România Liberă, noiembrie 1976 (Anul 34, nr. 9959-9984)

1976-11-01 / nr. 9959

_ Pagina a 2-a — 7 noiembrie 1976 d VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU n. i . , • ■ v ■ _ ' v ___________________________, ______________­, •________________________ ÎN JUDEŢUL OLT CU PRILEJUL ZILEI RECOLTEI (Urmare din pag. 1) ogoarele Oltului, ca şi în­ alte judeţe ale ţării, însufleţind oa­menii, găsind pe loc soluţii pen­tru grăbirea lucrărilor agricole. Şi iată că acum, la un scurt răs­timp, secretarul general,fiu parti­dului s-a aflat din nou în mijlo­cul locuitorilor acestor melea­guri. Sosirea în judeţ are loc la Ca­racal,’, unde fiu veijit in întîmpi­­n­ are mii de locuitori. La cobori-' rea din elicopter, tovarăşul Nicolae Creauşescu este' salutat­­de tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R.","preşedin-­ tele Consiliului popular jude­ţean, de alţi reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi­­ de stat. Printr-un gest de calda os­pitalitate şi că un semn al b­o­­găţiei anului agricol pe care il sărbătorim, un bătrîn localnic îl invită pe tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conduc­erea partidului şi sta­tului, să guste din ploştile cu vin, din piine, plămădită din griul acestui an. Fete vi pito­reşti costume naţionale, grupuri de pionieri;’ oferă, la rîndul lor,­­br­ichete de flori. Mulţimea acla­mă îndelung ..Ceauşescu — P.C.R.“. ..Ceăuşescu şi ponorul“. Este vizitată, arrd­. ÎNTRE­PRINDEREA DE STAT PEN­TRU CREŞTEREA ŞI ÎNGRA­­ŞAREA PORCILOR, unitate mo­dernă, unde sunt în curs de exe­cuţie ample lucrări de perfecţio­nare tehnologică. Directorul ISCIP — Caracal, Constantin Mu­nţiu, înfăţişează rezultatele obţinute în creşterea producţiei de carne, preocuparea pentru sporirea productivităţii muncii, a eficienţei economice. Gazdele relatează că, prin aplicarea indi­caţilor date de secretarul gene­ral al partidului, toate halele în­treprinderii au fost reamenajate şi modernizate, ceea ce a per­mis dublarea numărului de pur­cei obţinuţi pe acelaşi spaţiu construit şi creşterea acestora în condiţii optime pînă la livrare. Este prezentat, totodată, progra­mul de cooperare intre ISCIP — Cerşcni şi un număr de 21 coo­perative agricole din judeţ pen­tru a se putea creşte 2­37 0­00 porci anual, din care 240 000 ca­pete în complex, un nu­măr du­­blu faţă de indicatorii prevăzuţi în studiile tehnico-economice. Este o acţiune de largă perspec­tivă, care deschide calea perfec­ţionării tehnologice în a­cest im­portant domeniu de activitate. Apreciind programul prezentat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu re­comandă să se asigure un grad de mecanizare a fermelor de tip gospodăresc ale cooperativelor agricole asemănător celui de la întreprinderea de stat.­­Să ţineţi seama de evoluţia forţei de muncă, să asiguraţi condiţii pentru a mări productivitatea muncii“ — subliniază secretarul general al partidului. Sunt abor­date în continuare, probleme concrete referitoare la optimiza­rea unor parametri tehnico-eco­­nomici, la găsirea unor soluţii pentru creşterea densităţii ani­malelor pe metrul pătrat, ast­fel ca fiecare fermă să livreze cel­­ puţin zece mii de porci anual în faţa panourilor care înfăţi­şează sugestiv rezultatele obţi­nute, cit şi perspectivele de dez­voltare pînă in 1980, are loc un dialog cu specialişti şi cadre de conducere, prilej de analiză aprofundată a eficienţei diferi­telor soluţii constructive sau tehnologice pentru a obţine car­ne mai multă iintr-un timp mai scurt, cu investiţii şi cheltuieli materiale reduse. Sesizind lipsa referirilor ,• la unele elemente esenţiale ale procesului de ._prod­ucţiei,..... tovarăşul Nicolae Ceauşescu, insistă asupra necesi­tăţii de a se reduce­ consumul­­ specific de furaje pe kilogramul de carne, deoarece 4,4 kg cit Se Înregistrează aici este mult. Conducerea­ intr­eprirtderii se'an­­ga­jează'Sâ reducă consumul spe- Qj.fic. sub 4 kg. fifraj.e. Secreta­rul general 'al părtîdului reco­mandă, intre altele, intensifica­­r­ea stridiilor pentru a folosi efi­­cient resursele de furaje exis­tente in ţară, fără a se apela la 'importOfri’cosfisitoare. ' In acelaşi timp sint făcute re­comandări cu. -privire., la . adifflT tarea soluţiilor tehnico-construc-; ' tive care : să permită reducerea investiţiei specifice, cit si eco­nomisirea materialelor de con-­ strucţii la viitoarele obiective destinate zootehniei. Răspunizind întrebărilor adresate, ministrul agriculturii şi industriei alimen­tare relevă preocupările specia­liştilor şi proiectanţilor pentru a concepe hale de creştere a ani­malelor în care, prin sistemul constructiv... să se asigure micro­­­climatul optim, un consum mai re­d­us de forţă de muncă şi­ de energie electrică. T?tî­n, folosirea deplină şi eficientă a bazei teh­­nico-materiale în complexele de stat şi intercooperatiste se vor obţine mai mulţi purcei, urmînd ca aceştia să fie crescuţi şi în­grăşaţi in fermele modernizate ale IAS şi cooperativelor agri­cole. Totodată sistemul de creş­tere a purceilor în baterii, apli­cat în majoritatea complexelor zootehnice, va fi generalizat. Pe această cale, densitatea anima­lelor pe compartiment creşte de la 300 la 1 000. Apreciind experinţa dobindi­­tă, secretarul general al parti­dului îndeamnă la o activitate mai rodnică, la reevaluarea po­sibilităţilor, pentru a se obţine rezultate superioare­, bazate pe introducerea progresului tehnic, pe o eficienţă economică spo­­­rită, în fermele şi complexele zootehnice din întreaga ţară. Următorul moment al vizitei, care a avut loc la COOPERATI­VA AGRICOLĂ DE PRODUC­ŢIE DOBROSLOVENI, situată în imediata vecinătate, a fost­ consacrat analizării unor pro­bleme privind sporirea produc­ţiei agricole îmbunătăţirea mun­cii in acest sector, sistematiza­rea şi folosirea mai raţională a terenurilor agricole. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost informat asupra măsurilor luate in vederea aplicării pro­iectelor de organizare a pro­ducţiei pe ferme specializate, care a permis introducerea unor tehnologii agricole superioare, sporirea gradului de mecaniza­re a lucrărilor şi folosirea ma­şinilor şi utilajelor la întreaga lor capacitate, ceea ce a con­dus în final la creşterea veni­turilor cooperatorilor. S-a su­bliniat că ţinîndu-se seama de­­condiţiile naturale existente, au fost create noi ferme de cîmp, zootehnice şi pentru cultivarea căpşunilor, iar în perspectivă ,pină in anul 1930, vor mai fi înfiinţate alte unităţi cu profil viticol, pomicol şi zootehnic. Munca neobosită desfăşurată de cooperatori şi mecanizatorii pentru aplicarea tehnologiilor a făcut ca în acest an, la Dobros­­loveni,­ producţiile medii să crească şi mai mult : la grîu s-au obţinut 4 400 kg. la sfeclă de zahăr — 42 000, kg. iar la po­rumb — 7.000 kg la hectar, li­­vrîndu-se la fondul de stat, pes­te ceea ce s-a prevăzut, circa 1 300 tone de cereale. Faţă de un venit planificat de 10 mili­oane lei, se scontează să se rea­lizeze pipă la sfîrşitul anului cu circa cinci milioane lei mai mult. In­ expoziţia de produse agri­cole a unităţii, secretarul gene­ral al partidului a cercetat cu atenţie calitatea recoltei obţinu­te, în acest an, s-a interesat în­deaproape de soiurile şi hibrizii cultivaţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu­ a cerut să se manifes­te o preocupare mai susţinu­tă­­ pentru­ folosirea unor seminţe de u' mja de productivitate, utilizin­­du­-se cu i maximă operativitate rezultatele­­ cercetării ştiinţifice din Staţiunile­­ experimentale,, a recomandat să se extindă expe­rienţa valoroasă a unităţilor fruittaşe din ţară.­­ Pe parcursul vizitării fermei zootehnice, s-au evidenţiat efor­turile pentru creşterea continuă a efectivelor de animale şi a producţiilor, medii, referindu-se că in­ această direcţie o impor­tanţă deosebită au avut-o apli­carea formelor stimulative de retribuire in acord global, pre­cum şi măsurile luate pentru asigurarea unei baze­ furajere corespunzătoare. Remarcind re­zultatele obţinute, secretarul ge­neral a! partidului a subliniat ca există încă posibilităţii de sporire in continuare a produc­ţiilor în sectorul creşterii ani­malelor şi a indicat organizarea unor sectoare zootehnice specia­lizate, folosindu-se astfel mai bine tradiţiile şi posibilităţile locale, experienţa dobîndită pînă în prezent. , Din dialogul cu factorii de răspundere, a reieşit importan­ţa folosirii mai raţionale a pă­­mintului şi s-a relevat că, prin defrişarea unor zone cu mără­­cinişuri, desfiinţarea unor dru­muri de cîmp, au fost atrase în circuitul agricol, in ultima pe­rioadă, încă 100 de hectare. To­varăşul Nicolae Ceauşescu a ce­rut să se intensifice acţiunile care au ca obiect extinderea su­prafeţelor arabile şi a arătat că mai buna folosire a terenului trebuie să se vadă pretutindeni, să înceapă chiar din incinta sec­torului zootehnic. Examinarea acestor probleme a pus preg­nant în evidenţă necesitatea in­tensificării eforturilor­­tuturor lucrătorilor din agricultura coo­peratistă in vederea consolidării economice a unităţilor, sporirii averii obşteşti, sursă principală de creştere permanentă a veni­turilor cooperatorilor. De la Do­brosloveni, elicopterul prezidenţial s-a îndreptat spre Slatina, centrul de reşedinţă al judeţului. Pe stadionul oraşului, unde a avut loc ceremonia so­sirii, se aflau zeci de mii de locuitori, care au ovaţionat en­tuziast pentru partid şi secreta­rul său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întâmpinat şi aici cu calde urări de bun venit, cu multă ospitalitate, cu piine şi sare, cu flori. O gardă mili­tară, formată d­e ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai deta­şamentelor de pregătire militară a tineretului, a prezentat onorul. S-a intonat, apoi, imnul de stat al Republicii Socialiste România. După ceremonia sosirii, a ur­mat un popas mai îndelungat la expoziţia intitulată sugestiv : „AGRICULTURA JUDEŢULUI OLT — REALIZĂRI ŞI PERS­PECTIVE", unde tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi to­­­varăşi din conducerea de partid şi de stat, numeroşilor oaspeţi le-au fost prezentate succesele , importante obţinute de unităţile agricole de pe aceste meleaguri. In primele standuri ale expo­ziţiei este relevat modul de fo­losire a terenului agricol din ju­deţ, evidenţiindu-se rezultatele obţinute in ce priveşte execu­tarea lucrări­lor de îmbunătăţiri funciare , desecări, combaterea eroziunii,­ extinderea irigaţiilor. Sunt­ prezentate schiţele, epre , re- , prezintă noile amenajări pentru­­ irigaţii din sistemele Vitomireşti — Dobroteasa şi Bucşani — Cio­­roiu care, alături de alte ame­­­­najă­ri," vor permite ca pipă în 1980, suprafaţa irigată în judeţul Olt să ajungă la 150 000 ha faţă de 87 000 ha în 1975. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesea­ză îndeaproape cum sunt folosite sursele de apă în vederea extin­derii irigaţiilor. _ recomandă spe­cialiştilor să studieze şi să ac­ţioneze în vederea folosirii in complex a rîurilor Olt, Olteţ şi Jiu, astfel incit debitele acesto­­ra să fie utilizate mai bine­ de mai multe judeţe, să se poată iriga suprafeţe mai mari şi din cele situate pe partea dreaptă a Oltului. Sunt prezentate, în continua­re, realizările obţinute în­ ce pri­veşte înzestrarea judeţului Olt cu tractoare, maşini agricole şi alte diverse utilaje. Secre­tarul general al partidului, apreciind că încărcătura pe tractor agricol nu indică şi gradul de folosire, eficienţa economică, a cerut să se utilize­ze şi alţi indici care să dea o imagine mai completă în aceas­tă privinţă. Cu ocazia prezen­tării unor utilaje şi agregate re­alizate de IMAIA-Balş, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, referin­­du-se în special la uscătorul de seminţe de struguri, a subliniat necesitatea ca proiectanţii şi constructorii de utilaje să ur­mărească, în permanenţă, eco­nomisirea metalului, prin folo­sirea, acolo unde este posibil, a maselor plastice. Rezultatele obţinute ca urmare a extinderii mecanizării, chi­mizării şi a irigaţiilor, a gene­ralizării în practică a cuceririlor tehnicii sunt evidenţiate in creş­terea randamentelor medii la hectar. Cifrele înscrise pe pa­nouri, exponatele prezentate re­dau sugestiv succesele obţinute de unităţile fruntaşe ; in acest an 5 cooperative agricole­ din judeţ au obţinut peste 6 000 kg grîu la hectar, iar 25 cooperati­ve au realizat recolte intre 5 000 şi 10 000 kg porumb boabe la ha, iar cele din Scorniceşti, Tia Ma­re, Giuvărăşti, Izbiceni şi altele au depăşit această cantitate. Se­cretarului general al partidului, celorlalţi tovarăşi din conduce­rea partidului şi statului le sunt înfăţişate diferitele verigi ale tehnologiei porumbului care au stat la baza realizării, pe tere­nurile podzolice de la Scorni­­­­ceşti, a 20 000 kg ştiuleţi la ha. Aceste­ terenuri sărace şi grele, dar lucrate corespunzător, au reuşit să producă tot atît de mult ci­ cele mai fertile tere­nuri din ţară. Prin urmare — remarca secretarul general a! partidului — nu deosebirile de calitate intre păminturi , sunt cauza diferenţelor de recoltă, ci deosebirile în felul cum mun­cesc oamenii. Aveţi o experienţă bună. Să faceţi totul ca pînă în 1980 asemenea rezultate să se obţină in toate unităţile din judeţ. Referindu-se la coopera­tiva agricolă din Scorniceşti, secretarul general al partidului a arătat că nici aici posibilită­ţile nu sunt epuizate şi că prin mărirea densităţii plantelor la hectar at­ît la porumb, cît şi la celelalte culturi recoltele pot să crească şi mai mult. în sprijinul acestui îndemn stau şi realizările obţinute de Staţiunea de cercetări agricole de la Caracal în ce priveşte cre­area de noi soiuri şi hibrizi, stabilirea de tehnologii care sunt generalizate tot mai mult în producţie. In acest an, cu să­­minţa de griu produsă de staţi­une a fost însămînţată o supra­faţă de cea 10 000 ha. Analizînd rezultatele obţinute, secretarul general al partidului­ cere să fie extinse mai mult culturile suc­cesive, care permit, ca, după ma­zăre, orz şi griu, pe aceleaşi te­renuri să se obţină, respectiv, porumb pentru boabe, cartofi şi legume. Secretarul­­ general al partidului subliniază, in m txt deosebit, necesitatea cultivării cartofilor pe terenurile­­eliberate de plante care se recoltează de­vreme, remarcind in această privinţă experienţa judeţului Dolj care işi acoperă necesarul local de consurs pe această cale.­­ In cursul vizitării standurilor­­ consacrate dezvoltării legumi­­i culturii, pocn-jcu­lturii şi viticul­turii, sint prezentate succesele­­ de seamă obţinute in acest do­­meniu in judeţul Olt. Se deta­şează, îndeosebi, experienţa şi­­ acţiunile întreprinse în ce pri-­­ veşte plantarea cu nuci a te­renurilor in pantă. Obiectivul urmărit este ca, pină în 1980, in judeţ să se ajungă la 2 milioane­­ de nuci care se plantează pe te­renuri în pantă, ceea ce con­tribuie şi la combaterea eroziu­nii solurilor, în păduri şi pe marginea şoselelor şi a drumu-­­­rilor, în curţile şi grădinile ce- i­tătenilor. Se dezvoltă mult Te­gu-­­­micultura. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că trebuie să fie extinse mai mult salariile atît in unităţile agricole, cît şi in curţi, să fie organizată mai bine industrializarea legumelor. Remarcindu-se noile tipuri de conserve, se recomandă rea­lizarea unor produse noi care să asigure diversificarea ali­mentaţiei şi uşurarea muncii gospodinelor. Un loc important in cadrul ex-­­ poziţiei il ocupă zootehnia.­­ Sunt oglindite realizările obţi-­­ nute in ce priveşte sporirea e- ‘ fectivelor, stabilirea de noi teh- I nologii care permit ca pe aceiaşi • suprafaţă construită, în com-­­ plexele zootehnice şi alte adă­posturi să se crească un număr sporit de taurine, ovin© şi pă­sări. Reţin atenţia rezultatele cooperativei agricole din Seaca in ce priveşte folosirea furajelor grosiere în alimentaţia bovine­lor şi a ovinelor. Secretarul ge­neral al partidului a recomandat ca, peste, tot, să se acţioneze în vederea stringerii tuturor fura­jelor grosiere ce sunt în cimp — paie, coceni — şi, printr-o pre­lucrare corespunzătoare, să fie folosite în hrana animalelor. De asemenea, s-a incficat ca în ju­deţ să fie mărit numărul de vaci şi juninci, iar oile să fie concen­trate în ferme mari. Au fost date, totodată, indicaţii în ceea ce priveşte colaborarea intre cooperativele agricole şi coope­raţia de consum în cadrul con­siliilor intercooperatiste, la pre­lucrarea produselor agricole. De asemenea, s-a indicat să fie fo­losite mai bine fructele de pă­dure. Expoziţia a constituit o măr­­turie a posibilităţilor, mari de care dispune agricultura judeţu­lui, a întregii ţări, în­, ce priveş­te obţinerea de producţii vege­tale şi animale superioare, pen­tru o aprovizionare şi mai bună a populaţiei. Se analizează eficienţa diferitelor soluţii constructive şi tehnologice „Románia libera“ mm mmtPOPăM despăşuniâ £1/ PRILEJUL UNEI RECOLTEI Sărbătoarea belşugului s-a în­cheiat printr-o mare adunare populară desfăşurată în noul centru civic al oraşului, în mij­locul căruia se înalţă impunăto­rul edificiu al Casei de cultură. Pe traseul­­străbătut, de la ex­poziţia agroalimentară, vizitată cu puţin timp înainte, spre locul adunării — înveşmîntat astăzi în straie de sărbătoare —, locuitorii oraşului au făcut secretarului general al partidului aceeaşi pri­mire plină de dragoste şi recu­noştinţă. Slătinenii îşi exprimă mîndria justificată pentru trecutul glo­rios al acestor meleaguri, pen­tru prezentul lor socialist, pen­tru transformările înnoitoare pe care le-a cunoscut şi judeţul Olt. Câteva momente alegorice suge­rează în mod pregnant acest lu­cru — „Dansul aluminiştilor“ ca şi ,,Hora recoltei“ alături de „Nunta din Scorniceşti“. In faţa statuii lui Tudor Vladimirescu, panduri, în costum­e de epocă, aduc, peste timp, un chip sim­bolic, salutul lor fierbinte parti­dului nostru comunist, prin lupta şi sub conducerea căruia s-au împlinit năzuinţele secu­lare de libertate şi progres ale poporului român. Străbătînd adevărate culoare vii, coloana oficială opreşte in faţa Casei de cultură, unde s-au adunat zeci de mii de cetăţeni ai oraşului şi din comunele înveci­nate, pentru a se reîntîlni cu se­cretarul general al partidului. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat este salutată cu urale şi ovaţii neîntrerupte. La această impresionantă adu­nare consacrată Zilei recoltei iau parte, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, Vasile Muşat, Vasile Mohanu, Iulian Ploştina­­ru, Constantin Drăgan, Gheor­­ghe Paloş, Gheorghe Pe­­trescu, primi secretari ai Co­mitetelor judeţene ale P.C.R. Teleorman, Vîlcea, Argeş, Me­hedinţi, Ilfov, Gorj şi Dolj. Exprimînd sentimentele Îm­părtăşite în aceste momente deo­sebite de toţi cei care muncesc şi trăiesc pe cuprinsul judeţului, tovarăşul Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Olt al P.C.R., a spus în deschiderea adunării : Cinstirea ce ni s-a făcut, to­varăşe secretar general, de a sărbători ..Ziua recoltei“ în judeţul Olt — a spus vorbito­rul — este pentru noi, o mare bucurie, un imbold în munca de viitor. In numele tuturor cetăţenilor judeţului, vă mulţumesc tova­răşe Nicolae Ceauşescu pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi ca România să se dezvolte li­beră şi independentă, într-o lume a păcii şi vă urez din toată inima şi cu toată dragos­­tea ..Bine aţi venit în mijlocul nostru !“, înfăptuind politica partidului nostru, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie in toate zonele ţării, oraşele şi satele judeţului nostru, au luat in ultimii ani o nouă înfăţişare iar oamenii au învăţat noi me­serii, au devenit mai harnici, mai pricepuţi. Producţia glo­bală industrială a sporit în cincinalul precedent , într-un ritm mediu anual de 29 la sută. Vă informăm, tovarăşe secretar general, că am început bine cin­cinalul 1976—1980 Pe cele 10 luni ale acestui an planul a fost depăşit. Dacă în 1968 la con­stituirea judeţelor, oraşul Slatina avea circa 25 000 locuitori, acum numai în industria oraşului lu­crează peste 25 000 angajaţi. Schimbări asemănătoare au cu­­­noscut şi oraşele Balş, Caracal, Corabia şi de curind Drăgă­­neştiul. Agricultura, ramură de bază a economiei judeţului — a spus in continuare vorbitorul — a cunoscut şi ea în ultimii ani o creştere importantă. S-a dezvoltat parcul de ma­şini şi tractoare, au sporit­­su­prafeţele­­ irigate­ şi cele unde s-au efectuat lucrări de îmbu­nătăţiri funciare, au fost con­struite noi capacităţi de pro­ducţie şi extinse plantaţiile viti-pomicole, s-au folosit in mai mare măsură soiuri şi hi­brizi de înaltă productivitate. Introducerea sistemului de organizare şi retribuire a mun­cii pe baza acordului global a contribuit la ridicarea produc­ţiilor în toate sectoarele de ac­tivitate. De altfel, în cincinalul trecut, valoarea producţiei glo­bale agricole a judeţului a­­proape s-a dublat faţă de perioada 1966—1970, iar anul acesta ea este şi mai mare. In acest an, 93 de cooperative din cele 154 au obţinut peste 3 000 kg griu la hectar, din care Vădastra, Slăveni, Scorniceşti, Potlogeni şi Vişina Nouă au realizat peste 6 000 kg la hec­tar. La porumb, de asemenea, circa 60 de cooperative vor ob­ţine peste 6 000 kg, iar la cele din Izbiceni, Scorniceşti, Vişina Veche, Giuvărăşti şi multe al­tele se prelimina o producţie de peste un vagon porumb boabe la hectar. La obţinerea acestor rezultate o contribuţie însemnată au avut-o oamenii de ştiinţă, prin­tre care şi cei de la Staţiunile de cercetări agricole Caracal şi Albota. Vorbitorul a relevat că realizarea pe terenuri podzo­lice a unor producţii de 5 000 kg griu şi 8­9 000 kg porumb boabe se datoreşte, în primul rind, hărniciei oamenilor, intro­ducerii unor tehnologii moder­ne şi mai ales afînării solului la adîncimea de 40—60 cm, a­­mendării şi fertilizării lui. Vă raportăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că am încheiat re­coltatul legumelor, fructelor şi strugurilor de pe întreaga su­prafaţă. Producţia totală de le­gume pe judeţ a crescut faţă de anul 1975 cu 30 la sută. In continuare, vorbitorul s-a referit la acţiunile întreprinse pentru buna gospodărire a pă­­mîntului, subliniind îndeosebi experienţa ciştigată şi unele re­zultate obţinute prin irigarea plantaţiilor de pomi în terase, precum şi prin sistemele mari şi locale de irigaţii, care au dus la realizarea unor sporuri im­portante la producţiile de po­rumb şi­ griu. ■ în ceea ce priveşte zootehnia, atenţia noastră a fost indreptată spre creşterea numărului de animale, îmbunătăţirea rase­lor şi sporirea eficienţei aces­tui sector. Au fost construite mari complexe şi paralel, ne-am preocupat şi de sporirea şep-y­­elului în sistem gospodăresc la C.A.P., de dezvoltarea zooteh­niei şi în gospodăriile populaţiei. Incepînd cu acest an desfăşu-­ răm o largă acţiune de îmbu­nătăţire a raselor. De aseme­nea, acolo unde sint condiţii am trecut la extinderea numă­rului de oi. Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din judeţul nostru — a spus el — au primit “cu multă sa­tisfacţie Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Con­gresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Congresului educaţiei poli­tice şi al culturii socialiste în do­meniul muncii ideologice, poli­tice şi cultural-educative. Des­făşurăm acum o largă acţiune pentru aplicarea acestuia în toate organizaţiile de partid, în toate colectivele de oameni ai muncii. Vrem să îmbinăm mai bine munca cu arta, iar la ma­rele festival „Cîntarea Româ­niei“ cei care lucrează în fa­, brici şi ogoare se pregătesc să prezinte, în­tr-o formă artistică, aspecte din munca lor, în preocupările comitetului judeţean de partid o problemă centrală o reprezintă ridicarea tuturor unităţilor la nivelul po­sibilităţilor lor, folosind în a­­cest scop experienţa acumulată de către unităţile fruntaşe. Vom munci cu hotărîre ca cincinalul 1976—1980 să fie nu numai cincinalul revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice, dar şi perioada care să ducă la transformarea radicală a agriculturii noastre. Mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Astăzi România are un con­ducător încercat, iubit şi vene­rat de întregul impor, stimat şi preţuit de întreaga lume. Sun­tem­ mîndri de acest fapt şi vom face totul pentru a fi demni de numele lui. Nu vom precupeţi nimic, vom munci cu pasiune şi hotărîre pentru a înfăptui neabătut hotărîrile par­tidului şi statului nostru, con­tribuind în acest fel la mă­­­reaţa operă de ridicare a pa­triei noastre pe culmi tot mai înalte de civilizaţie şi progres. La adunarea populară a luat apoi cuvîntul tovarăşul Angelo Micu­lescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agricul­turii şi industriei­ alimentare. In ultimii ani, între tradiţiile frumoase ale poporului nostru şi-a făcut loc, în miez de toam­nă, sărbătoarea agricultorilor — cinstire a rodului muncii lucră­torilor de pe ogoare — „Ziua recoltei". Irn acest an, in întâm­pinarea acestei zile, urmînd e­­xemplul personal de dăruire, vrednicie şi spiritul de mare cutezanţă al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, lucrătorii de pe o­­goarel­e patriei, ajutaţi de oa­menii muncii de la oraşe, de ostaşi, de elevi şi­­ studenţi, s-au mobilizat mai mult ca oricînd pentru strîngerea şi punerea la adăpost a recoltelor, pentru pregătirea în bune condiţiuni a noului an agricol. Aşa cum se cunoaşte, anul pe care-l încheiem, cu toate ca­priciile climatice, a fost un an bun, rezultatele obţinute la grîu, porumb, sfeclă, legume, cartofi şi celelalte culturi, au înregistrat sporuri însemnate de producţie faţă de anii ante­riori. A crescut număru­l unită­ţilor agricole de stat şi coope­ratiste care au obţinut­ produc­ţii foarte bune, unele dintre ele, realizînd chiar producţii re­cord. Putem arăta că, datorită aces­tor rezultate, producţia agricolă a acestui an va depăşi, cu a­­proape 16 la sută, nivelul celei realizate în 1975, producţia ve­getală va avea, faţă de acelaşi an, o depăşire de peste 20 la sută, iar cea animală de 10 la sută. La legume de câmp, struguri şi cartofi, recoltarea şi punerea la­­ adăpost a producţiei este încheiată, iar­ la fructe se re­coltează ultimele suprafeţe, care se vor termina în următoarele 2—3 zile. .La sfecla de zahăr s-a recoltat aproape 80 la sută din suprafaţă şi ne vom ocupa de terminarea cît mai rapidă a strînsului acesteia, de însiloza­­rea ei. La soia şi orez s-au re­coltat peste 50 la sută din su­prafeţe şi se vor lua măsuri ca­ in primele zile ale lunii no­iembrie să se încheie complet recoltatul. Trebuie să arăt, însă că mai avem încă un volum mare de lucrări de realizat în continu­are, pentru care va trebui să mobilizăm toate forţele şi mij­loacele existente în agricultură, pentru strîngerea producţiei de pe cele 1,5 milioane hectare cu porumb, rămase de recoltat şi la executarea ogoarelor de toamnă, unde trebuie să mai arăm încă peste două milioane hectare și aceasta într-un timp rit mai scurt. în prima parte a lunii noiembrie.................... în zootehnie, va trebui să luăm măsuri mai hotărite pen­­tru asigurarare efectivelor dfi (Conlinu­are in pag a 3-al

Next