România Liberă, iunie 1977 (Anul 35, nr. 10140-10165)
1977-06-01 / nr. 10140
Competiţia brigăzilor Brigăzile artistice, în evoluţia lor continuă prin faţa juriului etapei republicane a Festivalului, aduc din cele mai diferite colţuri de ţară , preocupările lor ardente pentru problemele actualităţii. Şi chiar dacă uneori aceste probleme vizează domenii cunoscute doar de un cerc restrins de oameni, ele sint ilustrate in aşa fel încît pot interesa spectatorii oricărei săli. Intre participanţi am remarcat prezenţa artiştilor amatori ai Casei de cultură a oraşului Zimnicea, casă care după cutremur, s-a prăbuşit. Ea a continuat însă să existe fără ziduri şi să-şi trimită reprezentanţii la marea desfăşurare de talente a „Cîntării României“. Brigada zimniceană din oraşul greu încercat de seism a vorbit despre viitoarea lor urbe ce va fi mai frumoasă ca oricînd. Modalitatea de reprezentare a planului de reconstrucţie ni s-a părut deosebit de inspirată. Oamenii-clădiri, aşezaţi pe planşeta imaginară a scenei, însemnau avântul constructiv în acţiune, certitudinea realizării acelui oraş al viitorului apropiat, evitat de brigada artiştilor care mai locuiesc încă, în bună parte, în barăci de lemn. Artiştii din brigadă au subliniat în programul lor, numit semnificativ „Coloana omeniei“ calda solidaritate a cetăţenilor patriei faţă de oraşul lor, sentiment ilustrat între alţii şi de două fetiţe zimnicene purtind în braţe cele mai frumoase păpuşi din lume, trimise cu toată dragostea de surate ale lor de pe alte meleaguri ale ţării. Prezenţabrigăzii emoţionează şi entuziasmează. Brigăzile artistice fruntaşe ne-au oferit, în continuare, prin cîntec şi prin dialoguri acide, o seamă de luări de atitudine în viaţa întreprinderii sau localităţii lor. Am rîs şi ne-am gîndit că prin intervenţia brigăzii, multe din lipsurile semnalate nu se mai intîlnesc. Am ascultat, am aplaudat şi ne-am întărit convingerea că brigăzile artistice pot juca un rol însemnat în modelarea caracterelor umane, că acolo unde se aude vocea lor, viaţa unităţilor respective denotă sănătate. Cu aceste sentimente tonice, am urmărit programul brigăzii Casei de cultură a sindicatelor din Petroşani, îndreptat in special împotriva celor care cultivă bacşişul. De asemenea, programul brigăzii artistice a întreprinderii de antibiotice din Iaşi („Un răvaş în flaconaş“). Artiştii amatori ieșeni au combătut cu multă fantezie unele manifestări birocratice, goana după formalităţi excesive sau derogări. De mult succes s-a bucurat dansul derogărilor oficiat de personajele costumate in cearceafuri pe care erau aşternute fel de fel de rezoluţii birocratice. Continuînd şirul enumerărilor n-am vrea să omitem participarea brigăzii artistice de la C.F.R. (linie) Ploieşti, care a prezentat un program cizelat cu fineţe şi nici brigada celor 4 001 de romantici de la Întreprinderea timişoreană „Electromotor“, care a ştiut să spună cu artă lucruri esenţiale despre combaterea risipei de timp şi materiale, a fanfaronadei. V UNA PE ZI de MATTY O ‘y4, > ** , w , rj ^ O > v ^ • ►.I l i>vv - Nu vă grăbiți ! Publicul careul irosește aplauzele la începutul partidei,... Pagina a 2-a — 1 iunie 1977 Noi talente se afirmă Nouă judeţe, cu formaţiile lor diverse, cu artiştii lor cu multiple şi variate înzestrări, intr-o singură zi, ar fi mult, dacă n-ar stărui, in tot ce prezintă ele publicului şi juriului, talent, imaginaţie, muncă, disciplină. Iaşi, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Hunedoara, Olt, Prahova, Timiş, Teleorman şi Maramureş, judeţe de admirabilă continuitate în istorie prin tradiţiile lor populare, şi-au desfăşurat programul intr-o pronunţare colorată de particularităţile locale. Iaşul cu formaţia de fluieraşi din Vînători, cu asociaţia corală „Al. I. Cuza“ din Ruginoasa, cu corul „Camerata“ al Sindicatului invăţămînt din oraşul de reşedinţă, cu Colectivul de dans tematic al Casei ieşene a armatei. Formaţia de trişcaşi din Şieuţ şi Taraful întreprinderii de utilaj tehnic din Bistriţa au fost cu deosebire apreciate. Din Neamţ, au intrat în faza finală a festivalului şi concursului cinci formaţii , pe lingă puternicul cor mixt al întreprinderii de ţevi din Roman, avind suflu şi vibraţie, sau Orchestra semisimfonică a Sindicatului invăţămînt din Piatra- Neamţ, au trezit interesul şi au adus o notă de remarcabilă originalitate Formaţia de fluieraşi şi cavale din Ţibucani, Formaţia de dansuri populare a sindicatelor din Piatra-Neamţ şi Colectivul de dans tematic al Casei de cultură a sindicatelor din Piatra-Neamţ, cu momentul 1907. Cu o rară bogăţie şi diversitate de formaţii şi modalităţi artistice s-a prezentat judeţul Hunedoara, aducind in concurs coruri, orchestre, fanfare, un cvartet decoarde al Sindicatului învăţămint Hunedoara, taraf, Formaţia de dansuri populare a Combinatului siderurgic din Hunedoara, Ansamblul folcloric din Dăbîca şi Colectivul de dans tematic al Casei de cultură Deva, cu Anul fierbinte 1907. Au fost completate de solişti populari din Haţeg, Vaţa de Jos, Orăştie, intre care Pera Bulz, un bun taragotist. Avintul hunedorenilor, pregătirea lor sunt o dovadă că acolo unde este multă muncă în producţie, este şi multă sensibilitate pentru valorile artistice. La fel de bogate judeţele Olt, Timiş şi Maramureş , Oltul, cu impresionantul cor bărbătesc al Combinatului de aluminiu Slatina, cu antrenanta fanfară a întreprinderii de osii din Balş, Formaţia de fluieraşi din Studina, admirabilii căluşari din Vilcele, Ansamblul folcloric al Căminului cultural din Scorniceşti — de un avînt şi o puritate a modalităţilor interpretative inegalate ! —, a oferit o demonstraţie a diversităţii în unitate, a revalorificării din perspectivele prezentului a unor străvechi înzestrări populare. Judeţul Prahova a excelat îndeosebi prin muzică : corala „Paul Constantinescu“ din Ploieşti, Corul mixt din Brebu, Orchestra de cameră şi Orchestra de muzică populară a sindicatelor ploieştene, Orchestra de mandoline a cooperativei „Igiena“, şi un singur colectiv de dans tematic, al sindicatelor din Ploieşti, însă acesta înzestrat cu o notă de inedit, care i-a şi adus succesul. Din Timiş, Corul mixt „Ion Vidu“ din Lugoj s-a prezentat cu renumele demult dobîndit. Ne-au captivat prin farmecul lor de pitoresc şi prospeţime Formaţia de dansuri germane din Pietroasa Mare, Ansamblul folcloric al Casei de cultură a municipiului Timişoara, Cvintetul german de suflători din Sinnicolaul Mare, sau Duetul vocal sirbesc, acompaniat de tamburaşi, din Timişoara. A plăcut corul mixt din Peretu, fanfara din Slobojnia-Mîndra, taraful din Dideşti, toate ale judeţului Teleorman. Din Maramureş, publicul n-a ştiut ce să prefere : corul bărbătesc din Finteuşul Mare ?, corul din Ardusat 7, cvartetul de coarde ostăşesc sau fanfara I.M.M.M. Baia Mare ?, dansatorii populari din Mogoşeşti ?, ansamblul folcloric din Borşa ? Oricum, aplauzele cele mai fierbinţi s-au adresat Orchestrei de instrumente populare din Vadul Izei, cu grupul de horitoare din Năneşti şi Grupului folcloric feminin din Dragomireşti. Asta pentru vigoarea, policromia, suavitatea lor covîrşitoare ! Cu toate că mozaicul mişcării artistice de amatori de pe întinsul ţării s-a constituit într-o imagine convingătoare, festivalul concurs mai continuă cu celelalte judeţe şi în următoarele zile, pentru ca imaginea să devină marea şi strălucitoarea frescă a participării tuturor — în România socialistă — la bucuria şi binefacerile culturii. George Sbârcea artistice Deşi muzica a acompaniat tot timpul programele brigăzilor, am dori să facem o menţiune specială privitoare la ea, sub aspect calitativ. O impresie de o ••• , „ • • Lupmn ţarii (Univiri din pag. I) re în revistă a activităţii depuse in anul şcolar 1976—1977 şi de stabilire a sarcinilor pentru viitorul an de invăţămint, in faţa căruia stau obiective şi mai mari. Copiii patriei noastre, crescuţi prin grija părintească a partidului intr-o viaţă din ce în ce mai bună, sunt feriţi de greutăţile prin care trec copiii de pe alte meridiane, ameninţaţi de foame, boli, incultură. Recentele măsuri stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. in legătură cu majorarea alocaţiei de stat pentru copii, a ajutoarelor ce se acordă mamelor cu mulţi copii constituie o nouă dovadă a grijii partidului şi statului nostru pentru asigurarea unor condiţii tot mai bune de creştere şi îngrijire a copiilor, de ajutorare a familiilor numeroase. Mulţumind din inimă partidului, copiii României socialiste privesc cu încredere înainte spre viitorul patriei şi al lor, sărbătorind 1 iunie cu bucuria tinereţii lor. Matinal la Mt prînzul mare La moara şi la brutăria din oraşul Segarcea (Dolj), cei doi responsabili — domiciliaţi la Craiova — sint ultimii care sosesc in unităţile pe care le conduc , tirziu către prînzul cel mare. Un control efectuat recent de către forurile economice judeţene nu i-a găsit la post. Este drept, primul tren al zilei pleacă din Craiova la 5,21 dimineaţa şi ajunge la Segarcea la orele 6,11 — deci tocmai la timp pentru ca responsabilii să poată asista la sosirea lucrătorilor şi să poată veghea la punctualitatea personalului. Dar pentru ei, ora este prea matinală — ca şi 8,30 de altfel. Aşa că ei vin cu trenul de 8,40 şi chiar de 9,31 şi ajung... cind ajung ! Că mai bine mai tirziu decit niciodată — devreme ce nimeni nu se gîndeşte să găsească doi localnici competenţi in a conduce brutăria incepînd din zorii zilei... (ION BECHERU). Cronica vie a satului La Trifeşti (judeţul Neamţ) există un punct muzeistic,, etnografic şi istoric, de fapt un adevărat muzeu. Pe lingă obiectele care ilustrează evoluţia îndeletnicirilor, portului şi a obiceiurilor de pe aceste meleaguri, muzeul cuprinde şi un mare număr de documente, fotografii, arme, trofee, care evocă contribuţia locuitorilor comunei la lupta pentru libertate şi independenţă naţională. Se află expusă acolo fotografia sergentului Toader Gogu, un port-drapel al regimentului 7 infanterie Roman, care s-a acoperit de glorie în războiul din 1877, fotografia săteanului I. Levirdă ales in divanul ad-hoc, a lui Moş Mihai Tăbăcaru, decan de virstă, născut in anul gobindirii independenţei. Alături de ele, numeroase decoraţii cu care trifeştenii au fost distinşi pe cîmpurile de bătălie din 1877. Acestei veritabile colecţii de decoraţii, ţăranii cooperatori din Trifeşti i-au adăugat, în zilele noastre, o nouă şi prestigioasă distincţie ciştigată, de această dată, pe ogoare, in bătălia pentru recolte îmbelşugate : înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. (C. AZOIŢII). ) Festivalul national „CÎNTAREA ETAPA REPUBLICANA A ARTIŞTILOR AMATORI sebită a lăsat orchestra de muzică uşoară a căminului cultural din comuna Giarmata, judeţul Timiş. O orchestră dintr-o comună a reuşit să-i cucerească pină şi pe specialişti, pe care i-am văzut aplaudînd cu toată puterea. După două piese de orchestră, stilizate cu gust deosebit, solista Sieglinda Orner, într-o execuţie plină de sensibilitate, a cîntat în limba germană „Aici suntem acasă“. Scena Festivalului aşteaptă noi concurenţi, noi surprize plăcute oferite de artişti amatori din toate generaţiile,animaţi de gîndul de frumos, de bine şi progres. Const. Sîrbu Montajul literar-muzical „Zile de epopee", prezentat de formaţia Casei armatei „Eftimie Croitoru“ din judeţul Teleorman Maturitatea cineaştilor amatori Cineamatorii continuă să-şi deruleze, pe ecranul competiţiei republicane a Festivalului „Cântarea României“, cele mai recente creaţii, făcând să se simtă, răspicat, mesajul tonic, viguros al unor filme inspirate din realităţile contemporane ale României socialiste, din trecutul glorios de luptă al poporului. Ziua a treia a festivalului a prilejuit întîlnirea cu cîteva cinecluburi de tradiţie ale mişcării de cineamatori, ale căror rezultate prezente confirmă rodnicia drumului de creaţie parcurs, deschid o perspectivă asupra posibilităţilor reale ale activităţii în acest domeniu cu atît de importante finalităţi culturaleducative. Evenimentul zilei l-a constituit prezenţa în competiţie a cineamatorilor din Oţelul Roşu, selecţia judeţului Caraş Severin dovedindu-se cea mai omogenă selecţie a galelor de pină acum. Meritele cineclubiştilor din Oţelul Roşu — a căror activitate perseverentă împlineşte două decenii — au fost, nu o dată, relevate. Acum, la Bucureşti, ei au făcut încă o dată dovada seriozităţii şi a talentului, a pasiunii şi a priceperii cu care îşi desfăşoară activitatea de creaţie. Emil Mateiaş, Stefania Matcovski, Nicolae Negruţiu şi ceilalţi membri ai colectivului au arătat, din nou, că filmul a devenit o componentă indispensabilă a vieţii şi muncii lor în oraşul cu atîţia şi atîţia soli de cuptoare. Iată şi argumentele lor cinematografice : „El n-a făcut nimic să răsară soarele“ (un frumos portret consacrat eroilor anonimi şi vieţii cotidiene), „Prima oră“ (atractiv şi exact reportaj de uzină), „Viaţa cere viaţă“ (poem cu reale virtuţi civice), „Densus“ (mărturie afectivă a permanenţelor noastre spirituale), „Laboratorul inteligenţei“ (un valoros film tehnico-ştiinţific), „A nu fi înfrânt“ (ingenios eseu, realizat cu tehnici ale filmului de animaţie) ; „şcoala“ cinematografică din Oţelul Roşu a şi rodit, o dovedesc creaţiile cineclubului de la Liceul industrial („A fost odată...“), şi de la Şcoala populară din Reşiţa (filmul de montaj „Obsesia“). O frumoasă coincidenţă a făcut ca în aceeaşi zi a festivalului să evolueze şi cineamatorii timişoreni, care şi-au serbat, nu de mult, două decenii de activitate, fiind pe tot parcursul acestor ani printre principalii animatori ai mişcării de cineclub. La Timişoara există, astăzi, o emulaţie creatoare deosebită şi faptul acesta a fost evidenţiat plenar de cele mai bune pelicule realizate în oraşul de pe Bega. S-a maturizat un colectiv relativ tînăr („Cineclubul 70“ al Casei de cultură), care a constituit o prezenţă marcantă în competiţie prin creaţii ca „Lecţia“, „Oameni în primăvară“, „Vocaţie“, realizate de un foarte talentat cineamator, Iosif Costinaş, preocupat în filmele sale de extragerea unor fapte semnificative din realitatea cotidiană, au apărut cinecluburi noi (întreprinderea „6 Martie“). „Steagul“ timişorean continuă să fie purtat de Cineclubul C.F.R. şi de priceputul său animator, Sandu Dragoş, cineclub care , deşi a fost prezent în finală şi cu creaţii insuficient finisate ca „Valea lui Uman“ şi „Dumneavoastră aţi uitat“ — s-a făcut remarcat printr-un substanţial raid critic, intitulat „Hainele oraşului“ şi îndeobşte prin filmul jucat „Fraţii“ ale cărui calităţi de atmosferă, de ritm, de imagine ar merita, neîndoios, o discuţie aparte. Multe alte filme au mai rulat, lăsînd să se întrevadă talente şi preocupări diverse. Cinecluburile din Cîmpulung Moldovenesc, animate de F. Michitovici şi-au manifestat preferinţele pentru filmul etnografic („Izvorul“, „Cronică în lut“, „Comori pentru patru strune“, „Rapsodul de la Botuş“), cineamatorii din Vîlcea au vădit un repertoriu divers şi substanţial prin filme ca „Laloşu 1907“, „Alarmă“, „Arnota“ (Combinatul chimic, realizator : Lică Popa), sau „File de istorie“ şi „Oamenii jurămîntului hipocratic" (Sindicatul sanitar), cineclubul minerilor din Săsar (Baia Mare) a reţinut atenţia cu „Florile subteranului“ şi „Roadele muncii noastre“. „Start-film“ din Roman a prezentat un ingenios film istoric „Neuitatul 1907“ (realizat de prof. Aurel Barnea), cineclubul „Siderurgistul“ din Hunedoara (printre animatorii căruia se numără Szalkay Zoltán şi Victorina Pîrlea) au înfăţişat momente din munca lor cotidiană în filme precum „Cocseria“ şi „Oameni şi flăcări“. Călin Căliman Brigada artistică a întreprinderii de porţelan „Iris“ din Cluj-Napoca Foto : MIHAI POPESCU Frumoasă copilărie (Urmare din pag. 1) luminos al cimpiilor, cu galbenul din Floarea Soarelui, cu amurgurile singerinde şi cu albul fără prihană al zăpezilor breugheliene, înainte de a şti de Pieter Breughel cel Bătrin, de Grigorescu, de Van Gogh şi de Ţuculescu. Ai văzut Drumul pe coline al lui Ion Andreescu, Trandafirii lui albi, roz şi roşii. Ţăranca torcind a lui Sava Henţia, ţăranul dezlănţuit al lui Octav Băncilă, împărţitul porumbului al lui Ştefan Luchian şi Lăutul, şi florile lui Gheorghe Petraşcu sau ale lui Theodor Pallady, şi capetele de copii ale lui Tonitza, şi tirgurile lui Ştefan Dimitrescu, înmormîntare la ţară şi Cosaşi odihnindu-se ai lui Camil Ressu şi caii zburind ai lui Brăduţ Covaliu şi atîtea alte imagini, înainte de a intra intr-un muzeu sau de-a răsfoi un album de artă. Ai fost tristă şi-ndurerată şi totuşi ai rămas frumoasă, copilărie. Îmi amintesc de tine răscolit de emoţii, acum in preajma lui 1 iunie. Ziua internaţională a copilului. Te simt aproape , te am in faţa ochilor, şi mă mir, şi mă bucur de cit de mult te-ai schimbat, copilărie. Cit de sigură eşti de tine ! Cit de frumoasă şi senină te-ai făcut ! Ce luminoşi ifi sint ochii, cit de rumenă fata, cit de curate şi sint straiele, ce statut strălucit ai în societatea noastră ! Ţata te ocroteşte cu o grijă de mamă bună. Grădiniţele şi şcolile iţi sint deschise. La început de an şcolar, manualele te aşteaptă pe bănci. In vacanţe te adastă ospitaliere taberele de odihnă şi soarele mării şi aerul curat al munţilor. Să nu uităm, niciodată, că la vîrsta pionierilor de azi, copilăria săracă de altădată, începea să slugărească pe la bogătani. Copilăria aceea imbătrinea fără vreme. Şi ce trişti erau copiii bătrini ! Prima zi a verii o găsea desculţă şi flămîndă, păzind vitele pe imaşuri, trudind pe cîmpurile altora, cu miinile şi picioarele singerinde, sleită de foame şi arsă de sete. In amintirea acelei copilării avem datoria de a face tot mai frumoasă şi mai fericită copilăria de astăzi. Am zis frumoasă şi fericită, nu răzgnată şi trindavă. O copilărie sănătoasă, activă, îndrăzneaţă fără a fi obraznică ; o copilărie cu un dezvoltat cult al muncii şi cu o nestinsă dragoste de ţară, care să poată decola, un zbor de şoim, spre malturile visului, cu certitudinea că ni-l poate realiza. Cinstim cu adevărat copilăria de odinioară, plină de privaţiuni, şi copilăria fericită a copiilor de astăzi numai dacă izgonim definitiv din judecata noastră raţionamentul fals şi profund dăunător. „Eu am dus-o greu, lasă să o ducă uşor copiii mei. Facă ce vor, e dreptul lor. Muncesc eu pentru ei !“. Nimic mai needucativ şi mai dăunător fericirii reale a copiilor noştri decit asemenea principii anacronice. Copiilor noştri nu le putem da o bogăţie mai mare decit dragostea de muncă, educaţia exigentă care-l face oameni asigurindu-le un loc demn in societate. Viaţa uşoară, trăită cu uşurătate, adică superficial, devine pină la urmă o povară greu de dus şi greu de suportat mai tirziu. Bunuri dobidite ilicit Vasile Pană din Cimpina (str. Ardealului nr. 16) era gestionar la bufetul din comuna Băneşti şi bani avea destui . Aşa de mulţi, incit, tot schimbindu-şi automobilele, n-a mai vrut, la un moment dat, să fie tot el şi şofer. Aşa că şi-a angajat om, pe care-l plătea, ca să-i fie şofer particular. E mult mai uşor să treci prin viaţă cu şofer, decit fără. De fapt, el era singurul din familie care avea retribuţie — dar era şi proprietar a două imobile inCimpina, avea, cum am văzut, maşina cu şofer personal şi se mai şi „relaxa“ in diverse excursii externe, de unde se întorcea cu diferite obiecte. Diferite — dar neapărat preţioase ! Dovadă că acasă i s-au găsit monezi de aur de peste 14 grame fiecare, iar din comercializările întreprinse de el — numeroase librete C.E.C. cu cite 5 000 lei fiecare, alte mii de lei in obligaţiuni C.E.C., iar banii care n-au mai încăput in casă i-a îngropat în pămint. Comisia a stabilit că valoarea bunurilor dobindite ilicit de V.P. t se ridică la 181 967 lei. (AL. MIHAI). Eficienţă Cu cîţiva ani în urmă, Întreprinderea comercială de stat „Metalochimice" din Sibiu a avut o iniţiativă care-şi dovedeşte din plin eficienţa : deschiderea unei unităţi de revînzare a autoturismelor persoanelor particulare. Vin aici cetăţeni care doresc să-şi revindă autoturismele — această unitate comercială de stat (de pe str. Băii nr. 11) efectuind rolul de intermediar, pentru un comision de 1 la sută din valoarea convenită de vindere a maşinii şi încasat numai in cazul perfectării tranzacţiei. Maşinile sunt expuse la vedere, personalul unităţii dă relaţii, efectuează probe de încercare — aşa incit proprietarul este scutit de timpul pierdut cu astfel de servicii, înlăturindu-se totodată şi speculanţii. Unitatea a luat, in ultimul timp, amploare, fapt dovedit şi de numărul mare de maşini revindute în 1976 şi 1977 pină in prezent , peste 400, cu o valoare de tranzacţie ttotală de peste 14 milioane lei. Este un argument care pledează pentru deschiderea unor magazine similare şi în alte mari oraşe din ţară. (V. LAZAR). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia liber㔕 Propun o metodă, cred eficientă, de rezolvare a problemei deschiderii uşilor de mijloc din autobuze, tramvaie şi troleibuze. Soluţia este de natură tehnică, căci metodele de înduioşare, convingere, sau instruire a personalului I.T.B., privind funcţionarea acestor uşi, s-au dovedit ineficace. După cum se ştie, uşile tramvaielor vechi erau toate cuplate şi, ca atare, se deschideau toate simultan. Ar fi deci suficiente următoarele : desfiinţarea butonului ce comandă pentru uşa de mijloc ; cuplarea tuturor uşilor (cele pneumatice se cuplează modificind racordul ţevilor de aer comprimat iar la cele electrice se leagă împreună firele de alimentare ale servomotoarelor). Acestea sunt operaţii de rutină pentru reparaţiile de întreţinere şi nu necesită nici materiale deosebite. Astfel, in timp, problema ar dispare de la sine (nu-mi aduc aminte ca să fi fost vreodată discuţii la tramvaiele de tip vechi pentru deschiderea uşilor din mijloc). IOAN SCHIED şoseaua Pantelimon nr. 309 Bucureşti In anul 1973 am cumpărat o pompă de apă „Hidrofor", tip H. 85, pe care am folosit-o doi ani şi jumătate. Avind această pompă mi-am tras apă in casă şi mi-am făcut instalaţiile respective, inclusiv o baie, investind in total cca. 15 000 lei. In iarna acestui an s-a stricat o piesă (capacul pompei), pe care n-am posibilitatea s-o schimb căci nu se găsesc in comerţ asemenea piese. Am scris la întreprinderea „Electrometal" din Timişoara, unde a fost produs acest hidrofor, cerind să mi se trimită piesa necesară. Decurind, am primit un răspuns, prin care mă anunţă că nu deţin un stoc piese de schimb. Şi atunci, ce să fac ? Pentru o piesă de cca. 200 lei pe care nu mi-o pot procura, stau cu instalaţia imobilizată. Cred că întreprinderea producătoare este obligată să furnizeze piese de schimb pentru aparatele livrate. MIHAI MIHAILA satul Creţu comuna Buneşti judeţul Braşov Casa copilului din Craiova este amplasată lingă parcul poporului. Cei ce au hotărit in anii 1948—1949 ca acest aşezămint să se clădească aici, s-au gîndit fără îndoială la sănătatea sutelor de copii, care trăiesc şi cresc in Casa copilului. De aproape un an de zile, in acelaşi parc şi in imediata apropiere a acestui aşezămint, I.A.P.L.-ul a deschis o grădină-restaurant. lată deci că, in loc să respire aerul ozonat al parcului, aceşti copii sunt nevoiţi, in fiecare seară, pină la orele 23, să asculte gălăgia proprie restaurantelor. De reţinut că, in acelaşi parc, mai sunt încă trei restaurante. Oare Ministerul Sănătăţii, care conduce de fapt Casa copilului, a fost măcar întrebat cind s-a hotărit deschiderea acestui restaurant ? Pentru sănătatea celor citeva sute de copii, propun mutarea imediată a acestui restaurant intr-un loc adecvat. MARIN ST. NICOLAESCU str. Republicii nr. 75 Craiova In cartierul Pajura s-a făcut o lucrare binevenită: s-au desfundat toate canalele care erau înfundate. Dar ce folos că s-a făcut o lucrare atît de necesară, cind tot molozul a fost lăsat la marginea gurilor de canal și, la prima ploaie, vor fi din nou băgate in canale, înfundîndu-le. Socotim că întreprinderea care a făcut lucrarea este obligată s-o ducă la bun sfirşit. ILIE I. MELNIC str. Hrisovului nr. 28, Bucureşti Pe bd. Dinicu Golescu, staţia I.T.B. de la Gara de Nord este extrem de aglomerată, finind cont că acolo opresc tramvaiele 2, 12, 14, 26, 30 şi autobuzele 38, 76, 76 barat, 78, 80, 80 barat şi 105. In vederea descongestionării, propun ca staţia pentru autobuze să fie mutată cu citeva zeci de metri mai departe, ceea ce ar permite ca in această zonă circulaţia mijloacelor de transport in comun să se desfăşoare cu mai multă fluiditate. RADU MIHAIL bd. Constructorilor nr. 1, Bucureşti Sugerez ca plata abonamentului telefonic să se facă trimestrial, şi anume in ultima lună a fiecărui trimestru să se achite abonamentul pentru trimestrul următor, plus convorbirile adiţionale din trimestrul anterior. Avantajele ar fi următoarele : descongestionarea funcţionarilor însărcinaţi cu încasarea şi cu evidenţele, aceste operaţiuni urmind a se face o dată pe trimestru, nu de trei ori; reducerea de la trei la una a deplasărilor abonaţilor la oficiile P.T.T. ; posibilitatea înlăturării unora din reclamaţiile in legătură cu convorbirile adiţionale, eventualele depăşiri dintr-o lună putîndu-se compensa cu convorbirile sub limită din celelalte două luni ale trimestrului. NICOLAE IORDACHESCU aleea Valea Florilor 3, Bucureşti TELEVIZIUNE Programul 19 , Teleşcoală , 10 : „Dreptul la aripi" de Ştefan Tita ; Interpretează Traian Stănescu, Arcadia Donos, Emil Popescu, Soare Gheorghe, Delia Radu, Nicolae Caranfil, Sorin Berilă, Cezar Mateescu. Regia : Tatiana Sireteanu ; 10,40 : Întrebări şi răspunsuri ; 11,05 : Vetre de lumină ; 11,30 : Emisiune de ştiinţă ; 12 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05: Campionatele europene de box ; 18,20: Itinerar tunisian ;* 18,40 : Eficienţa economică şi creşterea nivelului de trai ; 18,50 : Telecronica pentru pionieri ; 19 : Copilărie, ani de aur ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Copiii, primăvara ţării mele ; 20,10 : Telecinemateca : „Şoimul". Regia : Kenneth Loach. în distribuţie : David Bredley, Colin Welland, Lynn Perrie ; 22 : Revista literara artistica TV ; 22,30 : Telejurnal. Programul 2 19,50 : Agenda culturală a Capitalei ; 20,20 : Noi aventuri in epoca de piatră ; 20,45 : Bijuterii muzicale ; 21,15 : Telex ; 21,20 : Forum cetăţenesc ; 21,50 : Documentar românesc» CINEMATOGRAFE POTOPUL, Patria (11 86 25), orel 9 - 12,30 - 16 - 19,15; DICK TURPIN, Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,30 — 21; Palatul Sporturilor al Culturii (23 40 40), orele 17 - 19,30; Luceafărul (15 87 67), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 - 18,30 - 21) Grădina Luceafărul, ora 20,15; Favorit (3106 15), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; BENJI : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,151 AȘTEPTAREA: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -1,8 - 20; UN ORĂȘEL IN TEXAS , Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,43 - 18,15 - 20,30; Grădina Capitol (16 29 17), ora 19,45; Grădina Modern (23 71 01), ora 20: Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20,15: Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18.1* - 20,30; CUIBUL SALAMANDRELOR I Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30; IN LINIȘTEA PĂDURII : Timpuri Noi (15 61 10). orele 9 - 11,15 - 13,30 15.45 - 18 - 20; CADAVRE DE LUX : Casa filmului (13 92 72), orele 16 - 18,15 - 20,15 (In salo de festivităţi a clubului sportiv Dinamo - pos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9,30 — 11,15 - 17; REPUBLICA DIN UZICE : Doina, orele 13 — 18,30; GLORIA INCINTA : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 — 20,30; Grădina Tomis, ora 20; Flamura (85 77 12), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20; CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Grădina Festival, ora 19,45; Grădina Titan, ora 20; MUSCA ŞI FUGI ! Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,15; Melodia (1206 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 18,15 - 20,30; Arta (2131 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Grădina Arta, ora 20; OASPEjI DE SEARA : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11 - 13,30 -15,30 - 18 - 20; Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11,15 - 13,15 - 15,30 -17,45 - 20; Grădina Bucegi, ora 20; DIAVOLII DIN SPARTIVENTON Giuleşti (17 55 46), orele 9-11 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; Mioriţa (14 27 14), orele 9-11-13-13 17,15 - 19,30; Grădina Moşilor, ora 20; CĂLĂREŢUL FARA CAP Drumul Sării (3128 13), orele 16 - 18 - 20; CINCI DETECTIVI LA MIEZUL NOPTI : Lira (31 71 71), orele 9 - 11,ÎS 13,30 - 15,45 - 18 - 20; Grădina Lira, ora 20; Grădina Unirea (17 05 47), ora 20; Fioreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 18- ÎOi MICA ONDINA: Munca (21 50 97), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 17,45; TIMPUL DRAGOSTEI ŞI AL SPERANŢEI : Pacea, ora 20; SFIRŞITUL LEGENDEI : Ferentari (80 49 85), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; ŞATRA; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; ANII ÎNĂLŢIMILOR : Cotroceni (49 48 48), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 _ 18 - 20.15; Parc Hotel (17 08 58), ora 20; RUSLAN Şl LIUDMILA : Viitorul (11 48 03), orele 9-12-16- 19; ORA SPECTACOLULUI : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 -13,30 -15,45 — 18 — 20; Grădina Aurora, ora 20,15; Cînemateco - sala Union (13 49 04) ; LINIŞTE Şl STRIGAT, ora 9,45 VIRSU DE AUR, orele 11,45 - 14: CUCERIREA EVERESTULUI, ora 16,15; HAMLET (ambele serii), ora 18,30. CALENDAR 1 iunie 1977 Soarele răsare la ora 4,35 şi apune la ora 19,52 • Ziua internaţională pentru apărarea copilului. • Din 1475 datează prima menţiune documentară a oralului Craiova. • In 1873 s-au pus în circulaţie primele cărţi poştale din ţara noastră. • In 1932 a apărut in ilegalitate ziarul „Vörös Erdély", organ al Partidului Comunist Român. COANA CHIRIŢA : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30, sala mare; VICTORIA ŞI-AL EI HUSAR : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; TINERI CĂSĂTORIŢI CAUTA CAMERA : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala Studio (12 44 16), ora 19,30; ZĂPĂCITUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; RATA SALBATICA : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; COPACII MOR IN PICIOARE : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30; PEER GYNT : Studioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 19; RAŞI NATARAI : Teatrul Ţăndărică (15 23 77), ora 17 la Tehnic-Club (Calea Şerban Vodă nr. 213) ; BUCUROŞI DE OASPEŢI 1 Ansamblul Rapsodia Română (133 00), ora 18,30; CICLUL „DUPĂ AMIEZILE MUZICALE ALE TINERETULUI" - RECITAL DE PIAN DANA BORSAN Ateneul Român — sala Studio, ora 18, CU CIRCUL NU-I DE GLUMIT ! Circul Bucureşti (110120), ora 19,30. TEATRE PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, Constantin Ţicu, ne comunică : Caracteristica vremii ! Vreme în general instabilă. Vor cădea ploi cu caracter de aversă în Maramureş, Crişana, Transilvania, nordul Moldovei, Banat şi Oltenia. In celelalte regiuni se vor semnala ploi cu caracter local. In zona alpină precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt moderat. Temperatura : Va înregistra o scădere uşoară incepînd din nord-vestul ţării. Maximele vor fi cuprinse între 17 şi 23 grade, în jumătatea de nord a ţării şi între 20 şi 26 grade, în rest. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 14 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei. Bucureşti . Vremea devine uşor instabilă. Cerul mai mult noros, favorabil averselor de ploaie. Temperaturile maxime între 23 şi 25 grade, iar minimele din cursul nopţii, între 10 şi 12 grade.