România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)
1974-04-26 / nr. 9176
„România liberă•* Excelenței Sale Domnului JULIUS K.NYERERE Preşedintele Republicii Unite Tanzania DAR ES SALAAM Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a creării Republicii Unite Tanzania, sărbătoarea naţională a poporului tanzanian, am deosebita plăcere ca, în numele poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, urări de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului prieten tanzanian pe calea progresului social şi economic. îmi exprim ferma convingere că relaţiile prieteneşti de colaborare fructuoasă pe diverse planuri între Republica Socialistă România şi Republica Unită Tanzania, intre Partidul Comunist Român şi partidele T.A.N.U. şi Afro-Shirazi vor cunoaşte o dezvoltare continuă spre binele popoarelor român şi tanzanian, al întăririi unităţii de acţiune a tuturor forţelor progresiste din lume in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru triumful cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale, pentru afirmarea deplină a suveranităţii şi independenţei popoarelor. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste Romănia Iubite domnule preşedinte, Este o datorie plăcută pentru mine de a vă transmite dumneavoastră, guvernului şi poporului Republicii Socialiste România" sincerele mulţumiri ale guvernului şi poporului Grenadei pentru amabilele cuvinte de bun venit în comunitatea naţiunilor şi asigurările de cooperare prietenească oferite de ţara dumneavoastră. Fiind profund conştienţi de rolul important pe care ţara dumneavoastră îl joacă în desfăşurarea evenimentelor internaţionale şi promovarea principiilor păcii şi prieteniei, noi sintem copleşiţi de gestul dumneavoastră de prietenie şi sîntem dornici să stabilim relaţii strînse şi pline de semnificaţie între cele două ţări ale noastre. Cu cele mai bune urări, E. M. GAIRY Prim-ministru Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au intrat in faza finală. Joi au fost încheiate dezbaterile comitetelor sesionare, in cursul cărora au fost trecute in revistă programul de activităţi ale comisiei in domeniile celor mai importante ale colaborării europene, cum ar fi cooperarea tehnico-ştiinţifică, industrială, pe ţărimul energeticii, transporturilor, protecţiei mediului înconjurător şi altele. In ultima sa şedinţă comitetul actualei sesiuni a aprobat activităţile desfăşurate pină in prezent de comisiile subsidiare şi a prefigurat direcţiile principale de lucru pentru perioada următoare. In cursul după-amiezii, la şedinţa plenară a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, a fost prezentat raportul de activitate al comitetului actualei sesiuni, document care a fost aprobat în unanimitate. In acelaşi cadru, delegaţia ţării noastre a supus atenţiei plenarei un proiect de rezoluţie privind creşterea contribuţiei Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa la edificarea securităţii şi cooperării pe continent, document la care s-au raliat, în calitate de coautoare, 18 ţări Austria, Canada, Cehoslovacia, Cipru, Elveţia, Finlanda, Franţa, R.F. Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Suedia, S.U.A., Turcia, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei. Pe marginea acestui document, reprezentantul ţării noastre, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe, a arătat că ideea de bază a rezoluţiei evidenţiază largile posibilităţi existente pentru promovarea cooperării economice, schimburilor comerciale, a colaborării in domeniul ştiinţei şi tehnologiei, pentru consolidarea climatului de pace şi securitate in Europa şi in intreaga lume. După părerea delegaţiei române, important este faptul că la actuala sesiune de la Bucureşti s-a manifestat clar voinţa statelor membre de a da un nou impuls activităţilor comisiei, ca şi dorinţa de a se angaja mai activ în identificarea căilor practice de realizare a obiectivelor majore de cooperare care stau în faţa acestui organism al O.N.U. Un motiv de satisfacţie pentru delegaţia română — a arătat vorbitorul — este faptul că, in cursul consultărilor care au avut loc cu reprezentanţii tuturor statelor membre, s-a evidenţiat existenţa unui spirit nou ce poate stimula activitatea de viitor a comisiei. Luind iniţiativa de a prezenta acest proiect de rezoluţie, România porneşte de la poziţia sa constantă conform căreia O.N.U. şi organismele sale trebuie să-şi aducă o contribuţie tot mai însemnată la rezolvarea marilor probleme internaţionale Mulţumind statelor care s-au raliat la această rezoluţie în calitate de coautoare, reprezentantul român şi-a exprimat convingerea că documentul, în forma sa actuală, va întruni acordul tuturor ţărilor membre ale comisiei. ★ In onoarea participanţilor la lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, Miloslav Hruza, preşedintele acestui organism, a oferit, joi seara, o recepţie. Au luat parte şefii delegaţiilor prezente la această sesiune, reprezentanţi ai unor organisme ale O.N.U. la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. • Azi se inaugurează la Bacău noul spital judeţean cu 750 locuri. Prin eforturile constructorilor şi cu sprijinul populaţiei, care a prestat numeroase ore de muncă patriotică, modernul spital este dat in folosinţă cu circa 15 zile mai devreme decit fusese prevăzut. • Am mai scris la această rubrică despre modul defectuos de „tablare“ a vagoanelor de cale ferată. Un element în plus : in ziua de 24 aprilie personalul Suceava—Bucureşti a circulat cu doar trei table indicatoare (la 10 vagoane), dintre care una purta menţiunea (şi culoarea) de... tren accelerat. • Grădina de vară din Parcul pionierilor — cartierul Titan- Balta Albă — amenajată cu scenă şi ecran va fi dată în folosinţă in aceste zile ca cinematograf în aer liber. • Fabrica de bere şi malţ din Galaţi a livrat, zilele trecute, primele cantităţi de bere. Proiectată pentru o capacitate de 200 000 hl pe an, ea va livra zilnic 140 000 de sticle de bere. Fabrica utilizează apă de adincime, menită să confere berei de Galaţi calităţi deosebite. Fabrici de bere de capacitate similară se află în diferite faze de construcţie şi la Miercurea Ciuc, Satu Mare, Reghin şi Suceava. Tot în acest an, va începe la Haţeg construcţia celei mai mari fabrici de bere din ţară, cu o capacitate de 500 000 hl pe an şi se modernizează fabricile de la Azuga şi Ciclova Montană. • Judecătoria din Dorohoi a sancţionat pentru cerşetorie pe Dumitru Valache. Acesta (42 de ani, sănătos, bun de muncă) a apelat la mila judecătorului . „Vreau să nu mă condamnaţi la închisoare. Plătesc amendă. Cit vreţi, 1 000 2 000, 4 000, numai să nu fie închisoare“. „Ai aceşti bani ?“ „Am la CEC“... 0 la Cisnădie se va inaugura un muzeu, care va ilustra dezvoltarea industriei textile pe aceste meleaguri, odată cu aniversarea a 100 de ani a întreprinderii textile din Cisnădie. Şcoala generală nr. 1 din Oţelul Roşu (Caraş-Severin) a achitat la C.J.T. Reşiţa 13 000 lei pentru o excursie cu autocarul prin ţară. In ziua plecării — 7 aprilie —, toţi elevii înscrişi s-au prezentat la ora fixată pentru a porni la drum. Au plecat... acasă. S-a telefonat că... maşina nu mai vine. „ Strada Dealul Spirii din Craiova, situată în centrul oraşului, a început să fie refăcută. Cetăţenii îşi spun că, dacă tot se reface strada, de ce să nu se pună la punct şi lucrările subterane, cum ar fi canalizarea ? Peste 150 de modele numără noua colecţie de tricotaje realizată la Întreprinderea „S Martie“ din Piatra Neamţ, rod al colaborării specialiştilor de aici cu cercetătorii Combinatului de fibre sintetice Săvineşti în obţinerea unor materii prime noi, cu caracteristici superioare : melană in amestec cu poliester, melană lucioasă, melană fixată. Nouăzeci de fete din comuna Bordei Verde (Brăila) se vor califica in meseria de ţesătoare de covoare chiar în comuna lor, intr-un atelier cu 30 gherghefuri, înfiinţat recent de cooperativa meşteşugărească „Arta populară“. Cetăţenii comunei Borod (Galaţi), ajutaţi de specialiştii şi utilajele din cadrul T.C.I.F. Galaţi, au început construcţia unui baraj pe rîul Cozorel, care va asigura cumularea unui volum de 500 000 mc. apă. Din noul lac de acumulare, apa va fi folosită pentru irigarea a 200 hectare teren şi pentru producerea a 35 000 kg de peşte anual. Incepînd de ieri, pădurile de gorun de la Heltiu din judeţul Bacău sunt survolate de avioane utilitare. Cu ajutorul lor, prin stropiri ultrafine, se efectuează combaterea avio-chimică a insectelor defoliatoare. 0 O sută de mame din cartierul clujean Gruia, absolvente ale „Şcolii mamei“, au participat împreună cu copiii lor sugari la un inedit concurs „Sănătos, frumos şi bine îngrijit“. 0 In perioada 1960—1973, E. F. Popovici din Cluj a cumulat la instanţele din localitate 72 de dosare civile şi penale. Majoritatea se referă la conflicte cu chiriaşii ei, cărora le aduce acuzaţii ce se dovedesc neîntemeiate. Mobilul tuturor acţiunilor intentate este evacuarea chiriaşilor dintr-un apartament pe care-l deţin cu forme legale . Semnalam la această rubrică faptul că fălticenenii trebuie să se deplaseze pentru o consultaţie oftalmologică pină la... Suceava. De acord cu această critică, Direcţia sanitară a judeţului Suceava ne comunică : „Incepînd din luna martie a.c. s-a stabilit deplasarea unui medic oftalmolog, o dată pe săptămînă. Aceeaşi măsură am luat şi pentru Rădăuţi, unde, de asemenea, nu există medic oftalmolog“. „ La Suplacul de Barcău (Bihor), rafinăria „Crişana“ şi-a aniversat cei cinci ani de funcţioare printr-un simpozion despre fabricarea şi întrebuinţarea bitumului. Vasile Mircea, diriginte şi profesor la o clasă de viitori ceferişti de la Grupul şcolar C.F.R. din Bucureşti, preocupat şi de familiile elevilor săi, a cunoscut-o şi pe cea a lui Vasile Mirrea, unul dintre cei mai destoinici. Tatăl este acum pensionar C.F.R. iar mama a crescut 16 copii (11 sunt căsătoriţi şi au 19 copii). Dirigintele clasei a făcut recent o invitaţie fostului ceferist Ilie Minea şi soţiei sale, Floarea Minea, pentru a se infam cu elevii clasei în care învaţă şi fiul lor. Rubrică redactată de Petre Mihai Băcanu Prezentări de condoleanţe la Ambasada Republicii Austria Joi dimineaţa, la Ambasada Republicii Austria, tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ion Păţan, vice-primministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele, au exprimat, în numele preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, condoleanţe ambasadorului Werner Sautter, în legătură cu încetarea din viaţă a preşedintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas. S-a păstrat apoi un moment de reculegere în faţa portretului îndoliat al lui Franz Jonas şi s-a semnat în cartea de condoleanţe. Plecarea delegaţiei Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt Delegaţia Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt, condusă de Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C.C. al U.S.A., preşedintele Comisiei de disciplină, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită in ţara noastră, a părăsit, joi dimineaţa, Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. ■ al P.C.R., Nicolae Guină, preşedintele Colegiului central de partid. Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Andrei Păcuraru, şef de sector la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A fost prezent Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. (Agerpres). UN NOU SISTEM DE IRIGAŢII IN DOBROGEA CONSTANŢA (coresp. R. I. — Ion Popovici). In zona vestică a judeţului Constanţa s-a deschis un nou şantier de îmbunătăţiri funciare. In perimetrul localităţilor Topalu, Crucea, Stupina, Băltăgeşti, Dunărea, Capidava, Tichileşti şi Crişan, se amenajează un sistem de irigaţii cu o suprafaţă de peste 12 000 hectare, cu termen de dare în folosinţă în anul 1976. Noul sistem, care va folosi apă din Dunăre, va dispune de 11 staţii de pompare, asigurind irigarea suprafeţei amenajate atit prin brazde cit şi prin aspersiune. Cu aceasta, suprafaţa irigată din judeţul Constanţa va depăşi cifra de 200 000 hectare. Judeţul Prahova a realizat planul la împăduriri PLOIEŞTI (coresp. R. I. — Al. Mihai). Silvicultorii prahoveni au anunţat realizarea planului anual la împăduriri în cinstea marii sărbători a muncii. Pădurile prahovene şi-au sporit suprafeţele cu 1 587 hectare. Peste 70 la sută din această întindere a fost rezervată răşinoaselor. In cadrul acţiunilor de împădurire s-au realizat 65 kilometri plantaţi cu plop de-a lungul şoselelor. Contribuţia tineretului prahovean la împăduriri s-a ridicat în acest an la jumătate de milion lei. Laborator de mare putere în probe tehnologice la „Electroputere“ Craiova CRAIOVA (coresp. R.I. — Ion Becheru). Pe platforma uzinei craiovene „Electroputere“ s-a încheiat prima etapă de construcție şi echipare a noului laborator de mare putere. O dată cu terminarea probelor tehnologice aflate în curs la ora actuală, aici vor fi testate la parametrii funcţionali maşinile şi aparatele electrice produse în marea uzină. A apărut nr. 4-1974 al revistei „Probleme economice" DIN CUPRINS,: TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUŞESCU CEL DINTÎI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI SOCIALISTE , IN ÎNTÎMPINAREA CELEI DE-A XXX-A ANIVERSARI A ELIBERĂRII PATRIEI PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A CINCINALULUI : N. Nichita și V. Sălage : Adîncirea specializării producţiei ; N. Popescu : Utilizarea potenţialului agriculturii de stat : Ilie Alexe : Diversificarea serviciilor pentru populaţie ; N. Corbu : Forţa de atracţie a ideilor socialismului in lumea contemporană ; Petre Nicolae : Colaborarea ţărilor membre ale C.A.E.R. în domeniul planificării ; Ilie Şalapa : Stabilitatea preţurilor cu amănuntul şi puterea de cumpărare a populaţiei ; St. Măgureanu : Folosirea judicioasă a fondului naţional de dezvoltare ; Eugen Barat : Corelarea responsabilităţilor dintre producţie şi comerţ ; Ioan Muntean : Diminuarea consumului de combustibil in centralele electrice de termoficare : Victor Tufescu şi Ioana Ştefănescu : Deplasările interjudeţene ale fonei de muncă : DEZBATERI , CONSULTAŢII IN SPRIJINUL CANDIDAŢILOR LA ADMITEREA IN INVATAMÎNTUL ECONOMIC SUPERIOR : Radu Negru : Progresul tehnic, factor motor al dezvoltării și cooperării economice europene . RECOMANDĂRI PENTRU ÎNVÂȚAMENTUL DE PARTID ŞI RECICLARE : CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE. • I Sesiune ştiinţifică cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfăptuirea frontului.Unic Muncitoresc La Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România s-au deschis, joi dupăamiază, lucrările sesiunii ştiinţifice organizate de Academia de Ştiinte Sociale şi Politice, Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. «l P.C.R., cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfăptuirea Frontului Unic Muncitoresc din România. La şedinţa inaugurală au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constanţa Crăciun, Ion Popescu-Puţuri, Ştefan Voicu, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cercetători ştiinţifici, cadre didactice de la institute de cercetare şi de învăţămînt superior din ţară, precum şi reprezentanţi ai unor institute de cercetare, şcoli superioare de partid şi reviste teoretice de peste hotare. Despre semnificaţia evenimentului aniversar, despre rolul determinant al Frontului Unic Muncitoresc în atingerea obiectivelor luptei antifasciste, în Înfăptuirea marelui act istoric de la 23 August 1944, a vorbit, în deschiderea lucrărilor sesiunii, tovarăşul Leonte Răutu, preşedintele Consiliului de conducere şi rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. In continuare au fost prezentate referatele ştiinţifice : „Tradiţiile unităţii mişcării muncitoreşti şi ale partidului politic al clasei muncitoare din România“ de Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., „Experienţa Partidului Comunist Român în realizarea alianţei mişcării muncitoreşti cu forţele democratice şi progresiste în lupta pentru independenţă naţională, progres economic şi social“ de Grigore Comartin, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, şi Nicolae Petreanu, profesor la Academia „Ştefan Gheorghiu“ ; „Naţiunea socialistă şi rolul ei în dezvoltarea societăţii româneşti contemporane“, de Ion Ceterchi, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, şi Elena Florea, cercetător ştiinţific principal la Institutul de ştiinţe politice şi de studiere a problemei naţionale. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres). NOI SORTIMENTE DE BUNURI DE CONSUM SIBIU (coresp. R.I. — V. Lazăr). La întreprinderea „13 Decembrie“ din Sibiu s-au creat în acest an 135 modele de obiecte de marochinărie noi şi 54 de încălţăminte. O parte din ele au fost expuse la tîrgurile internaţionale din New York, Australia, Zambia, Cehoslovacia şi Japonia, unde s-au bucurat de o bună apreciere. Dintre noile produse se remarcă în special completele de marochinărie pentru voiaj alcătuite din valize, genţi, serviete, valize „Diplomat“ — set complet pentru bărbaţi —, truse de cosmetică etc. Ele sunt fie din piei naturale, fie din p.v.c. De asemeneas-a realizat o colecţie de marochinerie adecvată pentru litoral precum şi prima colecţie de poşete din p.v.c. expandat pe suport textil neţesut, mult mai suple, uşoare şi ieftine. Se află în pregătire o altă colecţie de 70 poşete pentru femei. La întreprinderea „7 Noiembrie“ s-au fabricat, pentru prima oară, 60.000 ciorapi-pantalon fini pentru femei, urmînd ca un alt lot de 380.000 să se producă în trimestrul II. Se fac pregătiri pentru fabricarea in săptămînile următoare, tot pentru prima oară, a unor ciorapi supraelastici în trei culori, destinați bărbaților. AGENDA ZILEI «AGENDA ZILEI Joi la amiază a sosit la Bucureşti Enrique Sanchez Barona, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ecuador in Republica Socialistă România. ★ 1 La Bucureşti a avut loc, joi la amiază, semnarea înţelegerii de colaborare în domeniul activităţii editoriale şi de difuzare a cărţii, pe anii 1974 şi 1975, intre direcţiile de resort din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste al României şi Ministerul Culturii şi Artei al Poloniei. ★ Cu ocazia celei de-a 26-a aniversări a creării statului Israel, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yochanan Cohen, a oferit, joi după-amiaza, o recepţie. Au participat Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, Ion Cosma, ministrul turismului, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, personalităţi ale vieţii cultural-artistice. Au fost de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Cu ocazia zilei naţionale a Israelului, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yochanan Cohen, a rostit, joi seara, o cuvintare la posturile noastre de radio şi televiziune. ★ Cu prilejul apropiatei sărbătoriri, a Zilei Naţionale a Olandei, joi a avut loc, în Capitală, o seară culturală, organizată de Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Cu acest prilej, Mircea Moarcăş, re-dactor-şef adjunct la ziarul „România liberă“, a împărtăşit impresii de călătorie din Olanda. Programul serii a cuprins, de asemenea, un recital vocal susţinut de basul Pompeiu-Sărăşteanu, solist al Operei Române. în legătură cu reluarea cursurilor universitare după vacanţă Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului anunţă că reluarea cursurilor universitare după vacanţă se va face luni, 6 mai. Pagina a S-a — 26 aprilie 1974 De serviciu, redactorul nostru Marius Georgescu „PSIHOINFORMATEST" . Este vorba de un aparat de verificare şi măsurare a atenţiei şi operativitatea deciziei. Cu alte cuvinte „Psihoinformatest“ realizează un examen automat al caracteristicilor psihice ale persoanelor testate, evidenţiind atit intervalul în care se răspunde, comparat cu cel optim, precum şi numărul erorilor. Intr-o primă etapă el va fi folosit ca instrument de selecţie a personalului care concură la siguranţa circulaţiei pe drumul de fier : mecanici de locomotivă, acari, impiegaţi de mişcare etc. El poate fi, insă, adaptat la orice domenii în care este necesară verificarea atenţiei şi a capacităţii de decizie. O variantă a „Psihoinformatest“ este aparatul de verificare a capacităţii de recepţie a semnelor vizuale. — Nu ne rămine decit să vă întrebăm cine sunt realizatorii ? — Aparatele au fost concepute de un colectiv de specialişti de la Institutul de studii şi cercetări în transporturi, colectiv condus de dr. D. Pislaru. (Din convorbirea cu ing. S. Gavrilă din cadrul Institutului de studii şi cercetări in transporturi). — Orica coş cară sa respectă scoată fum. Fum scoate p ăsta de care va vorbesc eu, numai că e un fum alb şi înecăcios, cu puternic miros de gaz, care poluează atmosfera ţi te obligă să fii toată ziua fereastra închisă. Am vorbit cu cei de la atelierul UCECOM care au improvizat coşul din strada Foilor nr. 87 şi mi-au zis că iau Fumul să-l ducă la analize. (Mihai Maniţiu, Bucureşti). T • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • PLĂCEREA DE A FACE SPORT Am comentat, săptămînă trecută, citeva dintre cele mai recente şi lăudabile succese obţinute de sportul nostru de performanţă, am scris despre scrimeri şi handbalişti şi cind am amintit victoriile lor de la Istanbul şi Terano le-am legat şi de baza de masă de care dispun aceste două discipline sportive. Azi dorim să ne referim la un alt aspect al vieţii noastre sportive, la activităţile de masă, la multiplele manifestări de acest gen ce se pun lanţ în această primăvară. Nu ne amintim să fi fost martori vreodată la atât de multe întreceri cu caracter de masă, nu ne amintim ca viaţa noastră sportivă să dispună, în acelaşi timp, de un ansamblu de competiţii, cum ar fi „Cupa tineretului“, „Crosul tineretului“, Complexul sportiv „Sport şi sănătate“, menite să atragă la startul lor mii şi mii de tineri, de diferite vîrste şi ocupaţii. Primim, la sfîrşitul fiecărei săptămini, veşti îmbucurătoare de pe toate meleagurile ţării, ni se relatează cum la oraşe şi sate, muncitori, ţărani, studenţi, participă la competiţiile cu caracter de masă, dovadă elocventă a faptului că sportul a început să devină o necesitate cotidiană. Tot mai mulţi cetăţeni ai ţării simt nevoia de a face mişcare, de a se recreea prin sport, participarea lor la competiţii a încetat de a mai fi, în marea majoritate a cazurilor, formală. Oamenii fac acum sport pentru ei, nu pentru a rotunji nişte cifre planificate în nu ştiu ce birou. Această realitate, acest element relativ nou, impune un plus de atenţie din partea celor in sarcina cărora cade organizarea întrecerilor de masă. Insistăm asupra necesităţii organizării lor cit mai perfecte, asupra respectării zilelor şi, mai ales, orelor, anunţate. Cetăţenii vin la sport din plăcere. Să facem totul, deci, pentru a le asigura citeva ore plăcute în compania sportului preferat, I. Bocioaca finalistele sunt două formaţii de reputaţie internaţională : Feyenoord Rotterdam şi Tottenham Hotspur. Fotbaliştii olandezi au terminat la egalitate : 2—2 al doilea meci cu V. F. B. Stuttgart, dar victoria fusese de partea lor în prima întilnire cu 2—1. Singura echipă engleză calificată intr-una din finalele celor 0 CU TREI RUNDE înainte de încheierea turneului international de sah de la Vrnjaka Banja, pe primul loc in clasament a trecut marele maestru sovietic Mark Taimanov cu 8 puncte, urmat de Sax (Ungaria) — 7 puncte si trei partide întrerupte, Pidevski (Bulgaria) — 7 puncte, Rajcevici (Iugoslavia) — 6,5 puncte (1), Dely (Ungaria) — 6 puncte (2), Rajkovici (Iugoslavia) — 6 puncte (1) etc. Maestrul român Victor Ciocîltea ocupă locul 9, cu 5 puncte și o partidă întreruptă. In runda a 12-a partida Ciocîltea — Matulovici s-a încheiat remiză. Partida Ciocîltea — Țvetkovici, întreruptă în runda a 8-a, s-a încheiat remiză. 0 AU CONTINUAT întrecerile turneului internaţional de tenis de la Denver (grupa a IlI-a a Circuitului W.C.T.) — Rod Laver l-a învins cu 4—6, 6—1, 6—4 pe Antonio Zugarelli, iar Mark Cox l-a întrecut cu 7—6, 6—2 pe Onny Partn. 0 A DOUA ETAPA a Turului ciclist al Spaniei disputată ieri intre Almeria și Grenada (187 km) s-a încheiat cu victoria belgianului Eric Leman. In fruntea clasamentului a trecut francezul Bernard Therenet. 0 IERI, cu prilejul desfășurării întrecerii automobilistice pe pista de la Monza, concurentul Silvio Moser a suferit un grav accident fiind transportat imediat la spital. Starea lui este extrem de gravă. 1 0 CONTINUINDU-ȘI pregătirile in vederea participării la trei cupe, Tottenham Hotspur, a întrecut cu 2-0 pe Lokomotiv Leipzig. Finala „Cupei campionilor europeni“ se va disputa la Bruxelles, la 15 mai, iar finala „Cupei Cupelor“ la Rotterdam, la 8 mai. Cele două meciuri ale finalei „Cupei U.E.F.A.“, se vor desfăşura la 22 mai (primul joc) şi 29 mai (partida retur), turneul final al campionatului mondial de fotbal, selecţionata Haiti a susţinut, la Port au Prince, un joc de verificare în compania formaţiei Chile. Fotbaliştii din Haiti au obţinut victoria cu scorul de 1 0. 0 IN TURNEUL international de la St. Louis (grupa a 11-a W. C. T.) s-au disputat primele partide din turul doi. Principalul favorit al concursului, australianul John Newcombe, l-a eliminat cu 6—3, 6—2 pe englezul Buster Mottram. Aleksandr Metreveli l-a învins cu 6—4, 6—4 pe Jaime Fillol, Ismail el Shafer a dispus cu 6—3, 6—4 de Raul Ramirez, iar Dick Crealy l-a întrecut cu 6—1, 7—6 pe Zeliko Franulovici. 0 ECHIPA LEEDS UNITED este virtuală campioană a Angliei la fotbal. Singura formaţie care mai păstra şanse la titlu, Liverpool, a pierdut cu 0—1 partida restanţă susţinută în deplasare cu echipa Arsenal. Cu două etape înainte de încheierea campionatului, pe primul loc în clasament se află Leeds United cu 60 de puncte, urmată de Liverpool — 55 puncte şi Ipswich — 47 puncte. D INTRE 26 SI 28 APRILIE în localitatea Rijeka (Iugoslavia) se va desfăşura turneul final al campionatului european de fotbal (rezervat pentru amatori). In semifinale se vor întîlni Iugoslavia cu Spania si R.F. Germania cu Olanda. Echipele învingătoare se vor întîlni duminică în finală iar cele Învinse își vor disputa locurile 3 și 4. 0 CURSA DE MARE FOND „Maratonul Nilului“ a fost câştigată de înotătorul egiptean Marawan Ghaawi, cronometrat pe distanta de 33,700 km cu timpul de 7 h 39’ 29”. In cursa feminină, desfăşurată pe aceiaşi distanţă, pe primul loc s-a clasat olandeza Rory Dixon cu timpul de 8 h 24’ 57”. ÎNTRE Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice de iarnă din 1976 de la Innsbruck şi reprezentanţii unor asociaţii de televiziune din Europa a intervenit un acord pe baza căruia întrecerile acestei competiţii vor fi transmise la televiziune in toată Europa. IERI au fost continuate partidele din cadrul semifinalelor turneului candidaţilor la titlul mondial de şah. La Leningrad, Anatoli Karpov a ciştigat la mutarea a 55-a în faţa lui Boris Spasski. Scorul după 6 partide este de 3,5—2,5 puncte în favoarea lui Karpov. In meciul de la Odesa, Viktor Korcinoi a obţinut victoria în partida a 5-a cu Tigran Petrosian, care s-a recunoscut învins fără să mai reia jocul. Korcinoi contiuce cu 3,5—1,5 puncte. 0 IERI s-a înapoiat în Capitală selecţionata de fotbal a ţării noastre, care a susţinut două meciuri amicale cu reprezentativele Braziliei şi Argentinei. DIN CADRUL unei conferinţe de presă, Gordon Jackes, membru al Comitetului de conducere al Federaţiei canadiene de hochei pe gheată a declarat că în urma întrevederilor pe care le-a avut la Helsinki, cu ocazia campionatelor mondiale este foarte posibil ca in viitor echipa Canadei să participe la marile confruntări internaţionale. Este cunoscut că in ultimii ani echipa Canadei nu a participat la campionatele mondiale deoarece a cerut ca formația să cuprindă și jucători profesioniști. Au fost desemnate echipele finaliste ale competiţiilor europene de fotbal Ediţia 1973—1974 a Gupelor continentale de fotbal şi-a desemnat finalistele. Trofeul „Cupei campionilor europeni“ şi-l vor disputa formaţiile Bayern München şi Atletico Madrid. Fotbaliştii din München se califică pentru a doua oară în finală, eliminînd de data aceasta cunoscuta formaţie maghiară Újpest Dózsa, după un joc egal : 1—1 în prima partidă şi victorie cu 3—0 în meciul retur. Evoluînd fără trei titulari (suspendaţi in urma incidentelor de la Glasgow), Atletico Madrid a învins cu scorul de 2—0 (0—0) pe Celtic. In finala „Cupei Cupelor“ este prezentă, pentru prima oară, o echipă din R.D. Germană, F.C. Magdeburg, care a eliminat cunoscuta formaţie portugheză Sporting Lisabona. Cealaltă finalistă este echipa A.C. Milan. In meciul retur cu Borussia Moenchengladbach, milanezii au pierdut cu 0—1 (în urma unui autogol al lui Sabadini), iar victoria obținută cu 2—0 pe teren propriu le-a asigurat calificarea. In sfirsit, in cupa „U.E.F.A.“. O PROPUNERE — Nu de mult Piaţa Piscului a fost desfiinţată. S-a promis că locuitorii din zona Berceni — Şoseaua Olteniţei — Niţu Vasile vor avea la dispoziţie un nou centru comercial, asemănător cu cel amintit mai sus, în Piaţa Sudului. — După cite ştim noi, aici se află în construcţie un mare supermagazin. — Aşa şi este. Locul e bine ales, chiar în centrul cartierului, şi cu siguranţă că nu va duce lipsă de cumpărători. Asta nu înseamnă, însă, piaţă. Ce se întîmplă acum ? Majoritatea locuitorilor din zona amintită se aprovizionează cu legume tocmai din zona centrală a Capitalei, ceea ce nu e deloc uşor. Eu am o propunere, o sugestie, la care subscriu foarte mulţi cetăţeni de la noi. — Vă ascult. — Există pe strada Huşi, nu departe de fosta piaţă a Piscului, un teren viran nefolosit. După apărerea noastră, cu amenajări minime, la care am da şi noi cetăţenii o mină de ajutor, se poate înfiinţa rapid o nouă piaţă. Ea ar satisface cel puţin temporar, toate necesităţile locuitorilor din zona şos. Olteniţei — Berceni. (Victor Pepici, Bucureşti). UN BEC ŞI O POTECĂ — In centrul oraşului Braşov, pe locul fostei pieţe centrale a început construcţia unui mare supermagazin. Mă rog, lucrul merge cam lent, dar asta nu-i treaba mea. Necazul este altul. Noi lucrătorii celor trei străzi afectate de şantier de citeva zile nu mai avem pe unde circula. — Pină acum cum v-aţi descurcat ? — Nu mă întrebaţi cum. De două zile, două dintre cele trei străzi existente au fost parţial desfiinţate şi blocate. Şoferii care nu ştiu ajung până la marginea unei gropi mari, de unde fac calea întoarsă, dar numai în marşarier, căci nu mai pot întoarce. Pietonii fac echilibristică, trec peste iarba şi florile unui parc, alunecă pe o pantă, escaladează nişte materiale de construcţii... Cei in putere se mai descurcă, dar ce facem cu copiii şi cu vîrstnicii. Noaptea cel puţin e şi mai şi. Amenajarea unui drum de ciţiva metri — fie chiar şi o ipotecă — şi un bec aprins seara pe stîlpul unde încep străzile Ecaterina Varga și Dobrogeanu Gherea ar rezolva oarecum problema. Nu le cerem, cred prea mult constructorilor. (Nicolae Iacob, Brașov). 200 DE COPII, UN RULMENT ŞI UN MICROBUZ — Atunci, la 3 aprilie, cind mi-a spus şoferul că de mîine maşina nu mai poate veni să ia copilul pentru a-1 duce la cămin, am fost convins că microbuzul intră în reparaţie capitală şi că toată istoria asta o sădureze oouă, trei zile. — Se pare că pină la urmă a durat mai mult. — Aţi ghicit. Nici azi microbuzul nu e gata. Nu pentru că nu are cine să-l repare. Nu, nici vorbă. Ii lipseşte un rulment de la diferenţial. Cică ii caută peste tot şi nu-l găseşte nicăieri. Nu ştiu cum să vă spun, dar eu nu cred că rulmentul ăsta să fie chiar aşa de rar. La „Autobuzul“ se construiesc doar, în fiecare zi, zeci de maşini asemănătoare. — In fine, cum vă descurcaţi cu copilul ? — Căminul e aproape gol. Cine vine dimineaţa, să zicem din Militari tocmai în centru unde funcţionează căminul şi apoi să se întoarcă înapoi în Militari unde are serviciu, pentru ca pe la ora cinci să repete figura. Oaspeţii căminului stau acasă, căminul M.C.I., stă gol iar mecanicii caută rulmentul şi nu-l găsesc. (David Marin, Bucureşti). — Lopeţi avem. Greble şi sape avem. Ne-am procurat chiar şi sămînţa pentru gazon, flori. Un singur lucru ne lipseşte, pămîntul. Spaţiu există, însă, constructorii au uitat pe el, de aproape un an, mai multe tone de moloz şi materiale de construcţie. Să vină să-l ia şi peste o săptămînă vă invităm să vizitaţi parcul. (Mircea Sirbu, str. Tg. Neamţ nr. 9, Bucureşti).