România Liberă, ianuarie 1973 (Anul 31, nr. 8769-8793)

1973-01-31 / nr. 8793

1 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a conferit ziarului „România libera“ ..Steaua Ordinul „ Socialiste Republicii România“ clasa I CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PRIVIND CONFERIREA ORDINULUI „STEAUA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA“ CLASA I ZIARULUI „ROMÂNIA LIBERĂ“ Pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii parti­dului şi statului, de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, ......................... Cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă", Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Articol unic. — Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, ziarului „România liberă . Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Bucureşti, 27 ianuarie 1973 Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, conferit zia­rului „România liberă“, pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului, de construire a­­so­­cialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversă­rii a 30 de ani de la apariţia pri­mului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Te­odor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Zia­riştilor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centra­le, Radioteleviziunii şi Agenţiei Române de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei dis­tincţii, mulţumind pentru deo­sebita preţuire pe care condu­cerea partidului şi statului o a­­cordă activităţii ziarului, tova­răşul Octavian Paler, redactor­­şef al „României libere“ a spus : In memoria noastră, a redac­torilor ziarului, va râmîne pen­tru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emoţionat gîndul că „România liberă“ şi-a înce­put drumul în istoria presei româneşti, purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot şi strălucit militant revoluţionar, Dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, îm­plinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fas­cistă întemniţase împreună cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, du­rerile seculare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi drep­tate ale neamului nostru, înţelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o su­perioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea şi priceperea noastră, să fim demni de aceas­tă cinste, de încrederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlătu­răm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigenţelor actuale ale partidului, ale citi­torilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul (Continuare in pag. a 5-a) Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, in numele Comite­tului Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colec­tiv al „României libere" cu pri­lejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei distincţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă", care vor fi decoraţi cu diferite ordine şi me­dalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România", clasa 1 constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribuţia pe care ziarul „România liberă", cei ce l-au re­dactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut în condiţiuni grele. Edi­tarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor for­ţelor democratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dic­taturii fasciste, scoaterea Româ­niei din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, alături de „Scinteia", în anii ile­galităţii, „România liberă" a adus o contribuţie de preţ la ac­tivitatea partidului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de Întregul drum, de 30 de ani, al „României libere". Ea are merite in toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvin­­tului partidului, al Frontului Unităţii Socialiste, al guvernu­lui, „România liberă" contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpune­rea în viaţă cu succes a politicii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită ac­tivităţii „României libere". Desi­gur că întotdeauna, şi In toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc Insă acum să vorbesc despre aceasta. Am re­ţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activi­tăţii, tratării mai exigente a di­feritelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate, inclusiv in ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a principiilor eticii si echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem­ convinşi că, împreună cu întrea­ga presă, „România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înţelese de cititori, contribuind în acest fel la reali­zarea marilor schimbări revolu­ţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez Întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apariţia „României libere", succese tot mai mari în realiza­rea sarcinilor de onoare şi de cinste ce Ie revin. Multă sănăta­te şi fericire ! (Aplauze) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit marţi, 30 ia­nuarie, pe ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în ţara noastră. La începutul convorbirii, mi­nistrul afacerilor externe, Mau­rice Schumann, a subliniat că are plăcuta însărcinare de a transmite personal preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu, din par­tea preşedintelui Georges Pom­pidou, un cordial mesaj de prie­tenie şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate pentru poporul ro­mân. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul omagiilor adre­sate tovarăşei Elena Ceauşescu de preşedintele Franţei şi soţia sa. * Mulţumind pentru amabilul mesaj, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire per­sonală, de prosperitate pentru poporul francez. Totodată, pre­şedintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din partea sa şi a tovarăşei Elena Ceauşescu şefului statului francez şi so­ţiei sale expresia celor mai alese sentimente. In cursul întrevederii s-a dat o înaltă apreciere relaţiilor tra­diţionale şi colaborării multila­terale dintre România şi Fran­ţa, relevîndu-se importanţa deo­sebită pe care au avut-o întilni­­rile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Geor­ges Pompidou pentru dezvolta­rea şi adîncirea prieteniei ro­­mâno-franceze. In context, s-a reliefat dorinţa comună de a pu­ne în valoare, într-o măsură şi mai mare, posibilităţile exis­tente pentru lărgirea şi diversi­ficarea în continuare a conlu­crării reciproce pe multiple pla­nuri — politic, economic, teh­­nico-ştiinţific şi cultural —, în folosul ambelor popoare, al în­ţelegerii şi cooperării între ţă­rile europene, între toate state­le lumii. In acest spirit s-a sub­liniat preocuparea comună de a amplifica şi echilibra schim­burile comerciale şi a da o pon­dere crescîndă cooperării eco­nomice sub diferite forme, in­clusiv în domeniul Industrial. Abordîndu-se aspecte ale vieţii internaţionale, a fost con­semnat cu satisfacţie cursul fa­vorabil al evenimentelor din ultima vreme, subliniindu-se necesitatea participării tuturor statelor la procesul de dezvol­tare a climatului de destindere şi securitate, la soluţionarea tu­turor problemelor care privesc întărirea păcii si colaborării in­tre state. In aceeaşi ordine de idei, s-a apreciat contribuţia deosebită pe care o reprezintă crearea celor mai­ favorabile condiţii pentru participarea cît mai largă şi nestinjenită a tu­turor statelor la schimburile economice internaţionale. A fost exprimată convingerea că principiile respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţiona­le, egalităţii in drepturi, nea­mestecului in treburile interne şi avantajului reciproc constitu­ie fundamentul trainic al înţele­gerii şi cooperării rodnice în­tre state. In cadrul convorbirii, a fost reafirmată voinţa României şi Franţei de a contribui pe mai departe la realizarea unei secu­rităţi trainice pe continentul nostru, apreciindu-se­ că începe­rea pregătirilor pentru confe­rinţa de securitate şi colaborare în Europa reprezintă un mo­ment de o însemnătate deose­bită în cadrul acestui proces multilateral. S-a constatat cu satisfacţie că cele două ţări au puncte de ve­dere foarte apropiate sau iden­tice faţă de edificarea securită­ţii în Europa, fapt care s-a re­flectat şi în cadrul convorbirilor preliminare de la Helsinki, cît şi faţă de alte probleme ale vie­ţii internaţionale, ceea ce per­mite promovarea mai departe a colaborării fructuoase între Ro­mânia şi Franţa, în interesul păcii şi cooperării internaţionale. Preşedintele Consiliului de Stat al României l-a reţinut, apoi, pe oaspete la dejun. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Rădulescu, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Va­sile Gliga, adjunct al ministru­lui, Constantin Flrtan, ambasa­dorul României la Paris. Au luat parte, de asemenea, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi du­ Francis Levasseur, ambasado­rul Franţei la Bucureşti, Paul Lemerle, directorul de cabinet al ministrului, Emmanuel de Margerie, director pentru Euro­pa în Ministerul Afacerilor Ex­terne al Franţei, în toastul său, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a expri­mat satisfacţia pentru relaţiile bune care se dezvoltă între Ro­mânia şi Franţa şi şi-a mani­festat speranţa că actuala vizită a ministrului afacerilor exter­ne, Maurice Schumann, va con­tribui la extinderea acestei co­laborări în toate domeniile, în­deosebi în domeniul economic. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a toastat pentru dezvoltarea co-­ laborării româno-franceze, pen­tru o Europă a colaborării şi păcii intre state egale şi inde­pendente, pentru bunăstarea şi fericirea poporului francez, in sănătatea preşedintelui Franţei, a ministrului afacerilor exter­ne. Răspunzînd, ministrul Maurice Schumann a subliniat, in toas­tul său, că onoarea ce i s-a fă­cut de a fi primit de preşedin­tele Nicolae Ceauşescu revine, în primul rînd, ţării sale, care, de atîţia ani, este prietena Ro­mâniei. Oaspetele, a relevat ca­racterul principial al colabo-­­ rării politice româno-franceze, cunsul ascendent al cooperării economice, exprimîndu-şi con­vingerea că ea poate ajunge la o dezvoltare constantă. Ministrul francez a arătat că ceea ce a­­propie, înainte de toate, Franţa şi România este o egală voinţă de a vedea statele din întreaga Europă, indiferent de sistemul lor politic sau social, cooperînd pe baza suveranităţii, indepen­denţei şi egalităţii. Maurice Schumann a toastat in onoarea preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, in onoarea Republicii Socialiste România, pentru prietenia fran­­co-română. întrevederea şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, pe-amiază, pe ambasadorul Re­publicii Orientale a Uruguayu­lui la Bucureşti, Victor Pomes, la cererea acestuia. Cu acest prilej, ambasadorul Victor Pomes a transmis tova­răşului Nicolae Ceauşescu in­vitaţia oficială a preşedintelui Republicii Orientale a Urugua­yului, Juan Maria Bordaberry, de a vizita această ţară. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere, urmînd ca data efectu­ării vizitei să se stabilească de comun acord. Ambasadorul Uruguayului a ţinut să sublinieze că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu este aşteptată cu mare interes, guvernul şi poporul Uruguayan rezervîndu-i o foarte călduroa­să primire. în cadrul convorbi­rii s-a subliniat deosebita im­portanţă pe care o reprezintă vizita şefului statului român pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări, în folosul am­belor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. CUVtNTUL NICOLAE TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul afacerilor externe al Franţei Ambasadorul Uruguayului Foto : MIHAI POPESCU ANUL XXXI Nr. 8793­ ­­ 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Miercuri 31 ianuarie 1973­ ­ In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU 26 ianuarie 1973 Cuvântare la solemnitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul ds. Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre Ro­mânia şi Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat în unanimitate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca ministe­rele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viaţă a în­ţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. în legătură cu evoluţia situaţiei din Sud- Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie încheie­rea acordului de încetare a războiului şi restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evo­luţie a evenimentelor din Vietnam demon­strează că un popor, hotărit să-şi apere ia dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este calea tratati­velor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din In­dochina să-şi poată consacra forţele dezvol­tării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comu­nist Român cu aspiraţiile naţionale ale po­porului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Repu­blica Socialistă România şi Republica Demo­crată Vietnam, se vor dezvolta continuu re­laţii de prietenie şi solidaritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţări­lor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român şi toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichida­rea mai rapidă a urmărilor războiului, la dez­voltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconju­rător şi a stabilit ca, pe baza observaţiilor făcute în cadrul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Prin­cipalele măsuri adoptate prevăd ca sancţio­narea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie în viitor sancţionate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în legislaţia penală munca corecţională fără privare de libertate ; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuţiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înain­tate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de aseme­nea, unele probleme ale activității curente.

Next