România Liberă, iunie 1972 (Anul 30, nr. 8585-8610)

1972-06-24 / nr. 8605

Anul XXX Nr. 8 605 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri, la Centrala termoelectrică Rovin­ari PRIMUL GRUP DE 200 MW A FOST INTEGRAT DEFINITIV ÎN SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL IN INTIMPINAREA rAAirmiAiTFi Ieri, vineri 23 iunie, ora 3,25... La Centrala termo­electrică Rovinari se încheia proba complexă de 72 de ore a primului grup de 200 MW, în urma căreia avea să se decidă intrarea sa in exploatare industrială, integrarea sa definitivă in sistemul e­­nergetic naţional. Ridicată pe teritoriul micului sat gorjan Rogojelu, termocentrala , care şi-a împrumutat numele de la exploatarea minieră ce o deserveşte de la o distan­ţă de 8 km — va avea, în final, o putere instalată de 1 720 MW ,ocupînd primul loc în ţară. Puterea sa — mai mare decit cea a hidrocentralelor de pe Bicaz, Argeş şi Porţile de Fier, luate la un loc — îi va permite să furnizeze, într-un singur an, de patru ori mai multa energie electrică decit se producea în întreaga Românie a anului 1938. Toate acestea sunt lucruri care se ştiu. Dar în viaţa unui mare şantier se petrec, adesea, fapte uluitoare rămase de multe ori necunoscute, poate şi fiindcă cei care le-au înfăptuit le-au considerat întotdeauna — cu demnă modestie — ca fiind doar întîmplări în firea lucrurilor. Iată de ce, odată cu reportajul privind evenimentul anunțat la începutul acestor rînduri, ziarul „România liberă" deschide un ciclu săptămînal de corespondențe speciale de pe marile obiective economice ale țării. Deci, începînd de azi : CE NU ŞTIAM DESPRE ROGOJELU (în pag. a 3-a reportajul „CELE 72 DE ORE ALE ÎNCREDERII "), A CONFERINŢEI NAŢIONALE Şl A CELEI A IIl-A Zd-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII r,r* .-iii" '•t**''. El «■ " I ■ "■■■■ 1 * . i- ;t ' . . . , ÂllâlIS vili» . La uzina din Oţelul Roşu se lucra normal, în toate secţiile. La un moment dat, însă, ca din senin, la oţelărie au apărut momente de nelinişte. Vestea s-a răspindit ca fulgerul : se perforase vatra unui cuptor ! Sunt fenomene rare şi, de cele mai multe ori, neprevăzute. Au venit specialiştii într-un suflet. Au pus cu toţii „diagnosticul“. în aceste condiţii, de obicei se recurge la oprirea agregatului şi răcirea lui pentru repa­raţii. Pe moment un alt leac nu se în­trezărea. Un om înalt, voinic, proverbi­al pentru calmul lui îşi netezea ghio­ceii la tîmplă. Singurul care nu deschi­sese gura. Dar se frămînta tacit, „clocotea“ poate ca şi oţelul din cuptor. Era prim maistrul oţelar ILIE LINŢU. El avea o altă părere — a spus-o ime­diat. „Nu, categoric nu trebuie să ne oprim. Să căutăm o altă soluţie. Tim­pul necesar reparaţiilor la rece „costă“ mii de tone de oţel în minus pentru economia naţională. Mă ocup eu de el. Cuptorul trebuie salvat. ..“ Nimeni nu se îndoia de priceperea lui, dar, în această situaţie, unii deve­niseră sceptici. A început „operaţia“ pe rană — o terapie intensivă, ca să vor­bim în termeni medicali — în timp ce cuptorul era cald. Colosul de metal in­candescent se încăpăţîna şi el şi nu voia să se supună cu una cu două. Dar nici Lintu cu oamenii săi nu s-au dat bătuţi. Au urmat ore de grea încercare pentru întregul colectiv. Dar oţelarii, cu perseverenţa lor specifică au stat zi şi noapte la „căpătîiul“ cuptorului, sim­­ţindu-i răsuflarea caldă, dogoritoare. S-a lucrat fără întrerupere, în ciuda condiţiilor, pe care numai cel care n-a intrat într-o oţelărie nu le cunoaşte. Şi nu o oră, două, ci treizeci şi două în­cheiate. „Metoda,“.^Liniu reuşise Cupto­rul, „pansat“ pe dinăuntru, dădea sem­ne evidente de însănătoşire, reluîndu-şi activitatea normală, firească... A fost o zi fericită pentru tot colec­tivul oţelăriei. Mai ales pentru Ilie Lintu. Cind l-am întrebat deunăzi des­pre acest succes, a început să zîmbeas­­că. „E un fapt obişnuit şi nimic mai mult — a fost răspunsul său lapidar. De fapt meritul nici nu este al meu. Noi toţi am pus umărul. Aşa d­e la noi, la oţelărie...“. — Indiferent de modestia sa — in­tervine inginerul Emilian Goga, ad­junctul sectorului oţelărie — „nea Ilie“ este unul dintre oamenii noştri de bază şi vă rog să subliniaţi acest lucru: în cei peste 25 de ani de cind veghează la gurile cuptoarelor din Oţelul Roşu s-a călit mai bine ca... oţelul — încerca dînsul să glumească. Cunoaşte de la distanţă „pulsul“ coloşilor de metal, le simte „răsuflarea“ mai bine ca oricare altul. Pentru el cuptoarele acestea sunt adevărate „fiinţe vii“, în carne şi oase. Astăzi toată valea Bistrei cunoaşte cele două mari pasiuni ale prim-maistrului : oţelul şi... florile. — Există vreo legătură intre ele ? îl întreb de data aceasta chiar pe Ilie Linţu. — Cum să nu fie. Cunoaşteţi dv. ceva mai frumos în lumea asta decît oţelul şi florile ? Ambele îţi înnobilează sufletul. Oţelul îţi împrumută din tăria lui, iar florile din gingăşia lor. Nu credeţi?... Ion Medoia La 35 de ani, autorul a patru invenţii, dintre care două recent medalia­te la un salon internaţional al „Inte­ligenţei tehnice“, creatorul altor şapte invenţii aflate în curs de brevetare, şeful serviciului de cercetare într-o importantă întreprindere tîrgumureşană şi coordonatorul de fapt al sectoarelor „calde“ — cum le spun specialiştii sec­ţiilor de turnătorie şi forjă — din uzina respectivă. Acesta este ZOLTÁN KOLOZSVARY. Zoltán Kolozsvary inginerul, doctorul în ştiinţe tehnice. Zoltán Kolozsvary cercetătorul, crea­torul de nou de la uzina Metalo­teh­nica din Tg. Mureş. ....II găsesc cu greu după ce am co­lindat toată uzina Este din nou pe punctul de plecare. — Trebuie să mă reped pînă la „sistematizare“ şi la Bancă. Am nişte probleme urgente de rezolvat cu noua turnătorie... — Turnătoria de precizie care se rea­lizează după invenţia dv. — Ştiţi, v-aş ruga un lucru... nu mai spuneţi invenţia mea... Invenţia, inven­ţiile toate nu sunt numai ale mele. Ele sunt ale întregului colectiv de aici, pen­tru că le-am creat cu toţii..... — De acord. Deci, lucraţi în uzină din... — Din 1959 cind am terminat facul­­ tatea , se împlinesc 13 ani în 10 au­gust. — Şi la cercetări ? — Din 1966 de cind a luat fiinţă sec­torul... — Sinteţi, după cite am auzit crea­torul lui.... — Cred că este exagerat spus Am primit să mă ocup de modul de orga­nizare al unui nucleu de cercetări şi... atît... L-am organizat. — Vorbiţi-mi despre invenţiile pre­miate... — S-au selecţionat pentru a fi trimise la Viena în această primăvară la salo­nul internaţional de invenţii două din­tre realizările noastre : un procedeu de carbonitrurare la temperatura joasă şi un procedeu de turnare de precizie cu modele fuzibile. Prima a primit marea medalie de aur, a doua „argint“.... — Ştiţi, nu toţi cititorii noştri sunt specialişti in tehnică, aşa că traduce­ţi-mi pe înţelesul tuturor ce reprezintă aceste invenţii. — Vă voi spune ce se realizează cu ele. Procedeul de carbonitrurare permi­te ca piesa astfel tratată să fie de 3 ori mai rezistentă. Este ca şi cum pantofii Ing. M. Dumitrescu (Continuare în pag. a 3-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI Şi totuşi n-a fost oprit ILIE LINŢU, prim maistru oţelar la Oţelul Roşu a evitat atunci pierderea a mii de tone de oţel „Aur“ şi „argint“ pentru inventatorul din Tg. Mureş Un pasionat al cercetării puse în slujba producţiei: ZOLTÁN KOLOZSVARY, şeful serviciului de cercetări la „Metalo­tehnica“­ ­ (Continuare în pag. a 3-a) Hunedoara se adresează întregii siderurgii româneşti, tuturor constructorilor de maşini şi utilaje, constructorilor de pe şantiere chemindu-i să acţioneze cu hotărire pentru Reducerea consumului de metal Prin promovarea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elabo­rare şi laminare, în asimilarea de noi sorti­mente de oţeluri şi laminate se creează condiţii, numai prin livrările Hunedoarei, pentru obţinerea unor economii suplimen­tare de metal la consumatori de aproximativ 100 000—150 000 tone anual După cîteva zile de la consfă­tuirea ţinută cu consumatorii de metal din întreaga ţară, Comi­tetul oamenilor muncii de la Combinatul siderurgic Hune­doara s-a întrunit într-o şedin­ţă de lucru. După ce a dezbătut principalele aspecte reieşite din lucrările amintitei consfătuiri , despre care i-am informat pe cititorii noştri în ziarul de sîmbătă 17 iunie a.c. — comite­tul a adoptat textul unei che­mări pe care îl reproducem în continuare : Pornind de la aprecierea ca­pacităţii tehnice a industriei noastre siderurgice, in general, a posibilităţilor colectivului Combinatului siderurgic Hune­doara, ne adresăm tuturor uni­tăţilor din industria siderurgica, din proiectare, uzinelor con­structoare de maşini, unităţilor de construcţii-montaj cu chema­rea de a ne unifica eforturile şi preocupările în vederea realiză­rii unor ample măsuri menite să conducă la reducerea consu­mului de metal, prin promova­rea rapidă a progresului tehnic în proiectare, în tehnologia de elaborare şi laminare, în asimi­larea de noi sortimente de oţe­luri şi laminate. în acest scop la Combinatul siderurgic Hune­doara se vor aplica începînd uă­din acest an următoarele sub­ : A. în domeniul îmbunătăţirii structurii sortimentale şi pro­movării oţelurilor cu caracte­ristici fizico-mecanice superi­oare. 1. Extinderea producţiei de oţeluri înalt aliate, refractare şi inoxidabile pentru fabricaţia utilajului chimic, energetic, ma­şini, utilaje, autocamioane, au­toturisme etc ; ponderea oţelu­lui cu proprietăţi superioare (oţel carbon de calitate, oţel carbon superior, oţel slab aliat Sîmbătă 24 iunie 1972 Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri la prinz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-a întil­nit cu delegaţia Partidului African al Indepen­denţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, condu­să de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România, la in­vitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheor­­ghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent ale C.C. al P.C.R. Ştefan Andrei şi Ion Dincă, se­cretari ai C.C. al P.C.R., Ghi­­zela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întilnirii, s-a e­fec­tuat un amplu schimb de in­formaţii şi de vederi în proble-­­ me de interes comun privind­­ activitatea şi preocupările celor două organizaţii politice şi ra­porturile reciproce dintre P.C.R.­­ şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efec-­­ tuat un schimb de vederi pri- j vind situaţia politică internaţio-­­ nală contemporană, evoluţia luptei popoarelor împotriva im­perialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Exprimînd întreaga lor satis­facţie faţă de dezvoltarea ra­porturilor de prietenie, sprijin multilateral şi solidaritate mili­tantă dintre cele două partide, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C au convenit să le ex­tindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în fo­losul prieteniei dintre popoare­le lor, al cauzei unităţii forţe­lor antiimperialiste de pretu­tindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C. tovarăşul Amilcay Cabral a transmis salutul combatanţilor şi poporului din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde po­porului român, Partidului Co­munist Român şi Comitetului său Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a reafirmat senti­mentele de prietenie, solidari­tate şi admiraţie faţă de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construirea societăţii socialiste, pentru progres, înţelegere şi cooperare internaţională. Tova­răşul A. Cabrai a apreciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contribuţie importantă la dezvoltarea victo­rioasă a luptei popoarelor con­tra imperialismului, pentru pa­cea şi progresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul a­­dresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis tuturor combatanţilor mişcării de elibe­rare din Guineea-Bissau şi Insu­lele Capului Verde salutul căl­duros al poporului român, al Comitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului for sprijin în lupta dreaptă pentru lichida­rea dominaţiei colonialismului portughez şi urările de succes deplin în înfăptuirea idealuri­lor de libertate, independenţă naţională, progres social. Convorbirile au decurs într-o ambianţă de deplină înţelegere reciprocă şi caldă prietenie ". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. [AL AMBASADORUL AUSTRIEI Vineri 23 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi­­ plenipotenţiar al Austriei, Dr.­­ Eduard Tschop, în legătură cu­­ plecarea sa definitivă din ţara­­ noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. AMBASADORUL STATELOR UNITE ALE AMERICII Vineri 23 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii, Leonard C. Meeker.­­Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Domnule Preşedinte, Permiteţi-mi să vă exprim cea mai profundă gratitudine pentru primirea solemnă atit de călduroasă, atit de amicală, pentru ospi­talitatea generoasă extrem de cordială şi perfectă din toate puncte­le de vedere pe care Excelenţa Voastră, guvernul şi poporul român au binevoit să mi-o rezerve atît mie personal cit şi întregii delega­ţii a Frontului Unit Naţional şi a Guvernului Regal de Uniune Na­ţională ale Cambodgiei, cu prilejul vizitei noastre oficiale în glo­rioasa şi frumoasa dv. ţară la amabila invitaţie a Excelenţei Voastre. Noi, cambodgienii, care am avut privilegiul şi onoarea de a fi invitaţii şi oaspeţii dumneavoastră aleşi, sîntem extrem de feri­ciţi de a fi putut, datorită binevoitoarei dumneavoastră solicitu­dini, să consolidăm la maximum legăturile de prietenie cu marea şi fidela noastră prietenă Republica Socialistă România şi de a fi primit din partea dumneavoastră reafirmarea solemnă şi răsună­toare a sprijinului fără rezervă şi al solidarităţii militante acordate luptei noastre de eliberare naţională. în acest context, termenii din discursurile dumneavoastră mag­nifice şi din Declaraţia comună semnată ieri la Bucureşti au entu­ziasmat mult şi încurajat puternic pe combatanţii Frontului. Permiteţi-mi, de asemenea, domnule preşedinte, să vă spun cit de impresionaţi am fost noi, cambodgienii, de numeroasele şi măre­ţele realizări industriale pe care am avut posibilitatea să le vedem şi să le admirăm, precum şi de succesele foarte importante şi con­tinue ale României în toate domeniile edificării socialiste, sub con­ducerea dumneavoastră clarvăzătoare. Rugăm pe Excelenţa Voastră, Partidul Comunist Român, guver­nul şi poporul român să primească expresia viei noastre admiraţii şi a celor mai călduroase felicitări. Cu aceste sentimente, soţia mea şi cu mine prezentăm respec­tuoasele noastre salutări Doamnei Elena Ceauşescu şi rugăm pe Excelenţa Voastră să primească asigurarea recunoştinţei noastre celei mai înalte şi consideraţiunii noastre foarte amicale. NORODOM SIANUK Şeful statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei TEZĂ ŞI ORAL Mihnea Gheorghiu Este anotimpul examene­lor, pentru unii tineri stu­dioşi. Subiectele nu prezintă surprize şi enigme, decît pentru acea restrînsă cate­gorie de învăţăcei care nu şi-au folosit efectiv ceasurile de lucru şi de informare din timpul anului. Există totuşi citeva teme la care profesorii noştri n-au prea avut răgaz să mediteze, pentru că obiectul se află în plină expansiune şi n-a „prins cheag“ destul ca să-şi sedimenteze toate da­tele într-o disciplină clasi­că de învăţămînt. Un asemenea obiect de stu­diu şi examen, scris sau oral, pentru fetele şi băieţii noş­tri care bat la porţile ma­turităţii lor intelectuale, ar putea fi, de exemplu, acel capitol din geografia eco­nomic­ă in care sunt înscrise punctele de intensitate şi reper ale cooperării Româ­niei cu diferite ţări de pe glob. O asemenea hartă a rela­ţiilor noastre economice şi culturale cu străinătatea, în această vară a bilanţurilor, ar arăta frumos şi din punct de vedere plastic, cu toate (Continuare în pag . 5-a)

Next