România Liberă, martie 1983 (Anul 41, nr. 11922-11948)
1983-03-01 / nr. 11922
Pagina a 2-a — 1 martie 1983 Cultura si educaţia socialistă a maselor Indubitabil, activitatea conştientă, deliberată, precugetată, orientarea clară, limpede spre un anumit ideal, estimarea realistă a posibilităţilor proprii şi alegerea curajoasă a căilor şi a mijloacelor cele mai potrivite, gîndirea fermă, revoluţionară şi preţuirea totală a forţelor chemate să înfăptuiască scopul propus, reprezintă cumulul de factori ce au pecetluit, decisiv şi definitiv, destinul contemporan al poporului român. Acţiuneaşi interacţiunea lor determină şi direcţionează urcuşul spre noua orînduire socialistă, locul şi îndatoririle fiecărui compartiment, ca şi viziunea de ansamblu asupra întregului mecanism social. Rolul de arhitect şi orchestrator al acestui grandios proces de reorganizare socială structurală a revenit partidului comunist, centrul vital şi chintesenţă a poporului nostru. Programul partidului a devenit, firesc şi binemeritat, stindardul de luptă şi de muncă al maselor populare din România ! In cadrul acestui concertat, unitar şi atotcuprinzător program, întins de la edificarea bazei tehnico-materiale pînă la făurirea conştiinţei socialiste, un loc de importanţă deosebită îl ocupă prevederile referitoare la formarea omului nou, constructor liber şi conştient al unei lumi noi. O societate cu un înalt grad de cultură şi civilizaţie nu poate fi construită —adevăr ce a căpătat demult valoare axiomatică — decit de un popor cu o temeinică pregătire culturală şi un nivel superior de civilizaţia. Lumea nouă cere oameni noi ! Tocmai de aceea, în funcţie de marile comandamenteale epocii, partidul nostru şi-a stabilit un amplu şi mobilizator program educativ spre realizarea căruia concură energiile, creatoare ale întregii noastre naţiuni. Conştiinţa participării, dăruirea necondiţionată, militantismul consecvent au fost şi trebuie să devină într-o măsură mereu sporită forţa însufleţitoare, dinamizatoare a acestui înălţător program. Aria vastă şi diversă a componentelor sale, intensităţile şi parametrii diferiţi ai înmulirilor pe care le exercită relaţiile şi susţinerile reciproce ale tuturor elementelor ce contribuie la formarea şi modelarea conştiinţei socialiste, conferă actului educaţional anvergura unei bătălii în plină desfăşurare condusă de partid, ca un adevărat şi clarvăzător strateg. Experienţa a dovedit că formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste este determinată de prefacerile ce au loc în structura existenţei sociale, de relaţiile multiple dintre oameni, de sistemul instrucţional şi, îndeosebi, de modul în care partidul conduce acest proces, de felul în care aplică creator adevărurile generale ale concepţiei materialist- dialectica la condiţiile specifice ale ţării noastre. Succesele şi împlinirile obţinute pe întregul front al construcţiei socialiste sereflectă în chip pregnant în planul vieţii spirituale, impulsionîndu-i înaintarea, care se face mai anevoios decit in alte sectoare, după cum rămînerila în urmă, apariţia unor contradicţii nu pot să nu-şi lase o amprentă negativă chiar asupra procesului de formare a conştiinţei umane. Reamintind această suplă dialectică a existenţei şi conştiinnţei, ne este mai uşor să înţelegem rolul şi marea responsabilitate ce revine culturii, formelor sale extrem de diverse de manifestare, în educarea socialistă a maselor. Acţiunea culturii trebuie astfel plasată în contextul politicii generale a partidului, ca o latură de mare însemnătate a muncii sale, integrată organic ansamblului de factori materiali şi spirituali ce contribuie la formarea şi afirmarea mereu mai deplină a conştiinţei revoluţionare a omului nou. O asemenea situare a activităţii culturale în sistemul unitar, funcţional al conducerii societăţii pune în evidenţă unele aspecte de interes major pentru buna concertare a tuturor mijloacelor de educare a maselor de oameni ai muncii. în primul rind, conectarea la întregul mecanism educativ realizează cerinţa fundamentală a sincronizării creaţiei culturale cu celelalte compartimente ale vieţii sociale, necesitatea evoluţiei sale paralele cu mersul ascendent al societăţii. în al doilea rind, dintr-o atare articulare la totalitatea din care în mod real face parte, se pune şi mai accentuat în evidenţă justeţea conducerii de către partid a tuturor sectoarelor vieţii sociale, inclusiv a domeniului culturii, intensificîndu-şi rolul conducător în orientarea şi desfăşurarea activităţii culturale, partidul se constituie nu numai ca um factor îndrumător, dar şi ca un factor producător de cultură, ca o pîrghie esenţială de accentuare a contribuţiei acesteia la educarea comunistă a oamenilor. Este in afara oricărei îndoieli făptui că, partidul nostru — a cărui experienţă a îmbogăţit substanţial tezaurul gîndirii şi practicii socialiste mondiale — a îndrumat statornic, prin cele mai diferite căi, forme şi mijloace, pe creatorii de artă şi literatură, pe toţi oamenii de cultură spre asimilarea şi reflectarea în operele lor, a marilor transformări ce au loc in Societate, spre cunoaşterea aprofundată, dinlăuntru a vieţii şi muncii constructorilor orinduirii socialiste, aflaţi ei înşişi intr-un proces de adinci prefaceri revoluţionare. Numai în măsura în care arta şi cultura izvorăsc din zonele fierbinţi,, esenţiale ale vieţii, reuşesc să surprindă în forme de elevată ţinută estetică aspiraţiile şi frămîntările maselor populare, sunt preocupate să oglindească chipul nou al purtătorilor mesajului comunist , de viaţă, ele devin, cu adevărat factori superiori şi eficienţi de miurire şi modelare a conştiinţei socialiste, pot ...„ contribuie activ — cum preciza cu elocinţă tovarăşul Nicolae Ceauşescu — la făurirea omului nou, la conturarea modelului uman al orinduirii comuniste“. Gheorghe Stroia * La Conservatorul „George Enescu“ din Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a XVI-a Conferinţe naţionale a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, secţiunea învăţămînt artistic. * A apărut, la Editura Junimea, volumul „Plumb-Plumb“ de G. Bacovia, ediţia bilingvă româno-franceză. Traducerea aparţine Veturiei Drăgănescu-Vericeanu iar prefaţa lui Constantin Ciopraga. Traducătoarea volutiuului ne semnalează următoarele greşeli tipografice : la pag. 7, versul 6 : „mo tente“ (în loc de „alte tente“), pag. 24, versul 3 „voaluri“ (în loc de „valuri“) şi pag. 25 „blancs“ (in loc de „Manches“). * Piesa „Escapada“ de Mihail Velicikov a fost prezentată, in premieră, de Teatrul „Ciulești“ (sala Majestic) in regia Getei Vlad si scenografia lui Octavian Dibrov. Interprete: Dina Cocea și Anca Ledunea. Un recital actoricesc prezintă in premieră și teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad cu „Telegrama“ de Aldo Nicolai în interpretarea și montarea lui Florin Predună. * Teatrul „Nottara“ a prezentat in premieră piesa „Calandria“ de Bernardo Dovizi da Bibbiera, în regia lui Costin Marinescu. Decorurile sunt semnate de Sică Rusescu, costumele de Doina Levinţa şi muzica de Vasili Şirli. Recent a fost realizat un disc de excepţie: trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea înregistrată cu mari interpreţi, printre aceştia numărindu-se Gh. Calboreanu, Ciody Berthola, Fory Etterle, Gh. Ciprian, Eliza Petrăchescu ş.a. * La Huşi s-a deschis, noul complex cinematografic „Dacia“. * Teatrul popular din Cîmpulung Moldovenesc a prezentat în această stagiune două premiere: „Gărgăriţa“ de Ion Băieşu şi „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. Regia: Ilarie Curechianu. * în sala „Victoria“ din Iaşi expune pictorul Mihai George Coran. * Sub egida Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Olt şi a Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, a apărut de curind la Slatina culegerea de versuri și proză dedicată aniversării a douăzeci de ani de la încheierea cooperativizării agricuturii intitulată „Pămînt în primăvară“. * Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Sf. Gheorghe găzduieşte o expoziţie de pictură ale cărei lucrări sunt semnate de doi plasticieni amatori, fraţii Attila şi Csaba Fejér- UNA PE ZI de MATTY Mă aflam (de demult, mai de demult) intr-o adunare scriitoricească în care, cu energie şi metodă, se dezbătea problema criticii literare, mai precis, erau numite calităţile pe care criticul trebuie să le posede. Sagace, îmi notasem pe o hirtie, să nu le uit, aceste calităţi ale — pe alunei — meseriei mele ; dar cinci hîrtia se înnegri de tot, o rupsei în mici fărîme. Nimeni, îmi ziceam, nu e în stare să cumuleze atîtea calităţi, adesea potrivnice între ele ; undeva e o greşeală. Şi iată că dirijorul şedinţei, un flăcău voinic şi cu părul in ochi, scoţîndu-mă brusc din anonimat, mă soma să definesc criticul literar. Nedumerit cum eram asupra problemei şi obosit, poate am bîiguit această definiţie ce avu darul de a stîrni o nemulţumire generală ; ziceam, cred, că un critic e insul care avînd o rubrică, scrie cu ritmicitate despre cărţile ce apar şi problemele de acestea iscate. Nu mi-am schimbat părerea. Nu ignoram, fireşte, că un critic mai are nevoie şi de alte calităţi, cum nu ignoram — ar fi fost posibil ? — că există şi o eseistică asupra clasicilor sau că minţi strălucite se exercită asupra problemelor artei impingindu-le spre estetică, sau chiar dincolo de aceasta ; dar nu rămîne mai puţin adevărat că echipa de şoc a criticii, cronicarii sau foiletoniştii, întreţin tensiunea vieţii literare, susţin discuţia în jurul fenomenului literar şi fac ca o nouă carte să nu fie doar o cărămidă lansată într-o băltoacă. Nu ignor — desigur — importanţa covîrşitoare a Cititorului, dar Cartea se deosebeşte de spectacol : scriitorul nu-şi are adunaţi cititorii într-o sală spre a cunoaşte reacţiile acestora. Din vina presei sau a criticilor traşi spre fereală — dacă o fi vorba de vreo vină — numărul criticilor combatanţi, adică prezenţi în arenă, gata să ia plăvanul de coarne, este îngrijorător de scăzut. Mircea Iorguiescu este unul dintre aceşti prea puţini critici activi, prezenţi in desfăşurarea realităţii literare, căreia ii dau sare şi sens. Critica lui este în primul rind un act de prezenţă şi oricine întrezăreşte dificultăţile şi învolburările vieţii literare işi dă seama cită energie, cită prudentă şi cu curaj trebuie să cheltuiască şi chiar să risipească un cronicar literar *) Mircea Iorguiescu, Ceara şi sigiliul, Editura Cartea Românească, 1082 FOTBAL Mîine, meciurile tur din sferturile de finală din cupele europene Concursul internaţional pe teren acoperit de la Budapesta In ultima zi a Concursului internaţional de atletism pe teren acoperit, de la Budapesta, sportiva româncă Niculina Vasile s-a clasat ,pe locul doi la săritura în înălţime, cu rezultatul de 1,84 m. Proba a fost cîştigată de E. Bala (Ungaria) — 1,88 m. Alte rezultate : Feminin : 60 Miercuri sunt programate meciurile din sferturile de finală ale competiţiilor europene de fotbal intercluburi. în „Cupa U.E.F.A.“, formaţia Universitatea Craiova va juca în deplasare cu echipa vest-germană F.C. Kaiserslautern. în celelalte trei partide se vor întîlni Bohemians Praga cu Dundee United, A.S. Roma cu Benfica Lisabona și Valencia cu Anderlecht. ATLETISM m plat : Goehr (R. D. Germană) — 7T4/10Q ; 400 m : Simon (R. D. Germană) — 5P’26/100 ; masculin : 60 m plat : Munkelt (R. D. Germană) — 7”59/100 ; săritura în lungime : Salma (Ungaria) — 7,82 m ; săritura cu prăjina : Tarev (Bulgaria) — 5,40 m. Iată programul celorlalte două competiţii : „Cupa campionilor europeni" : Widzew Lodz-Liverpool , Aston Villa — Juventus Torino ; Dinamo Kiev — SV. Hamburg ; Sporting Lisabona — Real Sociedad ; „Cupa Cupelor“ : St. Germain Paris — Waterschel ; Austria Viena — F.C. Barcelona ; Internazionale Milano — Real Madrid şi Bayern München — Aberdeen. SAH Turneul internaţional de şah „Memorialul Paul Keres“ a continuat la Tallin cu runda a 6-a, în care Vagănian l-a învins pe Schussler, iar partidele Szekai — Oil, Petrosian — Psahis şi Arnasson — Bensch s-au terminat la egalitate. Partidele Kiarner — Şubă, Jansa Weingold şi Abramovici — Elvest s-au în® TURNEUL internaţional de şah ICED, desfăşurat in Capitală, la Clubul ITB din strada Lipscani, s-a încheiat cu victoria maestrului român Iuliu Armaş, care a totalizat 8,5 puncte din 13 posibile. Pe locurileurmătoare s-au clasat Sergiu Grünberg, Wlodzmierz Kuszinski, Traian Stanciu cu 8 puncte fiecare, Monsl Tratatovici şi Ivan Ceschia cite 7,5 puncte etc. PS PRIMA partidă a meciului dintre marii maeştri sovietici Aleksandr Beliavski şi Gări Kasparov, contînd pentru turneul candidaţilor la titlul montrerupt, în clasament conduce Jansa (Cehoslovacia) şi Vaganian (U.R.S.S.), cu cite 3,5 puncte (1), urmaţi de Petrosian (U.R.S.S.) — 3,5 puncte, Kiarner (U.R.S.S.) — 3 puncte (2). Marele maestru român Mihai Şubă se află pe locul şapte, cu 2,5 puncte şi o partidă întreruptă, diar de şah, s-a încheiat remiză la mutarea a 65-a. • JOI, pe patinoarul artificial din parcul sportiv „23 August“ va începe campionatul mondial de hochei pe gheață pentru juniori (grupa C). în prima zi sunt programate următoarele două meciuri : ora 15,30 : Australia — România ; ora 18 : Bulgaria — Ungaria. 41 ATLETUL japonez Takao Nakamura a terminat Invingător in cursa internaţională desfăşurată la Nagoya, fiind cronometraţi pe distanţa de 30 km cu timpul de lh31’28”. în proba feminină disputată pe un traseu în lungime de 20 km, pe primul loc s-a clasat Ellen Hart (S.U.A.) — bh08’58”. • PE PISTA OLIMPICA de de la Lake Placid au luat sfîrşit, duminică, campionatele mondiale de bob pentru echipaje de 4 persoane. Titlul a fost cucerit de echipajul Elveţiei pilotat de Fasser care în cele 4 manşe a realizat timpul total de 3’57”24/100. Pe locurile următoare s-au clasat echipajele R. F. Germania — 3’57”80/100 şi R. D. Germane — 3’58”11/100. • IN DIFERITE , ORAŞE olandeze au continuat meciurile campionatului mondial masculin de handbal grupa B. Rezultate tehnice : Suedia — Israel 28—21; Ungaria — Bulgaria 25—15 ; R.F. Germania — Olanda 19—10 ; Cehoslovacia — Franţa 25—21 ; Spania — Belgia 20—5. 9 CUR1EA de SCHI mare fond desfășurată la Telema'r (S.U.A.) a revenit sportivului austriac Rudy Kande, înregistrat pe distanța de 50 km cu 2h14’14”2/10. Pe locul secund, la numai două zecimi de secundă de învingător, s-a clasat suedezul Lars Frykberg. Turneul international de la Tallin Vitrina cârtii Critica de atitudine pentru a se menţine în atenţia generală. Şi de un deceniu, numele lui Mircea Iorguiescu creşte în importanţă şi prestigiu. Dacă la început s-a consacrat cu osebire tinerelor talente, într-o critică de susţinere nu o dată aspră, totuşi, el reuşeşte astăzi să cuprindă ansamblul fenomenului literar, din care însă atenţia faţă de tineri nu a dispărut. Forţa de cuprindere şi armonizare este deosebită de vreme ce interesul criticului trece de la Bacovia la Goga, de la Lovinescu la Iorga, de la Radu Petrescu la Marin Preda, de la Adrian Popescu la Adrian Paunescu, etc. Critic al momentului, la începuturi, Mircea Iorguiescu balansează, în cea mai nouă carte*), între evocarea tradiţiei şi actualitatea cea mai stringentă. Sacrificînd dramatismul contradicţiilor, criticul apasă cu forţă pe ideea continuităţii realizată prin complementaritate, idee care constituie o neîncetată grijă întimpinîndu-ne de la sumar, încă, în locul unei grupe de imuabile principii, se caută — în numele diversităţii — sunetul unic al unei cărţi sau al unui autor şi cum criticul are gustul generos, fluxul continuu se zmălţuieşte cu varietate de culori. „Ceara şi sigiliul“ reuşeşte astfel, să fie o carte a echilibrului şi diversităţii, adică o carte de maturitate. Mircea Iorguiescu are dorinţa stăpînirii Informului şi aducerii in cuprinsul clar al minţii de teritorii noi şi bogate, de a opera, deci, un inedit, pe riscul propriei iniţiative. „în această satisfacţie de a lucra în materie inedită, de a fixa valori noi în sinul celei mai mari incertitudini, am găsit îndemnul de a-mi consacra activitatea literaturii contemporane“ — o profesie de credinţă a lui Eugen Lovinescu, pe care tînărul critic vrea să o facă şi a sa. Dar ca „faclă de lumină îndrumătoare“ trebuie să amintim de îndată, alături, pe aceea purtată de Nicolae Iorga, deşi intr-o vreme cele două nume păreau opuse ireconciliabil. Nu e nevoie, pentru detectarea respectivei tendinţe să ne sprijinim pe articolul ultim, doar — Dimensiunea etică — de vreme ce numeroase semne dau această indicaţie : importanţa tematicii, viziunea fluxului continuu al culturii româneşti, ş.a. Cu interes real pentru formule artistice nu numai diferite ci şi opuse, Mircea Iorguiescu schiţează în mare, un demers ideatic apropiat. Vorbind de dorinţa de cuprindere a lui Iorguiescu nu am vrut deloc să ignorăm felul său tăios, uneori, de a disputa valoarea artistică. Fiindcă, neîndoielnic, el este un polemist redutabil excelînd în această modalitate dificilă. Argumentaţia strinsă exclude ocolurile emfatice, discuţia rămînind in planul logicii şi al ideilor, insinuarea, procesul de intenţie, insulta, stîrpite cu desâvîrşire. Nu e mai puţin adevărat, însă, că activitatea critică a lui Mircea Iorgulescu devine tot mai mult comprehensiv explicativă. Există în „Ceara şi sigiliul“ un tumult tineresc, o căutare de întrebări şi soluţii ce sporesc aspectul incitant al cărţii. E de bun augur faptul că într-o carte de maturitate, criticul menţine interesul pentru cartea de lteratură. Volumul cuprinde trei părţi ; prima dintre ele — Vocile istoriei literare — reprezintă o invocare a trecutului culturii dintr-o perspectivă actuală. Figuri de odinioară reînvie, probleme dezbătute altădată sunt readuse în prim plan, filtrate prin sensibilitatea vibrant politică a lui Mircea Iorguiescu. Literatura română începe ca un act de voinţă, scriitorul român, al începuturilor avind conştiinţa vie a necesităţii gestului său de datorie morală. Oamenii dificilului început scriu din o necesitate înţeleasă, pentru a umple un gol pe care îl resimt cu dureroasă acuitate, cit şi pentru „a cuceri o dimensiune esenţială a existenţei colective“. Cu o conştiinţă de întemeietori, ei întreprind o acţiune unitară , culturală, literară, socială şi naţională, în care planurile sunt rareori disociate. Această conştiinţă de întemeietor o va detecta criticul şi la T. Maiorescu şi la M. Eminescu şi la M. Sadoveanu şi la N. Iorga şi la G. Călinescu, ar fi fost denumit şi, la Arghezi, Pîrvan, Blaga. Departe de a fi fost rupt prin hiatusuri profunde, acest fenomen pe care l-am numit al fluxului continuu reprezintă — între altele — voinţa de a depune mărturie în numele existenţei colective, de unde caracterul militant al literelor române. Se poate vorbi astfel de la Haşdeu şi Eliade Rădulescu, la Iorga şi Călinescu, de un complex al monumentalului, id est al operelor de proporţie, trainice, lăsînd mărturii durabile ale existenţei colective. Totodată, se manifestă şi un alt curent, o grăbire de integrare sincronică în Istorie, ce s-a manifestat incepînd de la paşoptişti pină in zilele noastre. Nu orgo- liul de autor i-a îndemnat pe Haşdeu, Eminescu, Sadoveanu sau Călinescu spre viziuni monumentale, ci conştiinţa de mărturisitori ai naţiunii. A crea durabil e o aspiraţie constantă a clasicilor noştri. Acestea sînt nu numai idei pe care le întîlnim ici şi colo, ci preocupări permanente ale lui Mircea Iorguiescu, constituind însuşi sigiliul său. Cultul clasicilor conceput ca o atitudine activa duce la elogiul integralei Bolintineanu — cit şi al ediţiilor complete, în genere —, la al ediţiei facsimilate a Propăşirii („O revistă glorioasă“), la comemorarea Convorbirilor literare („Măsura şi adevă-, rul“) sau a Contemporanului, („Lupta în contra răului“) ş.a. Clasicii sunt simţiţi drept o pre-, zenţă vie şi comentaţi ca atare (Eminescu, Caragiale, D. Zamfirescu, O. Goga, E. Lovinescu, G. Bacovia, N. Iorga, G. Călinescu). Nu poate fi, deci, de mirare, ei în logica autorului, ca acesta să vibreze intens la orice prilej de manifestare a stimei publice şi să mustre cînd prilejul este ratat : „A trăi la data cînd, prin hazardul calendarului, se împlinesc o sută de ani de la naşterea lui. Brâncuşi, Sadoveanu, Arghezi, Lovinescu, Enescu, Bacovia, Goga — iată un eveniment tulburător, o întîmplare pentru care în posteritate vom fi cu siguranţă invidiaţi, dar şi socotiţi, judecaţi, analizaţi , în raport de felul în care am ştiut şi am putut să răspundem acestei şanse“. „Responsabilitatea culturală este indivizibilă, priveşte deopotrivă valorile contemporane şi pe cele aparţinînd trecutului, iar cine nu ştie să preţuiască pe înaintaşi nu are cum să-şi înţeleagă prezentul“. Interesantă de asemenea este şi ipoteza privitoare la perspectivele romanului, specie care, cucerindu-şi noi şi noi teritorii, cum şi noi mijloace de investigaţie a psihologiei sociale, a devenit genul tuturor posibilităţilor. Romanul „s-a prefăcut intr-un întins imperiu ale cărui margini sunt neştiute şi în cuprinsul căruia se poate petrece orice fără ca ordinea să-i fie în vreun fel zdruncinată...“ Astfel, de la lumea romanului s-a ajuns la romanul lumii („încotro merge romanul ?“). Analiza fenomenului contemporan cuprinde mai bine din jumătate din volum. Chiar dacă sumarul nu este îndeajuns de cuprinzător el este semnificativ. Şi aici vom afla acelaşi spirit sprinten, viu, ahtiat de mersul şi demersul literaturii, întreţinînd cu opera şi scriitorul un dialog incitant. M-a impresionat omagiul adus scriitorului prematur răpus , Radu Petrescu în care se cinsteşte un „veritabil maestru, tîrziu revelat al prozei noastre artistice“. Poezia lui Eugen Jebeleanu e văzută ca un protest împotriva distrugerii şi a morţii. Marin Sorescu reprezintă spiritul autentic ţărănesc. Adrian Păunescu e un poet de temperament şi acţiune, ce sfidează cu înverşunare limitele. Mircea Dinescu exprimă revolta realului prin concizia brutală a faptului divers : „Indepărtînd sistematic viziunea, considerată un instrument de alterare, fixîndu-se pe o situaţie concretă, poetul se retrage în consemnare şi naraţie“. Cea mai interesantă analiză este aceea a poeziei lui Adrian Popescu, „un poet al beatitudinii“, descoperind fericirea ascunsă în cele mai umile obiecte, vulnerabilă ca o iluzie. Sunt analizate remarcabil ultimele proze ale lui D. R. Popescu, se discută despre ultimul roman al lui C. Țoiu, sau al lui P. Sălcudeanu, despre publicistica lui Augustin Buzura, „realismul sarcastic“ al lui D. Săraru, fantezia şi parabola lui Platon Pardău, cititorul ca un dublu al scriitorului la Norman Manea, enigmele lui Mihai Sin etc. Un periplu întortochiat şi destul de cuprinzător prin proza ultimilor ani. Am dorit să dăm o sugestie deschiderii pe care sensibilitatea artistică a lui Mircea Iorguiescu o are în faţa varietăţii literaturii contemporane, a cărei dezvoltare o urmăreşte cu o pasiune simpatetică. Paul Georgescu între voluptate şi ironie După o lungă perioadă a căutării de sine, in cursul căreia semnele talentului nu erau totdeauna ratificate de cele ale personalităţii, Gheorghe Tomozei ne apare acum ajuns la o formulă stabilă şi elocventă. Modelul mai îndepărtat este Ion Pillat, el însuşi un neobosit experimentator, evocat în reveria fluidă, „distilerie“ de imagini bine timbrate: „Scrisorile sunt teascuri de nori, distilerii I ce-n şipuri disparate ,suflarea ne-o sigilarind toamna şi peticeşte himerica mantilă I cu păsări împuşcate-n amurg şi reverii“ (Ars). Şi nu mai puţin într-un „tradiţionalism“ romantic, în grafii de album: „Mînurile tale sînt reci / ca pianina adusă de la Beci, / în carul bătrîn / podit cu fin...“ (Pe un album). Dar poetul merge mai departe, în direcţia unui grotesc rafinat, cu teribilisme moi, neluate, parcă în serios, ca şi cu glume grave ce stimulează meditaţia. Din romantismul „bonjurist“ rămîne o drojdie sceptică, o demonie visătoare. Jocul fin de-a dezabuzarea constituie substanţa lirismului însuşi, crispat şi cochet, dureros şi surîzător, „modern“ în sensul relativizării valorilor, însă lipsit de uscăciune, înzestrat cu candoarea unei fantezii pururi active. Tomozei trăieşte cu desfătare într-o lume de mici farse, de voioase absurdităţi cursive, precum paşii unui dans buf executat pe sîrmă deasupra abisului. O slăbiciune pentru „drăcovenie“ (un demonism minor) il îndeamnă a simula mari riscuri, „căderi“ evitate cu agilitate în ultima fracţiune de secundă. Satisfacţia sa e de a găsi echivalenţele chicotitoare ale dramaticului, de a asigura funcţionarea „baletului mecanic“: „Să ai un cap milenar / (mina stingă să aibă ani 43/53 cea dreaptă) / să ai buze de ani / optîşpe / şi cu o inimă împrumutată / de la cimitirul de maşini / să iubeşti o copilă / ai cărei părinţi / mai au un veac / pină să se-ntîlnească / întîmplător... (întimplător). Din suprarealism e preluată acea tehnică a amestecului între clasele realului, a echivocului rezultînd din schema logică aplicată anapoda. întilnirea cu Hurmuz strălucește de spirit: „Și*) Gheorghe Tomozei , Ninive, Ed. Cartea Românească, 1982. jur că e penurie de greci. / Metaluri s-ar mai găsi (verigheta mea / de-o pildă) / petrol ar mai fi pe fundul gazorniţei, / nu mult, numai atîta cit să lumineze / treptele (încropite de marmura / rămasă de la demolarea templului) / ale odăii de lut / în care am improvizat o / grecărie...“ (Improvizaţie). Copiiurindu-se, autorul se amuză cu ce-i cade la indemînă, cu solemnitatea frazelor sacramentale şi cu întoarcerea pe dos a percepţiilor obşteşti, cu inerţia locului comun şi cu scînteierea calamburului. Poezia pare adesea „amînată“, înlocuită cu nepretenţioase digitaţii, cu un „aperitiv“: „Ne albeşte zăpada încă neninsă, / aerul e pur / (Şi motive.)“ (Pur). Sau: „iar pielea celei ce nu mă iubeşte, / ca biblia, se biblieşte“ (Banul coclit). E un carusel de imagini aţîţate, un vicleim de stilizate violenţe, delicat orînduite cu penseta, ce realizează fuziunea între melancolia pillatiană şi duhul valah clocotitor de vitalitate grea, iubitor de truculenţe. Tomozei se joacă cu o anume asprime, vădită în răsucirea sarcastică a stihurilor. Sentimentalismului de salon paşoptist i se substituie, treptat, o simţire frustă, în trăsături iuţi, in cruzimi şi in false smerenii fanariote. „Evghenia“ poeticească se referă drept ambiguă, fanfaroană şi văietăreaţă, predispusă spre libov, sub o impecabilă (trufaşă) caligrafie: „Surpat din cinul meu / cu un fel de stemă şi un fel de moşie / şi un fel de conac? Sunt Un semn / solitar dintr-o pisanie roasă / dar nu de tălpi ci de buze smerindu-se. / Coltuc sărman de nimenea rîvnit, / Ocolit de jindul subţire / ce ticăloşeşte scula sărutului / şi-o face moară de bucate. / / Numai pentru dragoste / mai sînt întreg“ (Moartea la Palermo). Poezia in cauză e o industrie de metafore îndrăzneţe, de obicei cu un subtext galant, cu ţelul vădit dea atrage atenţia şi de a seduce. Asemenea unui călăreţ iscusit, poetul execută acrobaţii neverosimile în faţa unei asistenţe stîrnite, palpitînd de emoţie, pe care o urmăreşte cu o mină triumfătoare (o anume frivolitate a textelor e grăitoare). Prozaismele, aparentele incompatibilităţi dintre noţiuni, căutate cu tot dinadinsul, au rolul unei „gimnastici“ dificile a verbului: „Cel care-am fost, orfanul de săruturi / tot ştampilind cu gura arsă fluturi, / ajung să phi cint duioasele desemne / la un motor făcut să taie lemne“ (Vorbire). Ca şi: „Parcă o văd, din de demult,pe “bunica / punîndu-le la păstrare, ferite, / în odaia cu lipscănii. Luăm din mina ei, munca / şi despărţindu-i blind, copăiţele / il vedem, alb palpitînd / creierul / eu de, săvirşite alcătuiri / al / copilăriei / încă lucrînd / ca un mecanism potcovărit / de un meşter muiat in singe“ (Toamnă la Cîmpulung). Ori: „Explozia / faianţei ce m-ar compune / sparge vitrinele templelor / cu halci de sfinţi / expuse în cîrlige...“ (Pur). Scriitura de-o ironică voluptate ne vorbeşte în acelaşi timp despre disponibilitatea senzual contemplativă a autorului şi despre înclinaţia sa către violenţă, despre gustul său pentru risc. Că ce altceva decit risc sunt atari împreunări de cuvinte, asemenea unor becuri minuscule care, puse în priză, pot să nu se aprindă? „Aici vine mereu toamna cu poştalionul frunzelor tutunii“ (Tulbure frig). Sau: „Cetăţeanul ţăran înarmat cu o cuţitoaie / retează in grădina cu peruci, verzele“ (Ibidem). Sau: „Creşte peste numele meu / iarbă tulbure, / atîta cit să împfnezi un fluture“ (Tulbure). Iată şi imagini care, evident, nu „luminează“: „Ninsoare rară, rit / chinezit / turnîndu-şi fulgul / şi peste regele / şi peste vulgul...“ (Ninsoare rară). Ori: „dar uite, gitul meu de copil profesionist / il umple de jind pe / călăul amator...“ (Stăruinţă). Dar procentul lor e relativ mic. Rudă de singe liric cu poeţi precum Emil Brumaru, Florin Mugur, Petre Stoica, Romulus Vulpescu, Ovidiu Genaru (spre a ne limita doar la generaţia sa), Gheorghe Tomozei e cel mai „aprig“ dintre ei, de o vigoare coborîtă în năstruşnicie, galopînd printre convenţii cu o dexteritate energică şi gracilă, deprinsă de, pe șesul arghezian. Gheorghe Grigurcu //,Románia libera“ Piaţa (Urmare din pag. 1) de trepte impozante — este astfel gindită incit să dea posibilitatea unei legături directe a clădirii cu piaţa. Toată aprovizionarea se face printr-o platformă de serviciu, acoperită, la nivelul subsolului, situată în spatele blocului, deasupra căreia se află accesu la alt rind de magazine de pe latura opusă pieţei, soluţie prin utilizarea căreia se degrevează curtea interioară de o serie de servituţi şi dezagremente, intîlnite frecvent acolo unde există spaţii comerciale. Pe înălţime, blocul 40 desfăşoară o siluetă elegantă, alcătuită dintr-o succesiune de volume secunde, reduse faţă de primul plan , la intersecţia Bd. 1 Mai cu Str. Postelnicului, blocul coboară treptat, ajungînd numai pînă la nivelul primului etaj, pentru a se încadra firesc in peisajul imobiliar din jur. Revenind în piaţă, la intersecţia străzilor Clucerului şi Arh. Ion Mincu, se ridică blocul 36, construcţie ce va prelua tradiţia locului, evident la altă scară; la primul etaj se va organiza un restaurant clasic, cu 200 de locuri, iar la parter o unitate tip „Gospodina“, un restaurant cu autoservire de 100 de locuri şi o cochetă grădină de vară, cu terase denivelate, in stilul tradiţionalelor grădini bucureştene. Pentru a închide acest perimetru, pe cealaltă latură a bulevardului vor fi ridicate alte două construcţii mari, blocurile 16 B+C care şi acestea — în ideea completării profilurilor comerciale — vor avea magazine la parter şi etaj, însumînd o suprafaţă de 3 000 mp destinate vînzării de confecţii, tricotaje şi încălţăminte. In continuare, rămîne încă un teren ce urmează a fi cu grijă studiat şi fructificat, in vederea păstrării acelor construcţii aflate în stare bună şi realizării unui flanc de clădiri, cu caracter mai particular, mai joase, într-o legătură firească cu cele din vecinătate. Revenim la piaţa agroalimentară. Aceasta va avea un contur neregulat, fiind alcătuită atît din clădirea veche, al cărei stil se păstrează, urmînd să fie modernizată în întregime, cit şi din platoul cu 164 de locuri, destinat producătorilor. In ceea ce priveşte clădirea veche, în suprafaţă de 400 mp, care va fi total reamenajată, ea va servi desfacerii legumelor şi fructelor, precum şi florilor în foişorul special menţinut ; la reamenajarea ei s-a ţinut seama de vechile elemente decorative, elemente preluate şi în decorarea stîlpilor aflaţi pe platoul propriu-zis. întreaga zonă va deveni, în final, pentru locuitorii cartierului un important nucleu comercial, dar şi un punct de referinţă urbană. Dealtfel, în marele perimetru al acestui bulevard, — bulevard ce face parte dintr-un larg sistem de străzi şi pieţe — se conturează şi alte intersecţii de interes major, cum ar fi cea de la întîlnirea cu str. Cîmpina, piaţa formată la intersecţia Bd. Titulescu cu Bd. Banu Manta, precum şi Piaţa România Muncitoare, construite diferenţiat şi nuanţat, din punct de vedere arhitectural şi pe care ne propunem să le prezentăm în numerele noastre viitoare. Marţi 1 martie 1983 Soarele rasare, la ora 6,54 şi apune la ora 18,03 TOSCA : Opera Româna (13 18 57), ora 18 ; CAVOUL DE FAMILIE : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 71 71), ora 19,30 sala Mica şi IDONLIL ŞI ION ANAPODA, ora 19 sala Atelier ; SâNGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (13 93 48), ora 19 ; CU UŞILE ÎNCHISE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 19 şi POEZIA MUZICII TINERE, ora 19 sala Studio (12 44 16) ; ARMA SECRETA A LUI ARHIMEDE • Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; JOCUL VIEŢII ŞI AL MORŢII IN DESERTUL DE CENUŞA ; Teatrul „C I. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 şi CALANDRIA, ora 19 Mia Studio ; ANUNŢ LA MICA PUBLICITATE : Teatrul Giuleşti — sala Majestic (14 72 34), ora 19; CĂDERE LIBERA Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55), ora 19 ; VORBA LUI TANASE : Teatrul „C. Tănase" - sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 ; JOC DUBLU: Teatrul „Ion Vasilescu” (12 27 45), ora 19 ; BU ALI : Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi PUNGUŢA CU DOI BANI, ora 19 la sala Teatrului „Ion Vasilescu" DE LA LUME ADUNATE ; Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19 ; VESELIA ARE CUVÎNTUL : Estrada Armatei Bucureşti (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 2) - sala C.C.A., ora 19,30 ; CONCERTSPECTACOL „MICUL COŞAR* de Benjamin Britten (în româneşte de Ana Maria Ivan) , Ateneul Român, ora 18,30 şi RECITALUL TENORULUI FLORIN DIACONESCU (la pian Doina Micu), ora 18, la Muzeul de artă al R.S.R. ; CONCERTUL FORMAŢIILOR SI GRUPURILOR VOCAL-INSTRUMENTALEîn cadrul Concursului de creaţie de muzică uşoara românească „Melodii ’82", ora 18 la Palatul Sporturilor şi Culturii ; MUPPET LA... CIRC: Circul de stat Bucureşti (11 01 20), ora 19:30. TELEVIZIUNE 115 Telex; 11,05: Profesiunile cincinalului ; 11,25: Desene animate ; 11,50: „Investigaţia"; 12,30: Tezaur folcloric; 16: Telex; 16,05: Viaţa şcolii; 16,35: Clubul tineretului; 17,20: Cabinet profesional pentru lucrătorii din agricultură; 17,50: 1001 de seri ; 20: Telejurnal ; 20,15: Actualitatea economica ; 20,30: Marţişoare... muzicale ; 20,45: Dialogul faptelor ; 21,05: Teatru TV: „Încurca-lume", de Ade Herz, în distribuţie : Radu Refigan, Stela Popescu, Mişu Fotino, Ion Marinescu, Eugenia Maci ; 22: Telejurnal. 1 Programul 2 20: Telejurnal ; 20,15: Buletin rutier al Capitalei ; 20,30: Salonul TV al artelor plastice ; 21: Din ţările socialiste ; 21,20: Mic dicţionar de opera şi balet ; 22: Telejurnal. Programul I CINEMATOGRAFE BULETIN DE BUCURESTI : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 13 - 20,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45- 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. ; B. D. INTRA in ACTIUNE : Bucuresti (15 61 54), orele 9,15 - 11,45 -14,15 ,1,4,«. «.îs, , PLECAREA VLASINILOR : Victoria (16 2S 79)...orele 9 11.1? ,ru 13,3gr-15.45 - 1a - 73,15 ; feroviar (50 51 40), orile 9 -1 11.15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20,13 ; Gloria (47 46 75), orele 9 04MJ - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. _ , COMOARA I Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13,15 - 15i30 - 17,45 - 20 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 18, 20. SECVENȚE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. OCHI DE URS : Union (13 49 04) orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; Mioriţa (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CONCURS: Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. RASCOALA ; Studio (59 93 15) orele 10 - 12,30 - 15 - 17 - 19. ABBA : Patria (11 86 25), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. PE ARIPILE VINTULUI ; Luceafărul (15 87 67), orele 9,30 - 14,30 - 18,30. AL SASELEA : Sala Mică a Palatului, orele 17,15 și 20. Festival (15 63 84), orele 9,30- 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19,30. AGONIA: Capitol (16 29 17), orele 9 - 12,30 - 16 - 19.15 . Floreasca (33 29 71), orele 9,15 - 12,15 - 16 -19.15. COMBINATIA: Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. DESPĂRȚIRE TEMPORARA Modem (23 71 01), orale 9 - 12,15 - 16 - 19.13. Excelsior (65 49 45), orele 9 — 12 — 16 - 19 ; Cultural (83 50 13), orele 9 - 12 - 16 - 19. TREI OAMENI PERICULOȘI ! Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20.15. PROGRAM DE DESENE ANIMATE Doina (16 35 38), orele 9 - 10.30 -12.15 - 13,45 — 15,30. FAMILIA BARKLEY DE PE BROADWAY : Doina, orele 17 — 19,30. BICICLETA: Buzești (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CĂLĂUZĂ : Viitorul 0.1 48 03), orele 9 — 12 — 15,30 - 18,30. RAIDUL VARGAT : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MAREA EVADARE: Grivița (17 08 58) orele 9-12-16 — 19 . Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19. PE CAI NELEGALE : Ura (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. ȘERIFUL DIN TENNESSEE : Ferentari (80 49 85), orele 10,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. DOMNUL MILIARD : Cotroceni (49 48 48), orele 14 - 16 - 18 - 20. RĂZBOIUL STELELOR : Pacea (60 30 85), orele 10,30 - 15 - 18,30. EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN : Melodia (12 06 88), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. COMPETIȚIA: Volga (79 71 26), rele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15. TESS : Popular (35 15 17), orele 10 -12 - 16 - 19. , IMPERIUL CONTRAATACA * Munca (21 50 97), orele 10 - 13 - 16 - 19. SINDROMUL: Cosmos (27 54 95), •rele 9,30 - 12 - 14,30 - 17 - 19,30. CIINELE : Tomis (21 49 46), orele 8.30 - 10,45 - 13 - 15.15 - 17,45 -20.15. AMNEZIA : Arta (21 31 86), orele 9-11 - 13 - 15 - 17,15 - 19,30. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, CONSTANTIN ŢICU, comunică starea vremii . VREMEA : Va fi în general închisă, vor padea precipitaţii locale mai ales sub forma de pipăie în Vestul şi Sudul ţarii şi mai ales sub formă de ninsoare în celelalte regiuni. Vîntul va sufla slab pînă la moderat cu intensificări locale în Moldova şi Dobrogea. TEMPERATURA aerului va marca o scădere. Maxima de azi va fi cuprinsă între minus 2 şi plus 8 grade iar minima de la noapte între minus 8 şi plus 2 grade. LA BUCUREŞTI : Vremea se va raci uşor. Cerul va fi schimbător favorabil ploii. Vîntul va sufla slab pînâ la moderat. Temperatura maximă de azi va fi cuprinsa între 7 și 8 grade iar minima de la noapte va fi cuprinsă între minus 1 și plus 1 grad.