România Liberă, februarie 1982 (Anul 40, nr. 11587-11610)

1982-02-01 / nr. 11587

Pagina a 2-a — 7 februarie 1982 CARTEA SOCIAL-POLITICĂ Gîndul şi inima savantului român »«» Discursurile de recepţie la Academia Română reunite in volumul cu acelaşi titlu (Editura „Albatros“ 1980) constituie, spuneam în încheierea primei părţi a acestor însemnări, (vezi „România liberă“ din 18 ian. a.c.), minunati, pagini de glorificare a istoriei naţionale, a meritelor şi drepturilor poporului român, a viitorului său luminos. Aplecarea spre istorie a celor ce, prin opera lor, îşi binemeritau invitaţia de a ootupa un loc în fotoliile academice, indiferent de domeniile de bază ale preocupărilor şi specialităţii concrete, relevă — în „discursuri“ — o înaltă conştiinţă patriotică, strîns împletită cu responsabilitatea de a contribui la educareaconcetăţenilor, istoria fiind o teribilă armă de apărare şi afirmare a fiinţei naţionale. „O educaţie temeinic naţională, — spunea loan Bogdan în 1905 — o încredere nestrămutată în puterea de viaţă şi trăinicia neamului nostru nu le putem câştiga fără cunoaşterea aprofundată a trecutului, fără conştiinţa clară a primejdiilor ce am intîmpinat şi a faptelor mari ce am săvârşit“. Istoriei i se acordă rolul de slujitoare a prezentului, dar mai ales a viitorului. „Valoarea istorică a poporului nostru, in concertul celorlalte popoare europene, — spunea același Ioan Bogdan — va fi măsurată după originalitatea, mai mare sau mai mică, a culturii sale din trecut", iar „dacă aceea ne-a fost tăgăduită de ştiinţa istorică străină, cauza este că ea n-a fost studiată îndestul nici la noi“. Chemarea este clară, fără să fie nouă, chiar dacă era vorba de primii ani de după începutul secolului. Devenind academician în 1871, Petrache Poenaru găsise cel mai nimerit să laude exemplul lui Gheorghe Lazăr, omul „care a deschis românilor cartea ştiinţei şi preţuirii de limba şi naţionalitatea lor...“ şi care şi-a luat propriul fiu „de la şcoala grecească, unde străinul tîmpise de tot simţul de patrie al românilor“, aducîndu-l „în templul ce se urzea pentru cultul spiritului şi al animei naţionale“. Aşa «cum mai remarcam, ceea ce este absolut strălucit în spiritul discursurilor de recepţie la Academia Română este dreapta măsură a respectului faţă de istoria şi culturile altor popoare, în paralel cu respectul faţă de propria demnitate naţională. Acestei trăsături de admirabilă obiectivitate i se adaugă o concepţie profund ştiinţifică, aproape prin nimic modificată în ultimele şapte decenii, de pildă, dacă ne reîntoarcem la discursul lui Iorga (1911) : „Ceea ce interesează în primul rind pe istoric e însăşi manifestarea prin fenomene a factorilor acelora care pleacă din viaţa economică, din viaţa culturală, din substratul material sau din atmosfera morală a unui popor“. Pornind de la aceste temeiuri obiective, marii oameni de cultură români au fost, in egală măsură, preocupaţi de raportul naţional-universal, în unanimitate — aşa cum ne arată „discursurile“ — ei apărind principiul înscrierii în rîndul valorilor umanităţii prin ceea ce are mai bun propria umanitate. „Opera noastră universală — spunea Delavrancea — va fi aceea ■ care ne va reprezenta in concertul lumii cu aspectul, cu sentimentalitatea, cu ideaţiunea şi cu năzuinţele noastre, deosebite de cele ale celorlalţi. Ştiinţa n-are patrie. Globul pămîntesc, patria adevărului. Arta, dar adevărata artă, este ţărmurită în graniţele etnice ale unui popor şi este unica graniţă a sufletului unui popor“. Receptarea spiritului modern universal, racordarea la cuceririle mondiale ? Da, răspundea şi Liviu Rebreanu subliniind însă că „modernismul adevărat nu cere înstrăinarea de realităţile naţionale, ci tocmai înţelegerea mai pătrunzătoare, adîncirea şi valorificarea originalităţi acestor realităţi“. „Literatură fără ţară — va sublinia Liviu Rebreanu — nu există, cum nu există plantă fără pămînt“. . ..er ^ —v 5 „Care sint insă condiţiile, ce trebuiesc să fie prealabil date, pentru ca un popor să poată în genere spera că va deveni creatorul unei culturi majore ?“ — se întreba, venind la pupitrul Academiei, Lucian Blaga. Iată răspunsul său : „Opinia curentă, cu care trebuie să ne războim, e că pentru aceasta ar fi deajuns un cit mai mare număr de genii şi talente“. Şi adăuga : „Teoria ni se pare simplistă. O cultură majoră nu s-a născut niciodată numai din elan genial. Desigur, geniul e o condiţie. Dar o cultură majoră mai are nevoie şi de o temelie, iar această temelie sine qua non e totdeauna matca stilistică a unei culturi populare“ (...) „Un popor lipsit de acest profund apriori stilistic, ca matcă a unei culturi populare, nu va crea niciodată o cultură majoră, oricîte talente şi genii ar avea la dispoziţie pentru o asemenea înfăptuire. Geniul creator rămîne geniu pustiu, dacă nu e integrat în cîmpul unui asemenea potenţial stilistic“. Blaga considera că, la noi, acest potenţial îl constituie „doina şi cintecele noastre“ şi „unanimul sentiment al destinului“. Respectul pentru folclor este, dealtfel, aproape unanim. Intre discursurile de la Academie, o singură voce — aceea a lui Duiliu Zamfirescu — a încercat o abatere de la regulă, susţinînd că formula lui Alecsandri, „Românul e născut poet“, ar fi „afirmarea solemnă a unei inexactităţi“. Replica a venit, însă, cu consecvenţă în Întreaga perioadă care a urmat şi dacă ,perioada modernă a teoriei literaturii şi-a însuşit în cea mai mare parte pledoariile lui Eugen Lovinescu pentru modernizare, respectul pentru creaţia populară — această nobilă manifestare a neamului nostru, cum o numea Sadoveanu, opera cea mai uimitoare pe care o avem noi, cum spunea Delavrancea — a fost şi el definitiv însuşit. „Păstori au fost şi sint încă mulţi pe faţa pămîntului, începînd din stepele Asiei pînă în colţul de miazăzi al Africei şi in pompele Americei, dar o Mioriţă şi o Doină n-a produs nimeni in afară de poporul român, era categoric de părere Simion Mehedinţi. De n-am fi făcut nimic în istoria omenirii, e de ajuns şi atita, spre a se vedea că n-am ţinut degeaba umbră pămintului". Memorabile cuvinte rostea, pe această temă, de la tribuna Academiei, Liviu Rebreanu : „Prin Eminescu, ţăranul român a dăruit elementul cel mai necesar literaturii noastre — limba curată, bogată, mlădioasă, mereu nouă, cu posibilitatea de eternă înnoire, cu un dinamism etern, dinamismul eternului duhneaoş românesc. Colaborarea dintre românul cel mai modest şi poetul cel mai mare a fixat linia generală a originalităţii literare româneşti“. La tinul evoluat se află în „discursuri“ şi concepţia privind dinamica raportului etnic-estetic, în condiţiile creaţiei moderne. Astfel, C. Rădulescu-Motru observa că, dacă în secolul trecut, „pictura era naţională fiindcă pe ea se înfăţişau subiecte naţionale“, azi „naţionalismul nostru merge spre un adine sufletesc“, „originalitatea pe care o are artistul in concepţia realităţii şi măiestria tehnicii lui“ fiind pentru noi „cu mult mai importante la determinarea naţionalităţii“. Nu „culoarea etnică“ a subiectului pictat, spunea Motru, ci „tipul sufletesc la care aparţine originalitatea creatoare a celui care pictează“ constituie criteriul care hotărăşte „cărei naţionalităţi aparţine pictorul". Refuzul simplificărilor respiră din aproape toate discursurile, dublat — în cazul creaţiei artistice—de o încredere, manifestă sau conţinută, in marele ei rol social. Dealtfel, faimoasele cuvinte ale lui Octavian Goga : „La începutul oricărei mişcări de libertate e o poezie, la începutul tuturor biruinţelor mari ale revendicărilor naţionale un mare triumf literar“ — au fost rostite la tribuna Academiei. N-am vrea să încheiem aceste notaţii fără a sublinia existenţa in discursurile de recepţie la Academia Română a unui foarte mare alt număr de teme deosebit de valoroase, fundamentate sau numai schiţate (pe lingă cele două, de bază, la care ne-am referit de la început, şi anume preţuirea istoriei naţionale, afirmarea şi înălţarea limbii române). Astfel, P. P. Negulescu îşi exprima o foarte modernă opinie privind progresul umanităţii, credinţa în realitatea acestuia fiind — după cum spunea el — „relativ nouă“, iar Dimitrie Gusti surprinde printr-o viziune superioară despre „adevărata democraţie“, concepută — chiar dacă termenul ne poate părea uşor impropriu — ca „aristocrată“. „Căci, zicea el, idealul unei democraţii nu poate fi tendinţa unei nivelări a tuturor în jos, către un minimum, ci una în sus, către un maximum, adică ,o autoguvernare şi autoresponsabilitate a unor personalităţi, ajunse la un cît mai mare grad de dezvoltare“. Desigur, formula „aristocrată“ subînţelege, în textul său, noţiunea de evoluată, avansată, civilizată — ori, cum am spune azi, multilateral dezvoltată. Nu o democraţie a înapoierii, ci una a spiritelor superioare ! Tot Gusti făcea (în 1923 !) observaţia că „matematica devine evanghelia timpului“, iar Simion Mehedinţi se referea la şcoala muncii pe care trebuie să o parcurgă orice cetăţean : „Orice om trebuie să fie întil de toate un muncitor în sensul cel mai deplin al cuvîntului, şi orice muncitor trebuie să fie om în sensul cel mai înalt al vieţii noastre pămînteşti“. „Munca e ritmul vieţii, spunea, tot intr-o formulă memorabilă, Vasile Pârvan. Ea dă, ca şi libertatea, tărie şi frumuseţe şi caracter propriu fiinţei noastre“. In „discursuri“ se vorbeşte despre şcoală (care nu poate fi bună decât avind o bună „inspecţiune" — G. Sion), despre lupta pentru putere a unora („iscusiţi căţărători ai vieţii noastre publice“ — V. Pirvan), despre natură (care „nu se primeneşte decît prin lupte şi prin crime“ — DSIvrancea), despre dialogul generaţiilor (antagonismul dinte bătrini şi tineri fiind „lipsit de orice justificare“ — P. P. Negulescu), sau despre cazul, demn de o serioasă reflecţie, al cetăţenilor de alte naţionalităţi care şi-au aşternut peste originea lor „un strat adine de conştiinţă românească“ (vezi Alexandru Philippide tatăl, dar şi fiul, poetul, desăvîrşit înglobaţi „nu datinile şi aspiraţiile poporului român“ — după cum spunea Ioan Petrovici). Dar dacă unele teme par mai obişnuite, altele constituie de-a dreptul o surpriză dintre cele mai plăcute. în 1869, încă, A. Papiu Ilarian afirma că „Instituţiunile învechite ale trecutului se răstoarnă şi o eră nouă se inaugurează , se proclamă drepturile omului şi ale poporului“. Şi tot el îl lăuda pe Şincai, care îi satiriza pe papii de la Roma, pentru că „se amestecau şi ei în trebile ţărilor noastre“. Din discursul lui Iorga răzbate o clară concepţie sistematică (discurs rostit in 1910 !), iar Liviu Rebreanu vorbea despre nou„imperialismul“ românesc : „In trecutul nostru n-am avut nici un război de cucerire, ci numai de apărare“. ...Gindirea savanţilor români ni se înfăţişază, astfel, nu numai ca foarte profundă şi multilate- rală, dar, într-o bună măsură, şi foarte novatoare, deschizătoare de drumuri, ori pur şi simplu sincronică marilor gîndiri şi culturi europene şi mondiale. Iar aceasta nu ne poate produce decit bucurie, ştiind că, dintotdeauna, inima savantului român a bătut cu putere pentru ţară şi popor, pentru viitorul şi înflorirea României. ÎNSEMNĂRI de Eugen Florescu • La Ploieşti au luat sfîrşit duminică „Zilele Garagiale“ — ciclul de manifestări cultural-artistice, organizate cu prilejul împlinirii a 130 de ani de la naşterea marelui dramaturg. Manifestările, care au avut loc la muzeele de istorie şi de artă, s-au bucurat de participarea unor actori de seamă ai Teatrului Naţional, ai Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ din Bucureşti, ai unor teatre municipale din ţară. • La Piteşti s-au încheiat „Zilele cultural-ştiinţifice ale Muzeului judeţean Argeş", organizate cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate a acestei instituţii. • La „Clubul invitatului“ de la întreprinderea de mătase „Victoria“ din Iaşi a debutat zilele acestea un nou ciclu de evocări intitulat „Străzi ieşene“, susţinut de publicistul Aurel Leon, ciclu care-şi propune să aducă la cunoştinţa lucrătorilor acestei unităţi industriale momente din bogata istorie a Iaşului. * La Muzeul pompierilor, a avut loc o seară muzeală la care şi-au dat concursul scriitori, poeţi, epigramişti şi caricaturişti din cenaclurile literare din Capitală. * începînd de la l februarie, la Muzeul memorial „G. Bacovia“ se reiau lecţiile deschise in legătură cu viaţa şi opera poetului George Bacovia. Programul acestor lecţii, marţi, joi între orele 9 şi 13 şi 15 şi 17, duminica intre orele 10 şi 14. * La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, luni, l februarie are loc premiera spectacolului „Cum vă place“ de Shakespeare în regia Nicoletei Toia. &SMWM UNA PE ZI de MATTY — Am dat eu in prognoză vreme bună pentru schi ?... Am dat! Sint eu un om de onoare ?... Sint!... ■ * ■ EDITURA CARTEA ROMANEASCA Octavian Paler — Viaţa pe un peron, roman, 296 p, 9 lei Al. Rudeanu — Blana ursului din pădure, povestiri, 204 p., 8 leiE. Velcescu — Măştile părinţilor, 252 p., 8,25 lei. EDITURA EMINESCU * * * — L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, (antologie alcătuită de Nicolae Dragoş), 424 p., 17 lei St. O. Iosif — Versuri, colecţia Biblioteca Eminescu, 448 p., 16,50 leiIon Stoica — Casa de vînt, 96 p., 7,75 lei M. V. Curticeanu — Originile conştiinţei critice în cultura românească, 220 p., 6,25 lei EDITURA ALBATROS Tudor Opriş — Bionica distractivă, 156 p., 4 lei EDITURA MINERVA T. Papahagi — Grai, folclor, etnografie, 738 p., 46 lei EDITURA JUNIMEA D. R. Popescu — 9 (Teatru), 656 p., 21 lei N. I. Popa — Studii de literatură comparată, 328 p., 11,50 lei EDITURA MERIDIANE V. I. Stoichiţă — Creatorul şi umbra lui, 296 p, 22 lei I. Lazăr — Arta narativă In filmul românesc, 336 p., 14,50 lei Franz Marc — însemnări, colecţia Biblioteca de artă, 192 p. 6,50 lei EDITURA POLITICA * ♦ * *— Cartea băieţilor, 190 p., 12 lei EDITURA UNIVERS /. Bachmann — Fără delicatese, colecţia Orfeu, 168 p., 8,25 lei EDITURA ION CREANGA Cleopatra Lorinţiu — Libeluliada, 80 pe 5 lei EDITURA SPORT-TURISM Dan Ursuleanu — Umor pe patru roţi, colecţia Cartea de vacanţă, 368 p., 8,50 lei V. Ciucă — Pe urmele lui Calistrat Hogaş, 160 p., 12,25 lei E. Făntâneanu — Volei. Mică enciclopedie, 248 p., 14,50 lei CĂRŢI ÎN LIBRĂRII . ..• 4 Valorificarea unor importante resurse furajere Preocupat de asigurarea unor cantităţi suficiente şi consistente de furaje, cititorul Vasile Vlad, din comuna Corbu, judeţul Olt, propunea ca întreaga cantitate de ciocălăi, precum şi o seamă de alte produse secundare agricole să fie folosite ca resurse furajere. „Este păcat ca aceste resurse să se irosească — ne arăta cititorul, să fie folosite pentru foc sau pur şi simplu să fie lăsate să putrezească sub brazdă“. Răspunsul dat de Direcţia generală economică zooveterinară din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vine in întîmpinarea soluţiei formulate. „La unităţile mari de îngrăşare a bovinelor, ciocălăii constituie unul din furajele de bază. Aceeaşi atenţie există şi pentru celelalte produse secundare (capitule de floarea-soarelui, vreji de fasole sau soia, resturile vegetale de la grădinile de zarzavat şi tescovina de la prelucrareastrugurilor), toate acestea constituind componente preţioase in producerea nutreţurilor murate, un amestec cu alte produse secundare“. Ministerul îşi propune ca acolo unde apare, dezinteres pentru strîngerea şi depozitarea corespunzătoare a acestor produse, să se aplice sancţiunile de rigoare de către direcţiile agricole judeţene. Aşa fiind lucrurile, deşi nu este de dorit, ar trebui totuşi, să aflăm că asemenea măsuri s-au aplicat. Sub egida Festivalului naţional „Cintarea României“ LUNA CĂRŢII LA SATE Manifestare tradiţională, ajunsă la cea de-a XXII-a ediţie, „Luna cărţii la sate“ se va desfăşura în acest an pe parcursul lunii februarie, în cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“. Organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului şi Uniunea centrală a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, această manifestare se înscrie în contextul preocupărilor pentru continua ridicare a nivelului politic şi cultural al maselor. In legătură cu acţiunile ce vor fi organizate în această perioadă, am solicitat amănunte tovarăşului Petru Georgescu, membru în Biroul Executiv al Uniunii centrale a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor. — Ediţia din acest an a „Lunii cărţii la sate" este dedicată aniversării a două decenii de la Încheierea cooperativizării agriculturii. Ea va prilejui evidenţierea realizărilor obţinute în această perioadă, precum şi relevarea importantelor obiective ale noii revoluţii agrare, a sarcinilor care revin în actualul cincinal agriculturii. Deschiderea suitei de acţiuni cu cartea la sate este marcată de un complex de manifestări cultural-educative. Programele organizate cu acest prilej cuprind simpozioane consacrate evidenţierii realizărilor din agricultură, expoziţii de cărţi inspirate din trecutul de luptă al poporului nostru şi din realităţile României socialiste, spectacole cultural-artistice prezentate de formaţii ale artiştilor amatori laureate ale Festivalului naţional „Cintarea României“. Cu acelaşi prilej vor avea loc Intilniri ale scriitorilor şi editorilor In comuna Castelu, peste 400 de ţărani cooperatori, mecanizatori şi elevi din şcolile generale ale satului au participat la deschiderea festivă a „Lunii cărţii la sate“* In sala Căminului cultural din localitate a fost programat cu acest prilej un bogat şi reuşit recital de poezie patriotică, la realizarea căruia, alături de scriitorii invitaţi, George Macovescu, Cornelia Leu şi Dorin Tudoran, şi-au adus contribuţia numeroşi creatori de pe ţărâmurile dobrogene, membri ai cenaclurilor literare constăţene. In continuare a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare româneşti susţinut de formaţii artistice de amatori. De asemenea, manifestarea a fost marcată şi de vernisajul unei expoziţii de carte social-politică, in cadrul căreia un loc central îl ocupă operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu. •Ai In comuna Unirea din judeţul Brăila, „Luna cărţii la sate“ s-a deschis printr-o expoziţie de carte cu tema : „Voinţa de pace a poporului român : iniţiative şi propuneri ale Românieisocialiste, ale preşedintelui Nicolae cu cititorii, lansări de cărţi noi etc. Asemenea manifestări vor avea loc şi la închiderea „Lunii cărţii la sate“. — Ce alte acţiuni mai importante vor fi organizate in această perioadă ? — In cămine culturale, cluburi, şcoli, biblioteci, librării, in unităţi agricole socialiste, vor avea loc dezbateri — cu participarea autorilor şi editorilor — ale planurilor editoriale de apariţii pe anul 1982, precum şi lansări ale unor cărţi noi care apar în această perioadă. Concomitent se vor desfăşura simpozioane şi mese rotunde, cu participarea unor specialişti din agricultură, economişti, autori şi editori de cărţi ştiinţifice etc. O intensă activitate de informare se va desfăşura la bibliotecile judeţene, orăşeneşti, comunale, şcolare, în sprijinul învăţămîntului politico-ideologic, agroindustrial, al universităţilor cultural-ştiinţifice. Tot in această perioadă, se vor desfăşura şezători literare şi recitaluri de poezie patriotică, revoluţionară, consacrate păcii, progresului şi colaborării intre popoare. — Intrucit cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor ii revin importante sarcini pe linia popularizării şi difuzării cărţii la sate, vă rugăm să ne arătaţi cum se îndeplinesc aceste sarcini? — In scopul răspîndirii largi a cărţii la sate, reţeaua de difuzare a cărţii s-a lărgit continuu, ajungînd la 2 200 de librării şi raioane specializate, 6 500 puncte de desfacere a cărţii în cadrul magazinelor săteşti, 4 700 puncte de difuzare organizate în cadrul unităţilor agricole socialiste, întreprinderilor şi instituţiilor din mediul rural, bucurîndu-se şi de sprijinul a 5 500 de difuzori din Ceauşescu pentru promovarea unei politici de pace şi colaborare in întreaga lume“. A fost organizată, de asemenea, o dezbatere pe tema „Noua revoluţie agrară — treaptă calitativ superioară în dezvoltarea agriculturii socialiste“, în cadrul căreia participanţii au ascultat expunerea „C.A.P. Unirea la 20 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii“. Şi in comuna Iveşti din judeţul Galaţi evenimentul a fost marcat prin vernisajul unei expoziţii de carte, in cadrul căreia a fost lansat romanul scriitorului gălăţean Teodor Patapiru, „Copacii de cristal“. pr In cadrul manifestărilor prilejuite de „Luna cărţii la sate“, în comuna Diosig, judeţul Bihor, in prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a reprezentanţilor uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie şi de consum, şi numeroşi cooperatori şi mecanizatori, a avut loc un simpozion rindul cadrelor didactice. Prin această reţea au fost difuzate, anul trecut, 137 titluri din literatura social-politică, intr-un tiraj foarte mare. Un loc aparte l-au ocupat operele şi expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. De asemenea, s-au difuzat în reţea peste 709 titluri cu conţinut agrozootehnic, tehnic, profesional şi ştiinţific, într-un tiraj de peste 1 500 000 de exemplare. Literatura beletristică, aparţinînd scriitorilor români, clasici şi contemporani, a fost, de asemenea, bine primită de cititorii de la sate. In perioada menţionată au fost difuzate 1249 titluri, într-un tiraj total de 5 100 000 de exemplare, precum şi peste 400 de titluri în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Totodată, au fost puse la dispoziţia cititorilor de la sate numeroase lucrări ştiinţifice, tehnice, de artă, sport-turism etc. Cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, în strinsă colaborare cu factorii locali şi cu organizaţiile de masă şi obşteşti, va acorda, în continuare, o atenţie deosebită popularizării şi difuzării cărţii. Vor fi organizate, în anul 1982, zile, săptămîni şi decade ale cărţii, concursuri cu tema „Fiecare casă cu bibliotecă proprie“, „Cel mai bun difuzor de carte“, „Elevi fruntaşi în difuzarea cărţii“ etc. Prin acţiunile ce se vor mai întreprinde , ne-a spus, în final, interlocutorul nostru — se va urmări asigurarea unei noi calităţi a muncii cu cartea, sporirea contribuţiei la educarea maselor de cititori, la instruirea acestora în diferite domenii, pentru a-şi îndeplini în tot mai bune condiţiuni sarcinile ce le revin. Mircea Scripcă în care au fost dezbătute aspecte legate de noua revoluţie agrară oglindite in operele tovarăşului Nicolae Ceauşescu publicate în Editura Politică, de realizările şi perspectivele agriculturii judeţului Bihor în contextul noii revoluţii agrare, realizări şi perspective ale activităţii cultural-artistice şi educative din judeţ. În continuare, s-a desfăşurat o şezătoare literară avind ca generic „Poeţii cintă patria, partidul, pacea“, cu participarea scriitorului Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, a poeţilor Marin Sorescu, Viorel Horj precum şi a altor scriitori din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Bihor, după care, participanţii au asistat la un spectacol literar muzical şi la un , moment folcloric susţinut de formaţii din Diosig, Săcueni şi Oradea. Manifestările zilei au fost întregite de lansarea unor cărţi noi, în limbile română şi maghiară. Civilizaţia muncii (Urmare din pag. 1) crării, pe care o ai de executat. Această faţetă a lucrurilor, insă, cred că nici n-ar mai trebui discutată. Conform unui regulament intern de organizare, pe care orice loc de muncă civilizat din lume il are, cei ce nu respectă nici măcar o astfel de disciplină se pun singuri in afara acelui loc de muncă. Cei ce răspund de locul de muncă respectiv nu trebuie să facă altceva decit să sancţioneze, prin acte, această stare de fapt. Disciplina începe abia după această treaptă : cit de bune sunt lucrările pe care le faci, cit de mult ţi-ai sporit capacitatea de a realiza lucrări şi mai bune, ce idei noi ai adus, pentru ca munca ta şi a celor din jurul tău să se modernizeze ? Nu putem vorbi de o civilizaţie a muncii, modernă, superioară, dacă nu vom privi totul prin rezultatele pe care le obţinem în urma eforturilor depuse. Muncă civilizată, modernă, ale cărei rezultate să fie proaste nu există. Iar în această privinţă resursele care se găsesc în faţa noastră, a fiecăruia, sunt imense. Efortul de civilizaţie trebuie să pornească de la fiecare in parte. Este şi sensul la care întreaga noastră societate ne cheamă. Un sens generos, clar, şi în mod sigur eficient. N-am spune totul insă, dacă n-am aminti şi că această cale nu-i deloc uşoară. Tocmai de aceea, uneori, în neputinţa de a aborda o asemenea cale, se şi găsesc scuzele, mai bine-zis, se confecţionează scuzele, in care, de obicei, alţii sunt de vină, pentru nereuşitele tale. Un plus de rigoare in asemenea cazuri, o reaşezare a lucrurilor în adevărata lor realitate este necesară. Pentru că nu este drept numai sâ vrem mai mult de la ceilalţi. Trebuie să şi dăm mai mult, şi cu mai multă pricepere celor din jurul nostru. Este acesta, cred, un aspect esențial al civilizației muncii. AM FOST SESIZAŢI. RĂSPUNDEM CITITORILOR Intre un metru pătrat şi o palmă de pămint „Suntem întrutotul de acord ca nici o palmă de pămint să nu rămină necultivată, ne scrie cititorul Gh. Vulpe din Iaşi (str. Păcurari 53). Totuşi, dacă ne uităm mai atent şi mai cu grijă în jur, descoperim încă terenuri năpădite de bălării. Chiar alături de casa mea, o mare suprafaţă de teren arabil ţinind de I.A.S. Copou este lăsat in paragină. Oare nu era mai bine dacă acest lot era atribuit unora care doreau să-l cultive? Unul dintre aceia aş fi fost chiar eu“. Sesizarea a declanşat reacţia cuvenită. Drept care, doi delegaţi ai organelor agricole locale, au constatat, (deşi cam tardiv) că, în municipiul Iaşi şi in alte localităţi din judeţ au mai rămas „unele“ suprafeţe de teren arabil deşi foarte mici , încă necultivate in anul 1981. Nu ştim cit de mari sau cît de mici vor fi suprafeţele necultivate (cititorul nostru vorbeşte de „o sută de hectare de buruieni numai in zona Copou“), dar oricît de mici ar fi ele trebuie neapărat cultivate. Faptui că Direcţia agricolă judeţeană s-a mărginit doar să atragă atenţia Trustului I.A.S. cît şi municipiului pentru ca, în acest an, nici un metru patrat de teren să nu mai rămină necultivat, nu ni se pare asigurător fiindcă şi anul trecut exista o asemenea obligaţie, care a fost încălcată. In 1982, nu fiecare metru patrat trebuie să fie cultivat, ci cum bine se spune, fiecare palmă de pămint. Concurs de blindeţe ? Nu ştim de ce, atunci cînd Inspectoratul comercial de stat al judeţului Vilcea a ajuns la concluzia, că un lucrător din domeniul respectiv are la activ „numeroase abateri“ sancţionate de lege, găseşte de cuviinţă să-l schimbe doar din muncă şi atita tot. Iată despre ce este vorba: în urma unei sesizări (numai atunci!), s-a constatat că gestionarul Nicolae Potcovei, de la cooperativa din comuna Perişani, a practicat dosiri de mărfuri, vînzări cu suprapreţ, nerespectarea dispoziţiilor date de conducerea cooperativei. Precum se vede, un cumul de abateri, care au adus, după cum se presupune, la un plus în punga gestionarului. Ceea ce trebuie reţinut, este faptul că observaţiile echipei de control al oamenilor muncii n-au fost luate în consideraţie, iar acesta a rămas să-şi vadă mai departe de treburi. în atari condiţii, organele comerciale vilcene ar putea participa la un concurs de blîndeţe nejustificată. Ar cîştigat Tricicletele şi răbdarea Informam cititorii noştri, acum un an, că in magazine va fi pusă in vânzare o tricicletă. Cititorul Traian Cristescu din comuna Pătrrlagele, judeţul Buzău negăsind asemenea articol ne întreba, pe bună dreptate : „Fabrica „1 Martie“ din Zărneşti va fabrica, cum i-a spus, tricicleta pentru adulţi sau a fost numai o laudă?“. Nu este numai o laudă, dar nici nu putem spune că este o realitate, fiindcă, deşi acest triciclu a fost realizat într-o primă variantă în 1980, la probele tehnice n-a reuşit. Şi atunci, lucrurile au trebuit să fie luate de la capăt. „Regretăm că a fost intirziată punerea in vînzare a acestui produs, declară ing. Vasile Potec, directorul întreprinderii, dar sperăm că triciclul se va realiza în cursul acestui an“. Să mai aşteptăm deci, sperînd că acesta va fi ultimul termen. De ce se rup sacoşele ? Cui nu i s-a întîmplat să i se rupă sacoşa de plastic, uneori spărgindu-i-se borcane, sticle. De fiecare dată ne-am întrebat cine le face aşa de şubrede şi de ce nu se iau măsuri de îmbunătăţire a calităţii lor. Aşa s-a întrebat şi Maria Nadler din bucureşti care şi-a văzut merele din pungă împrăştiate pe jos, în momentul cînd urca un tramvai, iar mai înainte cu două săptămîni, tot printr-un astfel de accident, i s-au spart două sticle cu ulei. Urmărind firul care duce la cauza proastei calităţi a sacoşelor, n-am ajuns spre regret la aceasta, ci la o răscruce, de unde, pare-se, nu se mai poate înainta. In această incursiune ne-am slujit de ghidajul Ministerului Industriei Chimice (Direcţia tehnică), de la care ara aflat că întreprinderile prelucrătoare de mase plastice din cadrul acestuia nu sunt producătorii unici de sacoşe. „Majoritatea sacoşelor de polietilenă existente pe piaţa internă — ni se relatează — provin de la alţi producători (Centrocoop, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare etc.), care realizează aceste produse de cele mai multe ori in condiţii tehnice necorespunzătoare, fără nici un control de calitate. Aceste aspecte au fost sesizate de către specialiştii noştri în repetate rinduri, solicitindu-se limitarea şi punerea sub control a acestei producţii". In încheiere, am luat act de unele propuneri inoperante, fiindcă ministerul n-a cerut să se adopte nişte măsuri categorice, ci se mărgineşte la a protesta împotriva „celorlalţi“ furnizori. Problema rămîne deci mai departe încurcată. La urma urmei nu importă cine face sacoşele, ci cum le face, căci dacă vor continua să fie la fel de puţin rezistente, va trebui să culegem iarăşi merele de jos... Const. Sîrbu ,Románia libera" Luni 1 februarie Soarele răsare la ora 7,35 și apune la ora 17,25 m s, ÎNCOTRO, CALUTULE ? ora 17 : Teatru! „Ţăndărică" (15 23 77) sala Victoria, iar la sala UREMOAS ora 17 OSUL DE PEŞTE FERMECAT. TELEVIZIUNE; Programul 1 15 : Emisiune In limba maghiară ; 17,50 : 1001 de seri ; 20 : Telejurnal ; 20,25 : Tribuna experienţei ; 20,45 : „Două generaţii" ; 21,35 : Fantezie pe teme din operete clasice ; 21,50 : Orizont tehnico-ştiinţific ; 22,15 : Telejurnal. Programul 2 15 * Cenacluri ale tineretului ; 15,40: Film artistic . ..O poveste ca-n filme* ; 17,50 : 1001 de seri ; 20 : Telejurnal ; 20,25 : Selecţiuni din emisiunea „La sfîrşit de saptămînâ" • 21,30 : Portret componistic ; 22,15 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE SPERANŢA : Timpuri Noi (15 - 10), orele 8 - 10 - 12 - 14 - 16 - 18 -20. NON STOP : Buzejti (SO 33 58), orele 16,30 — 18 — 20. MARIA MIRASELA I Doda (SO 35 94), orele 9 - 10 30 - 12 - 13,30 - 15,30 - 17 - 18,30 - 20 ; Ferentari (80 49 85), orele 15.30 - 17.30 - 19.30. SALTIMBANCII : Cotroceni (49 48 48), orele 15 — 17,30 — 20 ; Cosmos (27 54 95), orele 15.30 - 17,30 - 19.30. DESTINE ROMANTICE : Melodia (12 06 88), orele 13-15-17-19- 21 ; Flamura (85 77 12), orele 8 , 10 - 16 - 18 - 20 . Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20. ÎNVINGĂTORUL I Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ I Munca (21 50 97), orele 15 - 17,15 -19,30. MONDO UMANO I Doina (16 35 38), orele 17 - 18,45 - 20.13. OGLINDA SPARTA I Patria (11 86 25), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,13 ) Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CONCEDIU PE MALUL MARII Scale (11 03 72), orele 9- 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ( Floreasca (33 29 71), orele 13 — 15 — 17 — 19 — 21. PE ARIPILE V1NTULUI Luceafărul. (15 87 67), orele 9 - 13,30 - 18. MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI ! Central (14 12 24), orele 8-11-16 - 17 - 20. CIOCIARA : Capitol (16 29 17), orele 8 - 10 - 12 - 14 - 16 - 18 -20. COBRA SE ÎNTOARCE ! Festival (15 63 84), orele 8-10-12-14- 16 - 18 - 20 . Favorit (45 31 70), orele 8 - 10 - 16 - 18 - 20.15. DESPĂRȚIREA București (15 61 34). orele 9 - 12,15 - 16 - 19.15 . Feroviar (50 51 40). orele 9 - 12,15 - 16 -19.15 . Aurora (35 04 66). orele 9.30 — 13.15 - 16.15 - 19.15. BRONCO BILLY Cultural (85 51 13). orele 8 - 10 - 16.15 - 18.15 - 20.31 . Excelsior (65 49 45). orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20.15 Gloria (47 46 75). orala 12 - 14 - 16 - 18 - 20. CALAUZA ■ Studio (39 35 15). orala 10 - 15 TOTUL MI SE TNTTMPLA NUMAI MIE ! Sola Mied a Palatului. orala 10 - 12.30 - 15 - 17.15 - 20. PRIMAVARA PENTRU O ORA I Doina (16 35 38). orela 9.15 - 10.45 -12.15 - 13.45 - 15.15. CAPITOLUL AL DOILEA Viitorul (NI 48 03). orala 10 — 12 . Miorita (14 27 14). orele 13 - 15 - 17 - 19 - 21. ULTIMA CURSA ! Drumul Sprii (31 28 13). orele 15.30 - 17.45 - 20. ASTRID, DRAGOSTEA MEA ! Pacea (60 30 85). orele 15.30 - 17.31 - 19.30. ULTIMA MINATOARE : Giulesti (17 55 46). orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. MAȘINA ZBURĂTOARE Progresul (23 94 10), orele 16-18-20. A CINCEA PECETE : Eforie (13 94 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 -20.15. HANGAR 18 i Grlvl«a (17 08 58). orele 12 - 14 - 16 - 18 - 20 r tlro (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20. VULCANUL j Volga (79 71 26). nrele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 -20.15 ; Tomis (21 49 46). orele 13 - 15 - 17 - 19 - 21. YANKEII : Populor (35 15 17). orala 15.30 - 19. TOATA LUMEA ESTE A MEA ! Flacăra (20 33 40), orala 13 — 18 — 19. IMIGRANTI IN BRAZILIA : Arta (21 31 86), orala 8 - 14 - 17 - 18 -20. Premiere cinematografice • Oglinda spartă. Producţie a studiourilor engleze. Regia : Guy Hamilton. In distribuţie : Elizabeth Taylor, Kim Novak, Rock Hudson, Tony Curtis. Ecranizare a unui roman de Agatha Christie. • Concediu pe malul mării. Producţie a studiourilor sovietice. Scenariul şi regia : Nikolai Gubenko, în rolurile principale : Regimantas Adomaitis şi Janna Bolotova. O poveste de dragoste din timpurile noastre. • Cobra se întoarce. Producţie a studiourilor japoneze. Scenariul şi regia: Umeji mouye. în rolul principal: Jiro Taragia. Film poliţist. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu loan Stăncescu, ne comunică : VREME In răcire Incapind din nordul ţârii. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă da ninsoare In Maramureş, Crîşana, Transilvania şi Moldova şi cu caracter mai tocaic celelalte regiuni. La munte va ninge viscolit. Temperaturile maxime de astăzi vor fi cuprinse intre minus 5 şi plus 5, iar minimele de la noapte intre minute 10 şi zero grade-LA BUCUREŞTI. Vreme in răcire. Cerul va fi mai mult noroi. Vor cădea precipitaţii temporare, vînt moderat. Temperatura maximă între zero şi 2 grade şi minima între minus 3 şi minus 1 grad.