România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)
1972-06-24 / nr. 8605
Anul XXX Nr. 8 605 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri, la Centrala termoelectrică Rovinari PRIMUL GRUP DE 200 MW A FOST INTEGRAT DEFINITIV ÎN SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL IN INTIMPINAREA rAAirmiAiTFi Ieri, vineri 23 iunie, ora 3,25... La Centrala termoelectrică Rovinari se încheia proba complexă de 72 de ore a primului grup de 200 MW, în urma căreia avea să se decidă intrarea sa in exploatare industrială, integrarea sa definitivă in sistemul energetic naţional. Ridicată pe teritoriul micului sat gorjan Rogojelu, termocentrala , care şi-a împrumutat numele de la exploatarea minieră ce o deserveşte de la o distanţă de 8 km — va avea, în final, o putere instalată de 1 720 MW ,ocupînd primul loc în ţară. Puterea sa — mai mare decit cea a hidrocentralelor de pe Bicaz, Argeş şi Porţile de Fier, luate la un loc — îi va permite să furnizeze, într-un singur an, de patru ori mai multa energie electrică decit se producea în întreaga Românie a anului 1938. Toate acestea sunt lucruri care se ştiu. Dar în viaţa unui mare şantier se petrec, adesea, fapte uluitoare rămase de multe ori necunoscute, poate şi fiindcă cei care le-au înfăptuit le-au considerat întotdeauna — cu demnă modestie — ca fiind doar întîmplări în firea lucrurilor. Iată de ce, odată cu reportajul privind evenimentul anunțat la începutul acestor rînduri, ziarul „România liberă" deschide un ciclu săptămînal de corespondențe speciale de pe marile obiective economice ale țării. Deci, începînd de azi : CE NU ŞTIAM DESPRE ROGOJELU (în pag. a 3-a reportajul „CELE 72 DE ORE ALE ÎNCREDERII "), A CONFERINŢEI NAŢIONALE Şl A CELEI A IIl-A Zd-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII r,r* .-iii" '•t**''. El «■ " I ■ "■■■■ 1 * . i- ;t ' . . . , ÂllâlIS vili» . La uzina din Oţelul Roşu se lucra normal, în toate secţiile. La un moment dat, însă, ca din senin, la oţelărie au apărut momente de nelinişte. Vestea s-a răspindit ca fulgerul : se perforase vatra unui cuptor ! Sunt fenomene rare şi, de cele mai multe ori, neprevăzute. Au venit specialiştii într-un suflet. Au pus cu toţii „diagnosticul“. în aceste condiţii, de obicei se recurge la oprirea agregatului şi răcirea lui pentru reparaţii. Pe moment un alt leac nu se întrezărea. Un om înalt, voinic, proverbial pentru calmul lui îşi netezea ghioceii la tîmplă. Singurul care nu deschisese gura. Dar se frămînta tacit, „clocotea“ poate ca şi oţelul din cuptor. Era prim maistrul oţelar ILIE LINŢU. El avea o altă părere — a spus-o imediat. „Nu, categoric nu trebuie să ne oprim. Să căutăm o altă soluţie. Timpul necesar reparaţiilor la rece „costă“ mii de tone de oţel în minus pentru economia naţională. Mă ocup eu de el. Cuptorul trebuie salvat. ..“ Nimeni nu se îndoia de priceperea lui, dar, în această situaţie, unii deveniseră sceptici. A început „operaţia“ pe rană — o terapie intensivă, ca să vorbim în termeni medicali — în timp ce cuptorul era cald. Colosul de metal incandescent se încăpăţîna şi el şi nu voia să se supună cu una cu două. Dar nici Lintu cu oamenii săi nu s-au dat bătuţi. Au urmat ore de grea încercare pentru întregul colectiv. Dar oţelarii, cu perseverenţa lor specifică au stat zi şi noapte la „căpătîiul“ cuptorului, simţindu-i răsuflarea caldă, dogoritoare. S-a lucrat fără întrerupere, în ciuda condiţiilor, pe care numai cel care n-a intrat într-o oţelărie nu le cunoaşte. Şi nu o oră, două, ci treizeci şi două încheiate. „Metoda,“.^Liniu reuşise Cuptorul, „pansat“ pe dinăuntru, dădea semne evidente de însănătoşire, reluîndu-şi activitatea normală, firească... A fost o zi fericită pentru tot colectivul oţelăriei. Mai ales pentru Ilie Lintu. Cind l-am întrebat deunăzi despre acest succes, a început să zîmbească. „E un fapt obişnuit şi nimic mai mult — a fost răspunsul său lapidar. De fapt meritul nici nu este al meu. Noi toţi am pus umărul. Aşa de la noi, la oţelărie...“. — Indiferent de modestia sa — intervine inginerul Emilian Goga, adjunctul sectorului oţelărie — „nea Ilie“ este unul dintre oamenii noştri de bază şi vă rog să subliniaţi acest lucru: în cei peste 25 de ani de cind veghează la gurile cuptoarelor din Oţelul Roşu s-a călit mai bine ca... oţelul — încerca dînsul să glumească. Cunoaşte de la distanţă „pulsul“ coloşilor de metal, le simte „răsuflarea“ mai bine ca oricare altul. Pentru el cuptoarele acestea sunt adevărate „fiinţe vii“, în carne şi oase. Astăzi toată valea Bistrei cunoaşte cele două mari pasiuni ale prim-maistrului : oţelul şi... florile. — Există vreo legătură intre ele ? îl întreb de data aceasta chiar pe Ilie Linţu. — Cum să nu fie. Cunoaşteţi dv. ceva mai frumos în lumea asta decît oţelul şi florile ? Ambele îţi înnobilează sufletul. Oţelul îţi împrumută din tăria lui, iar florile din gingăşia lor. Nu credeţi?... Ion Medoia La 35 de ani, autorul a patru invenţii, dintre care două recent medaliate la un salon internaţional al „Inteligenţei tehnice“, creatorul altor şapte invenţii aflate în curs de brevetare, şeful serviciului de cercetare într-o importantă întreprindere tîrgumureşană şi coordonatorul de fapt al sectoarelor „calde“ — cum le spun specialiştii secţiilor de turnătorie şi forjă — din uzina respectivă. Acesta este ZOLTÁN KOLOZSVARY. Zoltán Kolozsvary inginerul, doctorul în ştiinţe tehnice. Zoltán Kolozsvary cercetătorul, creatorul de nou de la uzina Metalotehnica din Tg. Mureş. ....II găsesc cu greu după ce am colindat toată uzina Este din nou pe punctul de plecare. — Trebuie să mă reped pînă la „sistematizare“ şi la Bancă. Am nişte probleme urgente de rezolvat cu noua turnătorie... — Turnătoria de precizie care se realizează după invenţia dv. — Ştiţi, v-aş ruga un lucru... nu mai spuneţi invenţia mea... Invenţia, invenţiile toate nu sunt numai ale mele. Ele sunt ale întregului colectiv de aici, pentru că le-am creat cu toţii..... — De acord. Deci, lucraţi în uzină din... — Din 1959 cind am terminat facul tatea , se împlinesc 13 ani în 10 august. — Şi la cercetări ? — Din 1966 de cind a luat fiinţă sectorul... — Sinteţi, după cite am auzit creatorul lui.... — Cred că este exagerat spus Am primit să mă ocup de modul de organizare al unui nucleu de cercetări şi... atît... L-am organizat. — Vorbiţi-mi despre invenţiile premiate... — S-au selecţionat pentru a fi trimise la Viena în această primăvară la salonul internaţional de invenţii două dintre realizările noastre : un procedeu de carbonitrurare la temperatura joasă şi un procedeu de turnare de precizie cu modele fuzibile. Prima a primit marea medalie de aur, a doua „argint“.... — Ştiţi, nu toţi cititorii noştri sunt specialişti in tehnică, aşa că traduceţi-mi pe înţelesul tuturor ce reprezintă aceste invenţii. — Vă voi spune ce se realizează cu ele. Procedeul de carbonitrurare permite ca piesa astfel tratată să fie de 3 ori mai rezistentă. Este ca şi cum pantofii Ing. M. Dumitrescu (Continuare în pag. a 3-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Şi totuşi n-a fost oprit ILIE LINŢU, prim maistru oţelar la Oţelul Roşu a evitat atunci pierderea a mii de tone de oţel „Aur“ şi „argint“ pentru inventatorul din Tg. Mureş Un pasionat al cercetării puse în slujba producţiei: ZOLTÁN KOLOZSVARY, şeful serviciului de cercetări la „Metalotehnica“ (Continuare în pag. a 3-a) Hunedoara se adresează întregii siderurgii româneşti, tuturor constructorilor de maşini şi utilaje, constructorilor de pe şantiere chemindu-i să acţioneze cu hotărire pentru Reducerea consumului de metal Prin promovarea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elaborare şi laminare, în asimilarea de noi sortimente de oţeluri şi laminate se creează condiţii, numai prin livrările Hunedoarei, pentru obţinerea unor economii suplimentare de metal la consumatori de aproximativ 100 000—150 000 tone anual După cîteva zile de la consfătuirea ţinută cu consumatorii de metal din întreaga ţară, Comitetul oamenilor muncii de la Combinatul siderurgic Hunedoara s-a întrunit într-o şedinţă de lucru. După ce a dezbătut principalele aspecte reieşite din lucrările amintitei consfătuiri , despre care i-am informat pe cititorii noştri în ziarul de sîmbătă 17 iunie a.c. — comitetul a adoptat textul unei chemări pe care îl reproducem în continuare : Pornind de la aprecierea capacităţii tehnice a industriei noastre siderurgice, in general, a posibilităţilor colectivului Combinatului siderurgic Hunedoara, ne adresăm tuturor unităţilor din industria siderurgica, din proiectare, uzinelor constructoare de maşini, unităţilor de construcţii-montaj cu chemarea de a ne unifica eforturile şi preocupările în vederea realizării unor ample măsuri menite să conducă la reducerea consumului de metal, prin promovarea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elaborare şi laminare, în asimilarea de noi sortimente de oţeluri şi laminate. în acest scop la Combinatul siderurgic Hunedoara se vor aplica începînd uădin acest an următoarele sub : A. în domeniul îmbunătăţirii structurii sortimentale şi promovării oţelurilor cu caracteristici fizico-mecanice superioare. 1. Extinderea producţiei de oţeluri înalt aliate, refractare şi inoxidabile pentru fabricaţia utilajului chimic, energetic, maşini, utilaje, autocamioane, autoturisme etc ; ponderea oţelului cu proprietăţi superioare (oţel carbon de calitate, oţel carbon superior, oţel slab aliat Sîmbătă 24 iunie 1972 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri la prinz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întilnit cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, la invitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent ale C.C. al P.C.R. Ştefan Andrei şi Ion Dincă, secretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întilnirii, s-a efectuat un amplu schimb de informaţii şi de vederi în proble- me de interes comun privind activitatea şi preocupările celor două organizaţii politice şi raporturile reciproce dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efec- tuat un schimb de vederi pri- j vind situaţia politică internaţio- nală contemporană, evoluţia luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Exprimînd întreaga lor satisfacţie faţă de dezvoltarea raporturilor de prietenie, sprijin multilateral şi solidaritate militantă dintre cele două partide, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C au convenit să le extindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în folosul prieteniei dintre popoarele lor, al cauzei unităţii forţelor antiimperialiste de pretutindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C. tovarăşul Amilcay Cabral a transmis salutul combatanţilor şi poporului din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde poporului român, Partidului Comunist Român şi Comitetului său Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a reafirmat sentimentele de prietenie, solidaritate şi admiraţie faţă de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construirea societăţii socialiste, pentru progres, înţelegere şi cooperare internaţională. Tovarăşul A. Cabrai a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contribuţie importantă la dezvoltarea victorioasă a luptei popoarelor contra imperialismului, pentru pacea şi progresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tuturor combatanţilor mişcării de eliberare din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde salutul călduros al poporului român, al Comitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului for sprijin în lupta dreaptă pentru lichidarea dominaţiei colonialismului portughez şi urările de succes deplin în înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă naţională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianţă de deplină înţelegere reciprocă şi caldă prietenie ". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. [AL AMBASADORUL AUSTRIEI Vineri 23 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Austriei, Dr. Eduard Tschop, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. AMBASADORUL STATELOR UNITE ALE AMERICII Vineri 23 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii, Leonard C. Meeker.Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Domnule Preşedinte, Permiteţi-mi să vă exprim cea mai profundă gratitudine pentru primirea solemnă atit de călduroasă, atit de amicală, pentru ospitalitatea generoasă extrem de cordială şi perfectă din toate punctele de vedere pe care Excelenţa Voastră, guvernul şi poporul român au binevoit să mi-o rezerve atît mie personal cit şi întregii delegaţii a Frontului Unit Naţional şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională ale Cambodgiei, cu prilejul vizitei noastre oficiale în glorioasa şi frumoasa dv. ţară la amabila invitaţie a Excelenţei Voastre. Noi, cambodgienii, care am avut privilegiul şi onoarea de a fi invitaţii şi oaspeţii dumneavoastră aleşi, sîntem extrem de fericiţi de a fi putut, datorită binevoitoarei dumneavoastră solicitudini, să consolidăm la maximum legăturile de prietenie cu marea şi fidela noastră prietenă Republica Socialistă România şi de a fi primit din partea dumneavoastră reafirmarea solemnă şi răsunătoare a sprijinului fără rezervă şi al solidarităţii militante acordate luptei noastre de eliberare naţională. în acest context, termenii din discursurile dumneavoastră magnifice şi din Declaraţia comună semnată ieri la Bucureşti au entuziasmat mult şi încurajat puternic pe combatanţii Frontului. Permiteţi-mi, de asemenea, domnule preşedinte, să vă spun cit de impresionaţi am fost noi, cambodgienii, de numeroasele şi măreţele realizări industriale pe care am avut posibilitatea să le vedem şi să le admirăm, precum şi de succesele foarte importante şi continue ale României în toate domeniile edificării socialiste, sub conducerea dumneavoastră clarvăzătoare. Rugăm pe Excelenţa Voastră, Partidul Comunist Român, guvernul şi poporul român să primească expresia viei noastre admiraţii şi a celor mai călduroase felicitări. Cu aceste sentimente, soţia mea şi cu mine prezentăm respectuoasele noastre salutări Doamnei Elena Ceauşescu şi rugăm pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea recunoştinţei noastre celei mai înalte şi consideraţiunii noastre foarte amicale. NORODOM SIANUK Şeful statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei TEZĂ ŞI ORAL Mihnea Gheorghiu Este anotimpul examenelor, pentru unii tineri studioşi. Subiectele nu prezintă surprize şi enigme, decît pentru acea restrînsă categorie de învăţăcei care nu şi-au folosit efectiv ceasurile de lucru şi de informare din timpul anului. Există totuşi citeva teme la care profesorii noştri n-au prea avut răgaz să mediteze, pentru că obiectul se află în plină expansiune şi n-a „prins cheag“ destul ca să-şi sedimenteze toate datele într-o disciplină clasică de învăţămînt. Un asemenea obiect de studiu şi examen, scris sau oral, pentru fetele şi băieţii noştri care bat la porţile maturităţii lor intelectuale, ar putea fi, de exemplu, acel capitol din geografia economică in care sunt înscrise punctele de intensitate şi reper ale cooperării României cu diferite ţări de pe glob. O asemenea hartă a relaţiilor noastre economice şi culturale cu străinătatea, în această vară a bilanţurilor, ar arăta frumos şi din punct de vedere plastic, cu toate (Continuare în pag . 5-a)