România Liberă, noiembrie 1971 (Anul 29, nr. 8406-8430)

1971-11-25 / nr. 8426

Pagina a 2-a ■— 25 noiembrie 1971 Opera „HAMLET de Pascal Bentoiu Iată, în muzica românească actuală, o dată , Hamlet, de Pascal Bentoiu, nu este pur şi simplu încă o primă audiţie, ci o operă de mare însemnăta­te, asupra căreia se cade să ne oprim, să medităm şi să o reas­­cultăm, de la început, animaţi de convingerea că răsunetul ei va fi prelungit în timp. Moti­vul este complex şi simplu în acelaşi timp : tema inspiratoa­re este o capodoperă universal admirată a celui mai mare dramaturg din existenţa de acum a omenirii, iar cutezanţa compozitorului care s-a apro­piat de ea se dovedeşte deplin îndreptăţită. Nu vom sta a­­cum să enumerăm partiturile inspirate de Hamlet ; nu şi-ar avea rostul — şi de altfel com­pozitorul arată, cu multă drep­tate, în cuvîntul său introduc­tiv din program, că „valoarea în artă nu poate fi decit strict contemporană vremii în care este produsă“. Totuşi, pentru cine are cît de ci­ o cultură artistică, este de îndată limpe­de că opera lui Bentoiu con­tează, şi dintr-o perspectivă istorică mai largă, printre cele mai de seamă lucrări muzicale din şirul celor închinate celei mai cunoscute tragedii shakes­peariene. Pascal Bentoiu este o perso­nalitate foarte clar conturată şi însuşirile sale umane sînt, cu deosebire în cazul acesta, im­portante pentru înţelegerea muzicii sale. Este un muzician şi un gînditor de o cultură vastă, însă nu răspîndită haotic pe spaţii nedimensionate, ci structurată, astfel încît să nu­trească şi nu să înhibe o poziţie proprie totdeauna clar expri­mată. Este un om lucid şi ordonat, înzestrat cu o logică nativă şi cultivată, deosebit de solidă. Severitatea care-l carac­terizează este în primul rînd o auto-severitate şi ea apare per­manent justificată de înălţimea criteriilor estetice şi etice în numele cărora acţionează. Cînd se înfăţişează cu o lucrare nouă, ştim dinainte că ea va fi, pro­­fesionalmente vorbind, impeca­bilă, cristalizată şi finisată, cu un cuvînt — îngrijită. Nu a im­pus niciodată prin cantitate, ci prin calitate. Nu face caz şi zarvă în jurul opurilor sale înainte de a le supune judecăţii colegilor şi opiniei publice. Pre­feră să se discute din momentul în care ele intră în existenţă , din momentul în care sunt ascultate şi pot fi judecate la lumina zilei. Cu toate că este tăios în atitudini, se dovedeşte un creator decent şi chiar pudic în relaţiile cu producţiile sale : am putea spune că unele nume mari ale muzicii noastre — ca Enescu şi Jora — îi stau per­manent ca pildă în această pri­vinţă. Cunoscînd omul, ne vom a­­propia mai direct de muzica sa. Este o muzică gâdită, lo­gică, cu o arhitectură limpede, care este a sa proprie fără să fie rezultată din obsesia cău­tării originalităţii. Este o mu­zică contemporană, ale cărei baze clasice se simt însă oricînd şi care supune izvoarele infor­maţiei legilor unei elaborări personale echilibrate şi adînci. Emoţiile apar totdeauna trecute prin filtrul înţelepciunii, nici­odată agresive sau primare. Es­te o muzică eufonică, şi atunci cînd are de exprimat crispări sau drame, fără îndoială înrîurită şi de ideea unei armonii cosmice ca şi de grandoarea viziunilor anti­chităţii — toate încrâncenările subordonîndu-se, în fond, rezol­vării, depăşirii lor. Toate aces­tea sînt mai importante decît CRONICA MUZICALĂ povestirea a ceea ce se întîm­­plă pe parcursul lui Hamlet, care oricum nu se poate povesti. Important este că Bentoiu a replămădit textul lui Shakes­peare, pornind de fapt de la ideea că toată lumea este fami­liarizată cu el — şi a reţinut esenţa caracterelor, a conflictu­lui, a înfruntărilor dramatice. El nu a mai urmărit, deci, splen­doarea in sine a literei textului, ci l-a considerat instrumentul u­­nei personale oglindiri muzicale. De aceea, opera este convingă­toare, pentru că evadează din sfera unei bune muzici de sce­nă, adaptată rigorilor unei piese date. Astfel, Bentoiu evită și pericolul de a se măsura cu Shakespeare, copiindu-l mu­zical. Pornită din Hamlet, opera are valoarea ei și în afara genia­lei surse de inspiraţie. Este ca muzica cu program ce-şi trăieşte viaţa în afara depănării poveştii literare —paralel şi chiar inde­pendent de ea. Muzica lui Pascal Bentoiu este, deci, bună, pentru că, fiind de­sigur suplu adaptată situaţiilor dramatice, îşi depăşeşte condiţia ilustrativităţii şi stîrneşte prin ea însăşi reacţii sufleteşti. Ca pildă putem da interludiile sim­fonice deosebit de reuşite şi care sintetizează de multe ori porţiuni mari din dramă ; fuga pentru percuţie de la sfîrşitul scenei a IV-a este o prelungire în paroxism a tensiunii urmă­toare uciderii lui Polonius : prezenţa spectrului, groaza re­ginei, insuportabilul zbucium din sufletul lui Hamlet — toate sunt aici, prescurtate, esenţiali­­zate. Important este că Bentoiu a scăpat de tirania procedeelor; imprimările pe bandă magneti­că adăugate execuţiei muzicale din sală, orga, reverberaţia, fil­trele — toate slujesc organic şi unitar ideea, nu vor să fie bau­­bau în sine. Amintirile clasice şi înnoirile contemporane îşi dau mîna fără să se îmbrîn­­cească, fiind mînuite cu o li­nişte totală de către compozitor. După cît am reţinut de la a­­ceastă primă audiţie, Bentoiu nu a mers către extrema indivi­dualizare muzicală a personaje­lor, exceptînd poate pe Of­elia, ci mai degrabă a situaţiilor dra­matice. De altfel, melodia, mai mult înmugureşte decît înflo­reşte ; compozitorul preferă un corespondent modern al stilului de arioso decît ariile desfăşu­rate, care ar fi putut apărea, de altfel uşor deplasate admi­ratorului contemporan al lui Shakespeare. Adine impresionat de noul Hamlet al lui Bentoiu, mi-am pus doar unele mici întrebări. Cîteodată, intervalica întrebuin­ţată în recitative nu mi s-a pă­rut suficient de specifică ; s-ar fi crezut că mersul muzicii şi treptele la care se oprea puteau fi aşa­dar şi altfel. Aceasta este însă o problemă generală a mul­tor recitative — nu numai în opera lui Bentoiu. Orchestraţia este în general masivă, merge mai puţin pe culori individua­lizate — şi în unele ansambluri a acoperit cu inteligibilitatea textului. Deşi perfect adaptată execuţiei de concert (bietul autor, îngrozit de intemperiile colaborărilor cu teatrele de operă pare chiar mai încîntat să o asculte aşa), cred că proporţia cîntăreţi-orchestră va apare şi mai deplin realizată în teatru, cînd orchestra va cînta în fosă. Nu doresc să-fili temperez en­tuziasmul, care ţine să subli­nieze cît mai puternic noua iz­­bîndă a operei româneşti, da­torată lui Pascal Bentoiu. După cum, compozitorul nu şi-ar fi putut dori un dirijor mai com­petent, mai activ, mai apropiat de adevărul dramatic decît s-a dovedit Erich Bergel. Din dis­tribuţie, au strălucit Emilia Pe­­trescu, Florin Diaconescu, Gheorghe Crăsnaru, Dionisie Konya, fără să subevaluăm me­ritele nici unuia din ceilalţi interpreţi. Sperăm să putem reveni asupra fiecăruia cu pri­lejul — care nu trebuie să întîr­­zie prea mult — al montării noului Hamlet la Opera Ro­mână. De asemenea, exprimăm mulţumiri colectivului Filarmo­nici „George Enescu“, care ne-a prilejuit în condiţii excelente cunoaşterea acestei foarte im­portante lucrări. ALFRED HOFFMAN (Urmare din pag. 1) umblat la el cum ai umbla într-o ladă de nunci) mai fredonează o melodie, două, mai iau o masă (ceea ce am observat la echipele acestea salariate și nu plătite în acord) este pofta lor de min­­care exacerbată. Mesele se repetă la trei, la patru ore și se întind cu dichis, durează ca banchetele la Veneţia şi se fac glume şi noi tot aşteptăm de la tov. Rizea Gheorghe, şeful I.A.L.­Co­­troceni şi de la agresivul său şef de echipă, Diţu Con­stantin să facă ceva ca să explice acestei echipe de melomani şi distrugători de timp, de nervi şi de aparate de televiziune plătite din banii statului că respectul pentru bunurile unei inst­i­tuţii, respectul faţă de alţii e obligatoriu da­că aceşti aşa-zişi lucrători ai I.A.L.-ului sunt munci­tori şi nu pur şi simplu, nişte pierde vară... ★ Elevi la restaurant... Nu ştiu a cui a fost ideia, dar ea mi se pare sinistră. Văd mici copilaşi cu capul tuns, cu numere la mină, cu feţe timide intrind in res­taurante, aşezindu-se la masă şi aşteptind bune cea­suri să li se dea mîncarea pe abonament. Înţeleg că unii părinţi sunt foarte ocu­paţi, înţeleg că profesorii nu au timp să-i însoţească în aceste locaşuri unde numai elevii nu ar trebui să intre pentru că prea miroase a fum şi a alcool şi prea aud ei aceşti copii, in jur nişte vorbe care-ţi fac părul măciucă. Ce crede Ministerul Invă­­ţămintului despre problema enunţată ? Este atit de greu să fie construite citeva can­tine pe lingă marile licee (igienice, cu personal care să nu injure şi să nu bruf­­tuluiască, pentru că elevii nu pot da bacşiş, unde să nu audă vorbe de mama şi să inhaleze Naţională vecinu­lui, interminabilă şi noci­vă?) Înţeleg să trimitem ele­vii la Muzeu, dar la restau­rant ? Haida-de... E cam devreme şi năravul se ia... După gropile numeroase ale Societăţii de telefoane sau ale Serviciului de cana­lizare ne-am mai pricopsit cu ceva care uriţeşte oraşul nostru: cintarele! Este extraordinar cite cintare au apărut pe arterele princi­pale ale Bucureştilor ! Să se fi ivit o nevoie bruscă de a afla cite kilograme mai avem ? Să aducă ele, aceste instrumente albastre, albe, de pe vremea lui Pasvante, atiţia bani incit societatea care le-a plantat pe toate bulevardele să ciştige atit incit cheltuiala şi disgraţia ce le însoţesc să fie justifi­cate ? N-aş prea crede ! Să fie vorba numai de o co­mandă făcută ca să fie făcu­tă şi care a avut acest trist şi ridicol rezultat de a ne trezi cu unitele obiecte in drumul nostru ? Ar­ mai fi aşa şi chioşcu­rile. Prea multe chioşcuri, fraţilor ! Se vinde îngheţată (nu e rău), se vind covrigi, se vind amintiri, se vind ziare, ce naiba nu se vinde ! Dar mai avem nevoie și de trotuare că doar nu o să umblăm cu elicopterul... ★ P.S. Erată pentru cititorii articolului nostru de vinerea trecută din Săptămîna (și asta pentru a preîntâmpina „ajutorul“ binevoitorilor) : Exilurile lui Grigore Ureche, țineau de biografia lui Ne­­culce. Facem cuvenita recti­ficare. UNA PE ZI de MATTY •»«•o«'»--»- — ■=■////— O -////^////^ — ...Te rog să transmiţi felicitări persoanei care a bătut la maşină menu-ul ! Final de turneu Plecaţi într-un „turneu itine­rant“ pe ruta Bucureşti — Bra­şov — Sibiu — Tg. Mureş, Ioan Anahel şi Matei Dima zăboveau în fiecare din aceste oraşe atî­­tea ore cite le erau­ necesare pentru a forţa portierele unor autoturisme parcate pe străzi, de unde luau tot ce le cădea sub mină : mănuşi, umb­rele, ochelari, ţigarete. Prinşi la Cluj, unde încercau să vindă lucrurile furate, au fost aduşi la Tg. Mureş pentru reconstituirea spargerilor comise in acest oraş în noaptea de 12—13 octombrie. Şi tot de aici urm­ează să se în­drepte spre finalul turneului lor itinerant, (I. DELEANU — co­­resp. R. I.). Cine mi-a mîncat ciocolata? E o întrebare pe care și-o pun pe drept cuvint, micii con­sumatori ai produselor fabricii „Dezrobirea". Cutiile cu cioco­lată, elegant ambalate, care poartă marca acestei fabrici, furnizează uneori surprize ne­plăcute copiilor, prin spaţiile goale ce sunt lăsate in conţinu­tul lor. Aparent e poate un lucru de minimă importanţă — ne scrie cititoarea Daniela Sachelarie —, dar îmi permit să vi-l sesizez pentru că el se încadrează în sfera noţiunii de „necinste“. Cu­tia pe care am cumpărat-o eu (nr. N. 1. 704—69) nu purta semne de violare. Cînd am des­chis-o însă, la etajul superior lipseau două bomboane (din to­talul de 10), iar la „parter“, ju­mătate din ciocolățile cu lapte. Vă rog să mă credeți că nu pa­guba materială m-a determinat să vă scriu, ci mihnirea care m-a cuprins la descoperirea acestui furtişag ieftin, care aruncă­­ o lumină nefavorabilă asupra unui întreg colectiv. V-aş ruga să transmiteţi fa­bricii de ciocolată „Dezrobirea“ nemulţumirea mea şi rugămin­tea de a-i identifica de urgenţă pe cei ce păcălesc copiii, procu­­rîndu-şi ciocolată pe această cale ruşinoasă. Fabulă pentru,­, lupi! Pină mai deunăzi, Vasile Gu­­tium a funcţionat pe post de contabil principal la Grupul de şantiere nr. 1 al cooperativei „Constructorul“ din capitală. După cum s-a dovedit ulterior, lupul era pus baci. Profitind de credulitatea şi comoditatea ca­sierei plătitoare Viorica Gri­gore, care, contrar prevederilor legale şi elementarei precau­­ţiuni, i-a încredinţat statele de plată şi salariile unor­­coopera­tori, Gutium şi-a însuşit suma respectivă — 12 497 lei — şi... a dispărut din Bucureşti, cu bani cu tot ! Numai că, oricît ar fi de lup cineva, nu poate fura ca-n codru, iar dreptatea legii îl ajunge din urmă, oriunde s-ar ascunde. Contabilul hoţ va ispăşi doi ani de închisoare co­­recţională. Cit despre casiera care şi-a ignorat obligaţiile de servici, i-a fost desfăcut con­tractul de muncă. Aviz celor tentaţi să facă rabat la aplica­rea lega. Strugurii din.. borderouri Virgil Balaban era şeful cen­trului de vinificaţie din comuna Nămoloasa, judeţul Galaţi. Tot plimbindu-se printre boloboacele pline cu vin, i-a venit ideea să valorifice şi el citeva mii de ki­lograme de struguri, pentru a-şi face rost de ceva bani de buzu­nar. Dar de unde ? Balaban a întocmit borderouri fictive de preluare a unei cantităţi de 8034 kilograme struguri, pentru care a încasat 14 283 lei. A îm­părtăşit „metoda“ şi preşedin­telui cooperativei din comună, Alexandru Istode, care a adus la preluare... un borderou de 1300 kilograme struguri, pentru care a încasat 4000 lei. Banii i-au împărţit frăţeşte. Acum ur­mează să împartă tot frăţeşte şi pedeapsa pe care o vor primi din partea justiţiei pentru furt din avutul obştesc. (V. CHIUR­­TU — coresp. R.l.) rilor, l-au determinat să-i păs­treze recunoştinţă omului co­rect şi cinstit care a cules gea­mantanul rămas vremelnic fără stăpîn, de pe peronul gării. Acestui om, de o comportare ireproşabilă, a ţinut să-i adre­seze tov. Gheorghe Ion calde cuvinte de mulţumire, prin in­termediul ziarului. „Tovarăşul Ghinea şi subal­ternii săi m-au cruţat de un mare necaz — ne-a scris ace­sta. El a observat valiza mea aflată la 20 m distanţă de trenul pe care-l luase în primire, mi-a păstrat-o şi mi-a predat-o in­tactă. Cu multă solicitudine a interceptat semnalul meu tele­fonic şi Biroul de informaţii C.F.R. din Craiova. Consider că o asemenea faptă, cu valoare merită să fie cunoscută de opi­nia publică“. C­O­T­IDIEN POŞTA ASOCIAŢIA LOCATARILOR din Bd. Ana Ipătescu nr. 9A ne roagă să precizăm dacă hotări­­rile adunării generale sînt sau nu obligatorii. Hotărîrile adunării generale sînt obligatorii pentru toţi membrii asociaţiei şi sunt exe­cutorii. Hotărîrile prin care se încalcă prevederile legale sau statutare (statutul tip al asocia­țiilor de locatari) pot fi atacate prin justiție în termen de zece zile de la data cînd au fost luate, instanța de judecată putind dis­pune suspendarea executării hotărîrilor atacate. Urmărirea lo­catarilor care nu se supun hotă­rîrilor luate de adunarea gene­rală se face pe baza extrasului de pe situaţia definitivă de plată. ION ANTONIE din Hunedoara ne cere unele relaţii în legătură cu transferarea personalului di­dactic din invăţămîntul de cul­tură generală şi Încadrarea ca profesor suplinitor. In primul rînd, o preci­zare. Un cadru didactic ti­tular care doreşte să funcţioneze pe un alt post ca suplinitor işi pierde titularizarea în învăţă­­mînt pe postul in care a func­ţionat. In interesul procesului de învăţămînt, unele cadre didactice pot fi detaşate la alte unităţi şcolare decît cele unde sunt titu­lare. In ceea ce priveşte numirea suplinitorilor, aceasta intră în competenţa inspectoratelor şco­lare judeţene. A. CRISTACHE din Bucureşti aminteşte printr-o scrisoare a­­dresată ziarului, edililor judeţu­lui Dîmboviţa, că unicul pod de peste unul Ialomiţa care făcea le­gătura intre corn. Valea Voevo­­zilor şi oraşul de reşedinţă a ju­deţului­­ Tirgovişte, demolat de multă vreme, trebuie refăcut. Receptiv de critica cititoru­lui nostru, Consiliul popu­lar Tirgovişte ne informează că renovarea podului men­ţionat figurează în planul de in­vestiţii pe anul 1972, cînd ur­mează să fie redat circulaţiei. GH. CROITORU din com. Fărcăşeşti (Gorj) îşi exprimă nemulţumirea faţă de comporta­rea şoferilor I.T.A. care, neo­prind în staţii, determină intîr­­zieri ale salariaţilor la serviciu, ale elevilor la şcoală etc. In urma anchetei efec­tuate, Autobaza Tg. Jiu apre­ciază deplin justificată sesizarea cititorului nostru. Pentru neres­­pectarea opririlor în staţiile pre­văzute pe traseul la care se refe­ră scrisoarea, şoferii în culpă au primit sancţiunea „mustrare cu avertisment“ , ceea ce ni se pare, însă, cam puţin faţă de neajunsurile create populaţiei, de asemenea procedee. COOPERATIVĂ sau FEUDĂ PROPRIE? Cine sunt cei ce favorizează afacerismul sub firma unor cooperative Apărarea avutului obştesc este consfinţită de legile ţării noastre ca un principiu de ba­ză al societăţii socialiste. Şi este vizibil că în climatul înal­tei principialităţi promovate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., se cristalizează o tot mai puter­nică opinie în favoarea aplică­rii cu intransigenţă şi consec­venţă a legalităţii şi echităţii socialiste în toate domeniile. Ziarul nostru a informat în ultima vreme pe cititorii săi despre­­o serie de abuzuri şi i­­legalităţi comise sub firma unor cooperative, favorizînd apucă­turile afaceriste ale unor ele­mente necinstite. Recent, am a­­sistat la adunarea generală a cooperatorilor şi personalului tehnico-administrativ din coo­perativa „Radio-Progres“ — Bucureşti, unde au fost pe larg dezbătute neajunsurile ce s-au resimţit aici. Acestea au dus la neglijarea sarcinii principale a cooperativei, buna servire a populaţiei, ceea ce a prejudi­ciat însăşi reputaţiei respectivei cooperative, unde trebuie să spunem că muncesc mulţi coo­peratori cinstiţi. Din nefericire însă ei nu iau întotdeauna po­ziţie hotărîtă faţă de abuzurile şi ilegalităţile ce se petrec sub ochii lor... După cum am arătat la timpul potrivit, firma „Radio-Progres“ a fost practic „împrumutată“ u­­nor persoane care au organizat activităţi cu caracter ilicit fă­ră nici o legătură cu profilul cooperativei. De asemenea, da­­torită unor grave neglijenţe şi a neîndeplinirii unor sarcini de serviciu, a fost raportată ca realizată o producţie ce depă­şeşte un milion jumătate lei, de fapt, neterminată. In conse­cinţă au fost plătite remunera­ţii ce nu se cuveneau în valoa­re de zeci de mii de lei, pre­cum şi dobinzi penalizatoare ce depăşesc 12 000 lei. O comisie de partid, din care au făcut parte şi reprezentanţi ai UCECOM şi ai Uniunii de ramură din Bucureşti, detal­ cunoscut măsurile luate în pro­­bleme majore. O serie de alte cadre cu munci de răspundere nu şi-au înde­plinit la rîndul lor obligaţiile ce le reveneau ; adunarea a ho­­tărît ca aceştia să primească sancţiunile cuvenite. In aduna­re s-a cerut, de asemenea, elu­cidarea cazului cetăţeanului Constantin Tudose, care a orga­nizat sub firma cooperativei e­­fectuarea unei comenzi de lin­guriţe din mase plastice, pen­tru industria alimentară, cu în­călcarea normelor privind ţine­rea evidenţei, remunerarea şi asigurarea condiţiilor materia­le necesare, deturnînd materii prime şi materiale de la coo­perativa „Metalica“, unde de­ţinea funcţia de şef de servi­ciu. Numitul este reţinut pen­tru anchetă de organele în drept. Organele de miliţie şi procuratura urmează să-şi spu­nă cuvîntul şi asupra altor Si­tuaţii dubioase, depistate la „Radio-Progres". Am ascultat, la adunarea a­­mintită, cuvîntul reprezentan­tului Uniunii de ramură a coo­perativelor meşteşugăreşti din Bucureşti, tovarăşul vicepre­şedinte Dumitru Bobei, care a criticat cu fermitate — şi pe bună dreptate — neajunsurile din activitatea acestei coopera­tive. De ce însă abia acum ? Ne întrebăm însă de ce, de ani de zile, Uniunea, comitetul ei exe­cutiv, tolerează abateri de la legile ţării şi de la statutul de funcţionare al cooperativelor meşteşugăreşti, de ce n-a luat măsuri pentru ca activitatea fi­­nanciar-contabilă să fie orga­nizată corespunzător ? Şi asta cu toate că conducerile ce s-au perindat la „Radio-Progres“ au adus la cunoştinţa forurilor su­perioare că posibilităţile de a­­sigurare a unui riguros control financiar-contabil, sunt depăşi­te de dezvoltarea activităţii productive şi de diversificarea ei. Şi ce măsuri s-au luat de fapt în decursul timpului ? Au fost schimbate doar conducerile co­operativei fără ca în fond să se schimbe ceva... Este evident că, eludarea le­gii, indisciplina în îndeplinirea sarcinilor de serviciu nu fac de­cât să dea apă la moară elemen­telor necinstite, care profită de pe urma climatului de toleran­ţă existent. Situaţia creată la „Radio-Progres“ nu este, din păcate, singulară. Deşi am mai Lemn-Chimie, ca și reprezen- t scris și in alte rînduri despre n I ni „ v*rr r\ cQeift no oKurrlirt »-\ur'ruont A în tanti ai organelor financiare, a efectuat o anchetă în legă­tură cu abaterile menţionate mai sus. Rezultatele anchetei au fost supuse adunării generale amintite. Concluziile ? S-a ho­­tărît destituirea vicepreşedinte­lui comitetului executiv al coo­perativei „Radio-Progres“, Paul Teodorescu, pentru abuz de funcţie, favoritism şi tendinţe de căpătuială. Pe de altă parte, adunarea a exprimat un vot de blam asupra felului cum şi-a îndeplinit atribuţiile şi îndato­ririle ce-i reveneau conducerii cooperativei — preşedinte Cor­nel Neaţu. Aceasta pentru că s-a constatat că prin încălca­rea normelor muncii colective, au fost angajate lucrări de sute de mii de lei fără a fi supuse comitetului executiv, iar cu di­verse alte prilejuri, consiliul,­­ organ de decizie al coopera­tivei, deşi trebuia informat, n-a o serie de abuzuri petrecute în cooperaţie ne permitem în cele ce urmează să semnalăm citeva din tendinţele ce s-au manifes­tat în acest sector. De­ ce oare, de pildă, în une­le cazuri, „necesitatea“ creării unor activităţi cu munca la do­miciliu apare ca urmare a in­tereselor unor persoane parti­culare, în special meseriaşi ne­­autorizaţi sau persoane cu ocu­paţii dubioase. Acestea folosesc numele unităţilor socialiste pen­tru a comufla o activitate pe cont propriu menită să le asi­gure venituri mari, beneficiind de regimul de aprovizionare, desfacere, credite şi impozitare, stabilit unităţilor socialiste. La aceste interese se adauga une­ori şi contribuţia condamnabi­lă a unor salariaţi din cadrul organizaţiilor respective. în ca­drul cooperativei meşteşugă­reşti „Progresul“ din Faurei, a­i activat o serie de colective compuse din lot 51 persoane, care confecţionau articole din metal, lucrînd şi în numele al­tor cooperative, din judeţele Buzău, Galaţi etc. Conducătorii acestor colective, urmărind sus­tragerea de la plata impozitului sau achitarea unui impozit in­ferior celui legal datorat, au împărţit sumele obţinute în ca­drul aşa-zisului colectiv, ast­fel că, pe statele de plată, apar toţi angajaţii cu sume sub mi­nimumul impozabil de 850 lei. De exemplu, colectivul condus de Călin Gheorghe a cîştigat într-o lună 30 000 lei, dar nu a plătit nici un impozit, iar cel condus de Iorgu Gheorghe 19 000 lei, la care s-a plătit im­pozit în valoare de numai 900 lei. După cum s-a constatat cu ocazia unor controale, 85 la su­tă din totalul secţiilor-anexe a­­parţinînd cooperativelor de con­sum şi cooperativelor agricole de producţie din judeţul Ilfov, îşi aveau sediul în municipiul Bucureşti, în loc să funcţione­ze în cadrul unităţilor respec­tive, în raza judeţului, şi să ser­vească populaţia acestuia. Goa­na după profituri a unor cetă­ţeni care folosesc abuziv posi­bilitatea de muncă ce li se a­­cordă, rezultă şi din faptul că unii responsabili conduc mai multe secţii anexe, de regulă cu acelaşi profil, fiind uneori, în acelaşi timp, şi salariaţi la alte unităţi socialiste. De pil­dă, cetăţeanul Gheorghe Stoicu­­lescu, era responsabil al secţiei de cau­ciucărie cu sediul în Bucureşti, str. Mărgeanului nr. 130 precum şi al secţiei de tini­­chigerie şi vopsitorie auto dift Sos. Alexandriei nr. 92, ambele aparţinând cooperativei de con­sum din­­ comuna Schitu-Ilfov. Este lesne de înţeles că aceste secţii au avut de suferit în ac­tivitatea lor de pe urma unei asemenea conduceri distributive. In schimb, Gheorghe Stoiculescu n-a avut decît de cîştigat. El şi-a cumpărat două autoturisme, un „Chrysler“ şi un „Opel“... In fine, ne întrebăm de ce nu se eliberează autorizaţii de funcţionare pentru lucrările e­­fectuate după orele de program de către unii salariaţi şi mem­brii cooperatori. Este cert că lipsa acestor autorizaţii înles­neşte unele forme de evaziune fiscală, aceştia lucrînd clandes­tin. Faţă de toate situaţiile amin­tite mai sus considerăm că este absolut necesar ca UCECOM, CENTROCOOP şi UNCAP să ia măsuri pentru restabilirea le­galităţii ca şi pentru reglemen­tarea cît mai grabnică, în spi­ritul acestei legalităţi, a tutu­ror aspectelor care până acum nu au căpătat o soluţionare co­respunzătoare. Numai aşa se va putea bara calea celor care cred că îşi pot transforma în feudă cooperativele pe care au fost desemnaţi să le conducă ; numai aşa se vor putea întrona în acest sector principiile de echitate socialistă, de la care nimeni nu se poate excepta. CORNELIA PREDA Noutăţi in literatura pedagogică In afară de un mare număr de manuale didactice in limba ro­mână şi în limbile naţionalităţi­lor conlocuitoare, bună parte din ele adresindu-se elevilor care studiază în sistemul învăţămîn­­tului profesional şi tehnic. Edi­tura didactică şi pedagogică a scos de sub tipar şi alte lucrări. Semnalăm, în primul rînd, a­­pariţia „Geografiei fizice a Re­publicii Socialiste România“ de conf. dr. I. Sîrcu, lucrare amplă de nivel superior, care poate a­­vea un larg auditoriu in rîndu­­rile specialiştilor şi studenţilor. „Istoria arhitecturii“ este lu­crarea care se adresează şcolilor de specializare postliceală în re­dactarea unui colectiv de arhi­tecţi : Nora Lăzărescu, Gh. Să­­sărman şi Sanda Voiculescu. Un accent deosebit este pus pe ar­hitectura românească, pe activi­tatea arhitecţilor români şi pe realizările lor în anii construcţi­ei socialiste. Victor V. Grecu publică „Stu­dii de istorie a lingvisticii româ­neşti“, relevind contribuţia unor ilustre personalităţi la rezolva­rea problemelor fundamentale ale studiului limbii. E vorba printre alţii de Aron Florian, Vi­­sarion Roman, Alexandru Pa­­piu-Ilarian, Timotei Cipariu, G. Bariţ, Iacob Mureşianu. A apărut, de asemenea, o lu­crare de importanţă practică de­osebită : „Fişe pedagogice pen­tru orientarea şcolară şi profesi­onală“ (coordonator : dr. D. Mus­ter). Ea vine în întîmpinarea ac­ţiunilor de organizare, pe crite­rii noi, a mai bunei îndrumări a elevilor spre domeniile către care îşi pot valorifica aptitudi­nile. In legătură cu această temă este şi lucrarea lui Mihai Peteanu — „Examinarea medi­cală în scop de selecţie şi orien­tare şcolară şi profesională“, în­soţită de un bogat aparat auxi­liar. In domeniul medical, a a­­părut ediţia a III-a revizuită a lucrării „Boli infecţioase" sub coordonarea lui I. Gavrilă. In domeniul matematicii se re­marcă trei lucrări de ample pro­porţii „Introducerea în teoria probabilităţilor şi statistica ma­tematică“ de G. Ciucu şi V. Craiu; „Analiza­ matematică“ de prof. dr. doc. Lascu Bal, şi ediţia a doua din „Geometrie a­­nalitică şi elemente de algebră liniară“ (culegere de probleme) de Ion D. Teodorescu. In sfîrşit, mai este de semna­lat o lucrare de interes general — „Un profil psihologic al femi­nităţii“ — în legătură cu rolul şi locul femeii în societate de prof. dr. doc. Vasile Pavelcu. „Totul e bine cînd se sfîrşeşte bine" Aşa a gindit pensionarul Gheorghe Ion din Bucureşti cînd şi-a regăsit valiza pierdută. Era încărcată cu multe obiecte vestimentare şi de n-ar fi ob­servat-o I. Ghinea, şeful staţiei C.F.R. Bibeşti (Gorj), mai mult ca sigur că s-ar fi ales cu o pa­gubă. Emoţiile prin care a tre­cut, bucuria recuperării lucru­ Farfuriile zburătoare­ Nu, nu e vorba despre OZN- urile cu care ne-am obişnuit în ultima vreme în cosmos, ci despre nişte farfurii mult mai terestre, devenite zburătoare în restaurantul „Dunărea“ din oraşul Balş, datorită lui Ion Păun din comuna Bobiceşti — Olt, Gheorghe Vulturu din Pîr­­şcoveni şi Paraschiv Ghiţă din Balş. Aceştia au provocat un scandal de pomină in restau­rantul amintit, în care n-a ră­mas nici o farfurie, sticlă sau un geam nesparte. In plus au spart şi chitara electrică a loca­lului. Acum achită, frăţeşte, nota de plată. (D. BUJDOIU — coresp. R. I.). ,România liberă. Conferinţa de psihologie 1911 Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Ministerul Invăţămîn­­tului şi Asociaţia Psihologilor din România organizează la Bucureşti in zilele de 25, 26 şi 27 noiembrie. Conferinţa de psihologie 1971. In cadrul şedinţei de deschi­dere, se va prezenta de către prof. dr. docent Al. Roşca, ra­portul „Realizări şi perspective ale psihologiei româneşti în condiţiile construirii societăţii socialiste multilateral dezvolta­te“, urmat de discuţii. Apoi, se vor ţine comunicări pe grupele de lucru : „Problemele psiholo­gice ale orientării şcolare şi pro­fesionale“, „Contribuţia psiholo­giei la optimizarea muncii in­dustriale", „Dezvoltarea gîndirii ştiinţifice şi a aptitudinilor crea­toare“. Numărul comunicărilor, pe cele mai diverse teme, se ri­dică la 40, ele fiind susţinute de cercetători în domeniul psi­hologiei, pedagogiei, medicinei precum şi de specialişti care lu­crează nemijlocit în producţia industrială. TAKE, IANKE ŞI KADIR ! Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" — sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi TRA­VESTI : sala Studio (15 15 53), ora 20 ; MY FAIR LADY : Teatrul de O­­perete (14 80 11), ora 19,30 ; ZIA­­­RIŞTI1 : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra" — sala Schitu Măgureanul (14 60 60), ora 20 şi DOMNIŞOARA DE BELLE-ISLE la sala Studio, (12 44 16), ora 20; NICNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; SCHIMBUL : Teatrul „C. I. Nottare" (15 93 02), ora 19,30 si O LUNA LA TARA, ora 16 la sala Studio ; PISICA SALBATICA : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; OMUL CARE A VĂZUT MOAR­TEA : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30 ; MATEIAȘ GISCARUL : Teatrul „Ion Creangă" (12­85 56), ora 16; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tănase" — sa­la Savoy (15­56 78), ora 19,30 la sala Victoria ; FLOAREA DE CACTUS : Teatrul „Ion Vasilescu" (1227 45), ora 19,30 ; TU TE-AI NĂSCUT DIN SETE DE DREPTATE : Studioul „Ca­­sandra" (15 72 59), ora 20 ; CON­CERT DE MUZICA POPULARA RO­MANEASCA : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19,30 ; PA­RADA RUSULUI : Circul Global (110120) ora 19,30; RECITAL IN­STRUMENTAL : Conservatorul ,,Ci­prian Porumbescu" în sala „G. E­­nescu", ora 20. ...... OLIVER: Patria (11 86 25), orele 13 - 16,30 - 20; Capitol (16 29 17), orele 10 - 13,30 - 16,45 - 20 ; Mo­dern (23 71 01), orele 9,30 - 12,30 -16,30 - 19,30 ; ANNA CELOR O MIE DE ZILE I Scala (11 03 72), orele 9,30 - 13 -16,30 - 20; Festival (15 63 84), orele 8,30 - 11,30 - 14,30 - 17,30 - 20,30 ; MIHAIL STROGOFF : București (15 61 54), orele 8,30- 11 - 13,30- 16 - 18 30 — 21 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 ; Feroviar (16 22 73), orele 8,45 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; SALTUL, Luceafărul (15 87 17), o­­rele 9- 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15 ; NU TE ÎNTOARCE : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; MARELE PREMIU: Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 19,30 în continuare ; Excelsior (18 10 88), orele 9,30 - 13 -16,30 - 20; Melodia (12 06 88), orele­­9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; CASTANELE SUNT BUNE : Gloria (22 44 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Tomis (21 49 56), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; POVESTIRILE PITICULUI BIMBO­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—17 în continuare : PROGRAM DE DOCUMENTARE » Timpuri Noi, orele 18,45 — 20,15 în continuare ; UN AMANET CIUDAT : Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Program pentru copii : ora 10 ; PIAŢA ROŞIE: Buzeşti (15 62 79), orele 16- 19,15 ; MIHAI VITEAZUL; Moşilor (12 52 93), orele 15 — 19 ; VINOVATUL ESTE IN CASA : Giu­leşti (17 55 46), orele 15,30 - 18 -20,15 ; FLOARE DE CACTUS : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18,15 - 20,30 ; ASTEPTAREA : Pacea (31 31 52), o­­rele 15,45 - 18 - 20 ; STEAUA DE TINICHEA : Bucegi (1705 47), orele 15,45 - 18 - 20,15 ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA ■ Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 — 20,15 , B.D. INTRA IN ACTIUNE ; BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Munca (21 50 97) orele 15,15 - 19 ; AEROPORTUL : Drumul SSril (31 28 13), orele 16 - 19,30 ; Popu­lar (35 15 17), orele 16-19 ; SCOATE-ŢI PALARIA CIND SĂRUŢI ! Arta (21 31 86) orele 15 30-18 - 20,30 ■ TICK, TICK, TICK : Cringaşi (17 38 81) orele 15,30 - 18 - 20,15 ; VIS DE DRAGOSTE : Mioriţa (14 27 14), orele 10 - 16 - 19,30 ; N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA: Floreasca (332971), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; SOARELE ALB AL PUSTIULUI , înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; HELLO, DOLLY: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 19 ; Rahova (23 91 00), o­­rele 15,30 - 19 ; VOI SARI DIN NOU PESTE BĂL­TOACE : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 . RITMURI SPANIOLE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; Flamura (23 07 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20 30 ; FACEREA LUMII: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; SUNETUL MUZICII : Progresul (23 94 10), orele 15,15 - 19 ; TIMPUL BERZELOR : Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 19 ; TERMEN: Ferentari (23 17 50), o­­rele 15,30 - 17,45 - 20 ; ARTICOLUL 420 : Bucureștii Noi 166), 18,30 ; Laromet (Bd, orele 15,30 — Cinemateca sala Union (13 49 04) MARILE SPERANŢE, orele 10 - 12 — 14,15 ; SHERLOCK JUNIOR , GENE­RALUL , orele 16,30 - 18,45 ; RIO ESCONDIDO , ora 21. JOI 25 NOIEMBRIE Programul I 17.30 : Emisiune în limba maghia­ră ; 18.30 : La volan ; 18.50 : timp şi anotimp în agricultură ; 19.10 : Pentru sănătatea dvs. ,,Ce, cum, cît şi cinci mincăm ?" ; 19.20 : 1001 de seri­i 19.30 : Telejurnalul ; 20.10 : ,,tipul de la sfera 79" — reportaj de George Pietraru şi Mihai Crişmaru ; 20.30 : Pagini de umor . Mari co­mici ai ecranului. Pelicule celebre cu : Charlie Chaplin, Patty Arbuckle, Buster Keater, D. Pollard, S. Howard ; 21.30 : Interpretul săptămînii : Beno­ne Sinulescu ; 21.45 : Cadran interna­ţional ; 22.30 : Luminile rampei. Arii din opere cu Elisabeta Cartiş, Nicolae Florei, Ion Budoiu şi Vasile Pop ; 22.50 : Telejurnalul. Programul II 20 : Concert simfonic. Concertul Or­chestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijat de Emanuel Elenescu şi Iosif Conta. In program : „Passacaglia" şi ,,Toccata" de Tudor Ciortea, Concer­tul pentru vioară şi orchestră de Me­­delssohn Bartholdy - solistă Silvia Marcovici ; Concertul pentru violoncel şi orchestră de Dvorak - solist Sigis­mund Kurtz - Australia şi Uvertura „Egmont" de Beethoven. în pau­ză : Viaţa economică a Capitalei ; 22 : Buletin de ştiri ; 12.05 : Film se­rial Patru tanchiști şi un cline (II), în rolurile principale : Roman Wil­­helm, Franciszek Pieszka, lansuz Ga­­jos Wlodzimierz Press. Regia artis­tică Konrad Malecki.

Next