România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)

1977-04-23 / nr. 10107

* Intre manifestările dedicate sărbătoririi centenarului Indepen­denţei de stat a României, Muzeul literaturii române organizează o nouă şi amplă expoziţie omagială, intitulată „Independenţa e suma vieţii noastre istorice“. Inaugurarea va avea loc azi, 23 aprilie, orele 13, la sediul Muzeului literaturii române din str. E­undaţiei nr. 4. * Intre 25 şi 29 aprilie, din iniţiativa A.T.M. şi a Teatrului „Ţăn­dărică“, se va desfăşura „Săptămîna debuturilor în teatrele de pă­puşi“, în cadrul căreia vor fi prezentate în sala Teatrului „Ion Creangă“ din Piaţa Amzei mai multe spectacole pentru copii, pre­zentate de teatrele din ţară. * Duminică 24 aprilie, orele 10,30, la sediul Muzeului literaturii române va avea loc cea de a doua ediţie de anul acesta a „Revistei literar-artistice pentru pionieri şi elevi“, consacrată centenarului Independenţei. * Cenaclul „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei juriştilor din Bucureşti organizează la 23 aprilie, orele 11 şi respectiv duminică 24 apri­lie, orele 10,30, la sala mică, a Palatului Republicii, cite un matineu literar-muzical dedicat Centenarului independenţei, sumele încasate urmînd a fi depuse în Contul 1977. * Expoziţia judeţeană de artă plastică deschisă la Suceava în­truneşte un număr de 80 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, metaloplastie şi pirogravură, selecţionate dintre creaţiile cu care plasticienii amatori din judeţ au fost prezenţi în expoziţiile perso­­nale şi de grup organizate in cadrul Festivalului „Cîntarea Româ­­­niei“. * Recent, a ieşit de sub tipar la Iaşi lucrarea „Contribuţii la cunoaşterea artei populare din judeţul Vaslui“ de Melania Ostrop de la Muzeul etnografic al Moldovei din localitate. Lucrarea cu­prinde un amplu studiu privind portul popular, tehnicile de pre­lucrare a ţesăturilor, textilelor de interior şi un bogat material ilus­trativ. * La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare s-a deschis expoziţia judeţeană a artiştilor plastici amatori din Maramureş, care cuprinde aproape 200 de lucrări de pictură, sculptură şi grafica. * Ieri, la Sibiu, au început manifestările celei de a VII-a ediţii a festivalului naţional de jazz, care se circumscrie în festivalul „Cîntarea României“. Pe lingă concertele propriu-zise, manifestările cuprind proiecţii de diapozitive color, o masă rotundă pe marginea primului dicţionar românesc de jazz apărut sub semnătura lui Mihai Berindei şi altele. * La Casa de cultură a I.R.R.C.S. a avut loc ieri vernisajul ex­poziţiei Gun Johnson, pictură („Peisaje din România şi Suedia“), desene („Oamenii Deltei“), aplicaţii („Amintiri din România“). * La Casa de cultură a sindicatelor din Ploieşti este deschisă expoziţia judeţeană a artiştilor plastici amatori din judeţul Prahova. * „Cîntec şi joc dimbovițean“ se intitulează spectacolul folcloric care va fi prezentat duminică 24 aprilie, orele 11, la Muzeul satului. Participă ansamblul „Drăgaica“ din Corneşti şi ansamblul de flu­ieraşi „Ciobănaşul“ din Runcu. ♦ UNA PE ZI de MATTY s * a -· °,:1* · - » y • * r 9 ■% - ...Şi ce-o sä fie dacă o sä aminaţi cu 90 de minute sca­denţa poliţelor de anul trecut ? Pagina a 2-a — 23 aprilie 1977 Festivalul naţional Mutarea Primăvara culturală bucureşteană In aceste zile se desfăşoară în Capitală o manifestare politi­­co-educativă şi cultural-artistică de amploare, în cadrul Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“. Este vorba de „Primăvara culturală bucureşteană“ care, a­­nul acesta, prezintă o semnifi­caţie deosebită. Amănunte în legătură cu conţinutul şi cu principalele manifestări organi­zate, ni le prezintă tovarăşa prof. EUGENIA MĂNDIŢA, vicepreşedinte al Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti. — Ediţia din acest an a „Pri­măverii culturale bucureştene“ prezintă — în diferite modali­tăţi cultural-artistice — trecutul glorios de luptă al poporului nostru, realizările de seamă ale Capitalei socialiste, preocupă­rile şi eforturile deosebite de­puse pentru refacerea şi dezvol­tarea economiei ţării. Actuala ediţie se bucură de o largă par­ticipare atit din partea institu­ţiilor cultural-artistice, cit şi a mişcării artistice de amatori, re­prezentată d­in cadrul Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“ printr-un număr de peste 100 000 de participanţi,­­ mun­citori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, medici, arhitecţi, cer­cetători ştiinţifici, elevi şi stu­denţi etc. în programul manifestărilor au fost incluse peste 150 de ac­ţiuni politico-educative şi cultu­ral-artistice, întilniri cu activişti de partid şi de stat, cu istorici de prestigiu, cu oameni de artă şi cultură etc., sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, ex­poziţii şi lansări de cărţi noi, spectacole teatrale, literar-mu­­zical-coregrafice şi de film, ex­poziţii de artă plastică etc. Pen­tru a cuprinde — la aceste acţiuni — o masă cit mai mare de participanţi, manifestările au fost programate atit la sediile Instituţiilor culturale, cit şi în întreprinderi, instituţii, şcoli, in cluburi, cămine culturale din comune suburbane etc. — Vă rugăm să ne daţi acum cîteva amănunte în legătură cu desfăşurarea celor mai impor­tante manifestări din „Primăva­ra culturală bucureşteană“.­­ Programată pe intervalul unei săptămîni (18—24 aprilie), ediţia din acest an acordă­­prio­ritate manifestărilor ocazionate de sărbătorirea centenarului in­dependenţei de stat a României. Sub genericul „Bucureştiul şi independenţa“, în prim­a zi a „Primăverii culturale bucu­reştene“, a avut loc o interesan­tă sesiune de comunicări ştiin­ţifice la Muzeul de Artă al Re­publicii Socialiste România, cu participarea unor­­istorici, cadre didactice, cercetători şi muzeo­grafi de valoare. De asemenea, s-au desfăşurat simpozioane, expuneri, convorbiri, spectacole de muzică şi poezie în între­prinderi, la cluburi, case de cul­tură etc. O atenţie deosebită a fost a­­cordată şi organizării manifes­tărilor dedicate cărţii, desfăşu­­rîndu-se întilniri cu cititorii, expoziţii de cărţi noi, spectacole muzical-literare etc. In cadrul „Zilei editurii politice“ a fost prezentat cel de al 13-lea volum al operelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Tot în cadrul mani­festărilor cu cartea, un loc în­semnat îl ocupă noile lucrări dedicate centenarului indepen­denţei, printre care : „Cronica participării armatei române în războiul pentru independenţă“ de C. Olteanu, Tlie Ceauşescu şi V. Mocanu. „Monumentele ne­atârnării“, itinerar eroic de Flo­rian Tucă. „Cei şase de la Plevna“ de Mihail Joldea etc. O serie de spectacole literar­­muzicale, organizate cu con­cursul unor scriitori şi artişti de valoare — „Laudă României socialiste“, „Poemele neatîrnă­­rii“, „Dulce Românie“, vin să întregească acest bogat pro­gram, împreună cu numeroase recitaluri de poezie patriotică organizate în cluburi, biblioteci, case de cultură etc. Prezentă in cadrul manifestă­rilor dedicate cărţii se dovedeş­te şi cea de a şaptea artă, cu e­cranizări după opere literare valoroase, ca „Răscoala“, „Prin cenuşa imperiului“, „Tănase Scatiu“ etc. De altfel, în cadrul „Primăverii culturale bucureş­tene“ s-a programat premiera noului film românesc „Oas­peţi de seară“ inspirat din lupta pentru eliberarea patriei de sub ocupaţia fascistă precum şi pre­zentarea altor filme româneşti inspirate din actualitate („Pute­rea şi adevărul“, „Zile fierbinţi“, „Cuibul salamandrelor“ etc). „Teatrul în cetate“, ciclu care înglobează o suită de spectacole susţinute de artişti profesionişti şi amatori, a inclus piese datora­te lui Marin Sorescu („Răcea­la“), Mircea Radu Iacoban („Re­duta“)­, Mihai Georgescu („Fără lege şi judecată“), ş.a. S-au mai organizat dezbateri pe margi­nea montărilor teatrale ce evo­că momente importante din is­toria patriei. Talentele artiştilor amatori au fost evidenţiate şi de brigăzile artistice ale unor întreprinderi. La reuşita „Primăverii cultu­rale bucureştene“ vin să contri­buie şi un însemnat număr de artişti plastici profesionişti şi amatori, în cadrul unor expo­ziţii de pictură organizate sub genericul „Bucureştiul in arta plastică“ (Galeriile de artă ale municipiului Bucu­reşti), „România socialistă — patria mea dragă“ (sala de expoziţii a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“), .„Războiul in­dependenţei oglindit în arta plastică“ (expoziţii organizate la C.X.L.­Pipera, întreprinderea „Autobuzul" şi şcoala generală nr. 187 din comuna Mogoşoaia), „Artistul şi oraşul“ (expoziţie de grafică la Muzeul de artă al Re­publicii Socialiste România), „Cişmigiu 77“ (şantier de crea­ţie al artiştilor plastici amatori organizat in binecunoscuta gră­dină bucureşteană). Numeroasele şi variatele ma­nifestări organizate în cadrul „Primăverii culturale bucureş­tene“ vădesc importanţa activi­tăţii educative şi cultural-artis­tice desfăşurate în Capitala pa­triei noastre, în scopul înfăptui­rii politicii partidului şi statu­lui, al ridicării nivelului cultu­ral şi de conştiinţă al maselor. Mircea Scripca Cel ce a descoperit, pentru noi, drama sovieticului Al. Gherman, — şi acela nu e altul decit har­nicul şi priceputul Tudor Ste­­riade —a binemeritat de la ac­tuala stagiune, şi a îmbogăţit cu o pagină deosebită patrimoniul traducerilor noastre din limba rusă. Căci drama este excelentă — bine gîndită, bine construită, bine scrisă —, şi demonstrează încă o dată, în mod convingător, că nu există temă sterilă şi ma­terial refractar în realitatea zi­lelor noastre, dacă acestea se ivesc direct şi sincer din fră­­mîntările autentice şi din carac­teristicile morale ale omului de azi. Tema, în cazul de faţă, este a activizării neîncetate a conşti­inţei civice şi comuniste, in le­gătură directă cu munca, cu munca cea mai anonimă, dar în perspectiva vastă a conştiint°i de ansamblu a omului nou. Iar materialul nu e altul decit o şe­dinţă a biroului organizaţiei de partid a unui şantier de cons­trucţii, o şedinţă la care parti­cipă vreo nouă, zece oameni, ni­mic altceva decit o şedinţă, cum se desfăşoară cu miile, şi cum le cunoaştem cu toţii, de la : „Tovarăşi, deschidem şedinţa”, trecînd prin enunţarea „ordinei de zi”, prin­­ ..cine este pentru ? cine este contra ? se abţine ci­neva ?“, prin „cine mai cere cu­­vîntul ?“, pină la „tovarăşi, în­chidem şedinţa“. Dar, în corsetul acestui protocol, în desfăşurarea acestei succesiuni de „luări de cuvînt“, a acestui dialog de mi­­nologuri, — ci­ adevăr al obser­vaţiei, cită autenticitate umană, cită dramă ! Ba chiar, cu­ sus­pense !... Membrii unei echipe de muncitori constructori au refu­zat să încaseze ,,prima”, gratifi­ca­ţia obişnuită care se cuvine ori­cărui om al muncii, în raport cu rezultatele efortului său de pes­te an. Acest refuz intrigă întrea­ga lume a şantierului, şi intere­sează, desigur, organizaţia de partid, care vrea să cunoască şi să înţeleagă cauzele unui act cu totul insolit. De unde, şedinţa­­dramă de care pomenii, in cursul căreia ies al iveală destul de multe deficienţe organizatorice, tehnice, administrative, în func­ţionarea marelui şantier, care au dus la solicitarea, de către con­ducerea întreprinderii, a dimi­nuării ne­justificate a „planului“, diminuare aprobată de forurile superioare, pe baza unor calcule­­ economice — de fapt pe baza unei concepţii concesive asupra muncii —, deloc justificate. Ies, deci, la iveală, mai ales, defi­cienţe, şi chiar racile, morale — conştiinţă căldicică, exigenţă scăzută, ambiţie, carierism, favo­ritism, conformism — a căror acumulare lentă, secretă, dar ne­încetată, a făurit atmosfera lin­­cedă şi inertă ce domneşte în şantier, provocînd chiar aţipirea conştiinţei comuniste a membri­lor biroului organizaţiei de par­tid. Refuzul de a încasa prima a echipei de zidari condusă de muncitorul Potapov, , sănătoasă reacţie a ..bazei“, va zgudui, in primul rind această conştiinţă, care, prin recunoaşterea, fără circumstanţe atenuante, a greşe­lilor, şi prin asumarea deplină a responsabilităţii, dă exemplul fe­cund al forţei morale şi politice a comunismului. Aceasta este esenţa dramei, dar aceasta nu cuprinde peripe­ţiile ei, excelentul crescendo de surprize încheiat cu o neaştep­tată lovitură de teatru, tensiu­nea şi conflictul, înfiripate din jocul aribelor cifre economice şi al secilor măsuri şi dispoziţii tehnico-birocratice, care fac, cum spun, ca spectatorul să o urmărească cu atenţie mereu trează, cu un interes mereu spo­rit. In bună măsură, adevărul uman al dramei izvorăşte, fără îndoială, din faptul că autorul a trăit viaţa sufletească şi expe­rienţa zilnică pe care ne face să le simţim prin desfăşurarea unei şedinţe, din faptul că el însuşi a fost muncitor de şantier, munci­tor adevărat, ceea ce, desigur, e de natură să, ni-l facă Încă mai simpatic. Cu acest bagaj, şi cu un remarcabil talent, el de­monstrează în chipul cel mai convingător,, că în societatea so­­cialistă, în omul nou, conştiinţa politică şi imperativul etic sunt un singur tot. Spectacolul Teatrului Giuleşti este dintre cele bune, nu numai ale acestui teatru care, in­ ulti­mul timp, ne-a obişnui numai cu spectacole bune. Regia lui Alexa Visarion dovedeşte că Alexa Visarion este mereu un regizor serios, care stimează li­teratura şi o înţelege, şi ca ata­re respectă pe scriitor, şi îl slu­jeşte. Mofturi şi „capriţuri“ re­gizorale nu îşi fac loc în munca lui, şi cu atit mai puţin nu-şi puteau face loc aci : drama se desfăşoară aşa cum e, umană, directă, autentică, fiecare por­tret lăsînd să treacă prin el re­zonanţe variate ale lumii din afară, şi lăsînd să ţîşnească, în conformitate cu caracterul şi temperamentul respectiv, adevă­ruri îndelung tăcute, dar nu adine îngropate. De la reticenţă la explozie, drumul e parcurs cu fermitate şi fineţe, şi concluziile îi găsesc pe oameni, obosiţi şi cu gravitate înseninaţi, de o con­fesiune autocritică salutară. Toţi actorii, printre care unii cu totul necunoscuţi, iar cîţiva vechi cunoştinţe, au fost la înăl­ţimea rolurilor, a spectacolului, a autorului. Ei sînt (în ordinea programului) R. Ponomarenco, Corado Negreanu, Corneliu Du­mitra?, Ion Pavlescu (bun ve­­­nit la Bucureşti !), George Bă­nică, Ana Ciclovan, Nicolae Ivă­­nescu, Ion Anghel, Constantin Cojocaru, Sabin Făgărășanu, Mircea Dumitru și Dorina La­­zăr. Teatrul Giulești „Da sau Nu“ de Aleksandr Ghelman Radu Popescu \ ^ Expediţie şcolară O expediţie a şcolarilor de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova a pornit intr-o excursie la Calafat Vidin, Poradim şi Plevna pe urmele eroilor ro­mâni din războiul Independen­ţei. La întoarcere, copiii au adus cu ei numeroase fotografii fă­cute de ei, precum şi obiecte dăruite de profesori şi elevi bulgari. Apoi ei au organizat o expoziţie in holul liceului consacrată aniversării gloriosu­lui centenar al Independenţei (ION BECHERU). Paznicul la volan Plictisindu-se in postul său de paznic la secţia de drumuri Floreşti (judeţul Prahova) şi uitîndu-se la basculantele din curte, lui Ion Badea i-a venit ideea să dea o raită cu maşina. Era şi bine dispus, că băuse — aşa că nici una nici două, s-a suit in cabina autobasculantei 31-PH-3047 şi pe-aici ţi-e dru­mul ! Adică pe drumul public şi Invirtind nesigur volanul — pentru că permis de conducere n-avea și nici n-a avut vreoda­tă, încotro ? Să-l ducă acasă pe partenerul său de băutură Gh. Ciufu, cu care se cinstise din belşug. In cele din urmă, s-au oprit... intr-un imobil pe care l-au distrus partial, avariind si basculanta. Acum, paznicul are de plată o pagubă de 13 000 de lei și va trebui să răspundă penal pentru încălcarea mai multor texte de lege. (AL. MIHAI). In graiul realităţilor şi convingerilor noastre (Urmare din pag. 1) mare, care să prindă pină la ul­tima nuanţă revoluţia adîncă din fiinţa întreaga a poporului nostru, revoluţie care se împle­teşte atit de fericit cu zestreaa milenară a înaintaşilor, şi care înseamnă o deschidere fără pre­cedent spre orizonturile vieţii, o sporire fără precedent a sim­ţului nostru de responsabilita­te ca popor, în faţa istoriei şi lumii. Avem datoria să dezvol­tăm o limbă şi o literatură bo­gate, moderne, ridicate pe cele mai inalte culmi ale expresivi­tăţii, capabile să cuprindă , cele mai adinei cunoştinţe şi gînduri universale, şi, in acelaşi timp, înţelese de toţi, nutrite din forţa milenară a graiului oamenilor pămîntului şi capabile să spună direct, in toate domeniile, ade­vărurile noastre fundamentale In cuvintele secretarului ge­neral al partidului am auzit, de fapt, glasul întregului popor, re­prezentat­ la Congres, de cea mai veche, mai numeroasă şi mai plină de experienţă istorică dintre clasele sale : ţărănimea „Hai să vorbim în această limbă frumoasă, d­ar, pe înţeles ca să ştim cu toţii ce dorim“. Ne-a chemat, prin glasul celui care-i este fiul cel mai strălucit, ivit vreodată din sinul său, de fapt, întregul popor român, să ne ex­primăm gindul „simplu, fără intortocheli inutile, fără­­com­plexităţi" de neînţeles, în graiul strămoşesc în care au fost create minunatele balade şi doine care au stat la baza făuririi limbii noastre, pe care poeţii au cîn­­tat-o aşa de frumos, în care cită astăzi întreaga noastră na­ţiune“. Dincolo de viitorul agriculturii noastre, de viitorul plinii noas­tre, congresul ne-a lăsat şi acest îndemn. Care se potriveşte atit de bine şi pentru cei ce ţin con­deiul, pentru cei ce minuiesc cu­­vântul, pentru cei ce scot, din­­tr-un altfel de ogor, plinea su­fletului. Da, să vorbim şi să scriem — aşa cum arăta pre­şedintele ţării — nn „limba pe care o înţelege întregul popor, limba unităţii, a luptei pentru socialism şi comunism“. A Sublime, dar... lipsesc cu desăvîrşire In municipiul Cluj-Napoca există mijloace de transport, insă repartizarea lor este — in anumite cartiere — deficitară. Dacă, de pildă, troleibuzele 2, 3 și 4 circulă la 2—3 minute unul după altul — autobuzele 14 și 31, care merg spre cartierul muncitoresc Dîmbul Rotund — cartier foarte populat, cu circa 30 000 de locuitori — acestea vin şi la interval de o oră ! Iar cind totuşi vin, se intimplă şi să nu oprească in toate staţiile ! Foarte rar circulă şi autobuzul 9 B de la Gară spre Clinici, precum şi autobuzul 11 din car­tierul Grigorescu. Lucrurile s-ar mai putea îndrepta, dacă măcar s-ar efectua controale la cap de linii şi pe trasee Cum insă a­­cestea sunt sublime, dar... lip­sesc cu desăvîrşire, circulaţia pe liniile respective merge anapoda. (S. MIRCESCU). Pastelurile medicului chirurg La Muzeul judeţean din Deva s-a deschis zilele trecute o ex­poziţie care reuneşte picturi in ulei, acuarele şi pasteluri. Toate lucrările au fost realizate de un medic chirurg , dr. Dömsödy Tibor care, deşi este solicitat mult in cadrul secţiei de chirur­gie de la spitalul din oraşul Brad, găseşte timp şi pentru preocupările sale artistice. Lu­crările din expoziţie au fost inspirate de o anumită zonă a Ţării Moţilor şi, tocmai de aceea, autorul le-a grupat sub genericul „Frumuseţile Zaran­­dului“ Mai trebuie adăugat că aceasta este cea de-a opta ex­poziţie personală a medicului chirurg şi artist amator din Brad. (I COJOCARU). Oameni strîngători Intr-una din nopţi. Al. Pirvu şi Dumitru Asaftei din Mărăşeşti — Vrancea, au fost observaţi in incinta staţiei C.F.R din loca­litate, avind asupra lor saci, cleşti de cuie, sîrmă şi un levier. Prezenta printre vagoane „înar­maţi“ cu astfel de ustensile a apărut suspectă, iar percheziţia efectuată de organele de ordine la domiciliul lor a conib­risat bănuielile. în curtea lui Al. Pir­vu au fost găsite, îngropate, două butelii de aragaz, iar­ la Dumitru Asaftei o alta dosită. „ Au căzut din vagoane și noi le-am strîns.— au încercat să se dezvinovățească aceștia. In realitate, erau ultimele din cele zeci butelii pe care ei le furaseră cu citeva zile mai înainte, dintr-un vagon aflat in tranzit spre Brazi. Restul bute­ LITORAL 77 • Noi spaţii de cazare şi­ dotări pentru ridicarea gradu­­lui de confort # Surprize pentru amatorii de sporturi nautice # In programul stagiunii artistice, peste 600 de­ spectacole Ce este nou ca litoral? La a­ceastă întrebare ne răspunde tov. VASILE TRANDAFIR, di­rector general al Centralei O.N.T. Litoral. „După cum se ştie, nici o construcţie de pe litoral n-a a­­vut de suferit de pe urma cu­tremurului de la 4 martie, aşa că toate forţele au putut fi con­centrate pentru terminarea la timp a noilor obiective turistice prevăzute pentru sezonul esti­val care începe în curînd. La Mamaia, de pildă, se finisează două noi hoteluri „Vega“ şi „Gloria“, cu o capacitate totală de 536 de locuri, camere cu un grad sporit de confort. Pentru zilele mai răcoroase, turiştii ca­zaţi aici vor avea la dispoziţie o piscină cu apă de mare. Alte noi piscine vor fi inaugurate, în curînd, pe lingă hotelurile „Ra­­luca“ şi ,,,Ileana“ din Venus, „Aurora“ din Mamaia şi „Mă­gura“ din Eforie Sud, ridicîn­­du-se astfel la 49 numărul a­­cestora pe litoral. La ca­pi­­­tolul noi dotări, se mai pot adăuga: două hoteluri la Con­stanta în zona peninsulară a o­­raşului: un hotel cu 282 de locuri în staţiunea Costineşti, restau­rantul „Meridian“ de pe lingă hotelul cu acelaşi nume din Ma­nnin­g, un nou debarcader şi un club nautic pe malul lacului Mamaia, în dreptul hotelului „Caraiman“, încă trei baze nau­tice în zona de­ sud a litora­lului, două parcuri de distracţii la Eforie Nord etc. îmbunătăţirea serviciilor con­stituie şi în acest an o grilă im­portantă a gazdelor. ..În a­­ceastă direcţie se poate vorbi despre schimbarea mobilieru­lui, mochetarea camerelor, dotă­rile cu televizoare, frigide­re­ etc., precum şi de alte lu­crări menite să ducă la ridica­rea gradului de confort. Ne-am preocupat, de asemenea, de con­tinua diversificare şi îmbogăţire a meniurilor“. La pregătirea sezonului esti­val 1977, participă, alături de unităţile turistice, aproape toa­­te întreprinderile şi Instituţiile locale şi, în primul rînd, edilii municipiului Constanţa. Din nu­meroasele exemple, voi selecta doar cîteva : In staţiunea Ma­maia, pe malul lacului cu ace­laşi nume, a început să prindă contur un parc care va avea şi caracterul de grădină botanică. Realizat într-un stil deosebit faţă de toate spaţiile verzi exis­tente pe litoral, acest parc cu o suprafaţă de 40 000 m.p. va cuprinde o oglindă de apă cu o insuliţă de vegetaţie la mijloc, la care se va putea ajunge tra­­versînd un podeţ din lemn. De jur împrejur, privirile vizitatori­lor vor fi atrase de elemente de­corative originale. Constructorii care lucrează la amenajarea marelui parc de odihnă şi cul­tură din­­portul constănţean So­­veja, execută un canal de legă­tură intre lacurile Tăbăcăriei si Mamaia, care va permite acce­sul ambarcaţiunilor dintr-o par­te în alta. O noutate o constituie şi Mu­zeul de istorie naţională şi ar­heologie, un curs de amenajare la Constanţa, care se va inau­gura în cadrul sărbătoririi cente­narului Independenţei de stat a României. Urmează, de aseme­nea, să intre în circuitul turistic cele trei importante obiective de la Adamclisi — cetatea, noul muzeu şi monumentul Triumfal, care a fost reconstruit. A fost definitivat programul stagiunii artistice estivale care cuprinde peste 600 de spectaco­le. Alături de artiştii constăn­­ţeni îşi vor da întîlnire pe lito­ral pentru această vară forma­ţii prestigioase din întreaga ţară, printre care toate teatrele de proză din Bucureşti, teatrele naţionale din Iaşi şi Craiova. Opera maghiară din Cluj-Napo­­ca, secţia germană a Teatrului dramatic din Sibiu, Teatrul Ti­neretului din Piatra Neamţ, sec­ţia maghiară a Teatrului Nord din Satu Mare, ansamblurile folclorice „Ciocîrlia“, „Rapsodia Română“, „Ciprian Porumbes­­cu“ şi „Banatul“, diferite for­maţii artistice de peste hotare etc. In programul estival sunt incluse şi o serie de manifestări tradiţionale care, în cadrul fes­tivalului naţional „Cîntarea României“, vor căpăta o şi mai mare amploare. Este vorba de „Zilele muzicii uşoare româ­neşti“ (20—26 iunie), Festivalul naţional de folclor (11 iulie—28 august), „Serbările mării“ (28 iulie—1 august) etc. După cum se vede, cei aproximativ două milioane de turişti români şi străini, care îşi vor petrece în acest an vacanţa pe litoral, sunt întîmpinaţi cu multe şi variate noutăţi. Ion Popovici liilor le vinduseră la preţuri de speculă Pentru infracţiunea de furt din avutul obştesc, fiecare a fost condamnat la cite un an şi opt luni de închisoare. (C. AZOIŢII). Eroare La 17 iulie 1972, Dumitru Dri­­goi, angajat al întreprinderii forestiere de exploatare şi tran­sport Sibiu, in drum spre punc­tul de exploatare „Santa“, la 16 km. distantă de comuna lui de domiciliu Răşinari, a suferit un accident mortal. Căruţa cu care se deplasa s-a răsturnat in rîul de pe marginea drumului, prin­­zîndu-l sub roţi. întreprinderea a stabilit, la 24 iulie 1972, că a fost accident de muncă , con­­semnind constatările sale într-un proces-verbal care s-a anexat la dosarul decedatului. Dar, O­­ficiul de pensii Sibiu, încâlcind dispoziţiile legale, n-a avizat favorabil cererea pentru atribui­rea pensiei de urmaş celor doi minori De abia în decembrie 1976, in urma unei sesizări pri­mite din partea ziarului. Consi­liul sindical judeţean Sibiu a cerut reanalizarea actelor exis­tente la dosar, în vederea în­dreptării erorii. Oficiul reanali­­zează într- adevăr şi-şi schimbă rezoluţia, emiţînd o decizie de pensie de urmaş cu plata retro­activă, pe trei ani In sfirşit ! Dar cînd şi cum ? După patru ani şi şapte luni şi numai după ce mama copiilor, a făcut o se­sizare ziarului nostru... (P.I.). Rubrică realizată de Pia Radulescu „România liberă» Toţi din familia mea, ca şi în atitea alte familii, suntem angrenaţi în activitatea pro­ductivă. Din această cauză, timpul liber ne este limitat şi căutăm şi ni-l planificăm cit mai judicios. In acest scop, apelăm la casele de comenzi pentru aproviziona­rea cu alimente. Cum noi nu sîntem acasă decit după ora 16,30, necesar ar fi ca ma­șinile caselor de comenzi să distribuie alimentele și după această oră. Dacă am fi gospodine să stăm acasă, n-ar mai fi nevoie să facem această economie de timp. Găsesc, așadar, că progra­mul de distribuire a alimen­telor prin casele de comenzi ar trebui astfel organizat, in­cit să tină seama de orarul de lucru in întreprinderi şi instituţii, adică să fie orien­tat in mai mare măsură spre partea a doua a zilei. ELEONORA RADULESCU str. Valea Argeşului nr. 4, Bucureşti Avind nişte treburi perso­nale, de curind am descins in gara Tulcea, gară care are, de altfel o clădire modernă şi elegantă. Era o zi in care natura s-a dovedit a fi vitre­gă cu cei ce­ au fost nevoiţi să călătorească spre acest frumos colţ al ţării. Ploua şi bătea un vint rece şi tăios. Din păcate, la ieşirea din gară, am constatat că gospo­darii oraşului îi primesc pe călători cu tot atita vitregie ca şi natura. Nici un mijloc de transport in comun nu circulă prin faţa gării, aşa cum se intimplă in toate o­­raşele, iar cele două­­sau trei taxiuri existente la sosirea trenului au fost luate cu a­­salt de cei mai iuţi de pi­cior iar pină la cea mai a­­propiată staţie de autobuz este o distanţă de circa 500 m. Cu toate că pe această temă s-a mai scris in presă, situa­ţia continuă să fie neschim­bată. Pentru remediere pro­pun ca, cel pufin la sosirea şi plecarea trenurilor, toate autobuzele care au traseul prin apropierea gării să cir­cule și prin faţa acesteia. SANDU STEFANESCU bd. Păcii 94—100 Bucureşti Am crezut că dacă se pu­blică in presă o doleanţă în­dreptăţită, de minimă pre­tenţie, ea se va remedia ne- Intîrziat şi fără dificultăţi. Mă gindesc la „opinia“ referitoa­re la alegerea echipamentu­lui sportiv in astfel de cu­lori incit să poată fi distinse echipele de fotbal cu uşurin­ţă pe micul ecran. Dar, iată că la meciul România-Polo­­nia B, n-am putut distinge deloc culorile celor două e­­chipe in fazele obişnuite de joc, lucru remarcat chiar şi de crainicul televiziunii. Demnă de laudă grija craini­cului pentru telespectatori, in insistenta sa de a-i de­termina pe organizatori să facă o schimbare, măcar după pauză — fără succes, insă. Eu cred că prin aceasta cerem doar putină conside­raţie fată de noi, telespecta­torii şi putină imaginaţie in alegerea culorilor echipa­mentului. DR. IOAN MARZA str. Aurel Vlaicu nr. 20 A Alba Iulia In staţia C.F.R. Drăgăneşti- Olt se­­ intimplă unele lucruri neplăcute. Chiar dacă vii cu o oră înainte, poţi pierde trenul deoarece casa se des­chide doar cu cinci minute înainte de sosirea acestuia şi, din cauza asta, se creează o înghesuială de nedescris. Este de-a dreptul enervant cind ii vezi pe lucrătorii sta­ţiei indiferenţi la situaţia creată. Multi călători pierd trenul iar alţii se urcă in vagoane la risc. De peste doi ani, de cind lucrez la Drăgă­­neşti-Olt, ştiu că s-au făcut nenumărate reclamaţii pentru a se găsi o remediere, dar fără rezultat. ALEX. POPESCU str. Văilor nr. 36 Drăgăneşti-Olt Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, la continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri in orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisurile dv„ pe adresa ziarului nostru, specificind „Pentru rubrica OPINII". CALENDAR 23 aprilie 1977 Soarele rasare la ora 5,20 şi apune la ora 19,08 • In 1400 a început în Moldova domnia lui Alexandru cel Bun. • In 1880 a luat fiinţă direcţia râilor ferate române (C.F.R.) 24 aprilie 1977 Soarele răsare la ora 5,19 şi apune la­­ora 19,10. • In 1574 oastea moldovenilor con­dusă de loan Vodă cel Viteaz zdro­beşte pe cotropitorii turci la Jiliştea. 6 In 1871 s-a născut pictorul Theo­dor Pallady. • In 1898 a fost publicat un mani­fest al conducerii clubului social-de­­mocraţilor din Bucureşti, prin care muncitorii erau invitaţi la întrunirea publică din sala ,,Băilor Eforiei". Cu acest prilej s-a constituit noul „Club muncitoresc" din Bucureşti şi s-a a­­doptat programul acestuia. • In 1913 s-a născut Ştefan Plavăţ, militant al Partidului Comunist Român. • In 1919 s-a născut poetul Mihu Dragomir. • in 1932 a avut loc Conferinţa Uniunii Sindicatelor C.F.R., care s-a pronunţat pentru unitatea de acţiune dintre toţi muncitorii, pentru realiza­rea unui front unic muncitoresc. TEATRE SIMBATA 23 APRILIE CARMEN: Opera Română (13 18­57), ora 19; CYRANO DE BERGERAC : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), ora 19,30, sala mare. ZOO ora 19,30, sala mică, iar POE­ZIE ŞI DANS, ora 19, sala Atelier; LA CALUL BĂLAN : Teatrul de Ope­retă (13 98 48), ora 19,30; INTERVIU: ora 45 şi A 12-A NOAPTE, ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala Studio (12 44 16); MUSAFI­RUL CARE N-A SUNAT LA UŞA : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; OAMENII CA­VERNELOR: Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; DA SAU NU : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; 13-1­1 (o istorie cu Harap Alb) : Teatrul „Ion Creangă" la Clubul Uzi­nei ..Republica­, ora 18; SCRISORI PE PORTATIV : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 19,30; LASA SUPARAREA-N HOL : Teatrul „C. Tănase" — sala Victoria (50 58 65), ora 19/ PEER GYNT : Studioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 10; PE-UN PI­CIOR DE PLAI : Ansamblul Rapso­dia Română (13 13 00), ora 19,30: CÎNTAREA ROMÂNIEI - CICLUL „DUPA-AMIEZILE MUZICALE ALE TINERETULUI" - RECITAL DE PIAN MONICA VOLANSCHI : Ateneul Ro­mân - sala Studio, ora 18; CON­CERT SIMFONIC : Filarmonica din Arad la Ateneul Român, ora 20; CU CIRCUL NU-I DE GLUMIT­­ premieră la Circul Bucureşti (11 01 20) ( ora 19,30. DUMINICA 24 APRILIE COPPELIA : Opera , Româna (13 18 57), ora 11; COANA CHIRITA, ora 10, DANTON, ora 19 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), sala mare, VIATA UNEI FEMEI, ora 10, COMEDIE DE MODA VECHE, ora 15 şi VALIZA CU FLUTURI, ora 19,30, sala mică; RASPINTIA, ora 10,30 şi TARA SURISULUI, ora 19,30; Teatrul de Operetă (13 98 48); RA­­CEALA, ora 10,30 şi INTERVIU, ora 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bu­landra" - sala Studio (12 44 1­6); JOCUL DRAGOSTEI ŞI-AL INTIMPLĂ­­RII, ora 19,30 , Teatrul de Come­die (16 64 60); PROFESIUNEA DOAM­NEI WARREN, ora 10,30, MANIA POSTURILOR, ora­ 15 şi DOSARUL ANDERSONVILLE, ora 19,30 , Teatrul Mic (14 70 81); SCUFIŢA ROŞIE, ora 10 şi REGELE IOAN, ora 19,30 : Teatrul Giuleşti (18 04 85) ; SFIRLA NĂZDRĂVANUL, ora 10, PINOCCHIO, ora 16 şi NOTA ZERO LA PURTARE, ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55); CU FEMEILE NU-I DE GLUMIT, ora 19,30 : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ; LAŞA SUPĂRĂ­­REA-N HOL : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Victoria (50 58 65), ora 19; COCOSUL DE TABLA, ora 15 şi MIE­LUL TURBAT, ora 19,30 ;­­ Studioul I.A.T.C. (15 72 59); PE-UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), orele 16,30 şi 19,30; O POVESTE CU CÎNTEC , ora 11 la Casa Prieteniei Româno-Sovie­tice şi TIGRIŞORUL PETRE, ora 11 la Casa de cultură „Petőfi Sándor" (Intrarea Zalomit) , Teatrul Ţăndă­rică (15 23 77); RECITAL EXTRAOR­DINAR ZOLTÁN KOCSIS (pian) - R. P. Ungară (în Contul omeniei şi solidarităţii) : Sala mică a Palatului, ora 20, CU CIRCUL II-I DE GLU­­MIT : Circul Bucureşti (11 01 20), orele 10, 16 şi 19,30. TELEVIZIUNE * SIMBATA 23 APRILIE Programul 1 12 : Telex ; 12,05 : Studioul muzical; 12,30 : Sub stele ; 13,20 : La dispozi­ţia dv. ; 13,50 : Muzica populară ; 14,15 : Ritmul interior al oraşului ; 14,25 : Itinerar cultural-artistic; 15 : Muzică uşoară; 15,10 : Reportaj pe glob ; 15,30: Fotbal : „U" Craiova — Sportul studenţesc (rep. a ll-a) ; 16,15 : Cel mai bun... continuă; 17,05 : An­tologia filmului pentru copii şi tine­ret; 18,55 : Săptămîna politică in­ternă şi internaţională; 19,10 : Eroi îndrăgiţi de copii ; 19,30 :­telejurnal ; 19,50 : In întîmpinarea marilor săr­bători; 20 : Teleenciclopedia;­­ 20,45 : Kojak; 21,35 : întîlnire cu satira şi umorul; 22,15: Telejurnal; Sport; 22,40 : Seara de romanţe. DUMINICA 24 APRILIE Programul 1­8 : Tot înainte I ; 8,50 : Toate pîn­­zele sus I ; 9,45 : Pentru căminul dum­neavoastră ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 :­­ Gimnastică : Campionatele internaţio-.^^ nale ale României - finalele pe apa­rate ; 12,30 : De strajă patriei ; 13 : Telex ; 13,05 : Album duminical ; 15,50 : Box : Finalele turneului Inter­naţional „Centura de aur" ; 16,50 : Din tainele mărilor ; 17,40 : Drum de glorii ; 19: Micul ecran pentru cei mici ; 19,20 ; 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ;(­ 20 : File de istorie: Dru­meț în calea lupilor ; 20,20 : Film ar­tistic : La strîmtoare; 21,35 Concert de seară; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 10 t Concert educativ. * > CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VINTULUI (Patria (11 86 25), orele 9,30 - 14 - 18,30; OASPEȚI DE SEARA ; Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,15 - 13,15 - 16 - 18,15 - 20,15; ANII ÎNĂLȚIMILOR Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,30 - 14,15 - 17 - 19,45; HOLLYWOOD, HOLLYWOOD t Lu­ceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,45 - 18,15 - 20,30; Fes­ tival (15 63 84), orel. 8,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; PODUL FETELOR, Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,15; Mioriţa (14 27 14), orele 9 , 11 - 13 - 15 - 17,15 - 19,30; TATĂL RISIPITOR: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 - 20; CONVERSAŢIA: Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; CEI ŞAPTE MAGNIFICI : Casa Ul­mului (13 92 72), orele 15,45 - 18 -20,15 ; Io sala de festivităţi : Clubu­lui sportiv Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 6110) orele 9 - 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20; CĂLUŢUL COCOŞAT : Doino (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13 - 17,30. FRAZA NETERMINATA : Doino, orele 14,45 - 19,30; SFIRSITUL LEGENDEI : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20; Gloria (47 46 75),­ orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; ak NU MAI FAC­e Flamura, ora 9; MISTERUL LUI HERODOT ; Aurorest (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11,­­ 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; CUIBUL SALAMANDRELOR : Co­troceni (49 48 48), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Giu­­lești (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; ACCIDENT: Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; SATRA; Pacea (60 30 85), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; PENTRU UN PUMN DE... CEAPA: Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPTE PITICI: Munca (21 50 97), orele 9,30 - 11,15 - 13,15 - 15,15; AL DOILEA START : Munca, orele 17.15 - 19.45; RICHARD AL lll-LEA : Grivitâ'y (17 08 58) orele 9 - 12 - 16 . 19;­­ LUMEA CIRCULUI: Buzesti (50 43 53)/ orele 9 12 - 16 . 19.15; INGERATI» NEGRI (12 06 88) orele 9 - 11,15 15.45 -­­ 18 - 20.15; RASCOALA : Progresul orele 15 30 - 17,45 - 20; PARAVANUL: Drumul Sârii (3128 13), orele 15.30 -­­ 18 - 20,15; Viitorul (11 48 03), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 18 - 20; Melodia 13.30 -(23 94 10).

Next