România Liberă, mai 1980 (Anul 38, nr. 11045-11070)
1980-05-01 / nr. 11045
Pagina a 2-a ~~ 1 Mai 198Q ROMANIA UNCII LIBERE ■m 99Drepturi omului încep prin dreptul la muncă“ România se află angajată datăîîntr-o impgtuoeţă cursă pentru dezvoltare. Ne-am propus ca, într-o perioadă relativ scurtă, să intrăm în rîndul ţărilor dezvoltate gig lumii, progresul economic fiind, în concepţia partidului nostru, secretarului său general, tovarăşul Nicolag Ceauşescu, condiţia esenţială a ridicării nivelului de trai al poporului, a creşterii calităţii vieţii. In această bătălie pentru progres principalul argument, al nostru, al întregului popor este munca. Noi înşine suntem cei care prin forţele noastre, prin munca noastră trebuie să ne făurim un viitor luminos, o viaţă tot mai înfloritoare. Munca, în societatea noastră, nu este numai un drept fundamental, o nobilă îndatorire, este însăşi NICOLAE CEAUŞESCU raţiunea noastră de a fi. Iar societatea noastră ne-a asigurat şi ne asigură in continuare condiţii superioare de muncă, această nouă calitate a muncii fiind pretutindeni vizibilă. Citee din adevărurile noastre fundamentale despre muncă le-am grupat in pagina de faţă. 'A- ; O nouă calitate a muncii e în «nul 1858 «giefeu «lrca im mallen de locuri da muncă tn, industria ; aatftri nwsântt o ecetet locuri de muncă »si« d« 3.3 eri Kurimar«. • trj eses ca privata numărul personalului muncitor : a crascut de la 2 123 000 în 1930 la 7 420 008 în acast an, urmind ca pînă la sfințitul cincinalului viitor sa ajungă la 8,1—8,4 milioana. • Corespunzător acestei cr*șî«ri vertiginous* a locurilor d* muncă s-au petrecut achimbă.'i semnificative in structura populației ocupate i In timpu’• în 18SQ lucra tn agricultură 74,1 la sută din totalul popul»,iar ocupate, la Industrie 13 la sută iar in alta ramuri 13,8 la sută, la ora actuală doar circa 32 la sută lucrează in agricultură, restul activind in industrie si alte ramuri pes-gricele. • Explicaţia mutaţiilor calitativ* interveni** trebui* cău» tată in dezvoltarea imaietuoast, a întregii economii, nu ritmurile înalte ale creşterii industriale. Pentru a avea o imagine sugativă a dezvoltârii «n»i«s i ţise este suficient să amintim că nignai sporul de producţie globală Indusrtrială înregistrată în 19 70 faţă de 1975 depăşeşte o dată şi jumătate întreaga producţie a »maini 1965. • Calculele arată că dacă a-ar fi păstrat ritmurile de dezvoltar» industriala ala Români«! antebelice, nivelul producţiei pri*?S»jte pentri.) a.oast an ar fi fost atins apia prin amil 2080. Am cîştigat deci, prin aplicarea politicii economice a partidului şi statului nostru un secol de progres. 9 industrializarea României socialiste a avut multiple implicaţii, atit cantitative cit şi calitative, in ceea ce priveşte locurile de muncă. Apariţia unor ramuri de virf — electrotehnica, electronica, mecanica fină, optică etc. — a dus la crearea de noi meserii, de înaltă calificare, în care priceperea a luat locul muncii fizice. Concludent este numărul mare de muncitori calificaţi : circa 80 la sută la sfîrşitul cincinalului trecut, aproximativ 90 la sută îr acest an. Mutaţii de esenţă în repartizarea forţei de muncă • Dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor ţării reprezintă 0 expresia concretă a echităţii socialiste. Dacă in 1939 pesta 70 la sută din totalul personalului muncitor se concentra lp 0 centre industriale mai importante, in prezent in 19 judeţ« ale ,! ţării ponderea celor ce lucrează ip industrie şi alte frânuri"'!i neagricole este majoritară. 9 în perioada care a trecut din actualul cincinal in 20 Jufeţe s-au realizat ritmuri de Testere superioară mediei pe ţară. Astfel, in Bistriţa-Năsăud ritmul a fost de 19,6 la sută, in Sălaj 19 la sută, in Buzău 17 la sută, in Tulcea 16,9 la sută la Botoşani 10,3 la sută, în Covasna 15,7 la sută. Celor 21 ju-' deţe ce realizau încă din 1975 o producţie industrială globală de peste in miliarde lei 11 s-au adăugat in ultimii 4 ani încă 9. ' •tr. 1050, cu excepţia Bucureştiului, un singur judeţ — firmă — avem un număr de paste 100 000 personal muncitor, ţi» om actuală Încă 23 de judeţe asigură, fiecare intre 100 000-1- 250 000 locuri de muncă pentru personalul muncitor. • O mare part® din noile locuri de muncă sunt în noile capacitâţi de producţia. Numai in 1879 s-au dat in exploatare, integral sau parţial, 761 capacităţi principale de producţie industriale sau agrozootehnice, multe din ele in localităţi intrate recent pe orbita industrializării. Cifer.4 exemple sunt elocvente : Strehaia — întreprinderea de armături industriale din oţel, Taşea — Fabrica de ciment, Cimpepţ — întreprinderea de tricotaje, Urlaţi — Filatura de fire tip bumbac pieptănate, Negreşti-Oaş şi Motru — întreprinderi de tricotaje tip lină, Marghita — întreprinderea de maşini-unelte. . . BUCURIA DE A MUNCI Am .cunoscut adesea MM bucurie g fapt aieveninţant care-ţi cere să fii de feţă" cînd se propijriță c uvinuijl ..merge*’... Dar mai există un |el' n$e buptade flrăp|pită, sobră, un soi de bucurie care nu se lasă uşor înţeleasă şi descifrată. Astfel 4« bucUfie am întâlnit la întreprinderea chimicâ în adeşti. Abate că am" întilnit-o şi în alte pârni, cu siguranţă «ta întîlnit-o, dar aşa cum se intimplă adesea p-am recunoaeut-o. Mi s-a pănit la inceput eu acesta., este obişnuitul, banalul, mi s-a părut că acolo," în incinta aproape lipsită de zgomote, cu npea puţina mişcare, avanimentale sini re®*, iăifeeni nu m-a contrazis. Nici economistul Gheorghe Andreescu, nici inginerul Matei Dumitrescu de la reactivi, nici chimistul Anton Stârţeacu, şeful acestei secţii, nici maistrul Trifan Dumitru de fe ..ÎAtrom-Site", nici Cţetpap Nicola«, Marcal Beke, 4« ia reactivi şi, de fapt, nimerit. Kudaomistuî vorbeşte însoţindu-şi cuvintele cu gesturi largi : „...pinii te locui de mii.net, înţelegi dumneata? Adio& pînă le am: produptivitate, norme fizice, producţie netă, introducerea »rai (ireaului tehnic, cheltuielile la tuia etelei producţie marfă. Consumuri de materii prime, a?dierate, combustibili nu sunt noţiuni pe care să le manevreze doar conducerea întreprinderii şi şeful serviciului plant si organiftţrm munca, fiecar« şef de secţie şi nostru trebuie sale cunoască şi să husteţe cu ele la nivelul echipei sau al secţiei pe care o conduce. înţelegi dumneata ?‘‘ îmi spune că s-a reişit să se extindă apeşi înoţi de lucru peste tot. „Purează pînă ctnd deprinde toată lumea folosul. Important este că cei mai mulţi au înţeles". Pentru acaşti cei mulţi se bucură economistul. Dar n-u spune. Calculează, cmtlfâjire şi rulşoară. Pip’97Spiua îa sîirşitul anului trecut, producţia a crescut cu 45 la sută dar productsvţfetas s-a dublat iar beneficiul a inregistrat un salt de "254 de procente. Cum ...nu ştii dumneata că ponderea utilajelor (Impaloarea fondurilor fixe a crescut numai cu 3 procente, în acelaşi interval de timp, dar mai ales nu, ştii ,cum arată utilajele, cite îmbunătăţiri, raţionalizări, inovaţii, invenţii le-au făcut sa aducă , cele găine procent? de beneficul"... Si ca argument suprem îimi oferit cea mai edificatoare comparaţie: „Producţie mărfii realizată de noi, Prin aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor proprii e, cresc puţin ceişetuşi, interval de timp cu 378 de procente. Acum înţelegi de ce beneficiul fi productivitatea şi planul... ? Aşa ajută bucuria reţinută a economistului Gheorghe Andreescu. Maistrul Dumitru Trifan de la „Lurom-Site“ se bucură altfel. Iată cum : „In urmă cu 10-12 ard, se vor reg. lg mijţisior despre renunţarea la importul de site moleculare. Dacă reuşeam să le facem singuri...“ Şi eîsgfeeşte intr-un fel anume, nu aşa cum ar face-o upvdl care ar vrea să zică ,,bineînţeles că am reuşit" ci altfel, sugerând parcă printr-un zîprbeţ toate căutările şi efortul, şi greutăţile... „Boxa numărului, de la Aghireşti, că o ştiu şi ăP.Ulfh Arpate etvţ egalinul de care aveam nevoie... în injugt Alt fim făcut 4 tone pe urmă 20, acum cererea a ajuns la 160 tone. Asta e povestea de sitele moleculare. Povestea lubrafiantului românesc ..Luvom" e cam la fel. Dar să ?nă întorc la site. Eu garantez sita pentru un an dar ca un prag să Ştie (ie garanţiile mele recunqaşte şi ţine 5 ani. Bună jj lojţină, lie ce ? Pentru că banalul.. î . P ....... _ . stau bine la costijri... £te ce stgţ aţa bina !g costuri, nea Trifăne ? — mâ întreabă unii... Cunt de ce ? Le urmăresc. De aia stau haie“. Aşa se bucură maistrul de l« „lairom-Site”'. Şi, fără să vreau, ifei neaminţesccuvintele economistului „Nu numai gem4tic?ffei întreprindem şi şeful serviciului plan... ci fiecare şef de secţie şi maist nr../’ lan Drăgan, şef da echipă in adiţia Uli Trifan a terminat zidăria îa cuptorul de calcinare. Se miră cînd d mtreb de ce se opupital de asta. Nu e zidar ci operator chimist. „Cum de ce ? Trebuie făcut repede ţi bine. Oacri liţi, cuptorul prea mult, scade producţia, cresc cheltuielile da regia şi, bineînţeles, sanderişUgul. Noi luptăm, un acord global...“. ...ptm cu ce vă dfignaţi •" „Spuiam o sită de filtru“ „Pe ce ?" „o sită de filtru nespălată, după teco. şarje risipeşte 7? kWlh* zi. iar şarja durează şapte ore in log de o p«tK„, *?i iar economistul care «nft urmăreşte m memorie — „locul de muncă, adică omul“. Maistrul Triton zimpeşte : „Vedpfi 2 Cum aşa urmăresc eu costurile". Sunt 32 de oameni aicâ in secția „Lurom-Site". în 1975 erau patruzppt. ilaalizaui atunci pn beneficiu da 3 milioane iei pe an. De stunfi au mărit beneficiul de ufttru ori. Cum î Așa, mg- Siffinâ si memprind locurile unde Ciopsumuriie euwi prea mari, Pe urroâ schimfend, adăugind, inprPsluri electrostivuitor. ti instalaţie bloc de mărunţire şi măcinare, nu de tiraj, apoi radianţii... Fiecare în parte up eveniment şi triate la un loc, obişnuitul, firescul dar nu biuri'îUl, pentru că fiecare d’n cle a însemnat o bucurie, dp cite ori s-a pronunţat puvhUul magic, „merge“, şi a mai fost iptUntreg cu chimistul Anton Btănescu enunţind un şir de fapte exemplare, un şir de trepte — «venim«« in forma ce* mei sintetică : „Punciteci tg sttti din produsele pe care le fabricăm sint invenţii ţi inovaţii proprii“. O simplă enumerare devine intr-adevăr o banalitate, ptentru că niţpeni n-ar putea să îo mopiciteze. Bine peste şaizeci, muncii la capitolul „reactivi“. Şi nu este doar asta. Instalaţia pentru donira de nichil, cea pentru sfăluţţîie volumetrice, instalaţia de amoniac a cărei capacitate a fost mărită de trei ori prinschimbarea din mers a soluţiei tehnice preconizate de proiectant. încerc să-mi ip.cVijpui ce ar fi însemnat procurarea din import * etmdansatorului avariat de la ICAei4 azotic", „tîn nn 4« Uffepta*?., Wttexplică chimistul. Import de forţă majoră. Producţia I.P.R.S. Băneasa ar fi fost serios periclitată. In zece zile am rezolvat-o singuri". Şi aşa fiecare întrebare are un răspuns plin de "denumiri, formule, procente care se invălIndiftsc, ţppinţe şi-şi pierd capacitatea de evocare a altor fapte da merit, prea multe ca să se poată numi „de excepţie“. Dar fiecare dintre ele a trecut prin acele momente de bucurie nereţinubilă pe care n-o poţi înţelege decât dacă ai şansa să fii de faţă. Nu ni le-au putut evoca nici cei doi maiştri mecanici, Nicolae Ciocan şi Marcel Petre. Economistul pare că i-a deprins cu voluptatea, măsurată a cifrei : „Cam două milioane ac-ar fi costat reparaţiile utilajelor dacă apeluri* H un cetî sizufinire le-am făcut cu forţele noastre". fCp se laudă. Evaluează. Iar bucuria lor nu se referă la milioanele pe care le-au adus întreprinderii ţp capo lucrează. Acesta ar fi doar efectul măsurabil. Şi e prea puţin pentru nişte «a,meni implicaţi istro jjeagr-Mio industrialii in coordonatele cărei« se adună milioane de fante aiemănâtnsre, îa» trjir-zprindstroa chimţgă Dudeşti am întilnit ace! soi da bucurie fâcintă pe care n-o poţi recunosaaţp uşciv. Ea.fevs ubişrţvtţţu'. firescul, nu banalul... în ca .*.► regăsesc nenumărate fapte tra rţierii pe care li--a consepinat. viaţa uzinei, prea multe sa le putem numi ,.de excepţie“. La începutul anului acesta, intreprinderea chirpjcâ Pndeşti a primit Ordinul Muncii clasa I. Anton Uncu DE A CREA Certitudinea bunăstării noastre amea . Muncim mai bine, trăim mai bine — iată un adevăr de care s-au convins astăzi toţi cetăţenii patriei noastre socialiste. Şi este normal să fie aşa intrucît bunăstarea generală a ţării, nivelul de trai material si spiritual al fiecăruia dintre noi sînt intr-o stripsă interdependenţă cu venitul naţional, varut obţinut prin munca noastră. 9 Evoluţia retribuţiei medii nete lunare oglindeşte cum nu se poate mai exact cele afirmate mai sus. în 1950 retribuţia era de 337 lei lunar, in acest an va ajunge la 2 238 lei iar la sfirşitul cincinalului viitor fondul total destinat retribuţiilor va fi cu 43,3 la sută mai mart? decit in prezent. • Desigur, locurile de muncă in industrie asigură retribuţii miai mari, dar nu trebuie neglijat faptul că politica de industrializare a permis şi ţărănimii să obţină venituri supenoare prin folosirea mai largă a avantajelor mecanizării şi chimizării. Astfel, veniturile nominale ale ţărănimii au înregistrat următoarea dinamică : 157 lei în 1970, 990 lei în 1975, 380 lei în acest an, 1 770 lei în 1085. , .„ Muncind mai bine, putem beneficia şi de mai mult timnp liber. dovedeşte poppret trecerea la reducerea duratei săptămânii de lucru, tot mai mulţi oameni ai muncii reuşind să aibă la dispoziţie o sîmbătă liberă pe lună prin aplicarea unor programe de masuri destinate sporirii productivităţii muncii şi prin urmare a creării condiţiilor trecerii la săptămîna de lucru de 44 ore. în afara veniturilor directe fiecare dintre noi mai beneficiază de importante sume din fondurile social-culturale. Aceste cheltuieli, finanţate de la buget, se ridicau în 1975 la 7 400 lei pentru o familie, in anul acesta au ajuns la 10 000 lei iar pînă în 1985 vor mai crește cu circa 3 000 iei. " ■-!» Im» ' -mim,'. Combinatul de pţeigii speciale din Tirgovifie, de unde va prezentam această imagine, este «na din noile „steier’ din constelaţia oţelului, expresia a politici partidului de detrolare armonioasa, «dnalibrată a tuturor judeţelor ţării Noul centru civic a! municipiului Piteşti, mărturie a imaginaţiei şi gîndirii creatoare a arhitecţilor noştri Neamţ. Al VOO lea apartament peste prevederile cincinalului Conabirtarii de Uictime din twurul Trustului da uri intrucţii şi mentare al judeţului Nţaamt au lat ieri in ferosinţi, in artieri’ Dobrogetmu Ghereg din oraşul de îs ppatile Cornel, un nou bloc da locuinţa ridicind fustUl lu ț 080 numărul apartamantejiur reaUiat« psat* pravederiie dint nulului. Sugggntt țpit'gistrpț ge datp'■«ste creşteri! «radului -ie iaysirlai Varo a locuințeter, la această oră peste 90 la sută din volumul lucrărilor *xwutindu'** in ateiîete şi poHBOftfieîe «te pre/emusore, prpsusp și folosirii unor tehiuilogii molstruite Hjcru! panouri prefabricate din boton gata finisate, cazbine spațiale pentru grupurile sanitare afp. .Románia liberó” BOGAT BILANŢ In Întrecere Caraş Severin. Primele microturbine româneşti Specialiştii Centrului de cercetare ştiinţifică şi fulgiritrie tehnologică pentru echipamente hidroanergetice din Reşiţa au proiectat şi realizat in atelierele proprii prototipul fiecăruia din cele trei variante de bază ale microhidriagrilatelor, meiţite să acopere retregul potenţial de căderi şi debite de apă existent in ţara noastri. Este vorbe daspre tot atîtaa, unicate, realizata în .premieră destinate, unor căderi de apă cuprinse bitre 2 şi 110 m cu puteri unitare de pîpăîa 900 kilowaţi. Prinsele microturbine au şi rest livrate complexelor hidroenergetice Valea lovan pe Cernu şi Călineşti, iar in execuţie se află alte două asemenea microhidroagregate pentru centraleie din Ield şi Pridu. Concomitent, proteerenţii reşiţent au pregătit documentaţiile pentru primele 6 tipuri de mierehidroagrogene din cele 11 cite urmează să fie fabricate în ţara noastră. Constanţa: Un nou tip de navă de transport MfeMud, 38 *aprilie, ora 9,30 : la Şantierul pavat din Constanţa, e romandă fermă şi prin daviă va» ps-gigar» apa mo»rii pătrunde in incinta docului u.snsț. A incaput lansarea la apa a primitii! 1 vrachier de 65 oop tdw, un nou tip de navă aaimiifiî in pruducţia marelui şantier naval (seitatăTițeaR, A* caastft navă est* Vaslui: lin nou cartier pe harta municipiului îs Vaslui, rine (te l Mat *«ț» tettmpinată ›?u raaîtm«» se săfcre wopstriiciorit ›ț» iflOUIBt» 0 primelor 500 ge apprlatfmAB intr-un nou«rtter. Bete vttr'r* d* cartierul de Uxuinț* mm & început pă neț MfttunMte în mm Clftrfi din Jiaea- Utare st mp« in finst va inatima SedO da epavtemgnt* plus aotările w»ptepuiturate «feceRfe, dt*ti«*tă transportului în vrac de cereale, garbuni, minereu de fier, fosfaţi şi alte prgduEg sifeiter«, vrachierul impresionează prin di* fflensiffiîife sals , 354 m lungime, $î m lăţime, 17 m înţălţime (fe constricţie şi ’ pescaj 4« l?,S3 în- îiC;mem şi «ițe ifet* privip. i calităţii« tehfifeosftmetiensa ie ale viului! fr.otwijl principal est» capabil să dezvolte q puterea IT 4W CP dezvoltă o viteză de 15,3 noduri, este fexuiălsfst cu aparatură şi instalaţie de navigaţie moderne şi are o ntitmiomte de marş de 16 000 mile maţi». ■ Uiem actuală navaliștii eonițăPfeRi încroexă, jntr* »NM fe M ml osve de gooîssi î(p «fjfltfl in stadii avansate se execuție. Maramureş: Tehnologie originali tn Industriei electrotehnici Prin eforturi)* specialiştifer fie la Institutul elepprgptftri Si proterturi pentru minereuri şi metalurgie nafepoaaă, In colaborare cu întreprinderea meteîurjjlea de m Mteri«W Mfewasp s( specialiştii confrate de prolii, te paie Mare » ia t pusă te punot o tebitetegto origritate roraănpască paete» sbt!n«r«a plexidului do ntengan otenwijtip necesar unai ramuri de virf a economiei noastre —• industria electrotehnică. Prin intrarea in producţie a instalaţiei industriale de obţinere a bioxidului de mangap etectebliţie, obiectiv gftet, latura de finalizare pe" ptetfenm. Ferneziu a întreprinderii metelurgice de metete neferoas* Pate Mare, noua tehnstegie va contribui la mai buna valorificare ts bogăţiilor subsolului ţării Şi la fPgtilJKtM «tor eaenori v4ufere jp vglfuira de peste 10 mpioane lei anual prin eliminarea împortului acestui produs. Arad: Producţii record de vagoane întreprinderea tfe vagoane din Arad a reuşit M»WtteM vreme să obţină pa!şi importante succese pe 'ijia creşterii producţiei, ajUhfi?td jrt prezent cei jpgj mare producător de materia) rțflspț din luiTi® âtiț Iii vagoppe!« fte marfe rit şi te «şapte cătenuri, Aşa, eunffeară, !b poite hale de fsbrtcaţie a vggQpnrite (te călători, date anul trecut in exploatare, cu o capacitate de tuţi vagoane cgîodțjvpj introprinâwu s-a spgajat să realizeze un «țest an pai puțin 760 de vagoane în 3* tipuci, țip «semănim. din cele so? saribpgnte d® țfpsesn« isrsvăstîte a fi produsa in actualul atr-cinal, mal mult de jumătate au fost sau nar fi fstertggte anul «toate. uI Braşov • 0 realizare a chimişlilor făgărlşenî CteîWtrucţiffii şi cîilmfeut făgărăşenj F«sx?tMgă i» cinstea, 1.itei fle 1 Mai « realisare necsvwta tmntm produriie viitoare a combinatului din teoafitete* Es*e wb»** intrarea Jn pro» durție a instalaţiei de acid «mUq U, obiectiv care v« «sigură dp siie 3X«tif: ppptwi oaletelte insteteîU și. toto&tealăteri du noua insteteffe afsrmiâP -• misă »! m âo ««» rind in funcțiune, romtribufeg duWsrea promucției ds Ingrfe» săminte riiimli«. Pe romarom uă ptjt profetul m «i uttsjei* m fast rMHî»te Intepni in țară.J