România Liberă, martie 1972 (Anul 30, nr. 8507-8533)
1972-03-18 / nr. 8522
„România libera" Şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Vineri, 17 martie, a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Au participat, în calitate de invitaţi, preşedinţi ai comitetelor uniunilor sindicale de ramură, preşedinţi ai consiliilor judeţene ale sindicatelor, activişti ai sindicatelor. Lucrările şedinţei Comitetului Executiv au fost conduse de tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S R. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat principalele concluzii ce se desprind din dezbaterile care au avut loc recent in cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii din întreprinderi, centrale industriale şi unităţile asimilate acestora Au fost stabilite măsuri concrete cu privire la acţiunile pe care trebuie să le întreprindă comitetele uniunilor sindicale pe ramură, împreună cu ministerele, pentru e asigura înfăptuirea operativă a propunerilor făcute de oamenii rpuncii in cadrul adunărilor generale. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G S.R. a ana- U.G.S.R. vizat, de asemenea, modul in care s-a desfăşurat întrecerea intre colectivele de oameni ai muncii în anul 1971, a evidenţiat rezultatele bune obţinute de întreprinderile fruntaşe pe ţară şi pe ramură de activitate, precizînd in acelaşi timp, măsurile ce urmează a fi luate de sindicate pentru perfecţionarea întrecerii in vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate de colectivele de oameni ai muncii în anul 1972, Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a examinat şi aprobat concluziile brigăzii Consiliului Central al U.G.S R., care a analizat stilul şi metodele de muncă folosite de organele şi organizaţiile sindicale din judeţul Prahova pentru mobilizarea oamenilor muncii în vederea realizării înainte de termen a sarcinilor prevăzute in domeniul activităţii economica, sociale şi cultural-educative. In încheiere, Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a rezolvat unele probleme curente ale activităţii organelor şi organizaţiilor sindicale. Semnarea planului de colaborare culturală şi ştiinţifică intre România şi R. P. Mongolă pe anii 1972-1973 La Ministerul Afacerilor Externe, a avut loc, vineri la amiază, semnarea planului de colaborare culturală şi ştiinţifică intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Mongolă pe anii 1972-1973. Planul prevede, între altele, vizite reciproce ale unor specialişti din domeniile învăţămîntului, sănătăţii, artei şi culturii, schimburi de expoziţii, de materiale documentare. Din partea română, planul a fost semnat de Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, iar din partea mongolă de Damdimnerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mongole la Bucureşti. La semnare au fost de faţă Ion Jinga, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, precum şi membri ai celor două delegaţii. (Agerpres). STABILIREA RELAŢIILOR DIPLOMATICE INTRE REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ŞI REPUBLICA BOTSWANA în dorinţa unei mai bune cunoaşteri reciproce şi a dezvoltării relaţiilor de colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Botswana, guvernele celor două ţări au hotărit să stabilească relații diplomatice la rang de ambasadă. Descoperire arheologică la Constanţa CONSTANŢA (coresp. R.I. Ion Popovici) In centrul oraşului Constanţa, cu ocazia săpării unui şanţ pentru o conductă de apă s-a descoperit un sarcofag de marmură, datat din secolul II e.n. Specialiştii de la Muzeul de arheologie din localitate sunt de părere că această descoperire poate oferi o noutate privind delimitarea geografică a anticului Tomis. Este interesant de reţinut, totodată, că sarcofagul s-a păstrat intact, în interiorul acestuia găsindu-se două sicrie din lemn, aşezate unul deasupra celuilalt, şi conţinînd două schelete de bărbaţi Toga ţesută din in şi ciiepă, cu care fusese Îmbrăcat unul din decedaţi, este relativ bine conservată. Dintre obiectele găsite în sicriu se mai numără: o ţesătură cu fir de aur, trei vase din sticlă, un pieptene din os precum şi un unguietoriu lung de 45 cm., piesă unică printre descoperirile făcute prin In prezent In țara noastră. SPORT • SPORT • SPORT Aseară, la lumina reflectoarelor steaua a Învins u.t.a. cu io Prima „nocturnă“ divizionară organizată pe stadionul „23 August“ ne-a oferit aseară, la lumina reflectoarelor, un spectacol agreabil, datorat echipelor Steaua si U.T.A. care, in genere, au practicat un fotbal îngrijit, dominat de ambele părţi de dorinţa victoriei. în cele din urmă, victoria a revenit echipei bucureştene, cu scorul de 1-0, graţie golului marcat de Vigu printr-un şut expediat sub bara porţii apărată de Vidac în minutul 81. Deci a lipsit foarte puţin ca această confruntare, în care ambele echipe au ţintit victoria cum am mai spus, să consemneze un rezultat de egalitate care, după opinia noastră, ar fi reflectat mai obiectiv realităţile din teren. Această egalitate ar fi fost posibilă deoarece echipele au reuşit lucruri meritorii in afara zonelor de finalizare, cu toate că ambele apărări, prin jocul lor deschis, au facilitat atacurilor largi posibilităţi de a pătrunde decisiv spre porţile apărate de Vidac şi Coman. Dar, din păcate, posibilităţile ce le-au avut la indemină au fost rareori folosite cu pricepere, motiv pentru care jocul s-a purtat mai mult în spaţiul dintre cele două careuri de 16 metri. U.T.A. a încercat să puncteze prin pase lungi, aruncate spre oamenii cei mai avansaţi, în timp ce Steaua şi-a axat ofensiva de combinaţiile multiple angajate între Tătaru, Ştefănescu şi Aelenei. Modul diferit de a acţiona a pus ambele echipe în citeva situaţii de a marca, mai numeroase şi mai periculoase dovedindu-se a fi cele ale echipei Steaua, care, printre altele a beneficiat şi de o bară la un şut expediat de Tătaru in minutul 39. Pentru U.T.A. cea mai mare ocazie de gol s-a consumat in minutul 23 cinci Km, de la numai ciţiva metri, a trimis balonul, dintr-o poziţie extrem de favorabilă, peste poarta lui Coman. Au mai fost, de-a lungul meciului, şi alte citeva montente dificile la ambele porti, pe care însă nu le mai notăm socotindu-le lipsite de importanţă, atîta vreme cit beneficiarii lor nu au ştiut să le fructifice. Mine, aceste două echipe vor pleca spre München şi Londra pentru a susţine retururile cu Bayern şi Tottenham. Nivelul evoluţiilor lor de aseară nu a fost în măsură să ne convingă că sunt capabile de fapte deosebite pe terenurile din München şi Londra, mai ales dacă ne gindim că nici pe propriile lor terenuri nu au reuşit să se impună. Le dorim, totuşi, să nu pornească la drum ca şi cum ar avea de făcut un simplu voiaj de agrement, ci să depună maximum de efort pentru a termina onorabil dificilele confruntări ce le au de susţinut la München şi Londra. Ion Bocioacă Primire la CC. al P.C.R. Tovarăşul Cornel Burtică, secretar al C.C. al P.C.R., a primit vineri după-amiază grupul de redactori ai ziarelor de tineret din ţări socialiste, ai presei de tineret dintr-o serie de ţări europene, care au efectuat o vizită de studiu şi documentare în ţara noastră, cu prilejul semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist, precum şi pe reprezentanţii organizaţiilor de tineret din ţările socialiste care au luat parte la lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare pe tema „Locul şi rolul tineretului în viaţa social-politica a României“. Ea întîlnire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au luat parte tovarăşul Marţian Dan, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, şi tovarăşul Vasile Nicoloioiu, secretar al C.C. al U.T.C. Manifestări consacrate semicentenarului U. T. C. La Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, vineri au luat sfirşit lucrările sesiunii ştiinţifice „Locul şi rolul tineretului in viaţa social-politică a României“ organizată cu prilejul semicentenarului U.T.C. In ultima zi au fost prezentate comunicările : „Continuitate, unitate şi specific în procesul educaţiei politice a tineretului, in organizaţia de pionieri şi U.T.C.“ de Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, adjunct al ministrului educaţiei şi invăţămintului . ..Participarea activă a tineretului braşovean la opera de construcţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ de Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. şi Dumitru Corbu, activist al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. : „Momente principale ale activităţii U.T.C. în anii ilegalităţii" de Nicu Ceauşescu, student — Universitatea Bucureşti : „Contribuţia U.T.C. la lupta politico-ideologică împotriva fascismului“ de conf. univ. Constantin Mocanu, de la Academia „Ştefan Gheorghiu“ ; „Conlucrarea organizaţiei de tineret cu organele de stat -factor important al perfecţionării democraţiei României socialiste“ de Traian Ştefănescu, secretar al C.C. al U.T.C., preşedintele Consiliului U.A.S.R. ; „Educarea tineretului şcolar in spiritul muncii şi vieţii comuniste“ de Silvia Ilie, secretar al C.C. al U.T.C. : „Dialectica siindire — acţiune la tînăra noastră generaţie“ de conf. univ. Petru Pinzaru, redactor-şef al revistei „Tînărul leninist“; „Obiective actuale şi de perspectivă ale cercetării ştiinţifice a tineretului şi ale creşterii eficienţei sale“ de conf. univ. dr. Ovidiu Bădina, directorul Centrului de cercetări pentru problemele tineretului. Au adresat cuvinte de salut : Maximo Chanelin reprezentant al Uniunii Tinerilor Comunişti din Cuba ; Reiner Hagen, reprezentant al Uniunii Tineretului Liber German din R. D. Germană ; Simsudin Baiic, reprezentant al Uniunii Tineretului din R.S.F. Iugoslavia ; Jerzy Muszynski, reprezentant al Comitetului Polonez de Cooperare a Organizaţiilor de Tineret; Vladimir Doblţin, reprezentant al Uniunii Tineretului Comunist Leninist din U.R.S.S. ; Bodo Karoly, reprezentant al Uniunii Tineretului Comunist din R. P Ungară. In cuvintul rostit la sesiune, tovarăşul Miron Constantinescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., a arătat că sărbătorirea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist are largi rezonanţe în conştiinţa şi faptele tinerei generaţii a patriei, în viaţa organizaţiei sale revoluţionare ca şi a întregului popor. Privind retrospectiv drumul străbătut de tineretul nostru în cele cinci decenii de existenţă a Uniunii Tineretului Comunist, constatăm continua activizare a tinerei generaţii, sub conducerea Partidului Comunist Român, angajarea sa în marea luptă de făurire a socialismului. In continuare vorbitorul a evocat pe larg momente semnificative din activitatea desfăşurată de organizaţia revoluţionară a tineretului în anii grei ai ilegalităţii, participarea sa la marile bătălii de clasă împotriva orînduirii burghezo-moşiereşti, a fascizării ţării, pentru libertate socială şi naţională, pentru socialism. A fost reliefată contribuţia deosebită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la reconstituirea Uniunii Tineretului Comunist in 1939, rolul său in organizarea şi conducerea mişcării comuniste de tineret din ţara noastră. Cuvîntul de închidere a lucrărilor a fost rostit de tovarăşul Marţian Dan, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului care a arătat că dezbaterile prilejuite de sesiune au relevat rolul hotăritor pe care l-a avut pentru crearea, dezvoltarea şi întreaga existenţă şi activitate a Uniunii Tineretului Comunist, conducerea şi orientarea plină de clarviziune şi consecvenţă de către partidul comuniştilor, prestigiul de care acesta se bucură in rindul tineretului ca şi al întregului popor, ca urmare a deplinei identificări a politicii sale cu interesele fundamentale ale întregii noastre naţiuni socialiste, contribuţia tineretului ca factor activ în viaţa social-politică, în înfăptuirea programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Vorbitorul a relevat, de asemenea, că sesiunea a reprezentat încă o manifestare a legăturilor frăţeşti ce unesc tinerii ţărilor socialiste şi organizaţiile lor, legături care continuă în noile condiţii de astăzi tradiţiile internaţionaliste ce au caracterizat organizaţia noastră în întreaga ei existenţă. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm a fost adresată o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, in care se spune printre altele : Participanţii la sesiunea ştiinţifică jubiliară „Locul şi rolul tineretului in viata social-politică a României", se fac mesageri ai sindurilor şi sentimentelor nobile de profund ataşament şi neţărmurită dăruire care animă tinăra generaţie faţă de politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, exprimă dragostea şi totalul lor devotament faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, care manifestaţi o permanentă şi neprecupeţită grijă şi răspundere pentru tineret, pentru cauza patriei şi a poporului. Evocind istoria de luptă şi muncă desfăşurată de Uniunea Tineretului Comunist In cei 50 de ani ai existenţei sale — se arată in încheiere in telegramă reprezentanţii generaţiilor care s-au aflat permanent sub faldurile gloriosului steag al partidului, într-o deplină unitate de gind, voinţă şi acţiune, folosesc acest prilej solemn pentru a vă asigura pe dumneavoastră, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de hotărîrea nestrămutată de a învăţa permanent din exemplul comuniştilor, de a munci fără răgaz, cu abnegaţie şi dăruire pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru cauza propăşirii patriei pe drumul socialismului și comunismului. Vizitele delegaţiei oraşului Hamburg Delegaţia oraşului Hamburg, condusă de Peter Schultz, preşedintele Senatului, şi-a încheiat vineri vizitele în judeţul Constanţa In timpul celor trei zile petrecute în această parte a ţării, membrii delegaţiei au vizitat portul maritim şi alte unităţi economice, staţiunile balneoclimaterice de pe litoral, Cetatea Histria muzee şi alte lăcaşuri de cultură şi artă din Constanţa. De asemenea, au avut întrevederi cu preşedintele Consiliului popular judeţean, Vasile Vîlcu, cu primarul municipiului Constanţa, Petre Nicolae, cu alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat, conducători de unităţi economice, social-culturale şi turistice. Vizitele şi contactele au prilejuit un rodnic schimb de opinii cu privire la diferitele aspecte ale activităţii economice, social-culturale, gospodăresc-edilitare şi turistice din cele două oraşe. In cinstea delegaţiei oraşului Hamburg, preşedintele Consiliului popular judeţean, Vasile Vîlcu, a oferit vineri seară un dineu In saloanele Cazinoului din Constanţa Preşedintele Senatului oraşului Hamburg a adresat preşedintelui Consiliului Popular al județului Constanța invitația de a vizita Hamburgul. Invitația a fost acceptată. AGENDA ZILEI Cu prilejul celei de-a 51-a aniversări a Armatei Populare Mongole, generalul de armată Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a trimis o telegramă de felicitare generalului de armată Batin Dorj, ministrul Apărării Republicii Populare Mongole. ★ La şcoala de ofiţeri activi de tancuri şi auto „Mihai Viteazul“ a avut loc o adunare consacrată celei de-a 51-a aniversări a Armatei Populare Mongole. Cu acest prilej, tovarăşul Damdimnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole in ţara noastră, a vorbit despre semnificaţia evenimentului aniversat. Participanţii la adunare au vizitat apoi o fotoexpoziţie cu aspecte din viaţa şi activitatea militarilor mongoli şi au vizionat un film artistic. Intre 14-17 martie a c. s-au desfăşurat la Bucureşti lucrările ce.ei de-a treia sesiuni a Comisiei mixte româiu turce de colaborare in domeniul turismului. La lucrări a luat parte o delegaţie condusă de Clement Gavrilescu, director general in Ministerul Turismului al Republicii Socialiste România şi o delegaţie turcă, condusă de Cengiz Altug, director general in Mirurirul Turismului şi Informaţiilor din Turcia. In încheierea lucrărilor, a fost semnat un Protocol în care sunt stabilite direcţiile de dezvoltare in continuare a colaborării româno-turce în domeniul turismului. In perioada 13-17 martie o delegaţie de specialişti ai Comitetului suedez pentru dezvoltare tehnică (S T.U.) a făcut o vizită in ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional pentru Ştiinta şi Tehnologie. Specialiştii suedezi au fost primiţi de preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, ing. Gheorghe Cioară, au vizitat institute de cercetare din dverse domenii şi au examinat, împreună cu specialiştii Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, posibilităţile dezvoltării cooperării ştiinţifice şi tehnologice româno-suedeze. Vineri a avut loc la Barou o Interesantă manifestare, intitulată „întîlnire cu arta africană1, în cadrul căreia reprezentanţi ai vieţii noastre culturale au vorbit despre afirmarea artei negre. Poetul Radu Cârneci, traducătorul, unui volum de versuri aparţinînd poetului african Leopold Sedar Senghor, a subliniat, în expunerea sa, originalitatea şi expresivitatea liricii africane, iar criticii de artă George Genoiu şi Grigore Coban au vorbit despre dramaturgia, pictura sculptura şi arta populară a ţărilor din Africa. In cinstea aniversării semicentenarului U.T.C., in Editura politică a apărut: CONSTANTIN PETCULESCU, „Crearea Uniunii Tineretului Comunist“. La Ateneul Român a avut loc, vineri seara, un concert al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu“, sub bagheta apreciatului dirijor francez Tony Aubin, membru al Institutului Franţei şi preşedintele Asociaţiei „Amicii lui Enescu“ de la Paris. Ieri a avut loc un simpozion, organizat, de Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R. avînd ca temă: „Cercetarea ştiinţifică în sprijinul producţiei agricole". LOTO EXTRAGEREA I: 57 81 68 27 35 17 52 86 10 .Fond de premii: 659 220 lei EXTRAGEREA a II-a: 50 89 36 41 69 43 38 Fond de premii: 714 330 lei Adunare cu prilejul Zilei internaţionale de solidaritate cu Vietnamul Vineri după-amiază a avut loc la Fabrica de pâine „Steagul roşu“ din Capitală o adunare prilejuită de Ziua internaţională de solidaritate cu Vietnamul, care marchează împlinirea a 22 de ani de la începerea primelor acţiuni de masă ale patrioţilor sud-vietnamezi împotriva prezenţei trupelor americane în Vietnamul de sud. La adunare au luat parte prof. univ Tudor Ionescu, preşedintele Comitetului naţional de solidaritate cu lupta poporului vietnamez, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni din fabrică. Au participat, de asemenea, Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vietnamului de Sud, şi Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R D. Vietnam in ţara noastră, precum si membri ai celor două ambasade. Adunarea a fost deschisă de ing. Elena Pavel, directoarea întreprinderii. A vorbit apoi prof. univ. Tudor Ionescu Adunarea noastră, a spus vorbitorul, reprezintă un nou prilej de reafirmare a sentimentele de profundă solidaritate pe care întregul popor român le nutreşte faţă de lupta plină de abnegaţie a poporului din Nordul şi Sudul Vietnamului, împotriva agresiunii imperialismului american, pentru apărarea libertăţii şi independenţei patriei, a fiinţei sale naţionale. In continuare, prof. univ. Tudor Ionescu a făcut o trecere In revistă a relaţiilor de prietenie şi solidaritate internaţionalistă dintre popoarele român si vietnamez, a politicii consecvente a României de sprijinire fermă a eforturilor pentru încetarea războiului din Vietnam şi respectarea dreptului poporului viet-I namez la o viaţă liberă, independantâ. Vorbitorul a transmis poporului - frate vietnamez un călduros salut, împreună cu urarea de a obţine noi succese în lupta pentru construirea socialismului în R. D. Vietnam, pentru apărarea libertăţii şi independenţei naţionale, pentru victoria populaţiei din Vietnamul de Sud împotriva agresorilor imperialişti americani A luat apoi cuvîntul ambasadorul Lam Van Luu, care a făcut un larg expozeu al luptei dîrze, eroice şi drepte a poporului vietnamez, în cei 22 de ani care au trecut de cind s-a ridicat cu arma in mină pentru apărarea libertăţii sale naţionale. Împotriva agresiunii imperialismului american. Deşi au suferit înfrîngeri grele pe frontul din Indochina, a spus în continuare vorbitorul, imperialiştii americani continuă să se încăpăţîneze în a prelungi războiul de agresiune în Vietnamul de sud, cu intenţia de a obţine o poziţie de forţă. In lupta noastră dreaptă, a subliniat ambasadorul, poporul vietnamez s-a bucurat întotdeauna de înţelegere şi sprijin din partea Partidului Comunist, a Guvernului şi a poporului frate român care se pronunţă cu hotărîre pentru încetarea războiului şi retragerea totală şi necondiţionată a trupelor americane din Vietnam şi din Întreaga Indochiliă, astfel ca popoarele vietnamez, laoţian şi cambodgian să fie lăsate să-şi reglementeze singure problemele, fără nici un amestec din afară. Exprimăm mulţumirile noastre sincere Partidului Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român pentru sprijinul preţios şi ajutorul multilateral acordate luptei drepte a poporului vietnamez, a spus in incheiere ambasadorul. (Agerpres) Pagina a 7-a —18 martie 7972 Un pas important pe calea consolidării relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-algeriene (Urmare din pagi calde, de statornică prietenie, respect şi consideraţie faţă de poporul algerian, faţă de Algeria democratică şi populară, faţă de preşedintele Consiliului Revoluţiei, preşedintele Consiliului de Miniştri Houari Boumediene, bucurindu-se sincer de remarcabile succese obţinute de ţara prietenă în toate domeniile vieţii economice, sociale, politice şi culturale. Poporul nostru a urmărit cu adincă simpatie şi solidaritate lupta eroică a poporului algerian, condusă de Frontul de Eliberare Naţională pentru scuturarea jugului colonial şi pentru afirmarea sa ca naţiune de sine stătătoare. In ţara noastră sunt apreciate cu toată căldura eforturile sale actuale pentru consolidarea independenţei politice şi economice a ţârii, pentru recuperarea bogăţiilor naţionale de sub controlul monopolurilor străine, pentru dezvoltarea industriei, pentru înfăptuirea revoluţiei agrare, pentru înflorirea invăţămîntului şi culturii, pentru creşterea nivelului de viaţă material şi spiritual. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Algeria a oferit prilejul pentru cunoaşterea nemijlocită a unora din numeroasele rezultate ale acestor eforturi, demonstraţii grăitoare ale talentului şi hărniciei poporului algerian, a capacităţii sale de a-şi construi in mod liber o viaţă nouă, de a merge cu succes înainte pe drumul făuririi şi dezvoltării unei Algerii noi, independente şi prospere. Sprijinind cu consecvenţă şi fermitate lupta tuturor popoarelor ce s-au ridicat şi se ridică pentru dobindirea libertăţii naţionale şi progres social, pentru afirmarea dreptului lor sacru de a dispune de toate bogăţiile lor şi de propriul lor destin. Romania socialistă e solidară cu mişcarea de eliberare a popoarelor asuprite incă de colonialism şi imperialism ; ea promovează relaţii de colaborare prietenească cu tinerele state independente din Africa şi de pe celelalte continente şi susţine din toată inima strădaniile lor îndreptate spre lichidarea subdezvoltării moştenite de la regimul colonial, spre progresul vieţii lor economice şi sociale, spre afirmarea nestingherită a fiinţei lor naţionale. Poporul nostru consideră că acest sprijin şi această colaborare se încadrează in contextul general al luptei antiimperialiste şi anticolonialiste la care ţara contribuie in mod activ şi hotărit. Sub aceste auspicii se desfăşoară şi se dezvoltă, de altfel, şi legăturile de prietenie şi colaborare pe multiple planuri intre Republica Socialistă România şi Republica Algeriană Democratică şi Populară, legături care au cunoscut, mai cu seamă in ultima vreme, o evoluţie mereu ascendentă. Schimburile comerciale au crescut an de an, au fost încheiate o serie de acorduri economice, s-a intensificat şi s-a lărgit cooperarea economică şi tehnică româno-algeriană in industriile petrolului, chimică, minieră şi în alte domenii. Schimburile de păreri asupra relaţiilor bilaterale au prilejuit evidenţierea satisfacţiei faţă de evoluţia raporturilor românoalgeriene şi totodată luarea unor măsuri pentru lărgirea şi diversificarea colaborării în viitor. In acest context a avut loc, in cursul vizitei, semnarea unui acord privitor la crearea Comisiei mixte guvernamentale româno-algeriene, menită să promoveze cooperarea economică, ştiinţifică şi tehnică, iar in prima sesiune a Comisiei au şi fost luate hotărîri concrete in vederea întăririi cooperării dintre ţările noastre, mai cu seamă în domeniile petrolului, minelor, industriei, agriculturii şi hidrotehnicii. Acestui scop ii va servi, de altfel, şi creditul de 100 milioane dolari acordat de România, Algeriei in livrări de instalaţii şi utilaje. Cit priveşte schimburile comerciale, convorbirile au prilejuit constatarea că sunt întrunite condiţiile pentru a atinge volumul de 50 milioane dolari încă în acest an, cele două părţi fixind ca, obiectiv dublarea, pînă în 1975, a volumului actual al acestor schimburi. Un loc important in discuţiile privitoare la raporturile bilaterale, a revenit, relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, luîndu-se măsuri de întărire a legăturii dintre ele, pe baza stimei, respectului reciproc şi a egalităţii in drepturi, existind certitudinea că ele vor servi atît promovării relaţiilor româno-algeriene în ansamblu, cit şi interesele generale şi unitatea forţelor antiimperialiste din întreaga lume. Largul schimb de păreri asupra problemelor internaţionale desfăşurat în cadrul convorbirilor a permis sublinierea convingerii celor două părţi că tendinţa dominantă a epocii noastre o constituie consolidarea şi influenţa crescindă a forţelor păcii, democraţiei şi progresului social, evoluţia pozitivă survenită în raportul de forţe pe plan mondial limitind spaţiul de acţiune al forţelor imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Dat fiind însă că în lumea contemporană mai există focare de tensiune şi de conflict, România şi Algeria şi-au exprimat ferma hotărîre să continue lupta împreună cu celelalte forţe progresiste, pentru a se ajunge la soluţionarea problemelor litigioase pe căi paşnice, conform intereselor dreptăţii, securităţii şi păcii popoarelor. Pentru aceasta, ţările noastre — a căror politică externă se întemeiază pe principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional — consideră, aşa cum s-a subliniat in Declaraţia comună româno-algeriană, că „este imperios necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe respectarea strictă şi neabătută a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, interesului şi avantajului reciproc şi a dreptului popoarelor de a-şi hotărî singure soarta“. ..Cele două părţi — se mai spune în declaraţie — s-au pronunţat împotriva politicii imperialiste de dominaţie, agresiune şi amestec in treburile altor state, ca şi împotriva politicii de dictat şi presiune de orice fel în relaţiile internaţionale“. Importantul document semnat la Alger cuprinde numeroase aprecieri comune ale ţărilor noastre cu privire la evenimente şi probleme ale vieţii internaţionale, la fenomene şi procese ce se manifestă în arena mondială, precum şi aprecieri reciproce faţă de contribuţia adusă de România şi Algeria, prin activitatea lor in domeniul politicii externe. I. consolidarea păcii in lume. Astfel, cele două părţi declară că au luat notă că evoluţia tra direcţia normalizării situaţiei în Europa, restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze in O.N.U. şi intilnirea la nivel înalt chino-americană reprezintă o ilustrare a tendinţelor pozitive in raporturile internationale că toate statele, fără deosebire de mărimea, potenţialul şi regimul lor social, pot şi trebuie să ia parte activă la rezolvarea marilor problema ale contemporaneităţii, că e necesară continuarea negocierilor şi întreprinderea unor măsuri concrete in direcţia dezarmării generale, in primul rină a celei nucleare , infod act cu satisfac,ţie de încheierea tratatelor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., R. P. Polonă şi R.F.G. in contextul evoluţiei favorabile a relaţiilor dintre statele europene, cele două părţi consideră că instaurarea securităţii şi cooperării in Europa trebuie astfel concepută incit să constituie un aport la destinderea şi cooperarea in celelalte regiuni ale lumii. Declaraţia comună consemnează aprecierea părţii române ca lupta de eliberare a poporului algerian, politica sa de independenţă naţională, politica sa externă activă in Africa, in lumea arabă şi restul lumii constituie un factor dinamizator, cu valoare de exemplu, o contribuţie concretă la cauza păcii şi colaborării internaţionale. De o apreciere deosebită se bucură, de asemenea, interesul manifestat de Algeria, in virtutea poziţiei sale geografice, faţă de evoluţia situaţiei din Europa. La rindul ei, partea algeriană a dat o înaltă apreciere politicii dinamice a României, politică de dezvoltare a înţelegerii şi cooperării internaţionale in Europa şi în lume, de sprijinire fermă a luptei antiimperialiste pentru libertate, independenţă şi progres social, pentru stabilirea unor relaţii noi intre state pe baza respectării principiilor dreptului internaţional, precum şi politicii româneşti de solidaritate activă şi exemplară faţă de lupta tinerelor state independente, pentru triumful cauzei lor drepte. Discuţiile purtate asupra situaţiei din Orientul Apropiat au relevat profunda îngrijorare manifestată de ambele părţi faţă de menţinerea focarului de neîncredere, primejdios pentru pacea internaţională, din această regiune a jupui, ele subliniind necesitatea găsirii unei soluţii bazate pe dreptate şi echitate, in spiritul principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, mai ales cele privind libertatea şi independenţa popoarelor. S-a evidenţiat totodată că orice soluţie justă şi durabilă trebuie să ţină seama, în mod necesar, de drepturile şi aspiraţiile naţionale ale poporului palestinian. Lupta popoarelor africane pentru eliberare. împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului găseşte un sprijin solidar din partea României şi Algeriei care se bucură sincer de succesele obţinute de aceste popoare In eforturile lor de a-şi cuceri ..şi apăra independenţa naţională. In cadrul convorbirilor româno-algeriene au fost luate in discuţie şi probleme ale relaţiilor economice internaţionale, mai ales cele privitoare la raporturile dintre ţările dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, subliniindu-se necesitatea reducerii şi lichidării mărilor de ea-iste dintre ele şi pe calea reajustării raporturilor economice internaţionale, in sensul eliminării practicilor discriminatorii şi a barierelor artificiale, de calea unei cooperări echitabile intre state. Prin conţinutul său bogat, prin perspectivele largi pe care le deschide extinderii conlucrării pe toate planurile intre partidele, statele şi popoarele noastre. Declaraţia comună românoalgeriană atestă o dată mai mult că vizita efectuată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in Algeria, convorbirile purtate cu preşedintele Houari Bournedine constituie un pas foarte important pe calea consolidării raporturilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări precum şi o nouă contribuţie a României şi Algeriei la intărirea cooperării internaţionale şi a păcii mondiale. Poporul român salută cu satisfacţie rezultatele rodnice ale acestei vizite care a prilejuit o atât de impresionantă manifestare a sentimentelor de prietenie nutrite reciproc de popoarele român şi algerian şi îşi exprimă convingerea că ea constituie un început de cel mai bun augur pentru călătoria întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în opt ţări africane, sub semnul intaririi continue a frontului antiimperialist, al cauzei păcii și prieteniei intre popoare, al progresului în lume. BAROMETRU STAREA VREMII CE A FOST IERI Tftrvtpercfuro In =C oro 8 oro ROMANIA EUROPA Stockholm2 38 Cer senin Viena1 16 Cer senin Berna1 14 Cer variabil Madrid2 12 Cer variabil CE SE PREVEDE PENTRU URMĂTOARELE 48 DE ORE Interlocutorul nostru de citezi, meteorologul ION STANCESCU ne comunice : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : Frumoasă şi călduroasă. PRECIPITATIILE î ^ Nu se vor semnala. VTNTUL : Slab pîna la nofrivii, cu intensificări locale în sudul fauri. TEMPERATURA ? Minimele vor oscila între minus 3 şi 3 grade, izolat mai ridicate în estul Transilvaniei şi în Moldova, ţi între 0 ?* 10 grade în rest. Iar maximele între 8 şi 16 grade în Dobrogea şi Moldovei şi între 12 »» 20 grade în rest. PROGNOZA PENTRU BUCUREŞTI : Vreme frumoasă şi călduroasă. Cerul mai mult senin. Vînt potrivit. Temperatura minimă de la 0 la 2 grade iar maxima între 17 şi 19 grade. LOCALITATEA FENOMEN METEOROLOGIC Cer variabil București5 17 Cer senin Constanța5 7 Cer senin Sulina4 5 Cer senin la Iaşi4 15 Cer senin Bacău1 15 Cer senin Piatra Neamț2 12 Cer senin Iași0 14 Cer senn Suceava1 14 Cer senin Cluj4 14 Cer senin Satu Mare3 17 Cer senin Oradea3 18 Cer senin Arad2 19 Cer senin Timișoara1 19 Cer senin Semeni*15 Cer variabil Sibiu0 15 Cer senin Brașov2 14 Cer senin Predeal — 39 Cer senin Vf. Omul — 42 Cer senin Sinaia, Cota 1 500 Joseni 2 6 Cer senin — 5 10 Cer senin Craiova4 11 Cer variabil Tr. Severin5 16 Sofia0 15 Cer schimbător Belgrad1 18 Cer schimbător Praga5 17 Cer senin Budapesta5 18 Cer senin Moscova1 4 Cer schimbător Varșovia3 14 Cer senin Berlin4 17 Cer senin Ateno 11 16 Cer variabil Roma8 19 Cer variabil Pari*3 17 Cer variabil Londra5 17 Cer senin Copenhaga2 10 Cer senin