România Liberă, septembrie 1975 (Anul 33, nr. 9596-9621)
1975-09-01 / nr. 9596
Pagina a 2-a -7 septembrie 1975,România liberă Stagiune de vară sau vacanță ? Radu Popescu Acum, — pentru că am ajuns la declinul verii, dar nu încă la instăpinirea hotărîtă a toamnei —, „poate că este ceasul, de vreme ce coboară...“ să ne întrebăm : ce a fost vara aceasta, din punctul de vedere al teatrului ? Mai precis : avut-am o activitate teatrală, o „stagiune de vară“, sau am avut numai o vacanţă de vară, adică o pauză, un gol, un somn ! Noţiunea de „stagiune de vară“, cu un cuprins larg şi complex, dar bine definit, e o creaţie a epocii socialismului, o treaptă a dezvoltării teatrului socialist. Căci, deşi în oraşul acesta al nostru, au fost întotdeauna reprezentaţii teatrale de vară, ele erau de o singură categorie, şi ea bine definită, dar, în acelaşi timp, foarte îngustă, foarte limitată , revistă, cum se spunea pe atunci, estradă, cum spunem astăzi. Categorie foarte onorabilă, care a jucat un rol incontestabil în istoria teatrului nostru, dar care, — după legile funcţionării ei din perioada istorică precedentă, şi poate chiar după legile ei organice —, nu putea răspunde singură, pe o destul de lungă bucată a anului, ţelurilor culturale şi educative ale teatrului socialist, cu toate eforturile, cinstite şi rodnice, care s-au făcut, şi pe care ea Însăşi le-a făcut, pentru a se adinci şi depăşi. Apoi, cu atît mai mult, estrada nu a mai putut răspunde aşteptărilor şi cererilor publicului, crescut, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, în proporţiile pe care le cunoaştem. Astfel că sarcina teatrală înnoită, şi întreagă această sarcină, nu mai putea fi lăsată pe umerii estradei. „Stagiune de vară“ a însemnat, şi va trebui să însemne in continuare, activitate a întregului sector, a întregului front teatral, în lunile şi în nopţile căldurii văratice, fireşte cu adaptările repertoriale de rigoare, dar şi cu toate rigorile unui repertoriu bine alcătuit, precum şi cu toate exigenţele celei mai înalte calităţi culturale, educative şi artistice. S-au realizat, de-a lungul anilor, stagiuni „de vară“ bogate, variate, marcate, chiar „la grădină“, de calitatea stagiunilor „de iarnă“, „de sală“. Anul trecut, stimulate de marea aniversare a celor treizeci de ani de la Eliberare, stagiunea de vară a atins un nivel maxim, prin noutatea repertoriului, prin entuziasmul efortului, prin participarea variată a tuturor teatrelor bucureştene, care au ştiut să activeze non-stop, fără a răpi prin aceasta nimic din odihna binemeritată a slujitorilor scenei. Nu sîntem de loc bucuroşi să constatăm că, în schimb, anul acesta, stagiunea de vară a fost firavă, foarte firavă, dacă nu chiar inexistentă. ^Nu am cunoscut nici o piesă scrisă în mod special pentru această nuanţă de stagiune, nu am văzut nici un spectacol pregătit in mod special pentru serile verii bucureştene.» Unele teatre intrînd în vacanţă mai devreme, altele mai tîrzi, spectacole au fost, şi in iulie şi în august, vor fi şi în septembrie, pînă la deschiderea noii stagiuni. Dar aceste spectacole, pe cele mai multe dintre ele, noi le-am văzut încă prin lunile zăpezii, paltonului şi căciulii, iar pentru unele, mă refer la zăpada, paltonul şi căciula de acum, doi, trei şi chiar cinci ani. Mi se pare că a existat excepţia Teatrului Giuleşti, cu o comedie originală scrisă pentru stagiunea de vară, precum şi excepţiile aceluiaşi teatru Giuleşti, şi a Teatrului Mic, care au prezentat cite un spectacol de sunet şi lumină. Dar această din urmă specie teatrală, mă gindesc la „sunet şi lumină“ a devenit o soluţie de maximă facilitate, aproape de formă şi de expedient , cu un colaj de texte culese din întreaga literatură. Cu o bandă de magnetofon, cîteva microfoane şi cam tot atîtea reflectoare, nu se face o stagiune de vară. De fapt, n-am avut decît stagiunea de iarnă 1974—75, prelungită, cînd de un teatru, cînd de altul, după ritmul vacanţelor, pînă în iulie, august şi septembrie, uneori în aer liber, la grădină. Faţă de realizările altor stagiuni de vară, faţă, mai ales de cele ale verii trecute, cele de azi sînt absolut derizorii... dacă sînt. Imi pare rău că trebuie s-o spun, dar cred că e bine s-o știm. Se va răspunde, poate, că aceste constatări nu mai sînt de actualitate, acum, la început de septembrie, cînd gîndurile tuturor se îndreaptă spre stagiunea viitoare, spre repertoriul şi pregătirea spectacolelor acesteia, care trebuie să înceapă a se desfăşura, în două, trei săptămîni. Sunt de acord. Dar e cazul să nu uităm că şi acestei toamne,, care a venit, şi acestei ierni, care va veni şi va trece, le va urma o vară. FILMELE SÂPTÂMÎNII 9 „AŢI CHEMAT DOCTORUL producţie U.R.S.S. Regia : V. Gausner." Interpreta rolului principal : Natalia Popova. O poveste emoţionantă despre viaţa unei tinere absolvente a Facultăţii de medicină. ..FLUVIUL FARA ÎNTOARCERE“, producţie S.U.A. Regia : Ottto Preminger. Cu : Marilyn Monroe şi Robert Mitchum. Regretata actriţă americană, alături de un alt mare actor, într-un western. © „SOŢIA LUI JEAN“ producţie a studiourilor frapeeze. Regia : Yannick Bellon. Cu: France Lambrotte şi Claude Rich. Studiul psihologic despre condiţia femeii, realizat de o femeie cineast, a primit Scoica de argint la San Sebastian 1974 şi Marele Premiu al Academiei de Cinematografie din Franţa. Scenă din filmul „Fluviul fără întoarcere" UNA PE ZI de MATTY O • Da’ eu de unde să știu ?... cAsis fir EirnrnAMME a ■ Al. Piru . POEZIA ROMANEASCA CONTEMPORANA 1950—1975. Generaţia vîrstnică 396 pag . 15 lei. Editura Eminescu. Continuînd „Panorama deceniului literar românesc 1940—1950“ noua carte a profesorului Al. Piru constituie primul volum dintr-un tablou al literaturii române , contemporane din ultimul sfert de veac, care va fi urmat, în scurt timp, de cel consacrat generaţiei mijlocie şi tinere, în cea mai mare parte elaborat. „Am citit asiduu, adesea poate pentru prima şi ultima dată, lectură uneori silnică, alteori amuzantă, constructivă, sperăm. Oricine va vedea cantitatea volumelor investigate de noi se va convinge de perfecta noastră imparţialitate, animată de o singură năzuinţă, aceea a cunoaşterii, şi o singură pasiune, aceea a adevărului“. Ion Brad: ULTIMUL DRUM, roman. 400 pagini , 14 lei Editura Eminescu. Personajele cărţii — ţărani şi intelec-tuali dintr-un sat transilvănean şi din afara acestuia — gravitează în jurul familiei Borcea, confruntate cu vechi întrebări, cunoscute cititorului din romanul „Descoperirea familiei“, dar şi cu noi frămîntări determinate de intrarea lumii rurale într-un alt stadiu al dezvoltării sale. Acţiunea se desfăşoară între anii 1960—1973 încorporînd însă şi unele evocări dintr-o vreme mai îndepărtată. ■I Alexandru Ivasiuc : ILUMINARI, roman, 414 pagini , 12 lei, Editura Eminescu. Acţiunea cărţii se desfăşoară în lumea oamenilor de ştiinţă. Protagonistul, ajuns la vîrsta maturităţii îşi analizează critic anii parcurşi, obligat fiind să recunoască nerealizarea sa profesională. Absorbit de alte preocupări şi activităţi, domeniul muncii ştiinţifice pentru care fusese pregătit şi considerat ca o reală speranţă a rămas ca un vis al tinereţii. Paralel cu acţiunea propriu zisă, romanul dezvoltă şi o poveste de iubire, care-i relevă eroului şi neîmplinirea sa umană. O pledoarie pentru implicare profesională, socială. ■ Ion Neculce : LETOPISEŢUL TARII MOLDOVEI, 416 pagini , 12 lei. Seria „Patrimoniu“ Editura Minerva, Mihail Sadoveanu : „Letopiseţul său mi-i carte de căpătat şi de cite ori îl deschid mi se umple sufletul de plăceri rare...“ . Nicolae Dragoş : SCRISOATARE IN SAT, versuri, 170 pagini, 10,50 lei, Editura Eminescu. ..Acestor line plaiuri sfinţite-n dacicos / in jertfă şi în tihnă de crinceni Basarabi I ori de domoli Muşatini / unde atîtea păsări se zboară-n cint duios / nu-i nimeni să le-ntine lumina, sacre datini / nici colţul viu al ierbii / nici cumpăna fintînii / aici am fost şi sintem," şi-n veci vom fi stâpinii". („Aici pe-aceste plaiuri“). ■ Sanda Ghimpu : PRO JURE - SA CUNOASTEM LEGEA. 213 pag. 6 lei. Ed. Politică. „Pro Jure“ a fost scrisă în răstimpul mai multor ani. Am fost pusă de multe ori in situaţia să ascult confesiuni, să mi se ceară un sfat juridic, să dau un îndemn studenţilor mei, să iau o atitudine fermă împotriva unui fenomen antisocial. Ceea ce am gândit şi am spus cu acele prilejuri am aşternut apoi în scris şi aşa, în timp, a început să se adune un material de viaţă. Spun de viaţă pentru că cele mai multe din „dialogurile“ acestei cărţi s-au petrecut aievea, cele mai multe din cazurile la care m-am referit s-au întîmplat în realitate. M-am oprit la o sumedenie de fapte ale unor oameni cinstiţi şi buni sau, dimpotrivă, ale altora care m-au izbit prin lipsa lor de omenie şi demnitate, pe care le-am filtrat apoi prin norma de drept“. ■ Idei şi atitudini : LITERATURĂ ŞI CUNOAŞTERE. Antologie, notă asupra ediţiei şi prefaţă de Mihai Nadin şi A. I. Brumaru 318 pagini ; 14,75 lei, Editura Eminescu. Apărută în seria „Permanenţe-perspective“ cartea urmăreşte raportul literatură-cunoaştere în gîndirea scriitorilor noştri, de la începuturile literaturii române pînă în prezent. Mihail Sebastian : JOCUL DE-A VACANŢA, STEAUA FĂRĂ NUME. Postfaţă de Adrian Anghelescu, 264 pagini , 4,75 lei, Editura Minerva, Colecţia „Arcade“. „Fără să facă exces de psihologism, Mihail Sebastian se dovedeşte totuşi în aceste piese, un subtil analist al sentimentelor şi sufletului uman. Contribuţia sa la procesul de interiorizare a teatrului românesc nu este de fel neglijabilă. Şi aceasta pentru că a ştiut să surprindă valenţele de poezie ale sensibilităţii individuale, puritatea şi nobleţea omenescului in înfăţişările sale modeste, nespectaculoase, acolo unde un ochi neexperimentat ar fi acuzat poate monotonia, lipsa de conflict şi de atmosferă“ (din Postfaţă). ■ Walter Scott , FRUMOASA DIN PERTH, roman. Traducere de Ştefan Dinulescu, prefaţă şi tabel cronologic de Adrian Isac. 2 volume 296-1 27? pagini, 10 lei, Colecţia „Biblioteca pentru toţi“, Editura „Minerva“. „Opera lui Walter Scott a păstrat un farmec şi o tinereţe unice. Modele literare şi variaţiile gustului nu au atins-o. Acceptată sau nu de către spiritele „aristocratice“ și de criticii literari, ea a rămas în tot acest timp, o operă într-adevăr populară. Ea a intrat aproape în întregime, în tezaurul literaturii permanente“ („Istoria literaturii engleze" de L. Cazamian). Manifestări culturale în ţară La Suceava a început cea de-a treia ediţie a Festivalului coral republican „Ciprian Porumbescu“, organizat sub egida Institutului de cercetări etnologice şi dialectologice din Bucureşti şi a Centrului Suceava de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. Prestigioasa manifestare muzicală, menită să contribuie la promovarea şi popularizarea cîntecului revoluţionar, patriotic şi de masă contemporan, reuneşte la actuala ediţie formaţii corale ale căminelor culturale, caselor de cultură şi cluburile sindicale din toate zoneleţării. ★ Duminică s-a încheiat la Hunedoara „Festivalul artei populare pădureneşti“, care s-a desfăşurat timp de mai multe săptămîni în localităţile din zona munţilor Poiana Ruscăi. Organizat sub egida Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, festivalul a prilejuit ample manifestări şi activităţi cultural-artistice şi educative care au avut menirea să contribuie la cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea frumuseţii, tradiţionalelor costume populare, obiectelor de podoabă şi de artă populară din această zonă. 1. La Vălenii de Munte s-au deschis duminică dimineaţă cursurile universităţii populare „Nicolae Iorga“, la care participă timp de o săptămină activişti culturali din mai multe judeţe ale ţării. Structurat, în chip semnificativ, sub genericul „Cultură şi spirit revoluţionar“, programul cursurilor, beneficiind de aportul unor personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi politice, este deosebit de interesant. ★ In pitoreasca Vale a lui Liman, din apropierea comunei Tomeşti, a avut loc ieri o amplă sărbătoare a cîntecului şi jocului popular românesc, german, maghiar şi sirbesc in cadrul căreia şi-au dat concursul cele mai reprezentative formaţii artistice din judeţul Timiş. Tot cu acest prilej a avut loc o paradă a portului popular şi un original tîrg în cadrul căruia s-au întîlnit meşteri olari, cojocari, încrustători în lemn, țesătoare, care au demonstrat pe viu că sunt păstrătorii unor inestimabile valori etnografice. Marmura de Tulcea. Oraşul Tulcea a devenit in ultimul timp unul din cele mai moderne centre de prelucrare a marmurei şi a petrei de construcţie din afără. De aici pleacă in fiecare an peste 200 000 mp de plăcuţe şi placaje de diferite mărimi, sortimente şi culori solicitate de către şantierele de construcţie. Puţin ştiu că produsele fabricii tulcene au fost livrate, bunăoară, pentru înfrumuseţarea Sălii sporturilor din Braşov, a caselor de cultură din Rm. Vâlcea şi Slatina, a hotelurilor de pe litoral sau a Pieţei civice din Focşani. Mai mult chiar, aceleaşi produse sunt apreciate şi peste hotare, in ţări ca Franţa, Liban, R. D. Germană, Israel, Cehoslovacia. In momentul de faţă, după cum ne-a informat inginerul Petre Truţă, la Fabrica „Marmura“ din Tulcea sunt pe cale să se realizeze noi produse. Este vorba de plachetele tip faianţă din marmură şi placajele din agregate de calcar de Mahmudia in amestec cu poliesteri, care sunt rezistente, se pretează la lustruit şi au un colorit variat şi bogat. (ION POPOVICI) Oameni de seamă ai Galatiului * Profesorul Gheorghe S. Ştefinescu din Galati este un pasionat culegător de documente — scrisori, fotografii, extrase din ziarele vremii — care oglindesc activitatea unor oameni de seamă ce au trăit de-a lungul anilor la Galaţi şi legăturile acestora cu alte personalităţi. Colecţiile întocmite cu migală şi pricepere ani de-a rindul cuprind documente cu valoare de unicat. Dintre acestea amintim o scrisoare a lui Vlahuţă către profesorul Al. Niculescu din Galaţi prin care acesta din urmă era rugat să facă propagandă pentru cărţile lui Mihai Eminescu. De asemenea, in colecţiile profesorului gălăţean se găsesc citeva exemple din ziarele „Cucurigu-gagu“ şi „Libertate publică“ ce apăreau la Galaţi in 1882 şi respectiv 1875 ; de asemenea, fotografia poetei Natalia Negri şi altele. De menţionat că o parte din aceste documente sunt folosite la organizarea unor expoziţii mult apreciate de publicul gălăţean, aşa cum a fost, de pildă, expoziţia recent deschisă la Muzeul de istorie, intitulată „Eminescu şi Galaţii“. (VIOREL CHIURTU) Microcantina La Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tg. Mureş a luat fiinţă o microcantină. In pauze, in spaţii special amenajate in preajma locurilor de producţie, muncitorilor li se serveşte micul dejun care cuprinde o gamă variată de mîncăruri calde şi reci pregătite in cantina-restaurant a combinatului. Alte şase puncte mobile deservesc muncitorii chiar la locurile de muncă. Încă din primele zile, microcantina a cunoscut un aflux mare de abonaţi, fapt ce a determinat conducerea combinatului şi comitetul sindicatului să organizeze alte două microcantine. O iniţiativă ce merită a fi preluată şi generalizată şi de alte întreprinderi. (VIRGIL LAZAR) Descoperiri arheologice In urma unor săpături arheologice efectuate de un colectiv de la Facultatea de filologie și istorie din Sibiu ii) satul Apaldul de Sus au fost scoase la lumină vestigii ale unui complex arhitectonic roman datind din secolele II—III e.n., fragmente de ceramică fină și provincială romană, ţigle, olane, cuie de fier. Tot aici a fost descoperit şi un depozit de unelte agricole, sape pentru lucrări de desfundare, foarfeci , similare cu cele utilizate de viticultorii romani din Campania sau alte regiuni viticole. In acelaşi timp, pe malurile Tirnavei Mari, in zona comunei Micăsasa, cercetătorii Muzeului din Mediaş au dat de un sarcofag bine conservat, precum şi de o monedă datină din anul 105 e.n. (L. VIRGIL). Credulii In oraşul Lupeni s-a aciuat de la o vreme, ca flotant, Marin Clipicioiu din comuna Tulburea, judeţul Gorj . El s-a angajat muncitor necalificat la mină, dar cum nu i-a plăcut si muncească şi-a căutat o altă ocupaţie. Şi a găsit-o, cu ajutorul unor creduli. Astfel, intr-o zi i-a promis lui Marin Ştefănescu o butelie. Ca să fie crezut drept om cinstit, a simulat, de tată cu acesta, o convorbire telefonică cu cineva care, chipurile, procură butelii, primind totodată un avans de... 1 300 lei. Vremea a trecut dar Marin Clipicioiu, după cum era de așteptat, nu 311 Un proces public in comuna Uda, județul Argeş -----------------------------------------------------------------------------------------------A doua parte a unei s entinţa : „...Pentru săvirşirea infracţiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri oficiale și fals în acte private, inculpatul Nicolescu Constantin este condamnat la 8 ani închisoare...“. Rumoare în sala căminului cultural din comuna Uda, judeţul Argeş, plină pînă la refuz de consătenii şi colegii de muncă ai inculpatului. Fostul casier al Cooperativei agricole din comuna Uda, în mai puţin de doi ani (perioada 1973—1974) a păgubit cooperativa, avutul obştesc, zestrea cooperatorilor cu peste 83 000 lei. Dar sentinţa mai are şi o a doua parte care i-a făcut pe cooperatori să reflecteze adine la cele ce s-au întîmplat în comuna lor şi, nu de puţine ori, chiar sub ochii lor. Instanţa a chemat la răspundere şi pe foştii tovarăşi de muncă ai inculpatului, care, fără să fie complici cu el, prin neglijenţă gravă în îndeplinirea îndatoririlor zilnice de serviciu, au favorizat indirect acel climat de nepăsare şi fraudă, exploatat din plin de un om necinstit. Fostul preşedinte al cooperativei, Ion Protopopescu, şi fosta contabilă şefă, Elena Leanca, au fost obligaţi să fie solidari la acoperirea pagubelor. „Cum s-a văzut şi din dezbateri — ne spune procurorul Petre Florescu, de la Procuratura judeţului Argeş, la această unitate agricolă, in locul ordinii şi disciplinei, al respectării legilor şi îndatoririlor de muncă, au domnit, chiar în sinul conducerii, haosul şi indisciplina, neglijenţa şi abuzul. Dacă la prima încercare a casierului de a falsifica o chitanţă de citeva sute de lei, contabila şefă şi-ar fi exercitat controlul, aşa cum prevăd instrucţiunile şi cum este obligat orice contabil, ar fi constatat că suma respectivă este scrisă sub indigou doar în cifre nu şi în litere, şi-ar fi dat seama că un asemenea act nu este constituit legal, că cifra poate fi modificată ulterior şi, bineînţeles, ar fi oprit de la început o activitate frauduloasă, care a dus pînă la urmă la acest proces public“. Pentru că apoi inculpatul, văzîndu-şi reuşita, a început să falsifice şi alte chitanţe, făcînd din 800, 1800, decontînd de două ori, cu avizul contabilităţii, acelaşi bon, de cumpărare a 2 000 litri de berizină, prezentînd, de asemenea, la contabilitate acte de deplasări ale cooperatorilor la numai o lună după ce le mai decontase odată, şi însuşindu-şi astfel peste 7 000 lei, falsificînd statele de plată, pontind persoane fictive, întocmind o chitanţă falsă din care şi-a însuşit 1 600 lei pentru 4 oi vindute cooperativei din gospodăria proprie (dar toată lumea ştia că n-are oi), neînregistrînd C.E.C.uri şi plăţi in actele de casă şi culminind cu sustragerea unui C.E.C. de peste 37 000 lei din contul cooperativei. Şi în timp ce nea Tăchiţă, om bun, care bea cu toată lumea, profita nestingherit de banii cooperativei, preşedintele îşi vedea de treburile personale, făcînd comerţ cu ţuică şi porumb pe la Piteşti, iar contabila şefă, în loc să controleze zilnic actele de casă, să aplice vizele de control preventiv şi să facă revizii de fond, era preocupată de construirea unei vile, proprietate personală, cum nu există alta în comună şi de îndelungi excursii cu autoturismul propriu. Mai mult, preşedintele şi contabila şefă, în urma unor sesizări asupra activităţii casierului, în loc să ia măsuri eficiente, ii trimit acestuia, care avea biroul uşă în uşă cu al lor, o adresă oficială scrisă şi parafată, din care cităm : „Dacă în două-trei zile nu vă puneţi la punct actele o să vă sancţionăm...“. Discutăm cu contabila şefă, supărată că trebuie să participe şi la acoperirea pagubelor . — Cum au fost posibile atîtea falsuri în acte ? — Eu am fost zilnic prezentă la serviciu, dar n-am observat, penttru că a fost foarte abil. — Dar ce pregătire şcolară are casierul ? — Cinci clase— Şi dumneavoastră 7 — Studii contabile de specialitate. Absenţi de la îndatoririle lor s-au arătat şi ceilalaţi membri din consiliul de conducere al cooperativei, care n-au luat nici o măsură pentru curmarea unei situaţii frauduloase ce devenise evidentă şi lua proporţii, precum şi Consiliul popular comunal, care ar fi trebuit să se ocupe îndeaproape de cooperativa agricolă, să-i analizeze activitatea, de altfel recunoscută ca departe de a fi satisfăcătoare. Ca să nu mai vorbim despre fictiva prezenţă a comisiei de revizie, care n-a efectuat nici o revizie, nici un control în această perioadă in operaţiunile financiare ale cooperativei, revizorii de la Banca agricolă fiind cei care au depistat neregulile. Aşadar, un întreg lanţ de abdicări de la îndatoririle de fiecare zi care au dus la acest deznodămînt, Cazul Nicolescu s-a încheiat, cu invăţămiinte amare pentru locuitorii din Uda, pentru toţi cei care, aflaţi in sala căminului cultural, s-au simţit într-un fel sau altul răspunzători de proasta gospodărire şi de modul defectuos al executării controlului în cooperativă agricolă de producţie din comună. D. Bujdoiu Muzeu de artă plastică la Medgidia CONSTANŢA (coresp. R.I. — Ion Popovici). In oraşul Medgidia s-a inaugurat un muzeu de artă plastică — cea mai mare instituţie de acest gen din judeţul Constanţa. In cele 20 de săli ale muzeului — dedicat în întregime artei dobrogene şi artiştilor plastici dobrogeni — sunt expuse aproape 500 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, ceramică şi tapiserie. Vizitatorii pot admira aici valoroase peisaje dobrogene semnate de Tonitza, Sirato, Nicolae Dărăscu, Vasile Popescu, Ştefan Dumitrescu, Catargi etc. Celelalte lucrări expuse sunt realizate de artişti plastici născuţi in Dobrogea, printre care Lucian Grigorescu, Ion Pacea, Ion Nicodim, Ion Biţan, Lia Sasu, Spiru Chintilă, Simona Vasiliu-Chintilă, Aurel Iacobescu etc., precum şi de către membrii filialei Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici. l-a prezentat cu butelia. După citeva confruntări cu clientul său i-a prezentat acestuia o chitanţă măsluită de el din care rezulta că a cumpărat o butelie de la cineva cu 1 500 lei dar că ii mai lipsesc 200 lei ca să poată ridica marfa. Și din nou l-a păcălit pe clientul său. Dar cum ulciorul nu merge de multe ori la apă... acum șarlatanul s-a prins el in „cursă“ pentru 2 ani de zile. (I. COJOCARU). Colecţie numismatică Profesorul pensionar Cornel Comşa, un pasionat colecţionar de monede vechi, este azi, după ani de căutări asidue, posesorul unei impresionante colecţii numismatice care însumează peste 3 000 de piese. Colecţia sa cuprinde 50 de monede romane din secolele III şi IV i.e.n., prima monedă metalică românească — din bronz — emisă in 1365, in timpul domniei lui Vlaicu-Vodă, monede feudale din secolele XIV şi XV, proiectele de monedă din timpul domniei lui Al. I. Cuza şi altele. De asemenea, numeroase medalii emise cu prilejul unor evenimente ca : inaugurarea podului de la Cernavodă construit de Saligny, deschiderea navigaţiei pe Dunăre (1895), aniversarea a 80 de ani de viaţă a lui George Bariţiu şi Războiul de independenţă de la 1877—1878. De reţinut că in colecţia profesorului Cornel Comşa sunt reprezentate 48 de state şi că o parte din monedele vechi, pasionatul colecţionar le-a adunat din satele din Mărginimea Sibiului, unde a fost dascăl şi animator al vieţii culturale citeva decenii. Rubrică realizată de Cleopatra Rădulescu Am urmărit, la această rubrică, opiniile cititorului Gh. Tomozei, referitoare la uniformele şcolare. In adevăr, ţinuta şcolarului trebuie să fie corectă şi ea se manifestă atît prin comportarea lui civică, cit şi prin uniforma pe care o poartă. In ceea ce priveşte şapca, aceasta a fost folosită de ln înfiinţarea vechilor licee, iar banderola care se găsea la mijlocul calotei era de diferite culori. In Bucureşti, albul era pentru liceul Matei Basarab, albastrul pentru liceul Gheorghe Lazăr, galbenul pentru liceul Mihai Viteazul, verdele pentru liceul Gh. Şincai, iar roşul pentru liceele comerciale sau şcolile de specialitate. Cit priveşte insignele propuse de „elev fruntaş", ele — după părerea mea — nu vor aduce niciodată o apropiere intre elevi, ci o distanţare. Elevii ştiu să aprecieze foarte bine pe primul, lor coleg din clasă la învăţătură şi fără semnul de pe reverul hainei. Opinez insă pentru o distincţie, aşa cum era la vechile licee, privitoare la elevii din cursul superior, adică cei aflaţi in clasele IXXII. Aceasta se făcea cu ajutorul unui şiret negru, care era aşezat in mijlocul benzii colorate, despre care am vorbit mai sus. In privinţa uniformelor pentru fete, despre care nu s-a scris, acestea ar putea să fie confecţionate din material pepit (alb combinat cu o altă culoare), specific pentru fiecare liceu. In cazul cînd se adoptă culorile la şepci, aş dori ca la liceele menţionate mai sus să se păstreze aceleaşi culori, ca o veche tradiţie a şcolii româneşti. La liceele de specialitate de astăzi, culoarea ar putea fi tot roşie, elevul purtînd pe rever (haină sau rochie) o insignă, specifică fiecărei meserii pe care şi-a ales-o. MIHAIL BUNESCU Alea Secuilor " Nr. 1, Bucureşti Apreciem din ce în ce mai mult produsele (plinea şi derivatele acesteia), proaspete şi de calitate ale unităţilor ,,Cuptorul de Aur", pa care le găsim la orice ora din zi. Aceste cuptoare sunt de fapt iniţiativa fabricilor de pline. Mă întreb, de ce nu procedează la fel şi Fabrica de produse lactate Bucureşti din Militari, care ar putea deschide, pe specificul ei, o unitate, sau mai multe, unde cumpărătorul să ştie că poate găsi, de asemenea, la orice oră din zi, lapte şi produse lactate 7 VALERIAN IACOB Str. Cetăţuia nr. 8, Bucureşti Pentru infrumusetarea şi mai buna păstrare a cărţilor necopactate-necartonate din bibliotecile personale şi cele publice, sugerez celor în drept de a dispune confecţionarea unor cutii in formă de carte (format mic-mijlociu-mare, in trei variante de grosimi) din carton, imitaţie de piele, mase plastice, etc., in care se vor putea introduce broşuri şi cărţi (pe autori sau teme). Pot fi prevăzute şi cu ecrane din celuloid plastic pentru etichetare. Executarea lor să fie încredinţată unei unităţi de industrie locală sau cooperaţiei meşteşugăreşti, urmind să fie desfăcute, la preţuri accesibile prin librării. PUICA MIRON Bd. Tinereţii nr. 19, ap. 9 Timişoara Obişnuiesc ca la fiecare schimbare de mers al trenurilor să-mi procur un oficios pentru a mă putea orienta in călătoriile pe C.F.R. şi a putea afla totodată si stafiile care deservesc staţiunile balneo-climaterice. In „Mersul trenurilor" intrat in vigoare la 1 iunie a.c. nu mai există insă tabelele cu această preţioasă informaţie. Socotesc — şi la fel ca mine multi alti posesori ai broşurii respective — că renunţarea intr-un îndrumător atît de cuprinzător, cum este Mersul trenurilor, la tabelele respective, este un bun pierdut in detrimentul miilor de călători interesaţi. Sugerez de aceea celor care au tipărit broşura menţionată, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, să ia măsuri pentru completarea lipsei respective, fie prin afişarea unor indicaţii în gările mai importante, fie prin alte mijloace pe care le socotesc necesare. Totodată propun ca la tipărirea viitorului Mers al trenurilor să se studieze avantajele pro şi contra şi să se introducă aceste tabele cu, repet, staţiile C.F.R. care deservesc staţiunile balneo-climaterice din ţara noastră. Dacă există totuşi anumite criterii obiective care au dus la schimbarea produsă in cuprinsul acestui oficios, rog pe cei in drept să ne fie explicate. VASILE DONOSE Str. Liliacului nr. 36 Piatra Neamţ Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri, să formuleze critici, menite să detemine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dv. pe adresa ziarului nostru, specificăd „Pentru rubrica OPINII*. UN BAIAT DE ZAHĂR ARS : teatrul ,,C. Tanase" (1556 78) — sola Savoy ora 19:30 ; CONCERT DE MUZICĂ UŞOARĂ cu Veronica Fischer (R.D.G.) şi formaţia sa, la Arenele Romane, ora 20. »TELEVIZIUNE PROGRAMUL 11« : Teleşioată ; 16,30 : Emisiune In limba maghiară ; 19 : Răspunderi ţi. . prejudecăţi. Reportaj anchetă ; 19,30 : Telejurnal ; 20: Floarea din grădină. Emisiune concurs ; 20,45 : La examenul producţiei ; 21,15 : Roman foileton ,,Milioanele lui Pfivaîav" ; 22,00 : Festivaluri internationale de muzică uşoară : „Sopot 1975“; 22,10: 24 de ore. PROGRAMUL 2017 ; Telex ; 17,05 : In pară, fanfara cînta ; 17,25 : Festivalul comediei cinematografice. ,,Un om trece prin zid ; 19 : Tezaur de cîntec românesc ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 ; Doktori ; 20,25 : Teatru serial TV : „Muşatinii", după trilogia lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Episodul 6: „Vînătoarea" ; 21,25 : Spiritul de echipă. Reportaj ; 21,40 : Portativ 75. CINEMATOGRAFE rești (15 6154): orei® 8,45 - 11 -13,15 - 16,15 - 18,30 - 20,30 ; Grădina București, ora 19,30 ; Favorit (31 06 15) orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 1 2°,30 : Grădino Dinamo (11 03 72), ora 19,30 : Stadionul Steaua (3114 13), oro 19,45. SORA LUI JEAN Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; Capitol (16 29 17), orele 9,15 -11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20/30 ; Grădina Capitol, ora 19,30 ; A FOST ODATA UN HOLLYWOOD : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11 45 - 14.30 - 17,15 - 20,15 ; ZIUA CEA MAI LUNGA : Casa filmului (13 92 72), orele 9.45 - 13 - 16 ; Miorita (1427 14), orele 9 - 12,15 - 15.30 - 19 ; ATI CHEMAT DOCTORUL : Festival (15 63 84), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; TOAMNA BOBOCILOR : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; EVADAREA: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,30 ; Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15- 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Flamura (85 77 12) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; KIT IN ALASKA : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA: Doina (16 35 38), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; PROGRAM PENTRU COPII, ora 9,45; Cotroceni (49 48 48), orele 14 - 16 - 18 - 20 ; PIEDONE - COMISARUL FARA ARMA: Lumina (16-23 35), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; SCUFUNDARE LA MARE ADINCIME: Excelsior (65.49 45), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 ; Grădina Tomis, ora 20,15 ; Grădina Luceafărul ora 19,30 ; EMIGRANTUL : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30. r 16 - 48,15 -20,30 ; Grădina Modern, ora 19,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - IT.TS -13.30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; STRĂLUCIREA SOARELUI : Giulești (17 55 46), orele 10 15,30 - 13- 20,16; INFRINGEREA LUI L. WILKINSON : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; EPILOG LA GRANIȚA : Bucegi (17 05 47), orele 16 — 18 ; Grădina Bucegi, ora 19,45; Pacea (31 32 52), orele 15,30 - 18 - 20 ; ÎNTOARCEREA LUI COLȚ ALB : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 — 20,45 ; Grădina Festival (15 63 84), ora 19,30; Patinoarul 23 August (11 86 25), ora 19,30; Grădina Titan (47 46 75), ora 19,30; DEFILEUL LEGENDELOR UITATE : Unirea (65 20 45), orele 16 - 18 ; Grădina Unirea, ora 19,45 ; INVINCIBILUL LUKE : Crîngaş! (49 21 15), orele 16 - 13 - 20 ; TATĂ DE DUMINICA : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; DEPARTE DE TIPPERARY : Vitán (21 39 82). orele 15,30 - 18 ; CONSPIRAȚIA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; OMUL DIN LARAMIE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20,15 ; Grădina Aurora, ora 19,15 ; LANȚURI : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 17,45; Grădina Arta, ora 20 ; FILIP CEL BUN ! Munca (21 50 97) orele 16 - 18 — 20 ; NU TE VOI IUBI; Moșilor (12 52 93), orele 15,30 - 18 ; RĂFUIALA : Moşilor (12 52 93), orele 9 — 11,15 — 13,30 — Grădina Moşilor, ora 19,30 ; AGENTUL STRANIU : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; PIAF : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; ALO, TAXI I : Volgan (79 71 26), orele 9,30 - 11,30 - 14 - 16 - 11 - 20 ; MARELE CIRC : Rahova (23 91 00), orele 16 - 18 ; HYPERION : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; UN HOROSCOP CU BUCLUC Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 ; OMUL DIN LONDRA : Drumul Sirii (31 28 13), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; CU MIINILE CURATE : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 18 - 20,13 ; HOINARII : Grădina Lira (31 71 71) ora 20 . ULTIMUL PISTOLAR DIN CROSS CREEK Grădina Vitán (23 39 82), ora 19 45. TEATRE ^ Starea vremii (în paranteze temperatura aerului ieri, la ora 14 şi fenomenul meteorologic). ROMANIA Bucureşti (27 - noros), Constanţa (26 - variabil), Sulina (26 - noros),Galaţi (30 variabil), Suceava (23 - noros), Piatra Neamţ (26 - variabil), Cluj-Napoca (23 - variabil), Satu Mare (24 - senin), Oradea (24 - variabil), Timişoara (25 - variabil), Craiova (19 - acoperit), Sibiu (22 - variabil), Braşov (20 - noros), Vf. Omul (7 — ceaţă), Predeal (16 - noros), Semenic (14 - noros). EUROPA Paris (20 - variabil), londra (16 - noros). Madrid (28 - senin). Roma (27 - senin), Stockholm (16 - noros). Berna (19 - noros), Berlin (22 - variabil), Copenhaga (23 - senin), .Budapesta (24 - variabil), Vieno (23 - variabil), Varşovia (26 - senin), Praaa (25 - senin), Atena (32 - senin), Sofia (23 - variabil). Moscova (21 - variabil), Belgrad (22 - variabil). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi Ioan Stancescu ne comunică : Caracteristica vremii : Relativ frumoasă. Precipitaţii : Averse izolate din ploaie şi descărcări electrice, mai ales în zonele de deal şi de munte, local ceaţă dimineaţa şi seara. Temperatura : Maximele de , astăzi vor fi cuprinse între 20 şi 30 grade, iar minimele de la noapte între 10 şi 20 grade. Bucureşti : Vreme relativ frumoasă, cu cer schimbător. Temperaturamaxi-’mă va fi cuprinsă între 27 şi 29 grade, iar minima între 15 şi 17 grade.