România Liberă, martie 1973 (Anul 31, nr. 8818-8844)
1973-03-21 / nr. 8835
e idei şi iniţiative in organizarea ştiinţifică a activităţii economice Tuturor cititorilor noştri, interesat in sporirea avuţiei naţionale — şi nu credem că există măcar unul care să nu facă legătura firească dintre sporirea venitului naţional şi creşterea bunăstării personale şi colective — le-am propune un test mai puţin obişnuit şi anume să răspundă la întrebarea : care este cel mai preţios produs al timpului nostru ? N-avem îndoieli, o spunem de la bun început, că răspunsul pe care l-ar da ar fi cel corect; într-adevăr sunt tot mai mulţi cei ce s-au convins din propria experienţă (sau din experienţa altora) că inteligenţa tehnică şi organizarea ştiinţifică sunt produsele cu cea mai mare rentabilitate. Nu ştim dacă există peste tot şi o apreciere cantitativă reală a valorii acestora, dar am dori să înfăţişăm citeva exemple care sîntem convinşi că vor stîrni interesul cititorului, dacă nu prim altceva cel puţin prin gradul înalt de rentabilitate pe care-l pot produce ideile concretizate, în materie de organizare ştiinţifică a muncii şi producţiei. In anul 1971, Uzinele „Electronica“ apelează la Cabinetul pentru problemele de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii al municipiului Bucureşti in vederea realizării unui studiu privind diversificarea televizoarelor şi radioreceptoarelor, scopul principal fiind găsirea posibilităţilor pentru crearea de modele noi, superioare din punct de vedere funcţional şi estetic. Ca urmare, un colectiv al Cabinetului in colaborare cu ciţiva specialişti ai uzinei — ingineri, economişti, arhitecţi — lucrează timp de 6 luni, din iulie şi pină in decembrie, consultă muncitorii şi inginerii, oferind apoi conducerii uzinei o seamă de soluţii. Preluate operativ de colectivul respectiv s-a trecut la aplicarea lor, unele rezultate puţind fi observate de pe acum : noul televizor „Popular“ staţionar este net superior televizorului „Opera" deşi are un preţ de cost cu ISO lei mai mic , radioreceptorul „Moldova“ este superior „Selectului“ deşi şi el costă cu 30 lei mai puţin. In total pe baza studiului amintit s-au realizat cinci tipuri noi de aparate, cu economii intre 100 şi 250 lei pe aparat, în condiţii funcţionale şi estetice superioare şi a folosirii unor înlocuitori de materiale preţioase cum ar fi lemnul, bunăoară. Datorită activităţii colectivului fabricii s-au creat destul de repede tehnologiile noi, două modele, au fost deja integrate, s-au organizat noi modalităţi de colaborare cu fabricile colaboratoare iar pentru anul 1973 se estimează o economie de 2 500 000 lei. Două milioane şi jumătate, numai intr-un singur an şi numai la două modele integrate. Dacă luăm în considerare chiar şi numai acest prim an şi-l raportăm la costul studiului — 50 000 de lei — ajungem la o rentabilitate de 1 la 50, adică, pentru fiecare leu investit s-a realizat o economie de 50 lei. Să recunoaştem că este greu, chiar imposibil să găseşti vreo activitate economică mai eficientă şi o investiţie mai rentabilă decit cea din exemplul de mai sus! Dar poate că — ar spune cititorul — ne aflăm în faţa unui caz excepţie ? îl vom contrazice, arătîndu-i că asemenea studii de organizare ştiinţifică s-au realizat în ultimii ani in sute de fabrici şi uzine, aplicarea unora dintre ele soldîndu-se cu rezultate economice bune şi chiar foarte bune. Centrala de transporturi auto de exemplu a realizat, în colaborare cu specialiștii acelu- M. Radian (Continuare in pag. a 3-a) ANUL XXXI Nr. 8835 6 pagini 30 bani £ •18. C U. V COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Tatăl omului Mihai Stoian „Copilul este tatăl omului" — afirmă, îndreptăţit şi nuanţat, un eminent pedagog. Proslăvim copilul, fiindcă aşa-i firesc să fie ! Respectindu-l integral, ajutindu-l să se formeze întotdeauna adecvat propriilor înclinaţii şi aptitudini, dar şi potrivit intereselor generale, obşteşti, ne respectăm — in fond — pe noi înşine. Fiecare epocă a avut o anumită predilecţie pentru o virstă oarecare : putem spune că actuala epocă a descoperit copilul Din păcate însă, pe ici, pe colo, răbufniri ale unor vechi şi îngrozitoare „mentalităţi" cu privire la autoritate, la disciplină, la .,mecanica"' pedepselor, vin si ne tulbură somnul ne lovesc profund în credinţa neclintită că omul — şi părintele copilului mai ales — se cuvine a avea o coardă in plus, adăugată inimii sale, tocmai pentru a vibra, cu fineţe si promptitudine, ori de cite ori vreun impas e în stare să rupă brusc „dialogul" adult-copil. Cum să nu te înspăimînte „pedeapsa" născocită de un tată, dornic să-și impună... definitiv punctul de vedere : bătaia cu o curea de ventilator : cum să nu ti se frincă inima de (Continuare in pag. a 2-a) Urgenţa nr. 1 în agricultură Înlăturarea EXCESULUI DE APĂ In cadrul şedinţei Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care a avut loc luni, s-a hotărît între altele, ca Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu consiliile populare judeţene, să stabilească un program pentru combaterea inundaţiilor în toate zonele ţării şi, în special, în zonele afectate de căderile de zăpadă, program care să fie aplicat în această primăvară. La Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor s-au format comisii de lucru pentru elaborarea acestui program. Cîteva din măsurile urgente care se cer puse în aplicare în vederea combaterii excesului de umiditate ne-au fost prezentate, la solicitarea noastră, de către ing. Marin Capisizu, director în minister. — Ca urmare a ploilor din toamna trecută şi a cantităţii mari de zăpadă căzută în ultimele zile există pericolul ca suprafeţe mari de teren (însămînţate sau care urmează a se cultiva), să fie afectate de stagnări şi exces de apă. Dacă pină în luna februarie se identificaseră 255 000 hectare de teren pe care urmau să se execute lucrări provizorii de combatere a excesului de umiditate, în prezent, suprafaţa este mai mare. O cifră exactă nu se poate da încă. De aceea, o primă măsură care se impune este identificarea întregii suprafeţe pe care apa bălteşte, cea pe care există exces de umiditate, precum şi suprafaţa care poate fi afectată după topirea zăpezilor. In fiecare unitate agricolă trebuie să se întocmească schiţe cu suprafeţele afectate de băltiri şi exces de umiditate şi să se stabilească, în funcţie de situaţia concretă, soluţiile tehnice cele mai adecvate pentru evacuarea apei (canale, şanţuri, rigole, pompări provizorii), precum şi volumul de lucrări ce trebuie executat Conducerea acestei acţiuni revine Inginerilor şefi din unităţile agricole. Un rol important îl au, de asemenea oficiile de Îmbunătăţiri funciare şi oficiile de gospodărire a apelor, unităţi de specialitate din judeţe care vor trebui să asigure documentaţia şi asistenţa tehnică pentru lucrările de desecare care se execută pe plan local. In această acţiune, în afara forţei manuale, trebuie să fie folosite toate utilajele terasiere uşoare (freze, pluguri) şi grele (dragline, excavatoare, buldozere), din dotarea unităţilor. In acelaşi timp nu trebuie omise nici lucrările executate anterior care au avut ca scop scurgerea apelor. Este necesară verificarea lor, iar acolo unde se constată deteriorări să se acţioneze urgent pentru refacere. Eugen Sasu in Capitală, ultimele urmări ale căderilor de zăpadă sunt pe cale de a fi complet înlăturate Ieri, utilajele destinate strîngerii şi descărcării zăpezii au lucrat din plin alte zeci de artere importante ale oraşului fiind în momentul de faţă complet degajate. Peste 175 000 de cetăţeni, printre care 25 000 de elevi şi 2 500 de studenţi au participat la această acţiune. Aprovizionarea tehnicomaterială a întreprinderilor a început să intre în normal. Centrala de construcţii - montaj a luat măsuri pentru ca pe şantiere lucrul să se desfăşoare după graficele obişnuite. Pe şantierele de construcţii se acordă prioritate finisării interioarelor locuinţelor , se lucrează totodată la construcţia a 176 de săli de clasă, patru grădiniţe, două creşe şi opt unităţi comerciale. Refacerea pavajelor continuă potrivit planului de urgenţă întocmit, ieri au fost reparate 31 de străzi şi şase artere principale mari, executîndu-se 1 835 mp de pavaj şi asfalt. Sub raportul ritmicităţii muncii, nu se lucrează pretutindeni cu toată forţa de muncă — este cazul sectoarelor 2 şi 3 — şi nu se acordă supravegherea tehnică din partea serviciilor de specialitate. Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti a luat cîteva măsuri antiepidemice , acolo unde s-a semnalat băltirea apei provenite din topirea zăpezii au fost făcute vaccinări şi revaccinări contra febrei tifoide, precum şi operaţii de dezinfectare. A Vrem să facem un test Ce se întîmplă cînd vagoanele cu mărfuri stau blocate pe linii M-am oprit ieri de dimineaţă In sala de telespikeri a direcţiei regionale C.F.R. Bucureşti. Pe circuitul teleafoanelor se interferează voci din diferite centre feroviare ale ţării. Ascult cuvintele rostite precipitat. După cite înţeleg este vorba despre cîteva sute de vagoane care stau nedescărcate in gările din centura oraşului. Vagoane cu materiale necesare întreprinderilor bucureştene, rămase pe liniile din apropierea fabricilor. Se acţionează rapid. — Berceni ? — Da. Situaţia este următoarea: I.C.M. Berceni n-a descărcat din cele 39 de vagoane decit 9. Restul stau pe litru. La gara Titan întreprinderea „Granitul“ are 24 de vagoane de ciment şi nu le-a ridicat încă. Mi se explică strict tehnic că „ritmul de sosire al vagoanelor“ este mai mare decit cel de absorbire la gările de centură. A fost vizol, oamenii au luptat din greu sa înlăture miile de tone de zăpadă dar acum aceste eforturi trebuie continuate pentru ca lucrurile să decurgă normal. Dispecerul şef, inginerul Ion Alexandru, un om tînâr şi energic, centralizează, oră cu oră, situaţia. Este foarte adevărat că uzinele „Danubiana" solicită vagoane dar nu le descarcă... nici pe cele care le-au primit. La gara Ciorogîrla, întreprinderea de ceramică fină a primit 24 de vagoane de caolină încă de la 1I martie iar acum se lasă greu să o transporte în secţii. Si doar are atîta nevoie. Ti întreb ! — Cam cît este „soldul" de vagoane, la care vă referiți. In momentul de fată ? Adună cîteva cifre. — Azi-noapte s-au descărcat 1 048 de vagoane. Iar azi cu aproximație se vor descărca 2100 in 24 de ore. înseamnă deci că rămîne un sold de 2 243. Este foarte adevărat că oamenii au greutăţi, după zăpada aceasta, dar trebuie concentrate forţele în aşa fel ca vagoanele să intre in circuitul normal. Bunăoară „Combustibilul“... — Ce se Întîmplă la „Combustibilul“ ? — Au in momentul de faţă 253 de vagoane convenţionale, cum le numim noi, şi au descărcat pină acum numai 29 de vagoane. Iar vagoanele acestea ne blochează liniile. — Vă rog să-mi spuneţi ce,înseamnă practic această situaţie ? — In primul rind înseamnă că materiile prime nu ajung imediat în secţiile fabricilor şi apoi nu putem trimite vagoanele la celelalte întreprinderi care au atîta nevoie de ele. Căci 2 243 de vagoane înseamnă importante valori materiale. Regionala C.F.R. București, din vagoanele pe care le descarcă, urmează să asigure planul de încărcări nu numai pentru întreprinderile de pe raza regionalei noastre ci şi pentru întreprinderile de pe raza regionalelor Cluj, Braşov, Craiova. Constanţa care înregistrează restanţe la livrări. Deci practic aceasta înseamnă blocarea vagoanelor cu mărfuri pe linii şi bani pierduţi. Plec imediat In gara Titan şi Dumitru Tabacu Foto | NICU VASILE (Continuare In pag. a 1-a) Se accelerează circulaţia vagoanelor cu marfă pe linii Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Investigarea cererii de prestări pentru populaţie Dezvoltarea prestărilor de servicii este considerată astăzi — şi pe drept cuvînt — unul dintre indicii de civilizaţie ai unei ţări. Faptul trebuie pus în legătură cu interesul pentru o mai bună valorificare a timpului social cu creşterea ponderii populaţiei ocupate, active, în total. Este ceea ce naşte nevoia mereu crescîndă de servicii, de diversificare a lor. Unei asemenea preocupări îi răspunde şi înfiinţarea Institutului de Studii şi Proiectări al Cooperaţiei, Meşteşugăreşti — ISPROCOM. Ce aduce nou în domeniul investigării cererii de servicii institutul creat ? Cu această întrebare l-am abordat pe directorul ISPROCOM, ing. TRAIAN ROGOJAN. — Noul este In primul rind studiul efectiv al cererii populaţiei, al posibilităţilor de satisfacere a acestei cereri. Ne propunem să insistăm pe contactul direct cu beneficiarii de servicii , pentru a cunoaşte pe viu problemele noi ce apar şi care influenţează cererea şi chiar gradul de insatisfacţie faţă de prestaţiile oferite în prezent. Avem in vedere soluţii raportate direct la necesităţi prezente şi viitoare. — Să deducem din aceasta că, după opinia dv„ cel ce face o prognoză cum este aceea in sectorul prestărilor de servicii, ar trebui să „detecteze" şi nemulţumirile, inclusiv cele neexprimate ? — Exact. Un „nu" poate să ofere uneori informaţii mult mai preţioase — prin motivaţiile sale — decit un da global. — Vreţi să fiţi mai explicit? — Am să vă dau un exemplu. Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti-Constanţa a comandat institutului nostru un studiu asupra cererii şi a condiţiilor de dezvoltare a activităţilor meşteşugăreşti pe plan local. Noi am lansat 8 000 de chestionare pentru un eşantion de populaţie (familii) ales astfel incit să fie reprezentativ. Aproximativ 4 700 de formulare s-au întors cu răspuns, restul, adică, 3 300, s-au soldat cu tăcerea celor cărora ne-am adresat. Noi, în studiul întreprins, în soluţiile date, am avut in vedere nu numai răspunsurile şi preferinţele exprimate, ci şi acest „nu“. De ce nu ? ne-am zis. Cel puţin din două motive , din cauza unei insuficiente informări asupra serviciilor prestate sau pentru că s-a apelat la unităţile noastre şi rezultatul a fost nemulţumitor. Nu excludem şi un procent de lipsă de interes dar el nu poate fi decit redus, dată fiind utilitatea serviciilor organizate. Ara considerat că răspunsul prin tăcere relevă, de fapt, un potenţial solicitator de servicii şi că ar trebui să ne continuăm investigaţiile pentru a afla ce impedimente există în formularea cererii şi încotro se îndreaptă aceasta. Unele indicii le-am obţinut chiar din răspunsurile primite. Spre exemplu, la unele prestaţii există reticenţe din partea cetăţenilor din motive ca lipsa de promptitudine în asigurarea serviciilor , fie că filiera e complicată sau se ajunge greu la unităţile specializate, fie că reţeaua este supraîncărcată şi se produc amînări. — Nu credeţi că timpul ce se pierde pentru obţinerea unor servicii reduce apetitul cetăţeanului pentru acestea, deşi necesitatea în sine rămîne ? Dacă, de pildă, pentru a-ţi spăla maşina ai mult de aşteptat intervine amînarea pentru altă dată Cornelia Preda (Continuare in pag. a 2-a) STAREA VREMII cUAtopctir ///V50A| Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a POLITICA DEMOGRAFICA LA SCARA JUDETELOR In elaborarea planurilor actuale şi de perspectivă privind edificarea economico-socială a ţării, partidul şi guvernul nostru acordă o importanţă majoră factorilor demografici, anticipării evoluţiei lor in vederea fundamentării deciziilor de dezvoltare a tuturor ramurilor de bunuri materiale, lărgirii, diversificării, modernizării gamei de servicii, măsurilor vizind ridicarea nivelului de trai material, cultural-educativ şi sanitar al populaţiei. Necesitatea aprofundării faptelor care se acumulează în acest domeniu explică măsura luată recent de înfiinţare a comisiilor de demografie, judeţene şi a municipiului Bucureşti, organe subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare şi Comisiei Naţionale de Demografie, investite prin lege cu atribuţii de a asigura condiţiile cerute de analizarea şi aplicarea în mod unitar a politicii demografice pe care o promovează partidul şi statul nostru. În acelaşi timp au fost lărgite şi atribuţiile Comisiei Naţionale de Demografie cu sarcini noi cum sunt coordonarea pe plan naţional a activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul demografiei ; colaborarea cu ministerele şi celelalte organe centrale la elaborarea proiectelor de acte normative şi la adoptarea de măsuri care interesează domeniul său de activitate ; studierea efectelor implicaţiilor poluării mediului înconjurător asupra demografiei. In sesiunile extraordinare ale consiliilor populare judeţene, care au loc în toată ţara, se anealizează evoluţia fenomenelor demografice pe plan local, în toată complexitatea lor, se adoptă hotărîri menite să adîncească studierea fenomenelor demografice, să contureze ceea ce s-ar numi specificitatea lor teritorială, să limpezească, mai cu seamă, soluţiile posibile în raport cu aspectele, atit de felurite, care ies la iveală în acest domeniu. Sesiunile aprobă totodată, componenţa comisiei judeţene de demografie. Secretarul Comisiei Naţionale de Demografie, ing. Iose Ionescu, cu care discutam pe marginea acestui eveniment, Îşi exprimă satisfacţia faţă de Înţelegerea şi preocuparea cu care sunt îmbrăţişate pe plan local aceste probleme, care pină mai deunăzi nu depăşeau, ca sferă de interes, lumea oamenilor de ştiinţă, sau cadrul strict al instituţiilor specializate. — Am luat parte — arată domnia sa — la citeva din cele 32 de sesiuni care au avut loc pină in prezent şi am discutat cu unii dintre membrii Comisiei Naţionale de Demografie cand au participat într-un județ sau altul la lucrările sesiunilor extraordinare , general colonel Ion Gheorghe, acad. Ştefan Mizin, prof. univ. Suzana Gâdea, prof. univ. Vasile Predescu, prof., dr. Ion Moraru, dr. Ion Păcuraru, prof. dr. Dan Alessandru Pescu, prof. dr. Razvan Frişcu, conf. dr. Ovidiu Bădina, dr. Lidia Orădean. Atit din constatările personale cit şi din ceea ce mi s-a relatat, se desprinde concluzia că demografia, ca disciplină, a încetat de a mai fi, în viziunea autoritaţilor locale, o abstracţiune, un domeniu lăturalnic rupt de dezvoltarea social-economică a judeţelor respective. Ea a fost ridicată la rangul unui instrument indispensabil pentru fundamentarea cu rigoare ştiinţifică a deciziilor de dezvoltare a unităţilor teritoriale. Comisiile de demografiei judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin cercetările ce le vor efectua, au sarcina să informeze şi să facă pe plan local propuneri de mărturi comitetelor executive, astfel incit să se ajungă la realizarea unei politici demografice care să aisigure creşterea populaţiei în concordanţă cu cerinţele de dezvoltare social-economică a ţării. — In contextul celor da mai sus, care silit problemele de fond ce sedesprind din dezbaterile consiliilor populare ? — Am fost Irrepreslorat, In mod deosebit, de capacitatea organelor locale des a traduce în hotărîri de lucru cu aplicabilitate imediată şi de perspectivă, idei şi principii care pot părea doar norme de ordin general. Aşa zicînd, să răsfoim dosarele sesiunilor şi să ne aplecăm asupra măsurilor cu care s-au soldat. S-au analizat creşterea populaţiei şi componentele ei — natalitatea şi mortalitatea (analiză de real folos în elaborarea prognozei populaţiei judeţelor), starea, de sănătate a populaţiei, dotarea localităţilor , cu instituţii şi cadre în domeniul ocrotirii şi educării familiei, mamei şi copilului. Una dintre măsurile preconizate în hotărîrîle sesiunilor se referă la construcţia de locuinţe. De exemplu, In judeţul Vrancea, s-a stabilit să fie date in folosinţă, pină la sfirşitul actualului cincinal, circa 4 000 apartamente. Ion Pavelescu (Continuare în pag. a 3-a) OPT DECENII DE LA CREAREA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA In viaţa partidului, a clasei noastre muncitoare, a Întregului popor român, aniversarea a opt decenii de la constituirea P.S.D.M.R. — care va fi marcată sărbătoreşte spre sfîrşitul acestei luni — dobîndeşte semnificaţia şi proporţiile unui important eveniment politic. Este necesar să remarcăm, ceea ce istoria a consemnat de mult, şi anume că prin crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România, mişcarea muncitorească din ţara noastră, lupta ei pentru progres şi echitate socială, pentru propăşire economică şi pentru libertăţi democratice, au intrat îrtr-o etapă nouă. Procesul avea să evolueze, apoi, rapid spre clarificare, maturizare şi călire ideologică cunoscînd cel mai înalt punct în mai 1921, odată cu crearea Partidului Comunist Român, partid revoluţionar, care a pus şi pune la baza întregii sale activităţi învăţătura marxist-leninistă, materialismul dialectic şi istoric. Jubileul de 80 de ani de la crearea P.S.D.M.R. ne prilejuieşte evidenţierea rolului profund revoluţionar pe care l-a jucat în întreaga sa Istorie, în viaţa poporului român clasa muncitoare, să proiectăm o lumină puternică asupra tradiţiilor sale de luptă, care au fost continuate, îmbogăţite, ridicate pe o treaptă superioară de către P.C.R., sub al cărui steag prind viaţă cele mai avansate şi mai înaintate năzuinţe ale poporului, ale naţiunii noastre. Din perspectiva vremurilor pe care le trăim, vremuri ce capătă o asemenea densitate în condiţiile înfăptuirii operei istorice de construcţie, pe pămnîntul românesc, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, nu putem să nu amintim, cu un simţămînt de legitimă mîndrie, că partidul proletariatului revoluţionar din ţara noastră se numără — cum cu drept cuvînt arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru — printre cele mai vechi detaşamente ale mişcării socialiste din lume. Premisele social-economice, politice şi ideologice ale constituirii sale au fost pregătite de întreaga dezvoltare anterioară a ţării noastre, care, mai ales din primele decenii ale secolului al XIX-lea, a cunoscut o tot mai evidentă prezenţă a relaţiilor de producţie capitaliste. Evoluţia capitalistă a României a avut drept rezultat esenţial, pe plan social, dezvoltarea celor două clase, burghezia şi proletariatul, care aveau interese fundamentale opuse. Aceste condiţii obiective au favorizat apariţia mişcării muncitoreşti, socialiste. Una din trăsăturile care caracterizează mişcarea muncitorească din România constă în faptul că la un stadiu timpuriu de dezvoltare a reuşit să-şi creeze organizaţii proprii şi să militeze ca un detaşament organizat în cadrul mişcării muncitoreşti internaţionale. Cunoaşterea şi însuşirea socialismului ştiinţific, creat de Karl Marx şi Friedrich Engels, a avut loc pe fundalul dezvoltării şi afirmării mişcării muncitoreşti şi socialiste din România, in condiţiile dezvoltării luptelor sociale în care revendicările social-economice se împleteau cu cele de ordin politic şi naţional Este de remarcat faptul că însuşirea ideologiei marxiste a fost facilitată de tradiţiile revoluţionare existente în România, de puternicele mişcări revoluţionare democratice, care s-au desfăşurat pe teritoriul tării noastre in întreg secolul trecut. Totodată, pătrunderea şi înţelegerea, în România, a ideilor socialismului ştiinţific au fost înlesnite şi de gîndirea democratică progresistă care s-a dezvoltat în lupta impotriva servitutilor feudale şi a concepţiilor retrograde, pentru asigurarea progresului socialeconomic şi politic pe aceste meleaguri, precum şi de o veche tradiţie materialistă în ştiinţă şi în creaţia literară. Pătrunderea ideilor socialiste a fost favorabil înrîurită de constituirea Internaţionalei I şi de mrodlamiarea Comunei din Paris, pe baricadele căreia au luptat şi voluntari români. „Este cazul să subliniem cu deosebită satisfacţie — aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie-2 martie 1973 — faptul că partea înaintată a proletariatului român, militanţii sociali de frunte ai poporului nostru au venit în contact cu ideile Manifestului Comunist la scurtă vreme de la apariţia sa, că numeroase din lucrările de bază ale clasicilor marxismului au fost traduse şi difuzate în România curînd după tipărirea lor, orientînd astfel mişcarea socialistă din România, finind-o la curent cu gîndirea cea mai avansată a epocii“. La începutul deceniului al 8-lea al veacului trecut s-au pus bazele, la Bucureşti şi Iaşi, apoi şi ln alte oraşe ale ţării, a primelor cercuri socialiste — la început ilegale — care s-au întărit și dezvoltat relativ repede, ajungind ca, la sfîrşitul deceniului al 8-lea, să reprezinte o forţă rea- Dr. Augustin Deac (Continuare in pag. a 2-a)