România Liberă, martie 1981 (Anul 39, nr. 11304-11328)

1981-03-03 / nr. 11304

Pagina a 2-a — 3 martie 1981 Festivalul naţional „Cint­ar­ea României" Educaţie tehnică şi producţie de inteligenţă Un sistem complex de propa­gandă şi informare tehnico-ştiin­­ţifică. Sarcina fundamentală a manifestărilor din cadrul Festi­valului naţional „Cîntarea Româ­niei“, aşa cum a fost ea defi­nită de către ctitorul acestei largi mişcări de educaţie şi creaţie în Raportul la cel de al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constă acum in a contribui „la intensificarea mun­cii politice şi educative de masă, împletind organic activitatea ar­­tistică, tehnico-ttiintifică si in­terpretativi cu munca creatoare In producţie pentru realitatea marilor obiective ale dezvoltării patriei*. Cu toate că In forme specifice, mai ales prin conţinu­tul de idei şi mesajul educativ, creaţia artistică însăşi se poate implica In bogata problematică a muncii din Întreprinderile şi in­stituţiile noastre, este evident că o Împletire organică, intimă chiar, cu producţia devine con­diţie sine Qua non pentru acti­vitatea tehnico-ştiinţifică, indi­ferent de modalităţile concrete sub care s-ar dezvolta. O discu­ţie ca si o documentare mai am­plă pe care ni le-au facilitat Consiliul pentru activitatea poli­tică si cultural-educativă de masă din cadrul U.G.S.R. ne dez­văluie o concepţie unitară pri­vind un Întreg si complex sis­tem de acţiuni in această direc­ţie, inlăntuindu-se într-o anu­mită ierarhizare dialectică. Dis­tingem, astfel, o primă treaptă a lărgirii orizontului cunoaşterii, intr-o profesie sau alta, pe care o reprezintă universitatea cultu­­ral-ştiinţifică. Este de remar­cat, din acest punct de vedere, că 5 613 cursuri frecventate de 200 000 oameni ai muncii din ca­drul celor 2 925 universităţi cul­­tural-ştiinţifice se desfăşoară di­rect la locurile de muncă, in În­treprinderi şi combinate, pe ma­rile platforme industriale, avînd ca teme deziderate la ordinea zilei ale producţiei. Cartea ştiin­­ţifico-tehnică, reprezentînd o bună parte din fondul celor 14 milioane de volume al celor 3 173 de biblioteci ale sindicatelor de­vine o solicitată sursă de infor­mare de specialitate și un in­strument de propagandă tot mai eficient. Există, pe de altă parte, un număr de 6144 lectorate și cercuri tehnico-economice frec­ventate de peste 300 000 de oa­meni, ale căror programe de stu­diu anuale, îndeosebi in judeţe ca Prahova, Timiş, Braşov sau municipiul Bucureşti, reflectă tocmai problematica din docu­mentele Congresului al Xll-lea al P.C.R., în special cea impusă de aplicarea noului mecanism economico-financiar. Eficiența abordării unei asemenea pro­blematici în cadrul acestor lec­torate sau cercuri tehnico-eco­­nomice se degajă cu claritate fie și din următoarele două exemple oferite de întreprin­deri din Brașov : dezbaterea in­titulată „Imperativul extinderii poliservirii maşinilor şi utilaje­lor“ la „Rulmentul“ a avut drept consecinţă faptul că dacă în 1979 un om servea două ma­şini, acum încărcătura este de 2,1/2 maşini pe om. „Analiza va­lorii pe produs“ la Hidromeca­nica s-a soldat numai la un re­per — siflanta de aer — cu eco­nomii de 1,2 milioane lei pe an. La modernizarea acestui sis­tem complex de informare şi propagandă tehnico-ştiinţifică tot mai mult contribuie cineclu­­burile, o bună parte din cele 1 500 filme create în anii 1979— 1980 avînd subiecte luate din acest domeniu de activitate. Casele tehnicii — instituţii polivalente, unind educaţia cu creaţia. Multiplele activităţi cu caracter tehnico-ştiinţific, de la cele de genul celor amintite mai înainte la expoziţiile menite să etaleze performanţele creatoare şi să le aprofundeze prin dez­bateri, încep să fie structurate de o instituţie, promiţătoare prin polivalenţa ei. Un proiect de regulament al acestor case ale tehnicii ierarhizează citeva tipuri de acţiuni a căror denu­mire le indică în esenţă şi funcţionalitatea, profilul, cabi­netele de informare-documen­­tare tehnico-economică , clubu­rile şi cercurile tehnico-ştiinţi­fice şi economice pe profesii , cenaclurile ştiinţei şi tehnicii şi lectoratele tehnico-economice , cursurile ştiinţifice şi tehnice, expoziţiile de creaţie ştiinţifică şi tehnică etc. Chiar din această enumerare nu e greu să sesi­zezi un anumit pericol al supra­punerilor, teren propice pentru formalism. Cum o asemenea structură e in curs de a se cris­taliza, să lăsăm activul politico­­educativ din sistemul de muncă al sindicatelor să opteze, cu atît mai mult cu cit ne aflăm In preajma întrunirii forumului naţional al celei mai largi or­ganizaţii a clasei muncitoare, şi să ne referim la citeva expe­rienţe concrete in această or­dine de idei. Beneficiind şi de informaţiile pe care le deţinem din sursa amintită la începutul acestor însemnări, să vedem cum se prezintă lucrurile la Casa tehni­cii din Sibiu. Trei sunt direc­ţiile cărora le sunt subordonate acţiunile organizate în cadrul acestei case : Informare şi do­cumentare ; propagandă teh­nico-economică ; creaţie şi ino­vaţie tehnică. Casa dispune de un cabinet de informare care are cărţi de specialitate, dicţio­nare, enciclopedii, reviste de profil, periodice. Deşi, la acest capitol, mai sunt, desigur, şi alte necesităţi privind circulaţia informaţiei în diferite domenii, deocamdată in suferinţă. Dar iată şi citeva acţiuni sustrind direcţiile amintite. Cele 15 cluburi şi cursuri teh­nice — ale informaticienilor, documentariştilor, inginerilor, tehnicienilor, economiştilor etc. — reunesc, pînă in prezent, 500 de membri, în principal cadre de specialitate şi muncitori cu o înaltă calificare, interesat­ de progresul ştiinţifico-tehnic. Sub egida acestora s-au organizat direct în întreprinderi sau la Casa tehnicii din cadrul Casei de cultură a sindicatelor 300 de manifestări, predominante fiind cele cu caracter de sesiuni. Clu­bul economiștilor a supus dez­baterii teme legate de noul me­canism economico-financiar, au­­toconducerea muncitorească şi autogestiunea, la aceste dialo­guri luînd parte peste 3000 de oameni ai muncii. Tot cu prile­jul unei dezbateri suscitate de o expoziţie de creaţie s-au avan­sat nu mai puţin de 600 propu­neri dintre care 70 la sută s-au şi aplicat in unităţile econo­mice, ele vizînd in egală mă­sură reducerea importurilor, a consumurilor de materii prime, combustibili şi energie, crearea de utilaje şi tehnologii noi etc. Experienţe valoroase în aceeaşi ordine de idei pot fi întîlnite la Oradea, Cluj-Napoca, Tirgu Mureş, municipiul Gh. Gheor­­ghiu Dej etc. Finalitate materială — pro­ducţia de inteligenţă, iar cea spirituală — afirmarea persona­lităţii creatoare a omului nou. Ciştigul inestimabil al acestei vaste şi complexe activităţi se prezintă sub această dublă fi­nalitate. Nu e vorba, aşadar, de urmărirea unui scop pragma­tic —, obţinerea numai a unor sporuri de producţie pe această cale, căci omul, perfec­­ţionindu-se pe sine din punct de vedere profesional, dezvol­­tîndu-şi deci personalitatea în direcţia virtuţilor sale creatoare, devine şi mai apt de a crea va­lori, şi încă unele de tip supe­rior, ceea ce se cheamă produc­ţie de inteligenţă. La nivelul municipiului Bucureşti, un ase­menea spor de producţie obţinut prin rezolvarea de către 450 000 oameni ai muncii a nu mai pu­ţin de 9 600 teme s-a ridicat, ca valoare, la suma de 2,2 miliarde lei. Tot succint, statistic, un bi­lanţ al activităţii de creaţie ştiinţifico-tehnică din întreaga ţară, in care sunt implicaţi 2,1 milioane de oameni ai muncii, evidenţiază asemenea valori : un spor de producţie de cca. 30 miliarde lei, reducerea cheltuie­lilor materiale cu 6,7 miliarde lei, a importurilor cu 4,4 mi­liarde lei creşterea exportului cu 6,5 miliarde lei valută, iar a beneficiilor — care se răs­­fring direct asupra celor ce creează, dîndu-le şi satisfacţiile materiale cuvenite — cu peste 4,5 miliarde lei. Fără îndoială, această activi­tate complexă, creatoare, se impune serios perfecţionată, pornind chiar de la experienţele sale fructuoase. Înainte de toate eliberindu-se de un anumit for­malism in concepere şi organi­zare, intilnit în mi puţine locuri, ca şi de inerţia şi spiritul con­servator în evaluarea noutăţii şi aplicabilităţii ideilor cu care vin oamenii muncii. Pentru un sis­tem atît de amplu de educaţie şi creaţie ştiinţifico-tehnică este necesară şi o modalitate de eva­luare mai sigură şi mai promp­tă. Drumul de la educaţie la creaţie, urmat de milioane de oameni, s-a scurtat conside­rabil , trebuie să se scurteze Încă şi mai mult cel de­ la apa­riţia Ideii la cristalizarea ei sub formă de tehnici, utilaje, teh­nologii şi aplicarea In pro­ducţie. Niculae Stoian ÎMM& • Duminică, 1 martie, s-a Încheiat cea de-a XI-a Ziie a Fes­tivalului cultural-sportiv „Inimi fierbinţi în ţara de piatra . După o săptămină de activităţi cultural-artistice şi ştiinţifice, in ultima zi a festivalului a avut loc la Abrud o întrecere intre artiştii ama­tori, sportivi şi creatori populari din zona munţilor Apuseni de pe teritoriul judeţului Alba. . . • La „Galeriile de artă“ din Satu Mare se află deschisă expoziţia de obiecte din sticlă, creaţii ale artistului decoratorSilviuDancea • La Teatrul de stat „Valea Jiului“ a avut loc premiera piesei lui V. I. Popa „Tache, Ianke şi Cadîr“ in regia lui Marcel Soma, iar secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare a prezentat in premieră „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian in regia lui Zoe Ariga pictând^Călin pojar a deschis la clubul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca expoziţia intitulată „Porţile Nordului“. * Zilele acestea a avut loc şedinţa inaugurală a „Salonului literar patronat de Universitatea din Galaţi. . • La Muzeul judeţean Vîlcea s-a deschis expoziţia de pictură a lui Constantin Iliescu, iar la Casa de cultură a sindicatelor din Râm­­nicu Vilcea. Mihai Cimpoeşu de la Întreprinderea CIPA din locali­tate, prezintă o expoziţie de pictură naivă. • La Universitatea „Babeş-Bolyai“ a avut loc un simpozion orga­nizat cu ocazia Împlinirii a 100 de ani de la naşterea profesorului Gheorghe Bratu. .. • In holul facultăţii de filologie din Cluj-Napoca, Al. Giurgiu a deschis o expoziţie de pictură, iar la Galeriile­ de Artă din Dej ex­pun pictorii amatori Victor Dragan şi Rodica Binciu. • Teatrul de păpuşi din Cluj-Napoca (secţia română) a prezentat in premieră absolută spectacolul cu piesa „Horia la împărat“ de Mircea Vaida in regia lui Vasile Dan, scenografia lui Virgil Svinţiu şi muzica lui Tudor Jarda. • „Zalele muzicii corale“, manifestare desfăşurată la, Piteşti au Inclus şi aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea coralei „D. G. Ki­­riac“ şi a 125 de ani de activitate corală în municipiu. O expoziţie de documente şi fotografii intitulată „Drum prin ani“, un simpo­zion şi un concert aniversar şa, au marcat evenimentul. UNA PE ZI de MATTY — Heel..., In sala asta un singur naiv ajunge ! PRIMĂVARA (Urmare dîn pag. 1) supţi fi ginditori, ginditori fi pentru geruri şi pentru soare şi pentru ploi şi mai ales pen­tru starea ţărinei, prin ea In­­ţelegind starea plinii noastre, a tuturor. Locuind In apropierea capita­lei am înţeles că intreg Bucu­­reştiul ar putea fi înconjurat de grădini şi nu de grădini pără­­ginite ori lucrate în dorul­ le­­lii, cum se zicea pe la noi, de cei care săpau cucuruzul invîr­­tindu-se in jurul lui, semn al ne­gospodarului şi-al neprice­perii. Au rămas gospodăriile cu prea puţini gospodari şi in ace­laşi timp avem prea mulţi or­­ţogari şi hîrţogarii nu se leagă de cei care lasă pămîntul para­ginii ci mai ales de hărnicie, hărnicia nebucurîndu-i parcă. Sute de loturi in care tractoa­rele n-au cum să intre ar putea fi date in folosinţă de lungă durată celor ce iubesc pdmin­tul, cum fgi iubesc propriile lor miini. Desigur, nu cu grădinile frumoase, dar mărunte, am putea îndestula Bucureştiul, dar cum bobiţă cu bobiţă se umple cofiţa, cum spun crescătorii de tămb­oasă, şi palma de pămînt pusă lingă altă palmă de pă­ruiţii, înseamnă tot avere şi strinsură verde pentru hrană. Aş vrea ca cei unsprezece mii de ţărani în faţa cărora m-am descoperit dintr-o adincă stimă pentru truda lor, odată întorşi acasă să se descopere în faţa pămîntului ca să-i audă vrerea din adine­ni de totdeauna. Cad fulgi de nea prin faţa ferestrei, cad fără convingere de aşezeală pentru că din m­ait vintul de iarnă s-a intilnit cu cel de pri­măvară și cel de primăvară știe că i-a sosit sorocul. Pămîntul aburește sub soarele ridicat şi el cu o palmă mai sus decit luna ce-a trecut, semn pentru gospo­dari ci se apropie stolul de ciori ca să intre in lan. ­ Educaţia sanitară a copiilor Utile şi educative sunt acţiu­nile lansate de Centrul stoma­tologic din Braşov , in colabo­rare cu Inspectoratul şcolar şi cu întreprinderea „Nivea“ se organizează, periodic, la grădi­niţele şi la clasele î— IV din localitate, mini-concursuri de educaţie sanitară potrivit virstei şi înţelegerii copiilor. Cadrele sanitare explică şi fac demon­straţii practice , de pildă de efectuare a unui periaj cores­punzător al dinţilor, iar între­prinderea „Nivea“ oferă celor mici truse conţinind paste de dinţi aromate cu fructe, periuţe şi săpunuri pentru copii. (D. BUJDOIU). „Trandafirul munţilor“ în parcul din Gurahonţ (Arad) a fost aclimatizat un original arbust ornamental — Rhododen­­dronul — originar din Extremul Orient, cunoscut sub denumirea de „Trandafirul munţilor“. Cum a ajuns el aici ? Prin interme­diul unui... plic cu seminţe, ex­pediat de o grădină botanică da peste hotare. Cultivate in pepi­niera parcului dendrologic, se­minţele au dat naştere unor puieţi. Îngrijiţi cu migală, aţii iarna — împotriva gerurilor, cit şi vara — impotriva arşiţei, pu­ieţii au fost apoi scoşi In parc. Ba, intre timp, au făcut şi niste flori roşii, tubulare, de toată frumuseţea ! Si incă un amă­nunt : arbustul nu este singurul, ci al-'.. 12-lea din familia aces­tei specii, aclimatizate in partea de sud-vest a ţării. (ION ME­­DOIA). Cu 120 km la oră... Pe şoseaua Craiova-Segarcea, un automobil alerga cu 120 km la oră. El, tot cu 120 km la oră, s-a angajat fi trttr-o depăşire neregulamentară, iz­bindu-te de un autobuz, care venea din direcţie opusă. In accident fi-a pierdut viaţa cel de la volan ■— Ion Popa fi ceilalţi doi ocupanţi — Nicolae Jianu fi Marcel Un­­gureanu. In urma­tor, au rdunat orfani cinei copii minori. (ION BECHERU). Pentru grădina botanică Purtind corespondentă cu cele mai renumite grădini botanice din lume şi cu diverşi specia­lişti in materie, gălăţeanul Gheorghe Vanghele a adus şi aclimatizat in mica sa grădini (de pe strada Săliştei nr. 21, din Galaţi) plante de pe aproape toate continentele globului. De-a lungul unei vieţi de om, el a plantat, întreţinut şi cultivat aici sute de specii de plante, ale căror seminţe le-a recoltat şi adunat in 23 000 pacheţele, pe care le-a donat primăriei prafu­­lui de pe Dunăre. Aşadar, se­minţele din cele 23 000 pachetele vor prinde rădăcini în grădina botanică a Galaţiului. La cei 82 de ani ai săi, moş Vanghele con­tinuă să se ocupe intens de horticultură. Zilele acestea, din Noua Zeelandă, a primit 80 pa­cheţele cu seminţe din diverse plante. Acestea vor lua acelaşi drum — grădina botanică a oraşului. (C. VIOREL). . Destituiţi în urma unei analize a acti­vităţii de rezolvare a scrisorilor şi sesizărilor oamenilor muncii, care a avut loc in judetul Bu­zău, aflăm că, in cazuri flagran­te de încălcare a normelor le­gale, s-a hotărit scoaterea din muncă a celor găsiţi vinovaţi. Astfel, Ion Cosma, Nicolae Luca, Gh. Nica şi Stanciu Tătu­­lescu, preşedinţi ai cooperative­lor agricole din comunele Vadul Paşii, Amaru, Largu şi Chilii, au fost scoşi din funcţie pentru abuzuri şi alte abateri grave. Tot pentru abuzuri au fost des­tituiţi din funcţii Gh. Haraba­­giu, vicepreşedinte al biroului executiv al Consiliului popular Prişcov şi Ion Şonlincă, secre­tar al biroului executiv al Con­siliului popular comunal Buda. (AL. MIHAI). Promptitudine Nava „Irenei Lyric“, sub pa­vilion grecesc, terminase de des­cărcat mărfurile aduse in por­tul Galaţi şi se pregătea de ple­care. La un moment dat insă, unui membru al echipajului i s-a făcut rău. Cineva a găsit de cuviință să-i dea o doză pu­ternică de antibiotic, iar după trei ore o altă doză, de zece ori mai mare ! Urmarea a fost că marinarul a făcut şoc anafi­­lactic şi era la un pas să-şi piar­dă viața. Ajutorul cerut de ur­genţă, prin stafia de radi­o, a sosit prompt . Imbarcindu-se pe o şalupă rapidă, asistentul Gri­­goraş Stan, de la cabinetul me­­dico-sanitar al portului Galaţi, a ajuns in citeva minute la bordul navei şi a administrat bolnavului terapia adecvată. Astfel că, după citeva ore, nava „Irenes Lyric“ a putut ridica ancora şi a plecat in lungul său voiaj, cu întreg echipajul sănătos — dar nu îna­inte de a mai transmite o radio­gramă, cu vii mulţumiri pentru promptitudinea celor de­­la ca­binetul medical gălățean. (V. CHIURTU). m m­ w smsmmm wsw&Ewm Poet, dramaturg, romancier, critic, eseist Marin Sorescu poa­te fi clasat printre creatorii care, atingind rapid o înaltă ex­presivitate in cadrul unui stil, au dorit imediat să îmbrace haina nouă a altuia. Poetul ce dăduse naștere unei adevărate mode — sorescianismul — a inventat odată cu primul volum al trilogiei „La Lilieci“ (1973) o altă manieră lirică. Autorul pieselor „Iona“, „Matca", „Pa­racliserul“ a trecut cu „Răcea­la“ de la parabola expresionis­tă la parabola istorică de di­mensiuni ample etc. Fără să fie vorba de rupturi stilistice ci de o consecvenţă superioară a crea­torului cu sina însuşi dincolo de orice gen şi stil este totuşi evident că Marin Sorescu prac­tică o cale originală de salvare a creaţiei „condamnate“ la o ciudată atingere a unui apogeu stilistic intr-un timp relativ scurt — deci la o mortificare timpurie in propriile ei tipare — printr-o „fugă in genuri“ şi o negare a formelor expresive in cadrele fiecărui gen. Poezia din „La Lilieci“ a consemnat şi ea o asemenea asumare a unei alte modalităţi lirice, desprin­derea brutală de un model pro­priu consacrat. „Fuga in ge­nuri“ şi metamorfoza in cadrul fiecăruia dintre ele mi se par trăsăturile distinctive ale unei personalităţi ce mai poate fi apropiată, structural vorbind, prin modalitatea particulară în care articulează spiritualitatea cultă, modernitatea artei con­temporane şi zestrea folclorică a satului oltenesc, de tipologia creatoare a lui Constantin Brâncuşi. Scriind acum opt ani despre primul volum al acestei trilogii lirice, consideram că poemele de acolo erau mai de­grabă „proză curată“. Ceea ce contra­ria­m şi pe acest efect de surpriză conta autorul, pe a­­ceastă sesizare directă a schim­bării — venea din inadecvarea respectivelor poeme la o ima­gine lirică deja consacrată de la care poetul se abatea ostenta­tiv. Noul lirism părea mai de­grabă un joc ironic determinat de resorturi estetice și biogra­fice ascunse. Recitite azi, poe­mele, cărora li s-au adăugat vi­•) Marin Sorescu : La Lilieci, volumul III, Editura Cartea Ro­mânească, 1980. Are la timp altele, nu mă obligă o retractare globală ci la o explicaţie ceva mai complexă. Ca de obicei, la Marin Sorescu extremele se ating : prozaismul liricii moderne, epopeea lirică amintind de o „Ţiganiada“ ce expune viaţa pitorească a unui sat oltenesc, literatura scrisă in­tr-un limbaj dialectal cu efecte comice formează notele princi­pale ale materiei din „La Li­lieci". Poezia, rememorarea, portretul, reflecţia tragică, pam­fletul social, desacralizarea, re­portajul liric, proza etnografică, paremiologică, secvenţele de un realism fantastic, intîmplările atroce, faptele napraznice există laolaltă in această trilogie apar­te. „Cintă păsările şi e un miros de lilieci înfloriţi“ spune poetul în poemul „La Lilieci“, „Pe Să­­lişte cintă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine“. Locul unde se retrag pentru totdeauna oamenii sa­tului Bulzeşti, „La Lilieci“, joa­că rolul accidentului psihologic graţie căruia se actualizează trecutul unei lumi in amurg. „Satul e închis ca o cetate / To­tul se află înăuntru“ spune poe­tul exprimindu-şi concis ideo­logia lirică şi versurile sale, de o melancolie glumeaţă, vor În­via un sat de vis, exact cu a­­celaşi sentiment al irevocabi­lului transmis de Marin Preda în „Moromeţii“. Parcurse, cele trei volume creează, prin per­sonajele lor, senzaţia de organi­­citate epică, proprie unei nuve­le sau unei povestiri. Trei sînt nucleele epice selectate de­­ sen­sibilitatea poetică : destinul dra­matic al bătrînilor ; obiceiurile şi intimplările cu o aură fabu­loasă ale satului „vechi“ rela­tate de mama ; pierderea conti­nuităţii ritualului vieţii în con­tact cu maşinismul lumii mo­derne. La Marin Sorescu nu vom întilni incrincenarea din poezia lui Ion Gheorghe. Dis­creţia i-a dictat întotdeauna să îmbrace trăirea pătimaşă în haina glumei amare. Lumea sa­tului, fără să-l acapareze cu to­tul, nu va fi decit un zăcămînt artistic bogat din care poetul poate scoate efecte de stil mo­derne. S-ar mai putea adăuga apoi referitor la ambiguitatea dintre comedie și tragedie, că în opera lui Marin Sorescu exista anumite limite ale acceptării sentimentului tragic. Ceea ce tinde să traverseze aceste ho­tare trasate rigid este supus unei rapide conversii de către un vector activ al sensibilităţii creatoare. Acesta aruncă fulge­rător atmosfera tragică în re­gistrul comediei scoţind acele efecte de ambiguitate din care se trage puternicul sentiment al detaşării personajului dramatic sau eului liric de propria sa condiţie dramatică iniţial dată, în „La Lilieci“ ritmul solemn al epopeii este uneori dublat de reportajul liric. Depoetizarea nu face decit să accentueze insă metafora generală a poemului: analogia subtilă dintre om şi destinul „istoric“ al bobului de grîu de pe o arie devine treptat o parabolă a omului modern („Mama“). Bătrînii „pierduţi in sensul vorbelor“ (apariţiile lor sînt cele mai acut tragice ale acestei poezii poate pentru că formează tot atîtea embleme ale timpului distructiv şi ale bio­logicului destrămat, sfîşiat de ingratitudine), femeile ,,secere sticloase“, o foaie de zestru, obiceiurile satului Bulzeşti (ame­ninţarea prunilor pentru a rodi, nunta, înmormintarea, vrăjile, inpălişatul etc.) sau uciderea cîinilor sînt relatate tacticos la un mod impersonal şi realist de o oralitate deconcertantă : „...Acum Începuse campania asta contra bietelor / Făpturi ale lui Dumnezeu / Nea Miai, cum era el bătrîn şi neputin­cios, / Avea un cline tot ca el, abia se t­ra, îl chema Scan­dal (...) Avea putere mare, di­nele n-a mai putut să se ridice, / A început să schelălăie. / Atunci Goage l-a ajuns şi s-a pus cu letta pe el. / Ciinii mor foarte greu. Chiar cînd crezi că li s-a / Scurs viaţa. / Numai ce-i vezi că se ridică şi-ncep să-şi lingă / Rănile. Cînd omul se oprea să se mai odihnească, / Dulăul cu capul spart şi plin de singe / Roşu, exact ca de om, încerca să se doftoricească / Singur, îşi băga laba in gură, scheuna, ge­mea, / Numai că nu plîngea...“ (Măciuchiţa). Ura celor doi fraţi din poemul „Stînjenul“, pornind de la o am­biguitate glumeţ sumbră, reac­tualizează un mit. Gestul fetelor venite la horă in ziua de Paşti vorbeşte despre o demnitate nă­­praznică . „Era o fintină — spunea baba, / Era acolo hora, intr-o zi de Paşti. / Şi toate fetele gătite, cu sălbi mari, / Cu peşterci, cum se purta atunci. / Jucau şi petreceau la horă. / Şi-odată s-au ivit turcii, de la deal. / Un pilc de turci, călări, veneau ca hunii. / (Şi cînd veniseră hunii — veneau ca turcii). / Şi ele, fetele, s-au speriat şi-au fugit / Spre fintină. Era o fintină mare, cu ciutură. // întîi a sărit una tipind. / După aia a mai sărit alta, la urmă au început să / S-a­­runce-n fintină, care mai de care“... („Nuntă la Picioroga“). Imitînd pe povestitorul popu­lar, poetul încearcă citeodată să se distanţeze de el în masa dis­cursului făcindu-ne un semn complice. Chiar şi atunci cînd pare excesiv moralizator în nu­mele satului îşi va păstra drep­tul la o amendare ulterioară. Ceea ce reiese totuşi cu evi­denţă este credinţa in acţiunea generală a unei forţe morale pedepsitoare a cuvîntului rostit de cel ultragiat. Dacă o mamă işi blestemă, de exemplu, fiul care o nedreptăţeşte, blestemele se vor împlini ca in cazul Bălii şi al lui Tropănel : „Şi-aşa s-a-ntimplat, cum a zis ea / Şi cu veninul şi cu lupii in curte, şi cu casa / Care-a rămas pustie. / De, blestem de mumă, măcar că vitregă. / S-a ales praful. Praful / Pe unde i-a fost casa au tras cu plugul“. („Blestemele Bjilii“) E drept că naivitatea trucată pe spaţii atât de întinse nu ne transmite totdeauna la lectură acel sentiment este­tic pe care contează poetul de o mare fineţe intelectuală Marin Sorescu, atras aici de exersarea voluptoasă a unui stil popular. Chiar dacă ne farmecă, adesea, rularea înde­lungată a limbajului dialec­tal şi a formelor de exprimare populară ne îndeamnă să dorim o revenire la limbajul şi conven­ţiile stilistice ale literaturii culte, important este de văzut pe ce traiectorii stilistice va intra de aici Înainte o poezie ce a înţeles să parcurgă experienţa neobiş­nuită a unei coboriri in elemen­­taritate cu o degajare, să recu­noaștem, reconfortantă și far­mec artistic. Mirela Roznoveanu O trilogie lirică *) Importantă descoperire arheologică CONSTANŢA , în urma unor lucrări din localitate, a fost scos la lumină­ un sarcofag din calcar, frumos ornamentat, datat în secolele II-XII e.n. în inte­riorul acestuia s-au păstrat in bune condiţii sicriul din lemn cu osemintele unei femei. Inventa­rul funerar este alcătuit dintr-o serie de vase din sticlă, doi cer­cei de aur şi o folie din acelaşi metal, o pereche de sandale, precum şi urme de îmbrăcămin­te. Pe sarcofag apare o „tabula ansata" cu un lung şi dens text in limba greacă. (Ion Popovici) Poezie de notaţie *) Critic şi istoric literar, Henri Zalis publică prima sa carte de versuri cu un titlu atît de sim­bolic*) la o vîrstă cind poezia nu mai e un „păcat al tinereţi­lor“, cum se exprima cunoscu­tul scriitor clasic din secolul trecut. Vrem să spunem că lite­ratul Henri Zalis scrie versuri care nu mai sînt un apanaj con­­junctural al vîrstei, ci o mani­festare a celuilalt eu, care nu se lasă strivit sau anulat de fișe, de bibliografii, de comentarii critice, cu inevitabila lor doză de acribie. Versurile din volu­mul Acoladă (emblematic o mărturisire a unui cavalerism sentimental) sunt o plăcută sur­priză, aducînd o notă in plus sensibilităţii autorului de arti­cole şi studii. Poezia acestei cărţi nu e gran­dilocventă şi n-are nici un fel de retorism ; e aproape un spectacol de pantomimii, specta­col organizat într-o încăpere fără spectatori, cu alte cuvinte un spectacol Interior: „Văd ae­rul cum doarme / şi încă plă­­pîndă in mine amnezimea lui / mă duce cu gîndul la o va­canţă / pe care s-o sparg intr-o mie de cioburi / cum spărgeam *) Henri Zalis : Acolada, poe­zii, Editura Cartea Românească, 1980. puşculiţa / şi risipeam pe urmă bănuţii adunaţi...“ (Spectacol de pantomimi) Unele poeme au ceva din gra­fia inefabilă a unor scrisori nordice : „Lunecă încet lichenii roşcaţi, / zorii suflă în palme — / amindoi, tu şi cu mine / ne sprijinim unul de altul / legă­naţi in lumina tremurătoare / fărime de ţârînă neagră în sa­cul alb al zilei.“ (Virsli) Henri Zalis scrie o fină poezie de notaţie ce nu se desprinde in mod marcat din peisajul liric de azi, dintr-un anume peisaj liric, dar o poezie corectă, tape­tată cu bune noţiuni livreşti, cu imagini ce reeditează nostalgiile simboliştilor, recondiţionînd la modul nepeiorativ al cuvîntului, valori ale unei estetici ce ţine de permanenţa poeziei : „Cineva zicea că o hartă e un motiv de­­deznădejde. / Eu , am tras la fir cind s-a putut şi s-ara ameste­cat / hărţile cu viaţa mea poto­lită... / ... /. Dar acum s-a termi­nat. Săgetat de blonda lumină a reclamelor Q.N.T. / m-am plimbat prin Praga şi Haga / am ameţit de-atîta ciripit in / parcul de la Sans-Souci / şi-am călcat în virful picioarelor / prin galeriile Dresdei...“ (Nimic mai simplu) Procedeul e şi mai elocvent în poemul Urnă inocentă, cea mai bună piesă a cărţii: „îmi pri -incet forfota străzii şi luna intră lin in eclipsă. / Atunci seara işi pune fularul de brume, pe ume­rii caselor aşează o pelerină melancolică. / Ochii volatili se duc la balul cast al clavirelor. / Doar citeva lucarne se aţin treze. / Alt chip ia oraşul in suava restrişte a nopţii.­­ Aş vrea să contemplu o moară de vint cum deapănă în aer foşnet dulce de tafta­ Lui Henri Zalis îi reuşesc mai ales poemele simple şi de mică întindere, egale cu nişte defini­ţii tropice ale lucrurilor, printre­ acestea o definiţie a inimii. „Are desigur puţin siliciu pen­tru că a fost de lună / şi sare căci a plîns cu naufragiaţii / şi plumb pentru că o nimeresc / din cînd în cind gloanţele. / Ea e cărăuşul înţelegător / care ne duce lingă greieri.“ (Inima) Nu ştim dacă criticul autor al­­ acestui volum va mai scrie ver­suri sau va mai publica (perse­verenţa ar fi motivată), dar constatăm că poemele sale nu sunt nişte „Gedichte“ scrise de un literat care ştie să compună pentru că a invăţat-o din cărţi . Acoladă, ca volum de poezii, atestă sensibilitate lirică şi acută familiaritate cu „imperiul dreptunghiular al unei coli“. Emil Manu România liberă“ft Recent a fost dată in folosință noua casă de cultură din Soliste Furt de energie Const. Savu, domiciliat in str. Nicolae Bălcescu nr. 37, comuna Chitila, a avut ideea de a face o derivaţie din firida de bran­şament, amplasată înaintea con­torului electric­, pentru a consuma energie fără s-o plătească. Şi, fiindcă tot s-a obosit să exe­cute această „lucrare“, a profi­tat din plin de rodul strădaniei: fi-a racordat pe acest circuit trei radiatoare electrice,­ un boiler, un transformator de sudură elec­trică fi numeroase receptoare electrice de uz­ casnic. O singură lacună in calculele sale, nu credea că va fi prins ! Depis­tat însă de organele de control al I.D.E.B., hoțul de energie este acum obligat să plătească suma de 19 716 lei, corespunzătoare unui consum de energie elec­trică de 33 800 kWh. Și, inde­pendent de despăgubirile civile pe care le datorează către I.D.E.B., va trebui să răspundă și penal pentru fapta sa. De refinut ei risipa de energie pe care fi-a permis-o echivalează cu consumul rational a SI de apartamente cu patru camere din mediul rural. (M. PAU­­LIAN). Rubrică realizata de Pia Radulescu Marţi 3 martie 1981 Soarele răsare la ora 6,49 il apune la ora 18,03 TEATRE CAVALERIA RUSTICANA, PAIAŢE 1 Opera Româna (13 18 57), ora 18 ; CA­LIGULA I Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale”, (14 71 71), ora 19,30 sala mică . VOIEVODUL ŢIGANILOR I Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30­­ GIN-RUMMY . Teatrul „Lucia Sturdia Bulandra“ - solo din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 44), ora 19.30 ;i ANECDOTE PROVINCIALE, ora 19,30 sola Studio (12 44 16) : CIRIPIT DE PASARELE , Teatrul di Comedie (16 64 60), ora 19.30 • DS CE DORMI, IUBITO f i Teatrul „C Ü Nottara" (59 31 03). oro 19.30 si CINCI ROMANE DE AMOR, oro 19 salo Studio ; EVUL MEDIU INTIMPLA­­TOR : Teotrui Mic (14 70 81), ora 19.30 ; COPIII LUI KENNEDY : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20 : HAINA CU DOUA FETE ! Teatrul Giulesti —­raia Majestic (14 72 34), ora 19.30 ALBA CA ZAPADA $1 CEI 7 PITICI, ora 10 si UN TINAR PRINTRE ALTII, ora 17 ; Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ; HASIE ORFANA : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30 ; VESELIE LA TANASE : Teatrul ,,C. Tanase" — sola Savoy (15 56 78), ora 19,30 .­ IDOLUL FEMEILOR, ora 19,30 solo Victoria (50 58 65) ; DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; BOROBOATA : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 10 si NOCTURN - FRUMOASELE PASIUNI ELECTRICE, ora 19,30 la sala din str. Doamnei nr. 1 (15 89 80) . ZI­LE C-ALEA DE-ALE NOASTRE : An­samblul Rppsodia Română (13 13 00), ora 19 ; SEARA DE MUZICA VIE­­NEZA : Muzeul de Arta al R.S.R., ora 18.30­­ CIRC DE LA A LA... IOSEFINI la Circul Bucuresti (11 01 20), ora 19.30 TELEVIZIUNE Programul 1­9 : Telefcoala ; 11,15 : Calatorie in Univers ; 12,15 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Telescoala ; 16,35 : Curs de limbă engleză ; 16,55 : Repere ma­rocane ; 17,10 : Clubul tineretului ; 18 : îndrumări pentru lucrătorii din agricultură ; 18,25 : Handbal : Steaua București - Honved Budapesta ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Actualitatea economică ; 19,40 : Anchetă TV : ,,Nuntă cu dar ș 1 epilog la... tribunal" ; 20,25 : Teatru TV : ..Sfintul Mitica Blajinul" de Aurel Borongo ; In distribuţie : Petre Gheor­­ghiu, Stela Popescu, Amza Pellea, Dom. Radulescu, Jamarc Buciu­­ceanu, Dan Damian, Dumitru Chesa, Hamdi Cerchez, Sorin Medeleni, So­rin Gheorghiu, Rodica Negrea, Ga­briela Popescu, Constanta Gheorghe ; Regia : Nae Cosmescu ; 22,15 : Tele­jurnal; 19 : Teles Opera : „Ni Programul 2 Telejurnal ; 19,25 : Seara Buletin rutier ; 20,40 : Pag1", dir creaţia lui Sigismund Toduţa ; 21 ,5 Moştenire pentru viitor ! 22,15 : tele jurnal. CINEMATOGRAFE JANDARMUL $I EXTRATERESTRU Sala Mare a Palatului, orele 17.30 — 20.15, Sala mied a Palatului, orala 16.30 - 19,15. CACTUS JACK: Patria (11 86 25), orele 9-11 - 13.15 - 15.30 - 17.45 - 20 1 Melodia (12 06 88), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 1 Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20.15. ȘANTAJ: Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. Capitol (16 29 17) : orele 9 - 11,15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 . Gloria (47 46 75), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. LANCEA DE ARGINT : Luceafărul (15 87 67), orele 8.45 - 10.45 - 121 30 -14.30 - 16.30 - 18.30 - 20,30; București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 — 20 . Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15.45 - 18 20.15. MIHAI VITEAZUL­ Eforie (13 04 83), orele 9 — 14 - 18. MICUTA MO (ambele serii) : Studio (59 53 15), orele 10-13-16) STOP CADRU LA MASA : Studio, ora 19. FANTOMAS si FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD; Palatul Sporturi­lor si Culturii (75 77 20), ora 18. SANSA : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. MARTORUL STIE MAI MULT ! Vic­toria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. LUMINA PALIDA A DURERII . Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20. MATEIAS GISCARUL : Doina (16 35 38), orele 9.15 - 10.45 - 12.15 - 13.45 - 15.15 - 16.45. NUNTA DE PIATRA : Doina, orele 18 - 20. S.O.S. TITANIC­ Grivita (17 08 58), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20 IANCU JIANU ZAPCIUL - IANCU JIANU HAIDUCUL I Feroviar (50 51 40) orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Flamura (85 77 12), orele 8,30 - 12 - 15,30 - 19. PAR SI IMPAR: Excelsior (65 49 43), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Cul­tural (83 50 13), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. PIRATII SECOLULUI XX­I Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20. FATA MORGANA : Drumul Surii (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. INFERNUL DIN ZGIRIE-NORI : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 19. AM FOST SAISPREZECE : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30. MARFA FURATA­­ Ferentari (80 49 85), orele 13,30 - 17,30 - 19,30; Cosmo­ (27 54 95), orele 15 — 17,15 — 19,30. PRUNCUL, PETROLUL SI ARDELENII: Floreasca (33 29 71), orele 9-11-13 - 15.30 - 17.45 - 20. ACŢIUNEA „FULGERUL CIRCULAR“ COLOMBO LA LONDRA­­ Pacea (60 30 85), orele 14 - 18. LOVE STORY PE RING : Volga (79 71 26), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20,15 . Torni­ (21 49 46), orele 9 - 11.15 - 13.30 -13.45 - 18 - 20. CAPCANA MERCENARILOR : Mioriţa (14 2.7 14), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. ZBOR ÎNALT - CUSCRII ) Viitorul ((11 48 03), orele 13 - 18.30. LA RĂSCRUCEA MARILOR FURTUNI - MUNŢII IN FLĂCĂRI : Popular (35 15 17), orele 15 - 18.30. POARTA DE AUR A INCASILOR) Munca (21 50 97), orele 9 - 11.13 -13.30 - 15.45 - 18 - 20. VIU SAU MORT - NERVI DE OŢEL: Flacăra (20 33 40), orele 9 — 18 — 13 - 18,30. PE URMELE TIGRULUI­­ Profire­ul (23 94 10), orele 16-18-20. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de «erviciu COM* STANTIN TICU ne comunic.* » VREMEA In încălzire In cea mai mare parte a ţârii. Cerul va fi va­riabil, cu Imnourâri mai accentuate In vestul şi sudul ţârii, unde vor cădea precipitaţii locale mai ales sub formâ de ploaie, In rest precipitaţii izolate. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări locale In sud-vestul ţârii, cu viteze plnâ la 55 km/orâ, fi la munte cu viteze plnâ la 100 km/orâ. Temperaturile maxime vor fi cuprinse Intre 0 şi 10 grade, local mal ridi­cate, iar minimele de la noapte Intre -â şi 4 grade, mal scâzute in Tran­silvania şi nordul Moldovei. Pe alocuri se va produce ceaţâ. LA BUCUREŞTI ! Vremea In Incâl­­zire uşoară, cu ceru! temporar noros, favorabil precipitaţiilor slabe, mal ales sub formâ de ploaie. Vîntu! va sufla slab pînâ la moderat. Tempera­tura maxima va fi cuprinsă între 5 fi 7 grade, iar minima de la noapte în­tre —3 la -1 grad.

Next