România Liberă, noiembrie 1976 (Anul 34, nr. 9959-9984)
1976-11-01 / nr. 9959
_ Pagina a 2-a — 7 noiembrie 1976 d VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU n. i . , • ■ v ■ _ ' v ___________________________, ______________, •________________________ ÎN JUDEŢUL OLT CU PRILEJUL ZILEI RECOLTEI (Urmare din pag. 1) ogoarele Oltului, ca şi în alte judeţe ale ţării, însufleţind oamenii, găsind pe loc soluţii pentru grăbirea lucrărilor agricole. Şi iată că acum, la un scurt răstimp, secretarul general,fiu partidului s-a aflat din nou în mijlocul locuitorilor acestor meleaguri. Sosirea în judeţ are loc la Caracal,’, unde fiu veijit in întîmpin are mii de locuitori. La cobori-' rea din elicopter, tovarăşul Nicolae Creauşescu este' salutatde tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R.","preşedin- tele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Printr-un gest de calda ospitalitate şi că un semn al bogăţiei anului agricol pe care il sărbătorim, un bătrîn localnic îl invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, să guste din ploştile cu vin, din piine, plămădită din griul acestui an. Fete vi pitoreşti costume naţionale, grupuri de pionieri;’ oferă, la rîndul lor,brichete de flori. Mulţimea aclamă îndelung ..Ceauşescu — P.C.R.“. ..Ceăuşescu şi ponorul“. Este vizitată, arrd. ÎNTREPRINDEREA DE STAT PENTRU CREŞTEREA ŞI ÎNGRAŞAREA PORCILOR, unitate modernă, unde sunt în curs de execuţie ample lucrări de perfecţionare tehnologică. Directorul ISCIP — Caracal, Constantin Munţiu, înfăţişează rezultatele obţinute în creşterea producţiei de carne, preocuparea pentru sporirea productivităţii muncii, a eficienţei economice. Gazdele relatează că, prin aplicarea indicaţilor date de secretarul general al partidului, toate halele întreprinderii au fost reamenajate şi modernizate, ceea ce a permis dublarea numărului de purcei obţinuţi pe acelaşi spaţiu construit şi creşterea acestora în condiţii optime pînă la livrare. Este prezentat, totodată, programul de cooperare intre ISCIP — Cerşcni şi un număr de 21 cooperative agricole din judeţ pentru a se putea creşte 237 000 porci anual, din care 240 000 capete în complex, un număr dublu faţă de indicatorii prevăzuţi în studiile tehnico-economice. Este o acţiune de largă perspectivă, care deschide calea perfecţionării tehnologice în acest important domeniu de activitate. Apreciind programul prezentat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se asigure un grad de mecanizare a fermelor de tip gospodăresc ale cooperativelor agricole asemănător celui de la întreprinderea de stat.Să ţineţi seama de evoluţia forţei de muncă, să asiguraţi condiţii pentru a mări productivitatea muncii“ — subliniază secretarul general al partidului. Sunt abordate în continuare, probleme concrete referitoare la optimizarea unor parametri tehnico-economici, la găsirea unor soluţii pentru creşterea densităţii animalelor pe metrul pătrat, astfel ca fiecare fermă să livreze cel puţin zece mii de porci anual în faţa panourilor care înfăţişează sugestiv rezultatele obţinute, cit şi perspectivele de dezvoltare pînă in 1980, are loc un dialog cu specialişti şi cadre de conducere, prilej de analiză aprofundată a eficienţei diferitelor soluţii constructive sau tehnologice pentru a obţine carne mai multă iintr-un timp mai scurt, cu investiţii şi cheltuieli materiale reduse. Sesizind lipsa referirilor ,• la unele elemente esenţiale ale procesului de ._producţiei,..... tovarăşul Nicolae Ceauşescu, insistă asupra necesităţii de a se reduce consumul specific de furaje pe kilogramul de carne, deoarece 4,4 kg cit Se Înregistrează aici este mult. Conducerea intreprirtderii se'angajează'Sâ reducă consumul spe- Qj.fic. sub 4 kg. fifraj.e. Secretarul general 'al părtîdului recomandă, intre altele, intensificarea stridiilor pentru a folosi eficient resursele de furaje existente in ţară, fără a se apela la 'importOfri’cosfisitoare. ' In acelaşi timp sint făcute recomandări cu. -privire., la . adifflT tarea soluţiilor tehnico-construc-; ' tive care : să permită reducerea investiţiei specifice, cit si economisirea materialelor de con- strucţii la viitoarele obiective destinate zootehniei. Răspunizind întrebărilor adresate, ministrul agriculturii şi industriei alimentare relevă preocupările specialiştilor şi proiectanţilor pentru a concepe hale de creştere a animalelor în care, prin sistemul constructiv... să se asigure microclimatul optim, un consum mai redus de forţă de muncă şi de energie electrică. T?tîn, folosirea deplină şi eficientă a bazei tehnico-materiale în complexele de stat şi intercooperatiste se vor obţine mai mulţi purcei, urmînd ca aceştia să fie crescuţi şi îngrăşaţi in fermele modernizate ale IAS şi cooperativelor agricole. Totodată sistemul de creştere a purceilor în baterii, aplicat în majoritatea complexelor zootehnice, va fi generalizat. Pe această cale, densitatea animalelor pe compartiment creşte de la 300 la 1 000. Apreciind experinţa dobindită, secretarul general al partidului îndeamnă la o activitate mai rodnică, la reevaluarea posibilităţilor, pentru a se obţine rezultate superioare, bazate pe introducerea progresului tehnic, pe o eficienţă economică sporită, în fermele şi complexele zootehnice din întreaga ţară. Următorul moment al vizitei, care a avut loc la COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCŢIE DOBROSLOVENI, situată în imediata vecinătate, a fost consacrat analizării unor probleme privind sporirea producţiei agricole îmbunătăţirea muncii in acest sector, sistematizarea şi folosirea mai raţională a terenurilor agricole. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost informat asupra măsurilor luate in vederea aplicării proiectelor de organizare a producţiei pe ferme specializate, care a permis introducerea unor tehnologii agricole superioare, sporirea gradului de mecanizare a lucrărilor şi folosirea maşinilor şi utilajelor la întreaga lor capacitate, ceea ce a condus în final la creşterea veniturilor cooperatorilor. S-a subliniat că ţinîndu-se seama decondiţiile naturale existente, au fost create noi ferme de cîmp, zootehnice şi pentru cultivarea căpşunilor, iar în perspectivă ,pină in anul 1930, vor mai fi înfiinţate alte unităţi cu profil viticol, pomicol şi zootehnic. Munca neobosită desfăşurată de cooperatori şi mecanizatorii pentru aplicarea tehnologiilor a făcut ca în acest an, la Dobrosloveni, producţiile medii să crească şi mai mult : la grîu s-au obţinut 4 400 kg. la sfeclă de zahăr — 42 000, kg. iar la porumb — 7.000 kg la hectar, livrîndu-se la fondul de stat, peste ceea ce s-a prevăzut, circa 1 300 tone de cereale. Faţă de un venit planificat de 10 milioane lei, se scontează să se realizeze pipă la sfîrşitul anului cu circa cinci milioane lei mai mult. In expoziţia de produse agricole a unităţii, secretarul general al partidului a cercetat cu atenţie calitatea recoltei obţinute, în acest an, s-a interesat îndeaproape de soiurile şi hibrizii cultivaţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se manifeste o preocupare mai susţinută pentru folosirea unor seminţe de u' mja de productivitate, utilizindu-se cu i maximă operativitate rezultatele cercetării ştiinţifice din Staţiunile experimentale,, a recomandat să se extindă experienţa valoroasă a unităţilor fruittaşe din ţară. Pe parcursul vizitării fermei zootehnice, s-au evidenţiat eforturile pentru creşterea continuă a efectivelor de animale şi a producţiilor, medii, referindu-se că in această direcţie o importanţă deosebită au avut-o aplicarea formelor stimulative de retribuire in acord global, precum şi măsurile luate pentru asigurarea unei baze furajere corespunzătoare. Remarcind rezultatele obţinute, secretarul general a! partidului a subliniat ca există încă posibilităţii de sporire in continuare a producţiilor în sectorul creşterii animalelor şi a indicat organizarea unor sectoare zootehnice specializate, folosindu-se astfel mai bine tradiţiile şi posibilităţile locale, experienţa dobîndită pînă în prezent. , Din dialogul cu factorii de răspundere, a reieşit importanţa folosirii mai raţionale a pămintului şi s-a relevat că, prin defrişarea unor zone cu mărăcinişuri, desfiinţarea unor drumuri de cîmp, au fost atrase în circuitul agricol, in ultima perioadă, încă 100 de hectare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se intensifice acţiunile care au ca obiect extinderea suprafeţelor arabile şi a arătat că mai buna folosire a terenului trebuie să se vadă pretutindeni, să înceapă chiar din incinta sectorului zootehnic. Examinarea acestor probleme a pus pregnant în evidenţă necesitatea intensificării eforturilortuturor lucrătorilor din agricultura cooperatistă in vederea consolidării economice a unităţilor, sporirii averii obşteşti, sursă principală de creştere permanentă a veniturilor cooperatorilor. De la Dobrosloveni, elicopterul prezidenţial s-a îndreptat spre Slatina, centrul de reşedinţă al judeţului. Pe stadionul oraşului, unde a avut loc ceremonia sosirii, se aflau zeci de mii de locuitori, care au ovaţionat entuziast pentru partid şi secretarul său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întâmpinat şi aici cu calde urări de bun venit, cu multă ospitalitate, cu piine şi sare, cu flori. O gardă militară, formată de ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, a prezentat onorul. S-a intonat, apoi, imnul de stat al Republicii Socialiste România. După ceremonia sosirii, a urmat un popas mai îndelungat la expoziţia intitulată sugestiv : „AGRICULTURA JUDEŢULUI OLT — REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE", unde tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, numeroşilor oaspeţi le-au fost prezentate succesele , importante obţinute de unităţile agricole de pe aceste meleaguri. In primele standuri ale expoziţiei este relevat modul de folosire a terenului agricol din judeţ, evidenţiindu-se rezultatele obţinute in ce priveşte executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare , desecări, combaterea eroziunii, extinderea irigaţiilor. Sunt prezentate schiţele, epre , re- , prezintă noile amenajări pentru irigaţii din sistemele Vitomireşti — Dobroteasa şi Bucşani — Cioroiu care, alături de alte amenajări," vor permite ca pipă în 1980, suprafaţa irigată în judeţul Olt să ajungă la 150 000 ha faţă de 87 000 ha în 1975. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape cum sunt folosite sursele de apă în vederea extinderii irigaţiilor. _ recomandă specialiştilor să studieze şi să acţioneze în vederea folosirii in complex a rîurilor Olt, Olteţ şi Jiu, astfel incit debitele acestora să fie utilizate mai bine de mai multe judeţe, să se poată iriga suprafeţe mai mari şi din cele situate pe partea dreaptă a Oltului. Sunt prezentate, în continuare, realizările obţinute în ce priveşte înzestrarea judeţului Olt cu tractoare, maşini agricole şi alte diverse utilaje. Secretarul general al partidului, apreciind că încărcătura pe tractor agricol nu indică şi gradul de folosire, eficienţa economică, a cerut să se utilizeze şi alţi indici care să dea o imagine mai completă în această privinţă. Cu ocazia prezentării unor utilaje şi agregate realizate de IMAIA-Balş, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se în special la uscătorul de seminţe de struguri, a subliniat necesitatea ca proiectanţii şi constructorii de utilaje să urmărească, în permanenţă, economisirea metalului, prin folosirea, acolo unde este posibil, a maselor plastice. Rezultatele obţinute ca urmare a extinderii mecanizării, chimizării şi a irigaţiilor, a generalizării în practică a cuceririlor tehnicii sunt evidenţiate in creşterea randamentelor medii la hectar. Cifrele înscrise pe panouri, exponatele prezentate redau sugestiv succesele obţinute de unităţile fruntaşe ; in acest an 5 cooperative agricole din judeţ au obţinut peste 6 000 kg grîu la hectar, iar 25 cooperative au realizat recolte intre 5 000 şi 10 000 kg porumb boabe la ha, iar cele din Scorniceşti, Tia Mare, Giuvărăşti, Izbiceni şi altele au depăşit această cantitate. Secretarului general al partidului, celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului le sunt înfăţişate diferitele verigi ale tehnologiei porumbului care au stat la baza realizării, pe terenurile podzolice de la Scorniceşti, a 20 000 kg ştiuleţi la ha. Aceste terenuri sărace şi grele, dar lucrate corespunzător, au reuşit să producă tot atît de mult ci cele mai fertile terenuri din ţară. Prin urmare — remarca secretarul general a! partidului — nu deosebirile de calitate intre păminturi , sunt cauza diferenţelor de recoltă, ci deosebirile în felul cum muncesc oamenii. Aveţi o experienţă bună. Să faceţi totul ca pînă în 1980 asemenea rezultate să se obţină in toate unităţile din judeţ. Referindu-se la cooperativa agricolă din Scorniceşti, secretarul general al partidului a arătat că nici aici posibilităţile nu sunt epuizate şi că prin mărirea densităţii plantelor la hectar atît la porumb, cît şi la celelalte culturi recoltele pot să crească şi mai mult. în sprijinul acestui îndemn stau şi realizările obţinute de Staţiunea de cercetări agricole de la Caracal în ce priveşte crearea de noi soiuri şi hibrizi, stabilirea de tehnologii care sunt generalizate tot mai mult în producţie. In acest an, cu săminţa de griu produsă de staţiune a fost însămînţată o suprafaţă de cea 10 000 ha. Analizînd rezultatele obţinute, secretarul general al partidului cere să fie extinse mai mult culturile succesive, care permit, ca, după mazăre, orz şi griu, pe aceleaşi terenuri să se obţină, respectiv, porumb pentru boabe, cartofi şi legume. Secretarul general al partidului subliniază, in m txt deosebit, necesitatea cultivării cartofilor pe terenurileeliberate de plante care se recoltează devreme, remarcind in această privinţă experienţa judeţului Dolj care işi acoperă necesarul local de consurs pe această cale. In cursul vizitării standurilor consacrate dezvoltării legumii culturii, pocn-jculturii şi viticulturii, sint prezentate succesele de seamă obţinute in acest domeniu in judeţul Olt. Se detaşează, îndeosebi, experienţa şi acţiunile întreprinse în ce pri- veşte plantarea cu nuci a terenurilor in pantă. Obiectivul urmărit este ca, pină în 1980, in judeţ să se ajungă la 2 milioane de nuci care se plantează pe terenuri în pantă, ceea ce contribuie şi la combaterea eroziunii solurilor, în păduri şi pe marginea şoselelor şi a drumu-rilor, în curţile şi grădinile ce- itătenilor. Se dezvoltă mult Tegu-micultura. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să fie extinse mai mult salariile atît in unităţile agricole, cît şi in curţi, să fie organizată mai bine industrializarea legumelor. Remarcindu-se noile tipuri de conserve, se recomandă realizarea unor produse noi care să asigure diversificarea alimentaţiei şi uşurarea muncii gospodinelor. Un loc important in cadrul ex- poziţiei il ocupă zootehnia. Sunt oglindite realizările obţi- nute in ce priveşte sporirea e- ‘ fectivelor, stabilirea de noi teh- I nologii care permit ca pe aceiaşi • suprafaţă construită, în com- plexele zootehnice şi alte adăposturi să se crească un număr sporit de taurine, ovin© şi păsări. Reţin atenţia rezultatele cooperativei agricole din Seaca in ce priveşte folosirea furajelor grosiere în alimentaţia bovinelor şi a ovinelor. Secretarul general al partidului a recomandat ca, peste, tot, să se acţioneze în vederea stringerii tuturor furajelor grosiere ce sunt în cimp — paie, coceni — şi, printr-o prelucrare corespunzătoare, să fie folosite în hrana animalelor. De asemenea, s-a incficat ca în judeţ să fie mărit numărul de vaci şi juninci, iar oile să fie concentrate în ferme mari. Au fost date, totodată, indicaţii în ceea ce priveşte colaborarea intre cooperativele agricole şi cooperaţia de consum în cadrul consiliilor intercooperatiste, la prelucrarea produselor agricole. De asemenea, s-a indicat să fie folosite mai bine fructele de pădure. Expoziţia a constituit o mărturie a posibilităţilor, mari de care dispune agricultura judeţului, a întregii ţări, în, ce priveşte obţinerea de producţii vegetale şi animale superioare, pentru o aprovizionare şi mai bună a populaţiei. Se analizează eficienţa diferitelor soluţii constructive şi tehnologice „Románia libera“ mm mmtPOPăM despăşuniâ £1/ PRILEJUL UNEI RECOLTEI Sărbătoarea belşugului s-a încheiat printr-o mare adunare populară desfăşurată în noul centru civic al oraşului, în mijlocul căruia se înalţă impunătorul edificiu al Casei de cultură. Pe traseulstrăbătut, de la expoziţia agroalimentară, vizitată cu puţin timp înainte, spre locul adunării — înveşmîntat astăzi în straie de sărbătoare —, locuitorii oraşului au făcut secretarului general al partidului aceeaşi primire plină de dragoste şi recunoştinţă. Slătinenii îşi exprimă mîndria justificată pentru trecutul glorios al acestor meleaguri, pentru prezentul lor socialist, pentru transformările înnoitoare pe care le-a cunoscut şi judeţul Olt. Câteva momente alegorice sugerează în mod pregnant acest lucru — „Dansul aluminiştilor“ ca şi ,,Hora recoltei“ alături de „Nunta din Scorniceşti“. In faţa statuii lui Tudor Vladimirescu, panduri, în costume de epocă, aduc, peste timp, un chip simbolic, salutul lor fierbinte partidului nostru comunist, prin lupta şi sub conducerea căruia s-au împlinit năzuinţele seculare de libertate şi progres ale poporului român. Străbătînd adevărate culoare vii, coloana oficială opreşte in faţa Casei de cultură, unde s-au adunat zeci de mii de cetăţeni ai oraşului şi din comunele învecinate, pentru a se reîntîlni cu secretarul general al partidului. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat este salutată cu urale şi ovaţii neîntrerupte. La această impresionantă adunare consacrată Zilei recoltei iau parte, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, Vasile Muşat, Vasile Mohanu, Iulian Ploştinaru, Constantin Drăgan, Gheorghe Paloş, Gheorghe Petrescu, primi secretari ai Comitetelor judeţene ale P.C.R. Teleorman, Vîlcea, Argeş, Mehedinţi, Ilfov, Gorj şi Dolj. Exprimînd sentimentele Împărtăşite în aceste momente deosebite de toţi cei care muncesc şi trăiesc pe cuprinsul judeţului, tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R., a spus în deschiderea adunării : Cinstirea ce ni s-a făcut, tovarăşe secretar general, de a sărbători ..Ziua recoltei“ în judeţul Olt — a spus vorbitorul — este pentru noi, o mare bucurie, un imbold în munca de viitor. In numele tuturor cetăţenilor judeţului, vă mulţumesc tovarăşe Nicolae Ceauşescu pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi ca România să se dezvolte liberă şi independentă, într-o lume a păcii şi vă urez din toată inima şi cu toată dragostea ..Bine aţi venit în mijlocul nostru !“, înfăptuind politica partidului nostru, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie in toate zonele ţării, oraşele şi satele judeţului nostru, au luat in ultimii ani o nouă înfăţişare iar oamenii au învăţat noi meserii, au devenit mai harnici, mai pricepuţi. Producţia globală industrială a sporit în cincinalul precedent , într-un ritm mediu anual de 29 la sută. Vă informăm, tovarăşe secretar general, că am început bine cincinalul 1976—1980 Pe cele 10 luni ale acestui an planul a fost depăşit. Dacă în 1968 la constituirea judeţelor, oraşul Slatina avea circa 25 000 locuitori, acum numai în industria oraşului lucrează peste 25 000 angajaţi. Schimbări asemănătoare au cunoscut şi oraşele Balş, Caracal, Corabia şi de curind Drăgăneştiul. Agricultura, ramură de bază a economiei judeţului — a spus in continuare vorbitorul — a cunoscut şi ea în ultimii ani o creştere importantă. S-a dezvoltat parcul de maşini şi tractoare, au sporitsuprafeţele irigate şi cele unde s-au efectuat lucrări de îmbunătăţiri funciare, au fost construite noi capacităţi de producţie şi extinse plantaţiile viti-pomicole, s-au folosit in mai mare măsură soiuri şi hibrizi de înaltă productivitate. Introducerea sistemului de organizare şi retribuire a muncii pe baza acordului global a contribuit la ridicarea producţiilor în toate sectoarele de activitate. De altfel, în cincinalul trecut, valoarea producţiei globale agricole a judeţului aproape s-a dublat faţă de perioada 1966—1970, iar anul acesta ea este şi mai mare. In acest an, 93 de cooperative din cele 154 au obţinut peste 3 000 kg griu la hectar, din care Vădastra, Slăveni, Scorniceşti, Potlogeni şi Vişina Nouă au realizat peste 6 000 kg la hectar. La porumb, de asemenea, circa 60 de cooperative vor obţine peste 6 000 kg, iar la cele din Izbiceni, Scorniceşti, Vişina Veche, Giuvărăşti şi multe altele se prelimina o producţie de peste un vagon porumb boabe la hectar. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au avut-o oamenii de ştiinţă, printre care şi cei de la Staţiunile de cercetări agricole Caracal şi Albota. Vorbitorul a relevat că realizarea pe terenuri podzolice a unor producţii de 5 000 kg griu şi 89 000 kg porumb boabe se datoreşte, în primul rind, hărniciei oamenilor, introducerii unor tehnologii moderne şi mai ales afînării solului la adîncimea de 40—60 cm, amendării şi fertilizării lui. Vă raportăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că am încheiat recoltatul legumelor, fructelor şi strugurilor de pe întreaga suprafaţă. Producţia totală de legume pe judeţ a crescut faţă de anul 1975 cu 30 la sută. In continuare, vorbitorul s-a referit la acţiunile întreprinse pentru buna gospodărire a pămîntului, subliniind îndeosebi experienţa ciştigată şi unele rezultate obţinute prin irigarea plantaţiilor de pomi în terase, precum şi prin sistemele mari şi locale de irigaţii, care au dus la realizarea unor sporuri importante la producţiile de porumb şi griu. ■ în ceea ce priveşte zootehnia, atenţia noastră a fost indreptată spre creşterea numărului de animale, îmbunătăţirea raselor şi sporirea eficienţei acestui sector. Au fost construite mari complexe şi paralel, ne-am preocupat şi de sporirea şep-yelului în sistem gospodăresc la C.A.P., de dezvoltarea zootehniei şi în gospodăriile populaţiei. Incepînd cu acest an desfăşu- răm o largă acţiune de îmbunătăţire a raselor. De asemenea, acolo unde sint condiţii am trecut la extinderea numărului de oi. Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru — a spus el — au primit “cu multă satisfacţie Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative. Desfăşurăm acum o largă acţiune pentru aplicarea acestuia în toate organizaţiile de partid, în toate colectivele de oameni ai muncii. Vrem să îmbinăm mai bine munca cu arta, iar la marele festival „Cîntarea României“ cei care lucrează în fa, brici şi ogoare se pregătesc să prezinte, într-o formă artistică, aspecte din munca lor, în preocupările comitetului judeţean de partid o problemă centrală o reprezintă ridicarea tuturor unităţilor la nivelul posibilităţilor lor, folosind în acest scop experienţa acumulată de către unităţile fruntaşe. Vom munci cu hotărîre ca cincinalul 1976—1980 să fie nu numai cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dar şi perioada care să ducă la transformarea radicală a agriculturii noastre. Mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Astăzi România are un conducător încercat, iubit şi venerat de întregul impor, stimat şi preţuit de întreaga lume. Suntem mîndri de acest fapt şi vom face totul pentru a fi demni de numele lui. Nu vom precupeţi nimic, vom munci cu pasiune şi hotărîre pentru a înfăptui neabătut hotărîrile partidului şi statului nostru, contribuind în acest fel la măreaţa operă de ridicare a patriei noastre pe culmi tot mai înalte de civilizaţie şi progres. La adunarea populară a luat apoi cuvîntul tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. In ultimii ani, între tradiţiile frumoase ale poporului nostru şi-a făcut loc, în miez de toamnă, sărbătoarea agricultorilor — cinstire a rodului muncii lucrătorilor de pe ogoare — „Ziua recoltei". Irn acest an, in întâmpinarea acestei zile, urmînd exemplul personal de dăruire, vrednicie şi spiritul de mare cutezanţă al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, lucrătorii de pe ogoarele patriei, ajutaţi de oamenii muncii de la oraşe, de ostaşi, de elevi şi studenţi, s-au mobilizat mai mult ca oricînd pentru strîngerea şi punerea la adăpost a recoltelor, pentru pregătirea în bune condiţiuni a noului an agricol. Aşa cum se cunoaşte, anul pe care-l încheiem, cu toate capriciile climatice, a fost un an bun, rezultatele obţinute la grîu, porumb, sfeclă, legume, cartofi şi celelalte culturi, au înregistrat sporuri însemnate de producţie faţă de anii anteriori. A crescut numărul unităţilor agricole de stat şi cooperatiste care au obţinut producţii foarte bune, unele dintre ele, realizînd chiar producţii record. Putem arăta că, datorită acestor rezultate, producţia agricolă a acestui an va depăşi, cu aproape 16 la sută, nivelul celei realizate în 1975, producţia vegetală va avea, faţă de acelaşi an, o depăşire de peste 20 la sută, iar cea animală de 10 la sută. La legume de câmp, struguri şi cartofi, recoltarea şi punerea la adăpost a producţiei este încheiată, iar la fructe se recoltează ultimele suprafeţe, care se vor termina în următoarele 2—3 zile. .La sfecla de zahăr s-a recoltat aproape 80 la sută din suprafaţă şi ne vom ocupa de terminarea cît mai rapidă a strînsului acesteia, de însilozarea ei. La soia şi orez s-au recoltat peste 50 la sută din suprafeţe şi se vor lua măsuri ca in primele zile ale lunii noiembrie să se încheie complet recoltatul. Trebuie să arăt, însă că mai avem încă un volum mare de lucrări de realizat în continuare, pentru care va trebui să mobilizăm toate forţele şi mijloacele existente în agricultură, pentru strîngerea producţiei de pe cele 1,5 milioane hectare cu porumb, rămase de recoltat şi la executarea ogoarelor de toamnă, unde trebuie să mai arăm încă peste două milioane hectare și aceasta într-un timp rit mai scurt. în prima parte a lunii noiembrie.................... în zootehnie, va trebui să luăm măsuri mai hotărite pentru asigurarare efectivelor dfi (Conlinuare in pag a 3-al