România Liberă, martie 1981 (Anul 39, nr. 11304-11328)
1981-03-03 / nr. 11304
Pagina a 2-a — 3 martie 1981 Festivalul naţional „Cintarea României" Educaţie tehnică şi producţie de inteligenţă Un sistem complex de propagandă şi informare tehnico-ştiinţifică. Sarcina fundamentală a manifestărilor din cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, aşa cum a fost ea definită de către ctitorul acestei largi mişcări de educaţie şi creaţie în Raportul la cel de al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constă acum in a contribui „la intensificarea muncii politice şi educative de masă, împletind organic activitatea artistică, tehnico-ttiintifică si interpretativi cu munca creatoare In producţie pentru realitatea marilor obiective ale dezvoltării patriei*. Cu toate că In forme specifice, mai ales prin conţinutul de idei şi mesajul educativ, creaţia artistică însăşi se poate implica In bogata problematică a muncii din Întreprinderile şi instituţiile noastre, este evident că o Împletire organică, intimă chiar, cu producţia devine condiţie sine Qua non pentru activitatea tehnico-ştiinţifică, indiferent de modalităţile concrete sub care s-ar dezvolta. O discuţie ca si o documentare mai amplă pe care ni le-au facilitat Consiliul pentru activitatea politică si cultural-educativă de masă din cadrul U.G.S.R. ne dezvăluie o concepţie unitară privind un Întreg si complex sistem de acţiuni in această direcţie, inlăntuindu-se într-o anumită ierarhizare dialectică. Distingem, astfel, o primă treaptă a lărgirii orizontului cunoaşterii, intr-o profesie sau alta, pe care o reprezintă universitatea cultural-ştiinţifică. Este de remarcat, din acest punct de vedere, că 5 613 cursuri frecventate de 200 000 oameni ai muncii din cadrul celor 2 925 universităţi cultural-ştiinţifice se desfăşoară direct la locurile de muncă, in Întreprinderi şi combinate, pe marile platforme industriale, avînd ca teme deziderate la ordinea zilei ale producţiei. Cartea ştiinţifico-tehnică, reprezentînd o bună parte din fondul celor 14 milioane de volume al celor 3 173 de biblioteci ale sindicatelor devine o solicitată sursă de informare de specialitate și un instrument de propagandă tot mai eficient. Există, pe de altă parte, un număr de 6144 lectorate și cercuri tehnico-economice frecventate de peste 300 000 de oameni, ale căror programe de studiu anuale, îndeosebi in judeţe ca Prahova, Timiş, Braşov sau municipiul Bucureşti, reflectă tocmai problematica din documentele Congresului al Xll-lea al P.C.R., în special cea impusă de aplicarea noului mecanism economico-financiar. Eficiența abordării unei asemenea problematici în cadrul acestor lectorate sau cercuri tehnico-economice se degajă cu claritate fie și din următoarele două exemple oferite de întreprinderi din Brașov : dezbaterea intitulată „Imperativul extinderii poliservirii maşinilor şi utilajelor“ la „Rulmentul“ a avut drept consecinţă faptul că dacă în 1979 un om servea două maşini, acum încărcătura este de 2,1/2 maşini pe om. „Analiza valorii pe produs“ la Hidromecanica s-a soldat numai la un reper — siflanta de aer — cu economii de 1,2 milioane lei pe an. La modernizarea acestui sistem complex de informare şi propagandă tehnico-ştiinţifică tot mai mult contribuie cinecluburile, o bună parte din cele 1 500 filme create în anii 1979— 1980 avînd subiecte luate din acest domeniu de activitate. Casele tehnicii — instituţii polivalente, unind educaţia cu creaţia. Multiplele activităţi cu caracter tehnico-ştiinţific, de la cele de genul celor amintite mai înainte la expoziţiile menite să etaleze performanţele creatoare şi să le aprofundeze prin dezbateri, încep să fie structurate de o instituţie, promiţătoare prin polivalenţa ei. Un proiect de regulament al acestor case ale tehnicii ierarhizează citeva tipuri de acţiuni a căror denumire le indică în esenţă şi funcţionalitatea, profilul, cabinetele de informare-documentare tehnico-economică , cluburile şi cercurile tehnico-ştiinţifice şi economice pe profesii , cenaclurile ştiinţei şi tehnicii şi lectoratele tehnico-economice , cursurile ştiinţifice şi tehnice, expoziţiile de creaţie ştiinţifică şi tehnică etc. Chiar din această enumerare nu e greu să sesizezi un anumit pericol al suprapunerilor, teren propice pentru formalism. Cum o asemenea structură e in curs de a se cristaliza, să lăsăm activul politicoeducativ din sistemul de muncă al sindicatelor să opteze, cu atît mai mult cu cit ne aflăm In preajma întrunirii forumului naţional al celei mai largi organizaţii a clasei muncitoare, şi să ne referim la citeva experienţe concrete in această ordine de idei. Beneficiind şi de informaţiile pe care le deţinem din sursa amintită la începutul acestor însemnări, să vedem cum se prezintă lucrurile la Casa tehnicii din Sibiu. Trei sunt direcţiile cărora le sunt subordonate acţiunile organizate în cadrul acestei case : Informare şi documentare ; propagandă tehnico-economică ; creaţie şi inovaţie tehnică. Casa dispune de un cabinet de informare care are cărţi de specialitate, dicţionare, enciclopedii, reviste de profil, periodice. Deşi, la acest capitol, mai sunt, desigur, şi alte necesităţi privind circulaţia informaţiei în diferite domenii, deocamdată in suferinţă. Dar iată şi citeva acţiuni sustrind direcţiile amintite. Cele 15 cluburi şi cursuri tehnice — ale informaticienilor, documentariştilor, inginerilor, tehnicienilor, economiştilor etc. — reunesc, pînă in prezent, 500 de membri, în principal cadre de specialitate şi muncitori cu o înaltă calificare, interesat de progresul ştiinţifico-tehnic. Sub egida acestora s-au organizat direct în întreprinderi sau la Casa tehnicii din cadrul Casei de cultură a sindicatelor 300 de manifestări, predominante fiind cele cu caracter de sesiuni. Clubul economiștilor a supus dezbaterii teme legate de noul mecanism economico-financiar, autoconducerea muncitorească şi autogestiunea, la aceste dialoguri luînd parte peste 3000 de oameni ai muncii. Tot cu prilejul unei dezbateri suscitate de o expoziţie de creaţie s-au avansat nu mai puţin de 600 propuneri dintre care 70 la sută s-au şi aplicat in unităţile economice, ele vizînd in egală măsură reducerea importurilor, a consumurilor de materii prime, combustibili şi energie, crearea de utilaje şi tehnologii noi etc. Experienţe valoroase în aceeaşi ordine de idei pot fi întîlnite la Oradea, Cluj-Napoca, Tirgu Mureş, municipiul Gh. Gheorghiu Dej etc. Finalitate materială — producţia de inteligenţă, iar cea spirituală — afirmarea personalităţii creatoare a omului nou. Ciştigul inestimabil al acestei vaste şi complexe activităţi se prezintă sub această dublă finalitate. Nu e vorba, aşadar, de urmărirea unui scop pragmatic —, obţinerea numai a unor sporuri de producţie pe această cale, căci omul, perfecţionindu-se pe sine din punct de vedere profesional, dezvoltîndu-şi deci personalitatea în direcţia virtuţilor sale creatoare, devine şi mai apt de a crea valori, şi încă unele de tip superior, ceea ce se cheamă producţie de inteligenţă. La nivelul municipiului Bucureşti, un asemenea spor de producţie obţinut prin rezolvarea de către 450 000 oameni ai muncii a nu mai puţin de 9 600 teme s-a ridicat, ca valoare, la suma de 2,2 miliarde lei. Tot succint, statistic, un bilanţ al activităţii de creaţie ştiinţifico-tehnică din întreaga ţară, in care sunt implicaţi 2,1 milioane de oameni ai muncii, evidenţiază asemenea valori : un spor de producţie de cca. 30 miliarde lei, reducerea cheltuielilor materiale cu 6,7 miliarde lei, a importurilor cu 4,4 miliarde lei creşterea exportului cu 6,5 miliarde lei valută, iar a beneficiilor — care se răsfring direct asupra celor ce creează, dîndu-le şi satisfacţiile materiale cuvenite — cu peste 4,5 miliarde lei. Fără îndoială, această activitate complexă, creatoare, se impune serios perfecţionată, pornind chiar de la experienţele sale fructuoase. Înainte de toate eliberindu-se de un anumit formalism in concepere şi organizare, intilnit în mi puţine locuri, ca şi de inerţia şi spiritul conservator în evaluarea noutăţii şi aplicabilităţii ideilor cu care vin oamenii muncii. Pentru un sistem atît de amplu de educaţie şi creaţie ştiinţifico-tehnică este necesară şi o modalitate de evaluare mai sigură şi mai promptă. Drumul de la educaţie la creaţie, urmat de milioane de oameni, s-a scurtat considerabil , trebuie să se scurteze Încă şi mai mult cel de la apariţia Ideii la cristalizarea ei sub formă de tehnici, utilaje, tehnologii şi aplicarea In producţie. Niculae Stoian ÎMM& • Duminică, 1 martie, s-a Încheiat cea de-a XI-a Ziie a Festivalului cultural-sportiv „Inimi fierbinţi în ţara de piatra . După o săptămină de activităţi cultural-artistice şi ştiinţifice, in ultima zi a festivalului a avut loc la Abrud o întrecere intre artiştii amatori, sportivi şi creatori populari din zona munţilor Apuseni de pe teritoriul judeţului Alba. . . • La „Galeriile de artă“ din Satu Mare se află deschisă expoziţia de obiecte din sticlă, creaţii ale artistului decoratorSilviuDancea • La Teatrul de stat „Valea Jiului“ a avut loc premiera piesei lui V. I. Popa „Tache, Ianke şi Cadîr“ in regia lui Marcel Soma, iar secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare a prezentat in premieră „Jocul de-a vacanţa" de Mihail Sebastian in regia lui Zoe Ariga pictând^Călin pojar a deschis la clubul Casei Universitarilor din Cluj-Napoca expoziţia intitulată „Porţile Nordului“. * Zilele acestea a avut loc şedinţa inaugurală a „Salonului literar patronat de Universitatea din Galaţi. . • La Muzeul judeţean Vîlcea s-a deschis expoziţia de pictură a lui Constantin Iliescu, iar la Casa de cultură a sindicatelor din Râmnicu Vilcea. Mihai Cimpoeşu de la Întreprinderea CIPA din localitate, prezintă o expoziţie de pictură naivă. • La Universitatea „Babeş-Bolyai“ a avut loc un simpozion organizat cu ocazia Împlinirii a 100 de ani de la naşterea profesorului Gheorghe Bratu. .. • In holul facultăţii de filologie din Cluj-Napoca, Al. Giurgiu a deschis o expoziţie de pictură, iar la Galeriile de Artă din Dej expun pictorii amatori Victor Dragan şi Rodica Binciu. • Teatrul de păpuşi din Cluj-Napoca (secţia română) a prezentat in premieră absolută spectacolul cu piesa „Horia la împărat“ de Mircea Vaida in regia lui Vasile Dan, scenografia lui Virgil Svinţiu şi muzica lui Tudor Jarda. • „Zalele muzicii corale“, manifestare desfăşurată la, Piteşti au Inclus şi aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea coralei „D. G. Kiriac“ şi a 125 de ani de activitate corală în municipiu. O expoziţie de documente şi fotografii intitulată „Drum prin ani“, un simpozion şi un concert aniversar şa, au marcat evenimentul. UNA PE ZI de MATTY — Heel..., In sala asta un singur naiv ajunge ! PRIMĂVARA (Urmare dîn pag. 1) supţi fi ginditori, ginditori fi pentru geruri şi pentru soare şi pentru ploi şi mai ales pentru starea ţărinei, prin ea Inţelegind starea plinii noastre, a tuturor. Locuind In apropierea capitalei am înţeles că intreg Bucureştiul ar putea fi înconjurat de grădini şi nu de grădini părăginite ori lucrate în dorul lelii, cum se zicea pe la noi, de cei care săpau cucuruzul invîrtindu-se in jurul lui, semn al negospodarului şi-al nepriceperii. Au rămas gospodăriile cu prea puţini gospodari şi in acelaşi timp avem prea mulţi orţogari şi hîrţogarii nu se leagă de cei care lasă pămîntul paraginii ci mai ales de hărnicie, hărnicia nebucurîndu-i parcă. Sute de loturi in care tractoarele n-au cum să intre ar putea fi date in folosinţă de lungă durată celor ce iubesc pdmintul, cum fgi iubesc propriile lor miini. Desigur, nu cu grădinile frumoase, dar mărunte, am putea îndestula Bucureştiul, dar cum bobiţă cu bobiţă se umple cofiţa, cum spun crescătorii de tămboasă, şi palma de pămînt pusă lingă altă palmă de păruiţii, înseamnă tot avere şi strinsură verde pentru hrană. Aş vrea ca cei unsprezece mii de ţărani în faţa cărora m-am descoperit dintr-o adincă stimă pentru truda lor, odată întorşi acasă să se descopere în faţa pămîntului ca să-i audă vrerea din adineni de totdeauna. Cad fulgi de nea prin faţa ferestrei, cad fără convingere de aşezeală pentru că din mait vintul de iarnă s-a intilnit cu cel de primăvară și cel de primăvară știe că i-a sosit sorocul. Pămîntul aburește sub soarele ridicat şi el cu o palmă mai sus decit luna ce-a trecut, semn pentru gospodari ci se apropie stolul de ciori ca să intre in lan. Educaţia sanitară a copiilor Utile şi educative sunt acţiunile lansate de Centrul stomatologic din Braşov , in colaborare cu Inspectoratul şcolar şi cu întreprinderea „Nivea“ se organizează, periodic, la grădiniţele şi la clasele î— IV din localitate, mini-concursuri de educaţie sanitară potrivit virstei şi înţelegerii copiilor. Cadrele sanitare explică şi fac demonstraţii practice , de pildă de efectuare a unui periaj corespunzător al dinţilor, iar întreprinderea „Nivea“ oferă celor mici truse conţinind paste de dinţi aromate cu fructe, periuţe şi săpunuri pentru copii. (D. BUJDOIU). „Trandafirul munţilor“ în parcul din Gurahonţ (Arad) a fost aclimatizat un original arbust ornamental — Rhododendronul — originar din Extremul Orient, cunoscut sub denumirea de „Trandafirul munţilor“. Cum a ajuns el aici ? Prin intermediul unui... plic cu seminţe, expediat de o grădină botanică da peste hotare. Cultivate in pepiniera parcului dendrologic, seminţele au dat naştere unor puieţi. Îngrijiţi cu migală, aţii iarna — împotriva gerurilor, cit şi vara — impotriva arşiţei, puieţii au fost apoi scoşi In parc. Ba, intre timp, au făcut şi niste flori roşii, tubulare, de toată frumuseţea ! Si incă un amănunt : arbustul nu este singurul, ci al-'.. 12-lea din familia acestei specii, aclimatizate in partea de sud-vest a ţării. (ION MEDOIA). Cu 120 km la oră... Pe şoseaua Craiova-Segarcea, un automobil alerga cu 120 km la oră. El, tot cu 120 km la oră, s-a angajat fi trttr-o depăşire neregulamentară, izbindu-te de un autobuz, care venea din direcţie opusă. In accident fi-a pierdut viaţa cel de la volan ■— Ion Popa fi ceilalţi doi ocupanţi — Nicolae Jianu fi Marcel Ungureanu. In urmator, au rdunat orfani cinei copii minori. (ION BECHERU). Pentru grădina botanică Purtind corespondentă cu cele mai renumite grădini botanice din lume şi cu diverşi specialişti in materie, gălăţeanul Gheorghe Vanghele a adus şi aclimatizat in mica sa grădini (de pe strada Săliştei nr. 21, din Galaţi) plante de pe aproape toate continentele globului. De-a lungul unei vieţi de om, el a plantat, întreţinut şi cultivat aici sute de specii de plante, ale căror seminţe le-a recoltat şi adunat in 23 000 pacheţele, pe care le-a donat primăriei prafului de pe Dunăre. Aşadar, seminţele din cele 23 000 pachetele vor prinde rădăcini în grădina botanică a Galaţiului. La cei 82 de ani ai săi, moş Vanghele continuă să se ocupe intens de horticultură. Zilele acestea, din Noua Zeelandă, a primit 80 pacheţele cu seminţe din diverse plante. Acestea vor lua acelaşi drum — grădina botanică a oraşului. (C. VIOREL). . Destituiţi în urma unei analize a activităţii de rezolvare a scrisorilor şi sesizărilor oamenilor muncii, care a avut loc in judetul Buzău, aflăm că, in cazuri flagrante de încălcare a normelor legale, s-a hotărit scoaterea din muncă a celor găsiţi vinovaţi. Astfel, Ion Cosma, Nicolae Luca, Gh. Nica şi Stanciu Tătulescu, preşedinţi ai cooperativelor agricole din comunele Vadul Paşii, Amaru, Largu şi Chilii, au fost scoşi din funcţie pentru abuzuri şi alte abateri grave. Tot pentru abuzuri au fost destituiţi din funcţii Gh. Harabagiu, vicepreşedinte al biroului executiv al Consiliului popular Prişcov şi Ion Şonlincă, secretar al biroului executiv al Consiliului popular comunal Buda. (AL. MIHAI). Promptitudine Nava „Irenei Lyric“, sub pavilion grecesc, terminase de descărcat mărfurile aduse in portul Galaţi şi se pregătea de plecare. La un moment dat insă, unui membru al echipajului i s-a făcut rău. Cineva a găsit de cuviință să-i dea o doză puternică de antibiotic, iar după trei ore o altă doză, de zece ori mai mare ! Urmarea a fost că marinarul a făcut şoc anafilactic şi era la un pas să-şi piardă viața. Ajutorul cerut de urgenţă, prin stafia de radio, a sosit prompt . Imbarcindu-se pe o şalupă rapidă, asistentul Grigoraş Stan, de la cabinetul medico-sanitar al portului Galaţi, a ajuns in citeva minute la bordul navei şi a administrat bolnavului terapia adecvată. Astfel că, după citeva ore, nava „Irenes Lyric“ a putut ridica ancora şi a plecat in lungul său voiaj, cu întreg echipajul sănătos — dar nu înainte de a mai transmite o radiogramă, cu vii mulţumiri pentru promptitudinea celor dela cabinetul medical gălățean. (V. CHIURTU). m m w smsmmm wsw&Ewm Poet, dramaturg, romancier, critic, eseist Marin Sorescu poate fi clasat printre creatorii care, atingind rapid o înaltă expresivitate in cadrul unui stil, au dorit imediat să îmbrace haina nouă a altuia. Poetul ce dăduse naștere unei adevărate mode — sorescianismul — a inventat odată cu primul volum al trilogiei „La Lilieci“ (1973) o altă manieră lirică. Autorul pieselor „Iona“, „Matca", „Paracliserul“ a trecut cu „Răceala“ de la parabola expresionistă la parabola istorică de dimensiuni ample etc. Fără să fie vorba de rupturi stilistice ci de o consecvenţă superioară a creatorului cu sina însuşi dincolo de orice gen şi stil este totuşi evident că Marin Sorescu practică o cale originală de salvare a creaţiei „condamnate“ la o ciudată atingere a unui apogeu stilistic intr-un timp relativ scurt — deci la o mortificare timpurie in propriile ei tipare — printr-o „fugă in genuri“ şi o negare a formelor expresive in cadrele fiecărui gen. Poezia din „La Lilieci“ a consemnat şi ea o asemenea asumare a unei alte modalităţi lirice, desprinderea brutală de un model propriu consacrat. „Fuga in genuri“ şi metamorfoza in cadrul fiecăruia dintre ele mi se par trăsăturile distinctive ale unei personalităţi ce mai poate fi apropiată, structural vorbind, prin modalitatea particulară în care articulează spiritualitatea cultă, modernitatea artei contemporane şi zestrea folclorică a satului oltenesc, de tipologia creatoare a lui Constantin Brâncuşi. Scriind acum opt ani despre primul volum al acestei trilogii lirice, consideram că poemele de acolo erau mai degrabă „proză curată“. Ceea ce contrariam şi pe acest efect de surpriză conta autorul, pe această sesizare directă a schimbării — venea din inadecvarea respectivelor poeme la o imagine lirică deja consacrată de la care poetul se abatea ostentativ. Noul lirism părea mai degrabă un joc ironic determinat de resorturi estetice și biografice ascunse. Recitite azi, poemele, cărora li s-au adăugat vi•) Marin Sorescu : La Lilieci, volumul III, Editura Cartea Românească, 1980. Are la timp altele, nu mă obligă o retractare globală ci la o explicaţie ceva mai complexă. Ca de obicei, la Marin Sorescu extremele se ating : prozaismul liricii moderne, epopeea lirică amintind de o „Ţiganiada“ ce expune viaţa pitorească a unui sat oltenesc, literatura scrisă intr-un limbaj dialectal cu efecte comice formează notele principale ale materiei din „La Lilieci". Poezia, rememorarea, portretul, reflecţia tragică, pamfletul social, desacralizarea, reportajul liric, proza etnografică, paremiologică, secvenţele de un realism fantastic, intîmplările atroce, faptele napraznice există laolaltă in această trilogie aparte. „Cintă păsările şi e un miros de lilieci înfloriţi“ spune poetul în poemul „La Lilieci“, „Pe Sălişte cintă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine“. Locul unde se retrag pentru totdeauna oamenii satului Bulzeşti, „La Lilieci“, joacă rolul accidentului psihologic graţie căruia se actualizează trecutul unei lumi in amurg. „Satul e închis ca o cetate / Totul se află înăuntru“ spune poetul exprimindu-şi concis ideologia lirică şi versurile sale, de o melancolie glumeaţă, vor Învia un sat de vis, exact cu acelaşi sentiment al irevocabilului transmis de Marin Preda în „Moromeţii“. Parcurse, cele trei volume creează, prin personajele lor, senzaţia de organicitate epică, proprie unei nuvele sau unei povestiri. Trei sînt nucleele epice selectate de sensibilitatea poetică : destinul dramatic al bătrînilor ; obiceiurile şi intimplările cu o aură fabuloasă ale satului „vechi“ relatate de mama ; pierderea continuităţii ritualului vieţii în contact cu maşinismul lumii moderne. La Marin Sorescu nu vom întilni incrincenarea din poezia lui Ion Gheorghe. Discreţia i-a dictat întotdeauna să îmbrace trăirea pătimaşă în haina glumei amare. Lumea satului, fără să-l acapareze cu totul, nu va fi decit un zăcămînt artistic bogat din care poetul poate scoate efecte de stil moderne. S-ar mai putea adăuga apoi referitor la ambiguitatea dintre comedie și tragedie, că în opera lui Marin Sorescu exista anumite limite ale acceptării sentimentului tragic. Ceea ce tinde să traverseze aceste hotare trasate rigid este supus unei rapide conversii de către un vector activ al sensibilităţii creatoare. Acesta aruncă fulgerător atmosfera tragică în registrul comediei scoţind acele efecte de ambiguitate din care se trage puternicul sentiment al detaşării personajului dramatic sau eului liric de propria sa condiţie dramatică iniţial dată, în „La Lilieci“ ritmul solemn al epopeii este uneori dublat de reportajul liric. Depoetizarea nu face decit să accentueze insă metafora generală a poemului: analogia subtilă dintre om şi destinul „istoric“ al bobului de grîu de pe o arie devine treptat o parabolă a omului modern („Mama“). Bătrînii „pierduţi in sensul vorbelor“ (apariţiile lor sînt cele mai acut tragice ale acestei poezii poate pentru că formează tot atîtea embleme ale timpului distructiv şi ale biologicului destrămat, sfîşiat de ingratitudine), femeile ,,secere sticloase“, o foaie de zestru, obiceiurile satului Bulzeşti (ameninţarea prunilor pentru a rodi, nunta, înmormintarea, vrăjile, inpălişatul etc.) sau uciderea cîinilor sînt relatate tacticos la un mod impersonal şi realist de o oralitate deconcertantă : „...Acum Începuse campania asta contra bietelor / Făpturi ale lui Dumnezeu / Nea Miai, cum era el bătrîn şi neputincios, / Avea un cline tot ca el, abia se tra, îl chema Scandal (...) Avea putere mare, dinele n-a mai putut să se ridice, / A început să schelălăie. / Atunci Goage l-a ajuns şi s-a pus cu letta pe el. / Ciinii mor foarte greu. Chiar cînd crezi că li s-a / Scurs viaţa. / Numai ce-i vezi că se ridică şi-ncep să-şi lingă / Rănile. Cînd omul se oprea să se mai odihnească, / Dulăul cu capul spart şi plin de singe / Roşu, exact ca de om, încerca să se doftoricească / Singur, îşi băga laba in gură, scheuna, gemea, / Numai că nu plîngea...“ (Măciuchiţa). Ura celor doi fraţi din poemul „Stînjenul“, pornind de la o ambiguitate glumeţ sumbră, reactualizează un mit. Gestul fetelor venite la horă in ziua de Paşti vorbeşte despre o demnitate năpraznică . „Era o fintină — spunea baba, / Era acolo hora, intr-o zi de Paşti. / Şi toate fetele gătite, cu sălbi mari, / Cu peşterci, cum se purta atunci. / Jucau şi petreceau la horă. / Şi-odată s-au ivit turcii, de la deal. / Un pilc de turci, călări, veneau ca hunii. / (Şi cînd veniseră hunii — veneau ca turcii). / Şi ele, fetele, s-au speriat şi-au fugit / Spre fintină. Era o fintină mare, cu ciutură. // întîi a sărit una tipind. / După aia a mai sărit alta, la urmă au început să / S-arunce-n fintină, care mai de care“... („Nuntă la Picioroga“). Imitînd pe povestitorul popular, poetul încearcă citeodată să se distanţeze de el în masa discursului făcindu-ne un semn complice. Chiar şi atunci cînd pare excesiv moralizator în numele satului îşi va păstra dreptul la o amendare ulterioară. Ceea ce reiese totuşi cu evidenţă este credinţa in acţiunea generală a unei forţe morale pedepsitoare a cuvîntului rostit de cel ultragiat. Dacă o mamă işi blestemă, de exemplu, fiul care o nedreptăţeşte, blestemele se vor împlini ca in cazul Bălii şi al lui Tropănel : „Şi-aşa s-a-ntimplat, cum a zis ea / Şi cu veninul şi cu lupii in curte, şi cu casa / Care-a rămas pustie. / De, blestem de mumă, măcar că vitregă. / S-a ales praful. Praful / Pe unde i-a fost casa au tras cu plugul“. („Blestemele Bjilii“) E drept că naivitatea trucată pe spaţii atât de întinse nu ne transmite totdeauna la lectură acel sentiment estetic pe care contează poetul de o mare fineţe intelectuală Marin Sorescu, atras aici de exersarea voluptoasă a unui stil popular. Chiar dacă ne farmecă, adesea, rularea îndelungată a limbajului dialectal şi a formelor de exprimare populară ne îndeamnă să dorim o revenire la limbajul şi convenţiile stilistice ale literaturii culte, important este de văzut pe ce traiectorii stilistice va intra de aici Înainte o poezie ce a înţeles să parcurgă experienţa neobişnuită a unei coboriri in elementaritate cu o degajare, să recunoaștem, reconfortantă și farmec artistic. Mirela Roznoveanu O trilogie lirică *) Importantă descoperire arheologică CONSTANŢA , în urma unor lucrări din localitate, a fost scos la lumină un sarcofag din calcar, frumos ornamentat, datat în secolele II-XII e.n. în interiorul acestuia s-au păstrat in bune condiţii sicriul din lemn cu osemintele unei femei. Inventarul funerar este alcătuit dintr-o serie de vase din sticlă, doi cercei de aur şi o folie din acelaşi metal, o pereche de sandale, precum şi urme de îmbrăcăminte. Pe sarcofag apare o „tabula ansata" cu un lung şi dens text in limba greacă. (Ion Popovici) Poezie de notaţie *) Critic şi istoric literar, Henri Zalis publică prima sa carte de versuri cu un titlu atît de simbolic*) la o vîrstă cind poezia nu mai e un „păcat al tinereţilor“, cum se exprima cunoscutul scriitor clasic din secolul trecut. Vrem să spunem că literatul Henri Zalis scrie versuri care nu mai sînt un apanaj conjunctural al vîrstei, ci o manifestare a celuilalt eu, care nu se lasă strivit sau anulat de fișe, de bibliografii, de comentarii critice, cu inevitabila lor doză de acribie. Versurile din volumul Acoladă (emblematic o mărturisire a unui cavalerism sentimental) sunt o plăcută surpriză, aducînd o notă in plus sensibilităţii autorului de articole şi studii. Poezia acestei cărţi nu e grandilocventă şi n-are nici un fel de retorism ; e aproape un spectacol de pantomimii, spectacol organizat într-o încăpere fără spectatori, cu alte cuvinte un spectacol Interior: „Văd aerul cum doarme / şi încă plăpîndă in mine amnezimea lui / mă duce cu gîndul la o vacanţă / pe care s-o sparg intr-o mie de cioburi / cum spărgeam *) Henri Zalis : Acolada, poezii, Editura Cartea Românească, 1980. puşculiţa / şi risipeam pe urmă bănuţii adunaţi...“ (Spectacol de pantomimi) Unele poeme au ceva din grafia inefabilă a unor scrisori nordice : „Lunecă încet lichenii roşcaţi, / zorii suflă în palme — / amindoi, tu şi cu mine / ne sprijinim unul de altul / legănaţi in lumina tremurătoare / fărime de ţârînă neagră în sacul alb al zilei.“ (Virsli) Henri Zalis scrie o fină poezie de notaţie ce nu se desprinde in mod marcat din peisajul liric de azi, dintr-un anume peisaj liric, dar o poezie corectă, tapetată cu bune noţiuni livreşti, cu imagini ce reeditează nostalgiile simboliştilor, recondiţionînd la modul nepeiorativ al cuvîntului, valori ale unei estetici ce ţine de permanenţa poeziei : „Cineva zicea că o hartă e un motiv dedeznădejde. / Eu , am tras la fir cind s-a putut şi s-ara amestecat / hărţile cu viaţa mea potolită... / ... /. Dar acum s-a terminat. Săgetat de blonda lumină a reclamelor Q.N.T. / m-am plimbat prin Praga şi Haga / am ameţit de-atîta ciripit in / parcul de la Sans-Souci / şi-am călcat în virful picioarelor / prin galeriile Dresdei...“ (Nimic mai simplu) Procedeul e şi mai elocvent în poemul Urnă inocentă, cea mai bună piesă a cărţii: „îmi pri -incet forfota străzii şi luna intră lin in eclipsă. / Atunci seara işi pune fularul de brume, pe umerii caselor aşează o pelerină melancolică. / Ochii volatili se duc la balul cast al clavirelor. / Doar citeva lucarne se aţin treze. / Alt chip ia oraşul in suava restrişte a nopţii. Aş vrea să contemplu o moară de vint cum deapănă în aer foşnet dulce de tafta Lui Henri Zalis îi reuşesc mai ales poemele simple şi de mică întindere, egale cu nişte definiţii tropice ale lucrurilor, printre acestea o definiţie a inimii. „Are desigur puţin siliciu pentru că a fost de lună / şi sare căci a plîns cu naufragiaţii / şi plumb pentru că o nimeresc / din cînd în cind gloanţele. / Ea e cărăuşul înţelegător / care ne duce lingă greieri.“ (Inima) Nu ştim dacă criticul autor al acestui volum va mai scrie versuri sau va mai publica (perseverenţa ar fi motivată), dar constatăm că poemele sale nu sunt nişte „Gedichte“ scrise de un literat care ştie să compună pentru că a invăţat-o din cărţi . Acoladă, ca volum de poezii, atestă sensibilitate lirică şi acută familiaritate cu „imperiul dreptunghiular al unei coli“. Emil Manu România liberă“ft Recent a fost dată in folosință noua casă de cultură din Soliste Furt de energie Const. Savu, domiciliat in str. Nicolae Bălcescu nr. 37, comuna Chitila, a avut ideea de a face o derivaţie din firida de branşament, amplasată înaintea contorului electric, pentru a consuma energie fără s-o plătească. Şi, fiindcă tot s-a obosit să execute această „lucrare“, a profitat din plin de rodul strădaniei: fi-a racordat pe acest circuit trei radiatoare electrice, un boiler, un transformator de sudură electrică fi numeroase receptoare electrice de uz casnic. O singură lacună in calculele sale, nu credea că va fi prins ! Depistat însă de organele de control al I.D.E.B., hoțul de energie este acum obligat să plătească suma de 19 716 lei, corespunzătoare unui consum de energie electrică de 33 800 kWh. Și, independent de despăgubirile civile pe care le datorează către I.D.E.B., va trebui să răspundă și penal pentru fapta sa. De refinut ei risipa de energie pe care fi-a permis-o echivalează cu consumul rational a SI de apartamente cu patru camere din mediul rural. (M. PAULIAN). Rubrică realizata de Pia Radulescu Marţi 3 martie 1981 Soarele răsare la ora 6,49 il apune la ora 18,03 TEATRE CAVALERIA RUSTICANA, PAIAŢE 1 Opera Româna (13 18 57), ora 18 ; CALIGULA I Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, (14 71 71), ora 19,30 sala mică . VOIEVODUL ŢIGANILOR I Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30 GIN-RUMMY . Teatrul „Lucia Sturdia Bulandra“ - solo din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 44), ora 19.30 ;i ANECDOTE PROVINCIALE, ora 19,30 sola Studio (12 44 16) : CIRIPIT DE PASARELE , Teatrul di Comedie (16 64 60), ora 19.30 • DS CE DORMI, IUBITO f i Teatrul „C Ü Nottara" (59 31 03). oro 19.30 si CINCI ROMANE DE AMOR, oro 19 salo Studio ; EVUL MEDIU INTIMPLATOR : Teotrui Mic (14 70 81), ora 19.30 ; COPIII LUI KENNEDY : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20 : HAINA CU DOUA FETE ! Teatrul Giulesti —raia Majestic (14 72 34), ora 19.30 ALBA CA ZAPADA $1 CEI 7 PITICI, ora 10 si UN TINAR PRINTRE ALTII, ora 17 ; Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ; HASIE ORFANA : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30 ; VESELIE LA TANASE : Teatrul ,,C. Tanase" — sola Savoy (15 56 78), ora 19,30 . IDOLUL FEMEILOR, ora 19,30 solo Victoria (50 58 65) ; DULCEA IPOCRIZIE A BĂRBATULUI MATUR : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; BOROBOATA : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 10 si NOCTURN - FRUMOASELE PASIUNI ELECTRICE, ora 19,30 la sala din str. Doamnei nr. 1 (15 89 80) . ZILE C-ALEA DE-ALE NOASTRE : Ansamblul Rppsodia Română (13 13 00), ora 19 ; SEARA DE MUZICA VIENEZA : Muzeul de Arta al R.S.R., ora 18.30 CIRC DE LA A LA... IOSEFINI la Circul Bucuresti (11 01 20), ora 19.30 TELEVIZIUNE Programul 19 : Telefcoala ; 11,15 : Calatorie in Univers ; 12,15 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Telescoala ; 16,35 : Curs de limbă engleză ; 16,55 : Repere marocane ; 17,10 : Clubul tineretului ; 18 : îndrumări pentru lucrătorii din agricultură ; 18,25 : Handbal : Steaua București - Honved Budapesta ; 18,50 : 1001 de seri ; 19 : Telejurnal ; 19,25 : Actualitatea economică ; 19,40 : Anchetă TV : ,,Nuntă cu dar ș 1 epilog la... tribunal" ; 20,25 : Teatru TV : ..Sfintul Mitica Blajinul" de Aurel Borongo ; In distribuţie : Petre Gheorghiu, Stela Popescu, Amza Pellea, Dom. Radulescu, Jamarc Buciuceanu, Dan Damian, Dumitru Chesa, Hamdi Cerchez, Sorin Medeleni, Sorin Gheorghiu, Rodica Negrea, Gabriela Popescu, Constanta Gheorghe ; Regia : Nae Cosmescu ; 22,15 : Telejurnal; 19 : Teles Opera : „Ni Programul 2 Telejurnal ; 19,25 : Seara Buletin rutier ; 20,40 : Pag1", dir creaţia lui Sigismund Toduţa ; 21 ,5 Moştenire pentru viitor ! 22,15 : tele jurnal. CINEMATOGRAFE JANDARMUL $I EXTRATERESTRU Sala Mare a Palatului, orele 17.30 — 20.15, Sala mied a Palatului, orala 16.30 - 19,15. CACTUS JACK: Patria (11 86 25), orele 9-11 - 13.15 - 15.30 - 17.45 - 20 1 Melodia (12 06 88), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 1 Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20.15. ȘANTAJ: Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. Capitol (16 29 17) : orele 9 - 11,15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 . Gloria (47 46 75), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. LANCEA DE ARGINT : Luceafărul (15 87 67), orele 8.45 - 10.45 - 121 30 -14.30 - 16.30 - 18.30 - 20,30; București (15 61 54), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 — 20 . Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15.45 - 18 20.15. MIHAI VITEAZUL Eforie (13 04 83), orele 9 — 14 - 18. MICUTA MO (ambele serii) : Studio (59 53 15), orele 10-13-16) STOP CADRU LA MASA : Studio, ora 19. FANTOMAS si FANTOMAS CONTRA SCOTLAND YARD; Palatul Sporturilor si Culturii (75 77 20), ora 18. SANSA : Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. MARTORUL STIE MAI MULT ! Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. LUMINA PALIDA A DURERII . Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20. MATEIAS GISCARUL : Doina (16 35 38), orele 9.15 - 10.45 - 12.15 - 13.45 - 15.15 - 16.45. NUNTA DE PIATRA : Doina, orele 18 - 20. S.O.S. TITANIC Grivita (17 08 58), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20 IANCU JIANU ZAPCIUL - IANCU JIANU HAIDUCUL I Feroviar (50 51 40) orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Flamura (85 77 12), orele 8,30 - 12 - 15,30 - 19. PAR SI IMPAR: Excelsior (65 49 43), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. PIRATII SECOLULUI XXI Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20. FATA MORGANA : Drumul Surii (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. INFERNUL DIN ZGIRIE-NORI : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 19. AM FOST SAISPREZECE : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30. MARFA FURATA Ferentari (80 49 85), orele 13,30 - 17,30 - 19,30; Cosmo (27 54 95), orele 15 — 17,15 — 19,30. PRUNCUL, PETROLUL SI ARDELENII: Floreasca (33 29 71), orele 9-11-13 - 15.30 - 17.45 - 20. ACŢIUNEA „FULGERUL CIRCULAR“ COLOMBO LA LONDRA Pacea (60 30 85), orele 14 - 18. LOVE STORY PE RING : Volga (79 71 26), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20,15 . Torni (21 49 46), orele 9 - 11.15 - 13.30 -13.45 - 18 - 20. CAPCANA MERCENARILOR : Mioriţa (14 2.7 14), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. ZBOR ÎNALT - CUSCRII ) Viitorul ((11 48 03), orele 13 - 18.30. LA RĂSCRUCEA MARILOR FURTUNI - MUNŢII IN FLĂCĂRI : Popular (35 15 17), orele 15 - 18.30. POARTA DE AUR A INCASILOR) Munca (21 50 97), orele 9 - 11.13 -13.30 - 15.45 - 18 - 20. VIU SAU MORT - NERVI DE OŢEL: Flacăra (20 33 40), orele 9 — 18 — 13 - 18,30. PE URMELE TIGRULUI Profireul (23 94 10), orele 16-18-20. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de «erviciu COM* STANTIN TICU ne comunic.* » VREMEA In încălzire In cea mai mare parte a ţârii. Cerul va fi variabil, cu Imnourâri mai accentuate In vestul şi sudul ţârii, unde vor cădea precipitaţii locale mai ales sub formâ de ploaie, In rest precipitaţii izolate. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări locale In sud-vestul ţârii, cu viteze plnâ la 55 km/orâ, fi la munte cu viteze plnâ la 100 km/orâ. Temperaturile maxime vor fi cuprinse Intre 0 şi 10 grade, local mal ridicate, iar minimele de la noapte Intre -â şi 4 grade, mal scâzute in Transilvania şi nordul Moldovei. Pe alocuri se va produce ceaţâ. LA BUCUREŞTI ! Vremea In Incâlzire uşoară, cu ceru! temporar noros, favorabil precipitaţiilor slabe, mal ales sub formâ de ploaie. Vîntu! va sufla slab pînâ la moderat. Temperatura maxima va fi cuprinsă între 5 fi 7 grade, iar minima de la noapte între —3 la -1 grad.