientarea şcolară şi profesională“ (coordonator : dr. D. Muster). Ea vine în întîmpinarea acţiunilor de organizare, pe criterii noi, a mai bunei îndrumări a elevilor spre domeniile către care îşi pot valorifica aptitudinile. In legătură cu această temă este şi lucrarea lui Mihai Peteanu — „Examinarea medicală în scop de selecţie şi orientare şcolară şi profesională“, însoţită de un bogat aparat auxiliar. In domeniul medical, a apărut ediţia a III-a revizuită a lucrării „Boli infecţioase" sub coordonarea lui I. Gavrilă. In domeniul matematicii se remarcă trei lucrări de ample proporţii „Introducerea în teoria probabilităţilor şi statistica matematică“ de G. Ciucu şi V. Craiu; „Analiza matematică“ de prof. dr. doc. Lascu Bal, şi ediţia a doua din „Geometrie analitică şi elemente de algebră liniară“ (culegere de probleme) de Ion D. Teodorescu. In sfîrşit, mai este de semnalat o lucrare de interes general — „Un profil psihologic al feminităţii“ — în legătură cu rolul şi locul femeii în societate de prof. dr. doc. Vasile Pavelcu. „Totul e bine cînd se sfîrşeşte bine" Aşa a gindit pensionarul Gheorghe Ion din Bucureşti cînd şi-a regăsit valiza pierdută. Era încărcată cu multe obiecte vestimentare şi de n-ar fi observat-o I. Ghinea, şeful staţiei C.F.R. Bibeşti (Gorj), mai mult ca sigur că s-ar fi ales cu o pagubă. Emoţiile prin care a trecut, bucuria recuperării lucru Farfuriile zburătoare Nu, nu e vorba despre OZN- urile cu care ne-am obişnuit în ultima vreme în cosmos, ci despre nişte farfurii mult mai terestre, devenite zburătoare în restaurantul „Dunărea“ din oraşul Balş, datorită lui Ion Păun din comuna Bobiceşti — Olt, Gheorghe Vulturu din Pîrşcoveni şi Paraschiv Ghiţă din Balş. Aceştia au provocat un scandal de pomină in restaurantul amintit, în care n-a rămas nici o farfurie, sticlă sau un geam nesparte. In plus au spart şi chitara electrică a localului. Acum achită, frăţeşte, nota de plată. (D. BUJDOIU — coresp. R. I.). ,România liberă. Conferinţa de psihologie 1911 Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Ministerul Invăţămîntului şi Asociaţia Psihologilor din România organizează la Bucureşti in zilele de 25, 26 şi 27 noiembrie. Conferinţa de psihologie 1971. In cadrul şedinţei de deschidere, se va prezenta de către prof. dr. docent Al. Roşca, raportul „Realizări şi perspective ale psihologiei româneşti în condiţiile construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, urmat de discuţii. Apoi, se vor ţine comunicări pe grupele de lucru : „Problemele psihologice ale orientării şcolare şi profesionale“, „Contribuţia psihologiei la optimizarea muncii industriale", „Dezvoltarea gîndirii ştiinţifice şi a aptitudinilor creatoare“. Numărul comunicărilor, pe cele mai diverse teme, se ridică la 40, ele fiind susţinute de cercetători în domeniul psihologiei, pedagogiei, medicinei precum şi de specialişti care lucrează nemijlocit în producţia industrială. TAKE, IANKE ŞI KADIR ! Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" — sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi TRAVESTI : sala Studio (15 15 53), ora 20 ; MY FAIR LADY : Teatrul de Operete (14 80 11), ora 19,30 ; ZIARIŞTI1 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala Schitu Măgureanul (14 60 60), ora 20 şi DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE la sala Studio, (12 44 16), ora 20; NICNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; SCHIMBUL : Teatrul „C. I. Nottare" (15 93 02), ora 19,30 si O LUNA LA TARA, ora 16 la sala Studio ; PISICA SALBATICA : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30 ; MATEIAȘ GISCARUL : Teatrul „Ion Creangă" (1285 56), ora 16; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (1556 78), ora 19,30 la sala Victoria ; FLOAREA DE CACTUS : Teatrul „Ion Vasilescu" (1227 45), ora 19,30 ; TU TE-AI NĂSCUT DIN SETE DE DREPTATE : Studioul „Casandra" (15 72 59), ora 20 ; CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19,30 ; PARADA RUSULUI : Circul Global (110120) ora 19,30; RECITAL INSTRUMENTAL : Conservatorul ,,Ciprian Porumbescu" în sala „G. Enescu", ora 20. ...... OLIVER: Patria (11 86 25), orele 13 - 16,30 - 20; Capitol (16 29 17), orele 10 - 13,30 - 16,45 - 20 ; Modern (23 71 01), orele 9,30 - 12,30 -16,30 - 19,30 ; ANNA CELOR O MIE DE ZILE I Scala (11 03 72), orele 9,30 - 13 -16,30 - 20; Festival (15 63 84), orele 8,30 - 11,30 - 14,30 - 17,30 - 20,30 ; MIHAIL STROGOFF : București (15 61 54), orele 8,30- 11 - 13,30- 16 - 18 30 — 21 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 ; Feroviar (16 22 73), orele 8,45 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; SALTUL, Luceafărul (15 87 17), orele 9- 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15 ; NU TE ÎNTOARCE : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; MARELE PREMIU: Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 19,30 în continuare ; Excelsior (18 10 88), orele 9,30 - 13 -16,30 - 20; Melodia (12 06 88), orele9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; CASTANELE SUNT BUNE : Gloria (22 44 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Tomis (21 49 56), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; POVESTIRILE PITICULUI BIMBO Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—17 în continuare : PROGRAM DE DOCUMENTARE » Timpuri Noi, orele 18,45 — 20,15 în continuare ; UN AMANET CIUDAT : Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Program pentru copii : ora 10 ; PIAŢA ROŞIE: Buzeşti (15 62 79), orele 16- 19,15 ; MIHAI VITEAZUL; Moşilor (12 52 93), orele 15 — 19 ; VINOVATUL ESTE IN CASA : Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 - 18 -20,15 ; FLOARE DE CACTUS : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18,15 - 20,30 ; ASTEPTAREA : Pacea (31 31 52), orele 15,45 - 18 - 20 ; STEAUA DE TINICHEA : Bucegi (1705 47), orele 15,45 - 18 - 20,15 ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA ■ Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 — 20,15 , B.D. INTRA IN ACTIUNE ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Munca (21 50 97) orele 15,15 - 19 ; AEROPORTUL : Drumul SSril (31 28 13), orele 16 - 19,30 ; Popular (35 15 17), orele 16-19 ; SCOATE-ŢI PALARIA CIND SĂRUŢI ! Arta (21 31 86) orele 15 30-18 - 20,30 ■ TICK, TICK, TICK : Cringaşi (17 38 81) orele 15,30 - 18 - 20,15 ; VIS DE DRAGOSTE : Mioriţa (14 27 14), orele 10 - 16 - 19,30 ; N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA: Floreasca (332971), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; SOARELE ALB AL PUSTIULUI , înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; HELLO, DOLLY: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 19 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 19 ; VOI SARI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 . RITMURI SPANIOLE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; Flamura (23 07 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20 30 ; FACEREA LUMII: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; SUNETUL MUZICII : Progresul (23 94 10), orele 15,15 - 19 ; TIMPUL BERZELOR : Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 19 ; TERMEN: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; ARTICOLUL 420 : Bucureștii Noi 166), 18,30 ; Laromet (Bd, orele 15,30 — Cinemateca sala Union (13 49 04) MARILE SPERANŢE, orele 10 - 12 — 14,15 ; SHERLOCK JUNIOR , GENERALUL , orele 16,30 - 18,45 ; RIO ESCONDIDO , ora 21. JOI 25 NOIEMBRIE Programul I 17.30 : Emisiune în limba maghiară ; 18.30 : La volan ; 18.50 : timp şi anotimp în agricultură ; 19.10 : Pentru sănătatea dvs. ,,Ce, cum, cît şi cinci mincăm ?" ; 19.20 : 1001 de serii 19.30 : Telejurnalul ; 20.10 : ,,tipul de la sfera 79" — reportaj de George Pietraru şi Mihai Crişmaru ; 20.30 : Pagini de umor . Mari comici ai ecranului. Pelicule celebre cu : Charlie Chaplin, Patty Arbuckle, Buster Keater, D. Pollard, S. Howard ; 21.30 : Interpretul săptămînii : Benone Sinulescu ; 21.45 : Cadran internaţional ; 22.30 : Luminile rampei. Arii din opere cu Elisabeta Cartiş, Nicolae Florei, Ion Budoiu şi Vasile Pop ; 22.50 : Telejurnalul. Programul II 20 : Concert simfonic. Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijat de Emanuel Elenescu şi Iosif Conta. In program : „Passacaglia" şi ,,Toccata" de Tudor Ciortea, Concertul pentru vioară şi orchestră de Medelssohn Bartholdy - solistă Silvia Marcovici ; Concertul pentru violoncel şi orchestră de Dvorak - solist Sigismund Kurtz - Australia şi Uvertura „Egmont" de Beethoven. în pauză : Viaţa economică a Capitalei ; 22 : Buletin de ştiri ; 12.05 : Film serial Patru tanchiști şi un cline (II), în rolurile principale : Roman Wilhelm, Franciszek Pieszka, lansuz Gajos Wlodzimierz Press. Regia artistică Konrad Malecki.