România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-26 / nr. 9176

„România liberă•* Excelenței Sale Domnului JULIUS K.­NYERERE Preşedintele Republicii Unite Tanzania DAR ES SALAAM Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a creării Republicii Unite Tanzania, sărbătoarea naţională a poporului tanzanian, am deosebita plăcere ca, în numele poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, urări de sănătate şi fericire per­sonală, de noi succese poporului prieten tanzanian pe calea pro­gresului social şi economic. îmi exprim ferma convingere că relaţiile prieteneşti de colabora­re fructuoasă pe diverse planuri între Republica Socialistă România şi Republica Unită Tanzania, intre Partidul Comunist Român şi partidele T.A.N.U. şi Afro-Shirazi vor cunoaşte o dezvoltare con­tinuă spre binele popoarelor român şi tanzanian, al întăririi unităţii de acţiune a tuturor forţelor progresiste din lume in lupta împo­triva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru triumful cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale, pentru afirmarea deplină a suveranităţii şi independenţei popoarelor. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste Romănia Iubite domnule preşedinte, Este o datorie plăcută pentru mine de a vă transmite dumnea­voastră, guvernului şi poporului Republicii Socialiste România" sincerele mulţumiri ale guvernului şi poporului Grenadei pentru amabilele cuvinte de bun venit în comunitatea naţiunilor şi asi­gurările de cooperare prietenească oferite de ţara dumneavoastră. Fiind profund conştienţi de rolul important pe care ţara dum­neavoastră îl joacă în desfăşurarea evenimentelor internaţionale şi promovarea principiilor păcii şi prieteniei, noi sintem­ copleşiţi de gestul dumneavoastră de prietenie şi sîntem dornici să stabilim relaţii strînse şi pline de semnificaţie între cele două ţări ale noastre. Cu cele mai bune urări, E. M. GAIRY Prim-ministru Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au intrat in faza finală. Joi au fost încheiate dezbate­rile comitetelor sesionare, in cursul cărora au fost trecute in revistă programul de activităţi ale comisiei in domeniile celo­r mai importante ale colaborării europene, cum ar fi cooperarea tehnico-şti­inţif­ică, i­ndustrială, pe ţărimul energeticii, trans­porturilor, protecţiei mediului înconjurător şi altele. In ultima sa şedinţă comitetul actualei sesiuni a aprobat activităţile desfăşurate pină in prezent de comisiile subsidiare şi a prefi­gurat direcţiile principale de lucru pentru perioada urmă­toare. In cursul după-amiezii, la şe­dinţa plenară a Comisiei Econo­mice O.N.U. pentru Europa, a fost prezentat raportul de acti­vitate al comitetului actualei sesiuni, document care a fost a­­probat în unanimitate. In acelaşi cadru, delegaţia ţă­rii noastre a supus atenţiei ple­narei un proiect de rezoluţie privind creşterea contribuţiei Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa la edificarea securităţii şi cooperării pe con­tinent, document la care s-au raliat, în calitate de coautoare, 18 ţări Austria, Canada, Ceho­slovacia, Cipru, Elveţia, Finlan­da, Franţa, R.F. Germania, Gre­cia, Irlanda, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Norvegia, Polo­nia, Suedia, S.U.A., Turcia, ceea­ ce reprezintă mai mult de jumă­tate din numărul membrilor co­misiei. Pe marginea acestui do­cument, reprezentantul ţării noastre, Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, a arătat că ideea de bază a rezoluţiei evidenţiază largile posibilităţi existente pentru promovarea cooperării econo­mice, schimburilor comerciale, a colaborării in domeniul ştiin­ţei şi tehnologiei, pentru con­solidarea climatului de pace şi securitate in Europa şi in in­­treaga lume. După părerea de­legaţiei române, important este faptul că la actuala sesiune de la Bucureşti s-a manifestat clar voinţa statelor membre de a da un nou impuls activităţilor comisiei, ca şi dorinţa de a se angaja mai activ în identifica­rea căilor practice de realizare a obiectivelor majore de coope­rare care stau în faţa acestui organism al O.N.U. Un motiv de satisfacţie pentru delegaţia ro­mână — a arătat vorbitorul — este faptul că, in cursul consul­tărilor care au avut loc cu re­prezentanţii tuturor statelor membre, s-a evidenţiat existen­ţa unui spirit nou ce poate sti­mula activitatea de viitor a co­misiei. Luind iniţiativa de a prezenta acest proiect de rezo­luţie, România porneşte de la poziţia sa constantă conform căreia O.N.U. şi organismele sale trebuie să-şi aducă o con­tribuţie tot mai însemnată la rezolvarea marilor probleme in­ternaţionale Mulţumind state­lor care s-au raliat la această rezoluţie în calitate de coau­toare, reprezentantul român şi-a exprimat convingerea că docu­mentul, în forma sa actuală, va întruni acordul tuturor ţărilor membre ale comisiei. ★ In onoarea participanţilor la lucrările celei de-a XXIX-a se­siuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, Miloslav Hruza, preşedintele acestui or­ganism, a oferit, joi seara, o recepţie. Au luat parte şefii de­legaţiilor prezente la această se­siune, reprezentanţi ai unor or­ganisme ale O.N.U. la Bucu­reşti, şefi de misiuni diplomati­ce acreditaţi în ţara noastră. • Azi se inaugurează la Bacău noul spital judeţean cu 750 locuri. Prin eforturile construc­torilor şi cu sprijinul populaţiei, care a prestat numeroase ore de muncă patriotică, modernul spital este dat in folosinţă cu circa 15 zile mai devreme decit fusese prevăzut. • Am mai scris la­ această ru­brică despre modul defectuos de „tablare“ a vagoanelor de cale ferată. Un element în plus : in ziua de 24 aprilie personalul Suceava—Bucureşti a circulat cu doar trei table indicatoare (la 10 vagoane), dintre care una purta menţiunea (şi culoarea) de... tren accelerat. • Grădina de vară din Parcul pionierilor — cartierul Titan- Balta Albă — amenajată cu sce­nă şi ecran va fi dată în folo­sinţă in aceste zile ca cinema­tograf în aer liber. • Fabrica de bere şi malţ din Galaţi a livrat, zilele trecute, primele cantităţi de bere. Pro­iectată pentru o capacitate de 200 000 hl pe an, ea va livra zilnic 140 000 de sticle de bere. Fabrica utilizează apă de adin­­cime, menită să confere berei de Galaţi calităţi deosebite. Fabrici de bere de capacitate similară se află în diferite faze de con­strucţie şi la Miercurea Ciuc, Satu Mare, Reghin şi Suceava. Tot în acest an, va începe la Haţeg construcţia celei mai mari fa­brici de bere din ţară, cu o ca­pacitate de 500 000 hl pe an şi se modernizează fabricile de la Azuga şi Ciclova Montană. • Judecătoria din Dorohoi a sancţionat pentru cerşetorie pe Dumitru Valache. Acesta (42 de ani, sănătos, bun de muncă) a apelat la mila judecătorului . „Vreau să nu mă condamnaţi la închisoare. Plătesc amendă. Cit vreţi, 1 000 2 000, 4 000, numai să nu fie închisoare“. „Ai aceşti bani ?“ „Am la CEC“... 0 la Cisnădie se va inaugura un muzeu, care va ilustra dezvol­tarea industriei textile pe aceste meleaguri, odată cu aniversarea a 100 de ani a întreprinderii tex­tile din Cisnădie.­­ Şcoala generală nr. 1 din Oţelul Roşu (Caraş-Severin) a a­­chitat la C.J.T. Reşiţa 13 000 lei pentru o excursie cu autocarul prin ţară. In ziua plecării — 7 aprilie —, toţi elevii înscrişi s-au prezentat la ora fixată pentru a porni la drum. Au plecat... aca­să. S-a telefonat că... maşina nu mai vine. „ Strada Dealul Spirii din Craiova, situată în centrul ora­şului, a început să fie refăcută. Cetăţenii îşi spun că, dacă tot se reface strada, de ce să nu se pună la punct şi lucrările subte­rane, cum ar fi canalizarea ?­­ Peste 150 de modele numă­ră noua colecţie de tricotaje re­alizată la Întreprinderea „S Martie“ din Piatra Neamţ, rod al colaborării specialiştilor de aici cu cercetătorii Combinatului de fibre sintetice Săvineşti în obţinerea unor materii prime noi, cu caracteristici superioare : me­­lană in amestec cu poliester, me­­lană lucioasă, melană fixată.­­ Nouăzeci de fete din co­muna Bordei Verde (Brăila) se vor califica in meseria de ţesă­toare de covoare chiar în co­muna lor, intr-un atelier cu 30 gherghefuri, înfiinţat recent de cooperativa meşteşugărească „Arta populară“.­­ Cetăţenii comunei Borod (Galaţi), ajutaţi de specialiştii şi utilajele din cadrul T.C.I.F. Galaţi, au început construcţia unui baraj pe rîul Cozorel, care va asigura cumularea unui vo­lum de 500 000 mc. apă. Din noul lac de acumulare, apa va fi folosită pentru irigarea a 200 hectare teren şi pentru produ­cerea a 35 000 kg de peşte anual.­­ Incepînd de ieri, pădurile de gorun de la Heltiu din jude­ţul Bacău sunt survolate de avioane utilitare. Cu ajutorul lor, prin stropiri ultrafine, se efectuează combaterea avio-chi­­mică a insectelor defoliatoare. 0 O sută de mame din cartie­rul clujean Gruia, absolvente ale „Şcolii mamei“, au participat împreună cu copiii lor sugari la un inedit concurs „Sănătos, fru­mos şi bine îngrijit“. 0 In perioada 1960—1973, E. F. Popovici din Cluj a cumulat la instanţele din localitate 72 de dosare civile şi penale. Majorita­tea se referă la conflicte cu chi­riaşii ei, cărora le aduce acuza­ţii ce se dovedesc neîntemeiate. Mobilul tuturor acţiunilor inten­tate este evacuarea chiriaşilor dintr-un apartament pe care-l deţin cu forme legale . Semnalam la această rubrică faptul că fălticenenii trebuie să se deplaseze pentru o consultaţie oftalmologică pină la... Suceava. De acord cu această critică, Di­recţia sanitară a judeţului Su­ceava ne comunică : „Incepînd din luna martie a.c. s-a stabilit deplasarea unui medic oftalmo­log, o dată pe săptămînă. Ace­eaşi măsură am luat şi pentru­ Rădăuţi, unde, de asemenea, nu există medic oftalmolog“. „ La Suplacul de Barcău (Bi­hor), rafinăria „Crişana“ şi-a a­­niversat cei cinci ani de funcţio­­­are printr-un simpozion despre fabricarea şi întrebuinţarea bitu­mului.­­ Vasile Mircea, diriginte şi profesor la o clasă de viitori ce­ferişti de la Grupul şcolar C.F.R. din Bucureşti, preocupat şi de familiile elevilor săi, a cunos­­cut-o şi pe cea a lui Vasile Mi­rrea, unul dintre cei mai destoi­nici. Tatăl este acum pensionar C.F.R. iar mama a crescut 16 copii (11 sunt căsătoriţi şi au 19 copii). Dirigintele clasei a făcut recent o invitaţie fostului cefe­rist Ilie Minea şi soţiei sale, Floarea Minea, pentru a se in­fam cu­ elevii clasei în care în­vaţă şi fiul lor. Rubrică redactată de Petre Mihai Băcanu Prezentări de condoleanţe­­ la Ambasada Republicii Austria Joi dimineaţa, la Ambasada Republicii Austria, tovarăşii Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru al guver­nului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ion Păţan, vice-prim­­ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de ma­şini grele, au exprimat, în nu­mele preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, condoleanţe ambasadorului Werner Sautter, în legătură cu încetarea din viaţă a preşedintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas. S-a păstrat apoi un moment de reculegere în faţa portretului îndoliat al lui Franz Jonas şi s-a semnat în cartea de condo­leanţe. Plecarea delegaţiei Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt Delegaţia Uniunii Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt, condusă de Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C.C. al U.S.A., preşedintele Comisiei de disci­plină, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită in ţara noastră, a părăsit, joi dimineaţa, Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost sa­lutată de tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. ■ al P.C.R., Nicolae Guină, preşedin­tele Colegiului central de par­tid. Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Andrei Păcuraru, şef de sec­tor la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A fost prezent Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. (Agerpres). UN NOU SISTEM DE IRIGAŢII IN DOBROGEA CONSTANŢA (coresp. R. I. — Ion Popovici). In zona vestică a judeţului Constanţa s-a deschis un nou şantier de îmbunătăţiri funciare. In perimetrul localită­ţilor Topalu, Crucea, Stupina, Băltăgeşti, Dunărea, Capidava, Tichileşti şi Crişan, se amena­jează un sistem de irigaţii cu o suprafaţă de peste 12 000 hecta­re, cu termen de dare în folo­sinţă în anul 1976. Noul sistem, care va folosi apă din Dunăre, va dispune de 11 staţii de pom­pare, asigurind irigarea suprafe­ţei amenajate atit prin brazde cit şi prin aspersiune. Cu aceasta, suprafaţa irigată din judeţul Constanţa va depăşi cifra de 200 000 hectare. Judeţul Prahova a realizat planul la împăduriri PLOIEŞTI (coresp. R. I. — Al. Mihai). Silvicultorii prahoveni au anunţat realizarea planului anual la împăduriri în cinstea marii sărbători a muncii. Pă­durile prahovene şi-au sporit suprafeţele cu 1 587 hectare. Peste 70 la sută din această în­tindere a fost rezervată răşi­­noaselor. In cadrul acţiunilor de împădurire s-au realizat 65 kilometri plantaţi cu plop de-a lungul şoselelor. Contribu­ţia tineretului prahovean la îm­păduriri s-a ridicat în acest an la jumătate de milion lei. Laborator de mare putere în probe tehnologice la „Electroputere“ Craiova CRAIOVA (coresp. R.I. — Ion Becheru). Pe platforma uzinei craiovene „Electroputere“ s-a încheiat prima etapă de con­strucție şi echipare a noului laborator de mare putere. O dată cu terminarea probelor tehnolo­gice aflate în curs la ora ac­tuală, aici vor fi testate la para­metrii funcţionali maşinile şi aparatele electrice produse în marea uzină. A apărut nr. 4-1974 al revistei „Probleme economice" DIN CUPRINS,: TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUŞESCU CEL DINTÎI PREŞEDINTE AL RO­MÂNIEI SOCIALISTE , IN ÎN­­TÎMPINAREA CELEI DE-A XXX-A ANIVERSARI A ELI­BERĂRII PATRIEI PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A CINCINALULUI : N. Nichita și V. Sălage : Adînci­­rea specializării producţiei ; N. Popescu : Utilizarea potenţia­lului agriculturii de stat : Ilie Alexe : Diversificarea serviciilor pentru populaţie ; N. Corbu : Forţa de atracţie a ideilor so­cialismului in lumea contem­porană ; Petre Nicolae : Co­laborarea ţărilor membre ale C.A.E.R. în domeniul planifică­rii ; Ilie Şalapa : Stabilitatea preţurilor cu amănuntul şi pu­terea de cumpărare a populaţiei ; St. Măgureanu : Folosirea ju­dicioasă a fondului naţio­nal de dezvoltare ; Eugen Barat : Corelarea responsa­bilităţilor dintre producţie şi comerţ ; Ioan Muntean : Dimi­nuarea consumului de combus­tibil in centralele electrice de termoficare : Victor Tufescu şi Ioana Ştefănescu : Deplasările interjudeţene ale fonei de muncă : DEZBATERI , CON­SULTAŢII­­ IN SPRIJINUL CANDIDAŢILOR LA ADMI­TEREA IN INVATAMÎNTUL ECONOMIC SUPERIOR : Radu Negru : Progresul tehnic, fac­tor motor al dezvoltării și coo­perării economice europene . RECOMANDĂRI PENTRU ÎN­­VÂȚAMENTUL DE PARTID ŞI RECICLARE : CRITICA ŞI BI­BLIOGRAFIE. • I Sesiune ştiinţifică cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înfăptuirea frontului.Unic Muncitoresc La Muzeul de istorie a parti­dului comunist, a mişcării re­voluţionare şi democratice din România s-au deschis, joi după­­amiază, lucrările sesiunii ştiin­ţifice organizate de Academia de Ştiinte Sociale şi Politice, Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. «l P.C.R., cu prilejul împlini­rii a 30 de ani de la înfăptui­rea Frontului Unic Muncitoresc din România. La şedinţa inaugurală au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constan­ţa Crăciun, Ion Popescu-Puţuri, Ştefan Voicu, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Repu­blicii Socialiste România. La lucrări participă oameni de ştiinţă, cercetători ştiinţifici, cadre didactice de la institute de cercetare şi de învăţămînt superior din ţară, precum şi reprezentanţi ai unor institute de cercetare, şcoli superioare de partid şi reviste teoretice de peste hotare. Despre semnificaţia eve­ni­mentului aniversar, despre ro­lul determinant al Frontului Unic Muncitoresc în atingerea obiectivelor luptei antifasciste, în Înfăptuirea marelui act isto­ric de la 23 August 1944, a vor­bit, în deschiderea lucrărilor sesiunii, tovarăşul Leonte Rău­­tu, preşedintele Consiliului de conducere şi rector al Acade­miei „Ştefan Gheorghiu“. In continuare au fost prezen­tate referatele ştiinţifice : „Tra­diţiile unităţii mişcării munci­toreşti şi ale partidului politic al clasei muncitoare din Româ­nia“ de Ion Popescu-Puţuri, di­rectorul Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., „Experien­ţa Partidului Comunist Român în realizarea alianţei mişcării muncitoreşti cu forţele demo­cratice şi progresiste în lupta pentru independenţă­ naţională, progres economic şi social“ de Grigore Comartin, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“, şi Nicolae Petreanu, profesor la Academia „Ştefan Gheorghiu“ ; „Naţiunea socialistă şi rolul ei în dezvoltarea societăţii româ­neşti contemporane“, de Ion Ce­­terchi, vicepreşedinte al Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice, şi Elena Florea, cercetă­tor ştiinţific principal la Insti­tutul de ştiinţe politice şi de studiere a problemei naţionale. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres). NOI SORTIMENTE DE BUNURI DE CONSUM SIBIU (coresp. R.I. — V. La­­zăr). La întreprinderea „13 De­cembrie“ din Sibiu s-au creat în acest an 135 modele de obiecte de marochinărie noi şi 54 de în­călţăminte. O parte din ele au fost expuse la tîrgurile interna­ţionale din New York, Austra­lia, Zambia, Cehoslovacia şi Ja­ponia, unde s-au bucurat de o bună apreciere. Dintre noile produse se remarcă în special completele de marochinărie pen­tru voiaj alcătuite din valize, genţi, serviete, valize „Diplomat“ — set complet pentru bărbaţi —, truse de cosmetică etc. Ele sunt fie din piei naturale, fie din p.v.c. De asemenea­­s-a realizat o colecţie de marochinerie adec­vată pentru litoral precum şi prima colecţie de poşete din p.v.c. expandat pe suport textil neţesut, mult mai suple, uşoare şi ieftine. Se află în pregătire o altă colecţie de 70 poşete pentru femei. La întreprinderea „7 Noiem­brie“ s-au fabricat, pentru prima oară, 60.000 ciorapi-panta­­lon fini pentru femei, urmînd ca un alt lot de 380.000 să se pro­ducă în trimestrul II. Se fac pregătiri pentru fabricarea in săptămînile următoare, tot pen­tru prima oară, a unor ciorapi supraelastici în trei culori, desti­nați bărbaților. AGENDA ZILEI «AGENDA ZILEI Joi la amiază a sosit la Bucu­reşti Enrique Sanchez Barona, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii E­­cuador in Republica Socialistă România. ★ 1 La Bucureşti a avut loc, joi la amiază, semnarea înţelegerii de colaborare în domeniul acti­vităţii editoriale şi de difuzare a cărţii, pe anii 1974 şi 1975, intre direcţiile de resort din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste al României şi Minis­terul Culturii şi Artei al Polo­niei. ★ Cu ocazia celei de-a 26-a ani­versări a creării statului Israel, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yochanan Cohen, a oferit, joi după-amiaza, o re­cepţie. Au participat Teodor Va­siliu, ministrul justiţiei, Ion Cos­­ma, ministrul turismului, Nico­lae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţu­lui Exterior şi Cooperării Econo­mice Internaţionale, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, personalităţi ale vieţii cultural-artistice. Au fost de faţă şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Cu ocazia zilei naţionale a Is­raelului, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Yochanan Co­hen, a rostit, joi seara, o cuvin­­tare la posturile noastre de ra­dio şi televiziune. ★ Cu prilejul apropiatei sărbă­toriri, a Zilei Naţionale a Olan­dei, joi a avut loc, în Capitală, o seară culturală, organizată de Institutul Român pentru Relaţii­le Culturale cu Străinătatea. Cu acest prilej, Mircea Moarcăş, re-­dactor-şef adjunct la ziarul „Ro­mânia liberă“, a împărtăşit im­presii de călătorie din Olanda. Programul serii a cuprins, de asemenea, un recital vocal sus­ţinut de basul Pompei­u-Sărăştea­­nu, solist al Operei Române. în legătură cu reluarea cursurilor universitare după vacanţă Ministerul Educaţiei şi Invă­ţămintului anunţă că reluarea cursurilor universitare după va­canţă se va face luni, 6 mai. Pagina a S-a — 26 aprilie 1974 De serviciu, redactorul nostru Marius Georgescu „PSIHOINFORMATEST" . Este vorba de un aparat de veri­ficare şi măsurare a atenţiei şi opera­tivitatea deciziei. Cu alte cuvinte „Psi­­hoinformatest“ rea­lizează un examen automat al caracte­risticilor psihice ale persoanelor testate, evidenţiind atit in­tervalul în care se răspunde, comparat cu cel optim, pre­cum şi numărul e­­rorilor. Intr-o primă etapă el va fi folo­sit ca instrument de selecţie a personalu­lui care concură la siguranţa circulaţi­ei pe drumul de fier : mecanici de locomotivă, acari, im­piegaţi de mişcare etc. El poate fi, insă, adaptat la orice do­menii în care este necesară verificarea atenţiei şi a capaci­tăţii de decizie. O variantă a „Psiho­­informatest“ este a­­paratul de verificare a capacităţii de re­cepţie a semnelor vizuale. — Nu ne rămine decit să vă întrebăm cine sunt realizato­rii ? — Aparatele au fost concepute de un colectiv de specia­lişti de la Institutul de studii şi cercetări în transporturi, co­lectiv condus de dr. D. Pislaru. (Din con­vorbirea cu ing. S. Gavrilă din ca­drul Institutului de studii şi cercetări in transporturi). — Orica coş cară sa respectă scoată fum. Fum scoate p ăsta de care va vorbesc eu, numai că e un fum alb şi înecăcios, cu puternic miros de gaz, care poluează at­mosfera ţi te obligă să fii toată ziua fe­reastra închisă. Am vorbit cu cei de la ate­lierul UCECOM care au improvizat coşul din strada Foilor nr. 87 şi mi-au zis că iau Fumul să-l ducă la analize. (Mihai Maniţiu, Bucureşti). T • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • PLĂCEREA DE A FACE SPORT Am comentat, săptămînă trecută, citeva dintre cele mai recente şi lăudabile succese obţinute de sportul nostru de performanţă, am scris despre scrimeri şi handbal­işti şi cind am amintit victoriile lor de la Istanbul şi Terano le-am legat şi de baza de masă de care dispun aceste două dis­cipline sportive. Azi dorim să ne referim la un alt aspect al vieţii noastre sportive, la ac­tivităţile de masă, la multi­plele manifestări de acest gen ce se pun lanţ în această primăvară. Nu ne amintim să fi fost martori vreodată la atât de multe întreceri cu ca­racter de masă, nu ne amin­tim ca viaţa noastră sportivă să dispună, în acelaşi timp, de un ansamblu de compe­tiţii, cum ar fi „Cupa tine­retului“, „Crosul tineretului“, Complexul sportiv „Sport şi sănătate“, menite să atragă la startul lor mii şi mii de tineri, de diferite vîrste şi ocupaţii. Primim, la sfîrşitul fiecă­rei săptămini, veşti îmbucu­rătoare de pe toate meleagu­rile ţării, ni se relatează cum la oraşe şi sate, muncitori, ţărani, studenţi, participă la competiţiile cu caracter de masă, dovadă elocventă a faptului că sportul a început să devină o necesitate coti­diană. Tot mai mulţi cetăţeni ai ţării simt nevoia de a face mişcare, de a se recreea prin sport, participarea lor la competiţii a încetat de a mai fi, în marea majoritate a ca­zurilor, formală. Oamenii fac acum sport pentru ei, nu pentru a rotunji nişte cifre planificate în nu ştiu ce bi­rou. Această realitate, acest element relativ nou, impune un plus de atenţie din par­tea celor in sarcina cărora cade organizarea întreceri­lor de masă. Insistăm asupra necesităţii organizării lor cit mai perfecte, asupra respec­tării zilelor şi, mai ales, ore­lor, anunţate. Cetăţenii vin la sport din plăcere. Să fa­cem totul, deci, pentru a le asigura citeva ore plăcute în compania sportului preferat, I. Bocioaca finalistele sunt două formaţii de reputaţie internaţională : Feye­­noord Rotterdam şi Tottenham Hotspur. Fotbaliştii olandezi au terminat la egalitate : 2—2 al doilea meci cu V. F. B. Stutt­gart, dar victoria fusese de par­tea lor în prima întilnire cu 2—1. Singura echipă engleză cali­ficată intr-una din finalele celor 0 CU TREI RUNDE înainte de încheierea turneului interna­tional de sah de la Vrnjaka Banja, pe primul loc in cla­sament a trecut marele maestru sovietic Mark Taimanov cu 8 puncte, urmat de Sax (Ungaria) — 7 puncte si trei partide în­trerupte, Pidevski (Bulgaria) — 7 puncte, Rajcevici (Iugoslavia) — 6,5 puncte (1), Dely (Unga­ria) — 6 puncte (2), Rajkovici (Iugoslavia) — 6 puncte (1) etc. Maestrul român Victor Ciocîltea ocupă locul 9, cu 5 puncte și o partidă întreruptă. In runda a 12-a partida Ciocîltea — Matu­­lovici s-a încheiat remiză. Parti­da Ciocîltea — Țvetkovici, în­treruptă în runda a 8-a, s-a în­cheiat remiză. 0 AU CONTINUAT întrecerile turneului internaţional de tenis de la Denver (grupa a IlI-a a Circuitului W.C.T.) — Rod Laver l-a învins cu 4—6, 6—1, 6—4 pe Antonio Zugarelli, iar Mark Cox l-a întrecut cu 7—6, 6—2 pe Onny Partn. 0 A DOUA ETAPA a Turu­lui ciclist al Spaniei disputată ieri intre Almeria și Grenada (187 km) s-a încheiat cu victo­ria belgianului Eric Leman. In fruntea clasamentului a trecut francezul Bernard Therenet. 0 IERI, cu prilejul desfășură­rii întrecerii automobilistice pe pista de la Monza, concurentul Silvio Moser a suferit un grav accident fiind transportat ime­diat la spital. Starea lui este extrem de gravă. 1 0 CONTINUINDU-ȘI pre­gătirile in vederea participării la trei cupe, Tottenham Hotspur, a întrecut cu 2-0 pe Lokomotiv Leipzig. Finala „Cupei campionilor europeni“ se va disputa la Bruxelles, la 15 mai, iar finala „Cupei Cupelor“ la Rotterdam, la 8 mai. Cele două meciuri ale finalei „Cupei U.E.F.A.“, se vor desfăşura la 22 mai (primul joc) şi 29 mai (partida retur), turneul final al campionatului mondial de fotbal, selecţionata Haiti a susţinut, la Port au Prince, un joc de verificare în compania formaţiei Chile. Fotbaliştii din Haiti au obţinut victoria cu scorul de 1­ 0. 0 IN TURNEUL international de la St. Louis (grupa a 11-a W. C. T.) s-au disputat primele partide din turul doi. Principa­lul favorit al concursului, austra­lianul John Newcombe, l-a eli­minat cu 6—3, 6—2 pe englezul Buster Mottram. Aleksandr Metreveli l-a învins cu 6—4, 6—4 pe Jaime Fillol, Ismail el Shafer a dispus cu 6—3, 6—4 de Raul Ramirez, iar Dick Crealy l-a întrecut cu 6—1, 7—6 pe Zeliko Franulovici. 0 ECHIPA LEEDS UNITED este virtuală campioană a An­gliei la fotbal. Singura formaţie care mai păstra şanse la titlu, Liverpool, a pierdut cu 0—1 par­tida restanţă susţinută în de­plasare cu echipa Arsenal. Cu două etape înainte de încheie­rea campionatului, pe primul loc în clasament se află Leeds United cu 60 de puncte, urmată de Liverpool — 55 puncte şi Ipswich — 47 puncte. D INTRE 26 SI 28 APRILIE în localitatea Rijeka (Iugosla­via) se va desfăşura turneul fi­nal al campionatului european de fotbal (rezervat pentru a­­matori). In semifinale se vor întîlni Iugoslavia cu Spania si R.F. Germania cu Olanda. E­­chipele învingătoare se vor în­tîlni duminică în finală iar cele Învinse își vor disputa locurile 3 și 4. 0 CURSA DE MARE FOND „Maratonul Nilului“ a fost câş­tigată de înotătorul egiptean Marawan Ghaawi, cronometrat pe distanta de 33,700 km cu timpul de 7 h 39’ 29”. In cursa feminină, desfăşurată pe ace­iaşi distanţă, pe primul loc s-a clasat olandeza Rory Dixon cu timpul de 8 h 24’ 57”.­­ ÎNTRE Comitetul de orga­nizare a Jocurilor Olimpice de iarnă din 1976 de la Innsbruck şi reprezentanţii unor asociaţii de televiziune din Europa a in­tervenit un acord pe baza că­ruia întrecerile acestei compe­tiţii vor fi transmise la televi­ziune in toată Europa.­­ IERI au fost continuate partidele din cadrul semifina­lelor turneului candidaţilor la ti­tlul mondial de şah. La Lenin­grad, Anatoli Karpov a ciştigat la mutarea a 55-a în faţa lui Boris Spasski. Scorul după 6 partide este de 3,5—2,5 puncte în favoarea lui Karpov. In me­ciul de la Odesa, Viktor Korci­­noi a obţinut victoria în partida a 5-a cu Tigran Petrosian, care s-a recunoscut învins fără să mai reia jocul. Korcinoi contiuce cu 3,5—1,5 puncte. 0 IERI s-a înapoiat în Capi­tală selecţionata de fotbal a ţării noastre, care a susţinut două meciuri amicale cu reprezenta­tivele Braziliei şi Argentinei. D­IN CADRUL unei conferinţe de presă, Gordon Jackes, mem­bru al Comitetului de conducere al Federaţiei canadiene de ho­chei pe gheată a declarat că în urma întrevederilor pe care le-a avut la Helsinki, cu ocazia campionatelor mondiale este foarte posibil ca in viitor echipa Canadei să participe la marile confruntări internaţionale. Este cunoscut că in ultimii ani echipa Canadei nu a participat la campionatele mondiale de­oarece a cerut ca formația să cuprindă și jucători profesio­niști. Au fost desemnate echipele finaliste ale competiţiilor europene de fotbal Ediţia 1973—1974 a Gupelor con­tinentale de fotbal şi-a de­semnat finalistele. Trofeul „Cu­pei campionilor europeni“ şi-l vor disputa formaţiile Bayern München şi Atletico Madrid. Fotbaliştii din München se ca­lifică pentru a doua oară în fi­nală, eliminînd de data aceasta cunoscuta formaţie maghiară Újpest Dózsa, după un joc egal : 1—1 în prima partidă şi victorie cu 3—0 în meciul retur. Evo­­luînd fără trei titulari (suspen­daţi in urma incidentelor de la Glasgow), Atletico Madrid a în­vins cu scorul de 2—0 (0—0) pe Celtic. In finala „Cupei Cupelor“ este prezentă, pentru prima oară, o echipă din R.D. Germană, F.C. Magdeburg, care a eliminat cunoscuta formaţie portugheză Sporting Lisabona. Cealaltă fi­nalistă este echipa A.C. Milan. In meciul retur cu Borussia Moenchengladbach, milanezii au pierdut cu 0—1 (în urma unui autogol al lui Sabadini), iar vic­toria obținută cu 2—0 pe teren propriu le-a asigurat calificarea. In sfirsit, in cupa „U.E.F.A.“. O PROPUNERE — Nu de mult Piaţa Piscului a fost desfiinţată. S-a promis că locuitorii din zona Berceni — Şoseaua Olteniţei — Niţu Vasile vor avea la dispoziţie un nou centru comercial, asemă­nător cu cel amintit mai sus, în Piaţa Sudului. — După cite ştim noi, aici se află în construcţie un mare supermagazin. — Aşa şi este. Locul e bine ales, chiar în centrul cartieru­lui, şi cu siguranţă că nu va duce lipsă de cumpărători. Asta nu înseamnă, însă, piaţă. Ce se întîmplă acum ? Majoritatea lo­cuitorilor din zona amintită se aprovizionează cu legume toc­mai din zona centrală a Ca­pitalei, ceea ce nu e deloc u­­şor. Eu am o propunere, o su­gestie, la care subscriu foarte mulţi cetăţeni de la noi. — Vă ascult. — Există pe strada Huşi, nu departe de fosta piaţă a Piscu­lui, un teren viran nefolosit. După apărerea noastră, cu ame­najări minime, la care am da şi noi cetăţenii o mină de aju­tor, se poate înfiinţa rapid o nouă piaţă. Ea ar satisface cel puţin temporar, toate necesită­ţile locuitorilor din zona şos. Olteniţei — Berceni. (Victor Pepici, Bucureşti). UN BEC ŞI O POTECĂ —­ In centrul oraşului Bra­şov, pe locul fostei pieţe cen­trale a început construcţia u­­nui mare supermagazin. Mă rog, lucrul merge cam lent, dar asta nu-i treaba mea. Necazul este altul. Noi lucrătorii celor trei străzi afectate de şantier de citeva zile nu mai avem pe unde circula. — Pină acum cum v-aţi des­curcat ? — Nu mă întrebaţi cum. De două zile, două dintre cele trei străzi existente au fost parţial desfiinţate şi blocate. Şoferii care nu ştiu ajung până la mar­ginea unei gropi­ mari, de unde fac calea întoarsă, dar numai în marşarier, căci nu mai pot întoarce. Pietonii fac echilibris­tică, trec peste iarba şi florile unui parc, alunecă pe o pantă, escaladează nişte materiale de construcţii... Cei in putere se mai descurcă, dar­ ce facem cu copiii şi cu vîrstnicii. Noaptea cel puţin e şi mai şi. Amena­jarea unui drum de ciţiva me­tri — fie chiar şi o ipotecă — şi un bec aprins seara pe stîlpul unde încep străzile Ecaterina Varga și Dobrogeanu Gherea ar rezolva oarecum problema. Nu le cerem, cred prea mult cons­tructorilor. (Nicolae Iacob, Bra­șov). 200 DE COPII, UN RULMENT ŞI UN MICROBUZ — Atunci, la 3 aprilie, cind mi-a spus şoferul că de mîine maşina nu mai poate veni să ia copilul pentru a-1 duce la cămin, am fost convins că mi­crobuzul intră în reparaţie ca­pitală şi că toată istoria asta o să­­dureze o­ouă, trei zile. — Se pare că pină la urmă a durat mai mult. — Aţi ghicit. Nici azi micro­buzul nu e gata. Nu pentru­ că nu are cine să-l repare. Nu, nici vorbă. Ii lipseşte un rul­ment de la diferenţial. Cică ii caută peste tot şi nu-l găseşte nicăieri. Nu ştiu cum să vă spun, dar eu nu cred că rul­mentul ăsta să fie chiar aşa de rar. La „Autobuzul“ se cons­truiesc doar, în fiecare zi, zeci de maşini asemănătoare. — In fine, cum vă descurcaţi cu copilul ? — Căminul e aproape gol. Cine vine dimineaţa, să zicem din Militari tocmai în centru unde funcţionează căminul şi apoi să se întoarcă înapoi în Militari unde are serviciu, pen­tru ca pe la ora cinci să repe­te figura. Oaspeţii căminului stau acasă, căminul M.C.I., stă gol iar mecanicii caută rulmen­tul şi nu-l găsesc. (David Ma­rin, Bucureşti). — Lopeţi avem. Greble şi sape avem. Ne-am procurat chiar şi sămînţa pentru ga­zon, flori. Un singur lucru ne lipseşte, pămîntul. Spaţiu există, însă, constructorii au uitat pe el, de aproape un an, mai multe tone de moloz şi materiale de cons­trucţie. Să vină să-l ia şi peste o săptămînă vă invi­tăm să vizitaţi parcul. (Mircea Sirbu, str. Tg. Neamţ nr. 9, Bucureşti).

Next