România Liberă, martie 1983 (Anul 41, nr. 11922-11948)

1983-03-01 / nr. 11922

Pagina a 2-a — 1 martie 1983 Cultura si educaţia socialistă a maselor Indubitabil, activitatea con­ştientă, deliberată, precugetată, orientarea clară, limpede spre un anumit ideal, estimarea realistă a posibilităţilor proprii şi alegerea curajoasă a căilor şi a mijloacelor cele mai potrivite, gîndirea fermă, revoluţionară şi preţuirea totală a forţelor che­mate să înfăptuiască scopul pro­pus, reprezintă cumulul de fac­tori ce au pecetluit, decisiv şi definitiv, destinul contemporan al poporului român. Acţiunea­­şi interacţiunea lor determină şi direcţionează urcuşul spre noua orînduire socialistă, locul şi în­datoririle fiecărui compartiment, ca şi viziunea de ansamblu asu­pra întregului mecanism social. Rolul de arhitect şi orchestrator al acestui grandios proces de reorganizare socială structurală a revenit partidului comunist, centrul vital şi chintesenţă a po­porului nostru. Programul parti­dului a devenit, firesc şi bine­meritat, stindardul de luptă şi de muncă al maselor populare din România ! In cadrul acestui concertat, unitar şi atotcuprinzător pro­gram, întins de la edificarea ba­zei tehnico-materiale pînă la făurirea conştiinţei socialiste, un loc de importanţă deosebită îl ocupă prevederile referitoare la formarea omului nou, construc­tor liber şi conştient al unei lumi noi. O societate cu un înalt grad de cultură şi civilizaţie nu poate fi construită —adevăr ce a că­pătat demult valoare axiomatică — decit de un popor cu o te­meinică pregătire culturală şi un nivel superior de civilizaţia. Lu­mea nouă cere oameni noi ! Tocmai de aceea, în funcţie de marile comandamente­­ale epocii, partidul nostru şi-a sta­bilit un amplu şi mobilizator program educativ spre reali­­­zarea căruia concură energiile, creatoare ale întregii noastre naţiuni. Conştiinţa participării, dăruirea necondiţionată, militan­tismul consecvent au fost şi tre­buie să devină într-o măsură mereu sporită forţa însufleţitoa­­re, dinamizatoare a acestui înăl­ţător program. Aria vastă şi di­versă a componentelor sale, in­tensităţile şi parametrii diferiţi ai înm­ulirilor pe care le exer­cită relaţiile şi susţinerile re­ciproce ale tuturor elementelor ce contribuie la formarea şi mo­delarea conştiinţei socialiste, conferă actului educaţional an­vergura unei bătălii în plină des­făşurare condusă de­ partid, ca un adevărat şi clarvăzător stra­teg. Experienţa a dovedit că for­marea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste este determinată de prefacerile ce au loc în structu­ra existenţei sociale, de relaţiile multiple dintre oameni, de sis­temul instrucţional şi, îndeosebi, de modul în care partidul condu­ce acest proces, de felul în care aplică creator adevărurile gene­rale ale concepţiei materialist-­ dialectica la condiţiile specifice ale ţării noastre. Succesele şi împlinirile obţinute pe întregul front al construcţiei socialiste se­­­reflectă în chip pregnant în pla­nul vieţii spirituale, impulsionîn­­du-i înaintarea, care se face mai anevoios decit in alte sectoare, după cum rămînerila în urmă, apariţia unor contradicţii nu pot să nu-şi lase o amprentă nega­tivă chiar asupra procesului de formare a conştiinţei umane. Reamintind această suplă dia­lectică a existenţei şi conştiin­n­ţei, ne este mai uşor să înţele­gem rolul şi marea responsabi­litate ce revine culturii, forme­lor sale extrem de diverse de manifestare, în educarea socia­listă a maselor. Acţiunea culturii trebuie astfel plasată în contex­tul politicii generale a partidului, ca o latură de mare însemnătate a muncii sale, integrată organic ansamblului de factori materiali şi spirituali ce contribuie la for­marea şi afirmarea mereu mai deplină a conştiinţei revoluţio­nare a omului nou. O asemenea situare a activităţii culturale în sistemul unitar­­, funcţional al conducerii societăţii pune în evi­denţă unele aspecte de interes major pentru buna concertare a tuturor mijloacelor de educare a maselor de oameni ai muncii. în primul rind, conectarea la întregul mecanism educativ realizează cerinţa fundamentală a sincronizării creaţiei culturale cu celelalte compartimente ale vieţii sociale, necesitatea evolu­ţiei sale paralele cu mersul as­cendent al societăţii. în al doi­lea rind, dintr-­o atare articula­re la totalitatea din care în mod real face parte, se pune şi mai accentuat în evidenţă justeţea conducerii de către partid a tu­turor sectoarelor vieţii sociale, inclusiv a domeniului culturii, intensificîndu-şi rolul conducă­tor în orientarea şi desfăşurarea activităţii culturale, partidul se constituie nu numai ca um fac­tor îndrumător, dar şi ca un fac­tor producător de cultură, ca o pîrghie esenţială de accentuare a contribuţiei acesteia la edu­carea comunistă a oamenilor. Este in afara oricărei îndoieli făptui că, partidul nostru — a cărui experienţă a îmbogăţit substanţial tezaurul gîndirii şi practicii socialiste mondiale — a îndrumat statornic, prin cele mai diferite căi, forme şi mijloace, pe creatorii de artă şi literatură, pe toţi oamenii de cultură spre asimilarea şi reflectarea în operele lor, a marilor transfor­mări ce au loc in Societate, spre cunoaşterea aprofundată, din­lăuntru a vieţii şi muncii con­structorilor orinduirii socialiste, aflaţi ei înşişi intr-un proces de adinci prefaceri revoluţionare. Numai în măsura în care arta şi cultura izvorăsc din zonele fier­binţi,, esenţiale ale vieţii, reuşesc să surprindă în forme de elevată ţinută estetică aspiraţiile şi fră­­mîntările maselor populare, sunt preocupate să oglindească chipul nou al purtătorilor mesajului co­munist , de viaţă, ele devin, cu adevărat factori superiori­­ şi eficienţi de­­ mi­uri­re şi modela­re a conştiinţei socialiste, pot ...„ contribuie activ — cum pre­ciza cu elocinţă tovarăşul Nicolae Ceauşescu — la făurirea omului nou, la­­ conturarea modelului uman al orinduirii comuniste“. Gheorghe Stroia * La Conservatorul „George Enescu“ din Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a XVI-a Conferinţe naţionale a cercurilor ştiin­ţifice studenţeşti, secţiunea învăţămînt artistic. * A apărut, la Editura Junimea, volumul „Plumb-Plumb“ de G. Bacovia, ediţia bilingvă româno-franceză. Traducerea aparţine Veturiei Drăgănescu-Vericeanu iar prefaţa lui Constantin Ciopraga. Traducătoarea volutiuului ne semnalează următoarele greşeli tipo­grafice : la pag. 7, versul 6 : „mo tente“ (în loc de „alte tente“), pag. 24, versul 3 „voaluri“ (în loc de „valuri“) şi pag. 25 „blancs“ (in loc de „Manches“). * Piesa „Escapada“ de Mihail Velicikov a fost prezentată, in pre­mieră, de Teatrul „Ciulești“ (sala Majestic) in regia Getei Vlad si scenografia lui Octavian Dibrov. Interprete: Dina Cocea și Anca Ledunea. Un recital actoricesc prezintă in premieră și teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad cu „Telegrama“ de Aldo Nicolai în interpretarea și montarea lui Florin Predună. * Teatrul „Nottara“ a prezentat in premieră piesa „Calandria“ de Bernardo Dovizi da Bibbiera, în regia lui Costin Marinescu. Decorurile sunt semnate de Sică Rusescu, costumele de Doina Levinţa şi muzica de Vasili Şirli.­­ Recent a fost realizat un disc de excepţie: trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea înregistrată cu mari interpreţi, printre aceştia numărindu-se Gh. Calboreanu, Ciody Berthola, Fory Etterle, Gh. Ciprian, Eliza Petrăchescu ş.a. * La Huşi s-a deschis, noul complex cinematografic „Dacia“. * Teatru­l popular din Cîmpulung Moldovenesc a prezentat în această stagiune două premiere: „Gărgăriţa“ de Ion Băieşu şi „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. Regia: Ilarie­ Curechianu. * în sala „Victoria“ din Iaşi expune pictorul Mihai George Coran. * Sub egida Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Olt şi a Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, a apărut de curind la Slatina culegerea de versuri și proză dedicată aniversării a douăzeci de ani de la încheierea cooperativizării agricu­turii intitulată „Pămînt în primă­vară“. * Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Sf. Gheorghe găzduieşte o expoziţie de pictură ale cărei lucrări sunt semnate de doi plasticieni amatori, fraţii Attila şi Csaba Fejér- UNA PE ZI de MATTY Mă aflam (de demult, mai de demult) intr-o adunare scriito­ricească în care, cu energie şi metodă, se dezbătea problema criticii literare, mai precis,­ erau numite calităţile pe care criticul trebuie să le posede. Sagace, îmi notasem pe o hirtie, să nu le uit, aceste calităţi ale — pe alunei — meseriei mele ; dar cinci hîrtia se înnegri de tot, o rupsei în mici fărîme. Nimeni, îmi ziceam, nu e în stare să cumuleze atîtea calităţi, adesea potrivnice între ele ; undeva e o greşeală. Şi iată că dirijorul şedinţei, un flăcău voi­nic şi cu părul in ochi, scoţîn­­du-mă brusc din anonimat, mă soma să definesc criticul literar. Nedumerit cum eram asupra problemei şi obosit, poate am bîiguit această definiţie ce avu darul de a stîrni o nemulţumire generală ; ziceam, cred, că un critic e insul care avînd o ru­brică, scrie cu ritmicitate despre cărţile ce apar şi problemele de acestea iscate. Nu mi-am schim­bat părerea. Nu ignoram, fireş­te, că un critic mai are nevoie şi de alte calităţi, cum nu igno­ram — ar fi fost posibil ? — că există şi o eseistică asupra cla­sicilor sau că minţi strălucite se exercită asupra problemelor ar­tei impingindu-le spre estetică, sau chiar dincolo de aceasta ; dar nu rămîne mai puţin adevă­rat că echipa de şoc a criticii, cronicarii sau foiletoniştii, între­ţin tensiunea vieţii literare, sus­ţin discuţia în jurul fenomenu­lui literar şi fac ca o nouă carte să nu fie doar o cărămidă lan­sată într-o băltoacă. Nu ignor — desigur — importanţa covîr­­şitoare a Cititorului, dar Cartea se deosebeşte de spectacol : scriitorul nu-şi are adunaţi ci­titorii într-o sală spre a cu­noaşte reacţiile acestora. Din vina presei sau a criticilor traşi spre fereală — dacă o fi vorba de vreo vină — numărul criti­cilor combatanţi, adică prezenţi în arenă, gata să ia plăvanul de coarne, este îngrijorător de scă­zut. Mircea Iorguiescu este unul dintre aceşti prea puţini critici activi, prezenţi in desfăşurarea realităţii literare, căreia ii dau sare şi sens. Critica lui este în primul rind un act de prezenţă şi oricine întrezăreşte dificultă­ţile şi învolburările vieţii lite­rare işi dă seama cită energie, cită prudentă şi cu­ curaj tre­buie să cheltuiască şi chiar să risipească un cronicar literar *) Mircea Iorguiescu, Ceara şi sigiliul, Editura Cartea Româ­nească, 1082 FOTBAL Mîine, meciurile tur din sferturile de finală din cupele europene Concursul internaţional pe teren acoperit de la Budapesta In ultima zi a Concursului in­ternaţional de atletism pe teren acoperit, de la Budapesta, spor­tiva româncă Niculina Vasile s-a clasat ,pe locul doi la sări­tura în înălţime, cu rezultatul de 1,84 m. Proba a fost cîştigată de E. Bala (Ungaria) — 1,88 m. Alte rezultate : Feminin : 60 Miercuri sunt programate me­ciurile din sferturile de finală ale competiţiilor europene de fotbal intercluburi. în „Cupa U.E.F.A.“, formaţia Universita­tea Craiova va juca în depla­­sare cu echipa vest-germană F.C. Kaiserslautern. în celelalte trei partide se vor întîlni Bo­hemians Praga cu Dundee Uni­ted, A.S. Roma cu Benfica Li­sabona și Valencia cu Ander­­lecht. ATLETISM m plat : Goehr (R. D. Germană) — 7T4/10Q ; 400 m : Simon (R. D. Germană) — 5P’26/100 ; mascu­lin : 60 m plat : Munkelt (R. D. Germană) — 7”59/100 ; săritura în lungime : Salma (Ungaria) — 7,82 m ; săritura cu prăjina : Ta­­rev (Bulgaria) — 5,40 m. Iată programul celorlalte două competiţii : „Cupa campionilor europeni" : W­idzew Lodz-Liver­pool , Aston Villa — Juventus Torino ; Dinamo Kiev — SV. Hamburg ; Sporting Lisabona — Real Sociedad ; „Cupa Cupe­lor“ : St. Germain Paris — Wa­­terschel ; Austria Viena — F.C. Barcelona ; Internazionale Mi­lano — Real Madrid şi Bayern München — Aberdeen. SAH Turneul internaţional de şah „Memorialul Paul Keres“ a con­tinuat la Tallin cu runda a 6-a, în care Vagănian l-a învins pe Schussler, iar partidele Szekai — Oil, Petrosian — Psahis şi Arnasson — Bensch s-au termi­nat la egalitate. Partidele Kiar­­ner — Şubă, Jansa Weingold şi Abramovici — Elvest s-au în­® TURNEUL internaţional de şah ICED, desfăşurat in Capita­lă, la Clubul ITB din strada Lipscani, s-a încheiat cu victo­ria maestrului român Iuliu Ar­­maş, care a tota­lizat 8,5 puncte din 13 posibile. Pe locurile­­ur­mătoare s-au clasat Sergiu Grünberg, Wlodzmierz Kus­­zinski, Traian Stanciu cu 8 punc­te fiecare, Monsl Tratatovici şi Ivan­ Ceschia cite 7,5 puncte etc. PS PRIMA partidă a meciului dintre marii maeştri sovietici Aleksandr Beliavski şi Gări Kasparov, contînd pentru tur­neul candidaţilor la titlul mon­trerupt, în clasament conduce Jansa (Cehoslovacia) şi Vaga­­nian (U.R.S.S.), cu cite 3,5 puncte (1), urmaţi de Petrosian (U.R.S.S.) — 3,5 puncte, Kiarner (U.R.S.S.) — 3 puncte (2). Ma­rele maestru român Mihai Şubă se află pe locul şapte, cu 2,5 puncte şi o partidă întreruptă, diar de şah, s-a încheiat remiză la mutarea a 65-a. • JOI, pe patinoarul artifi­cial din parcul sportiv „23 Au­gust“ va începe campionatul mondial de hochei pe gheață pentru juniori (grupa C). în pri­ma zi sunt programate următoa­rele două meciuri : ora 15,30 : Australia — România ; ora 18 : Bulgaria — Ungaria. 41 ATLETUL japonez Takao Nakamura a terminat Invingă­­tor in cursa internaţională des­făşurată la Nagoya, fiind crono­metraţi pe distanţa de 30 km cu timpul de lh31’28”. în pro­ba feminină disputată pe un traseu în lungime de 20 km, pe primul loc s-a clasat Ellen Hart (S.U.A.) — bh08’58”. • PE PISTA OLIMPICA de de la Lake Placid au luat sfîr­­şit, duminică, campionatele mondiale de bob pentru echi­paje de 4 persoane. Titlul a fost cucerit de echipajul Elve­ţiei pilotat de Fasser care în cele 4 manşe a realizat timpul total de 3’57”24/100. Pe locurile următoare s-au clasat echipaje­le R. F. Germania — 3’57”80/100 şi R. D. Germane — 3’58”11/100. • IN DIFERITE , ORAŞE olandeze au continuat meciurile campionatului mondial masculin de handbal grupa B. Rezultate tehnice : Suedia — Israel 28—21; Ungaria — Bulgaria 25—15 ; R.F. Germania — Olanda 19—10 ; Ce­hoslovacia — Franţa 25—21 ; Spania — Belgia 20—5. 9 CUR1EA de SCHI mare fond desfășurată la Telema­'r (S.U.A.) a revenit sportivului austriac Rudy Kand­e­, înregis­trat pe distanța de 50 km cu 2h14’14”2/10. Pe locul se­cund, la numai două zecimi de secundă de învingător, s-a clasat suedezul Lars Frykberg. Turneul international de la Tallin Vitrina cârtii Critica de atitudine pentru a se menţine în atenţia generală. Şi de un deceniu, nu­mele lui Mircea Iorguiescu creş­te în importanţă şi prestigiu. Dacă la început s-a consacrat cu osebire tinerelor talente, în­tr-o critică­ de susţinere nu o dată aspră, totuşi, el reuşeşte astăzi să cuprindă ansamblul fenomenului literar, din care însă atenţia faţă de tineri nu a dispărut. Forţa de cuprindere şi armonizare este deosebită de vreme ce interesul criticului trece de la Bacovia la Goga, de la Lovinescu la Iorga, de la Radu Petrescu la Marin Preda, de la Adrian Popescu la Adrian Paunescu, etc. Critic al momen­tului, la începuturi, Mircea Ior­guiescu balansează, în cea mai nouă carte*), între evocarea tra­diţiei şi actualitatea cea mai stringentă. Sacri­ficînd dramatis­mul contradicţiilor, criticul apa­să cu forţă pe ideea continuită­ţii realizată prin complementa­ritate, idee care constituie o ne­încetată grijă întimpinîndu-ne de la sumar, încă, în locul unei grupe de imua­bile principii, se caută — în nu­mele diversităţii — sunetul unic al unei cărţi sau al unui autor şi cum criticul are gustul ge­neros, fluxul continuu se zmăl­­ţuieşte cu varietate de culori. „Ceara şi sigiliul“ reuşeşte ast­fel, să fie o carte a echilibrului şi diversităţii, adică o carte de maturitate. Mircea Iorguiescu are dorinţa stăpînirii Informului şi aducerii in cuprinsul clar al minţii de teritorii noi şi bogate, de a opera, deci, un inedit, pe riscul propriei iniţiative. „în a­­ceastă satisfacţie de a lucra în materie inedită, de a fixa valori noi în sinul celei mai mari in­certitudini, am găsit îndemnul de a-mi consacra activitatea li­teraturii contemporane“ — o profesie de credinţă a lui Eugen Lovinescu, pe care tînărul cri­tic vrea să o facă şi a sa. Dar ca „faclă de lumină îndrumă­toare“ trebuie să amintim de îndată, alături, pe aceea purtată de Nicolae Iorga, deşi intr-o vreme cele două nume păreau opuse ireconciliabil. Nu e ne­voie, pentru detectarea respec­tivei tendinţe să ne sprijinim pe articolul ultim, doar — Dimensiunea etică — de vreme ce numeroase semne dau aceas­tă indicaţie : importanţa tema­ticii, viziunea fluxului continuu al culturii româneşti, ş.a. Cu in­teres real pentru formule artis­tice nu numai diferite ci şi opuse, Mircea Iorguiescu schi­ţează în mare, un demers idea­tic apropiat. Vorbind de dorinţa de­ cuprin­dere a lui Iorguiescu nu am vrut deloc să ignorăm felul său tăios, uneori, de a disputa valoarea artistică. Fiindcă, neîndoielnic, el este un polemist redutabil excelînd în această modalitate dificilă. Argumentaţia strinsă exclude ocolurile emfatice, dis­cuţia rămînind in planul logicii şi al ideilor­­, insinuarea, pro­cesul de intenţie, insulta, stîr­­pite cu desâvîrşire. Nu e mai puţin adevărat, însă, că activi­tatea critică a lui Mircea Iorgu­­lescu devine tot mai mult com­prehensiv explicativă. Există în „Ceara şi sigiliul“ un tumult­ ti­neresc, o căutare de întrebări şi soluţii ce sporesc aspectul inci­­tant al cărţii. E de bun augur faptul că într-o carte de matu­ritate, criticul menţine interesul pentru cartea de lteratu­ră. Volumul cuprinde trei părţi ; prima dintre ele — Vocile isto­riei literare — reprezintă o in­vocare a trecutului culturii din­tr-o perspectivă actuală. Figuri de odinioară reînvie, probleme dezbătute altădată sunt readuse­ în prim plan, filtrate prin sensi­bilitatea vibrant politică a lui Mircea Iorguiescu. Literatura română începe ca un act de vo­inţă, scriitorul român, al începu­turilor avind conştiinţa vie a necesităţii gestului său de dato­rie morală. Oamenii dificilului început scriu din o necesitate în­ţeleasă, pentru a umple un gol pe care îl resimt cu dureroasă acuitate, cit şi pentru „a cuceri o dimensiune esenţială a exis­tenţei colective“. Cu o conştiin­ţă de întemeietori, ei întreprind o acţiune unitară , culturală, li­terară, socială şi naţională,­­ în care planurile sunt rareori disociate. Această conştiinţă de întemeietor o va detecta criti­cul şi la T. Maiorescu şi la M. Eminescu şi la M. Sadoveanu şi la N. Iorga şi la G. Călinescu, ar fi fost de­numit şi, la Ar­­ghezi, Pîrvan, Blaga. Departe de a fi fost rupt prin hiatusuri profunde, acest fenomen pe care l-am numit al fluxului continuu reprezintă — între altele — vo­inţa de a depune mărturie în numele existenţei colective, de unde caracterul militant al li­terelor române. Se poate vorbi astfel de la Haşdeu şi Eliade Rădulescu, la Iorga şi Călinescu, de un complex al monumenta­lului, id est al operelor de pro­porţie, trainice, lăsînd mărturii durabile ale existenţei colective. Totodată, se manifestă şi un alt curent, o grăbire de integrare sincronică în Istorie, ce s-a ma­nifestat incepînd de la paşoptişti pină in zilele noastre. Nu orgo-­ liul de autor i-a îndemnat pe Haşdeu, Eminescu, Sadoveanu sau Călinescu spre viziuni mo­numentale, ci conştiinţa de mărturisitori ai naţiunii. A crea durabil e o aspiraţie constantă a clasicilor noştri. Acestea sînt nu numai idei pe care le întîl­­nim ici şi colo, ci preocupări permanente ale lui Mircea Ior­guiescu, constituind însuşi sigi­liul său. Cultul clasicilor conceput ca o atitudine activa duce la elogiul integralei Bolintineanu — cit şi al ediţiilor complete, în genere —, la al ediţiei facsimilate a Propăşirii („O revistă glorioa­să“), la comemorarea Convorbi­rilor literare („Măsura şi adevă-, rul“) sau a Contemporanului, („Lupta în contra răului“) ş.a. Clasicii sunt simţiţi drept o pre-, zenţă vie şi comentaţi ca atare (Eminescu, Caragiale, D. Zamfi­­rescu, O. Goga, E. Lovinescu, G. Bacovia, N. Iorga, G. Căli­nescu). Nu poate fi, deci, de mirare, ei în logica autorului, ca acesta să vibreze intens la orice prilej de manifestare a stimei publice şi să mustre cînd prilejul este ratat : „A trăi la data cînd, prin hazardul calendarului, se împlinesc o sută de ani de la naşterea lui. Brâncuşi, Sadovea­nu, Arghezi, Lovinescu, Enescu, Bacovia, Goga — iată un eveni­ment tulburător, o întîmplare pentru care în posteritate vom­ fi cu siguranţă invidiaţi, dar şi socotiţi, judecaţi, analizaţi , în raport de felul în care am ştiut şi am putut să răspundem acestei şanse“. „Responsabilitatea culturală este indivizibilă, pri­veşte deopotrivă valorile con­temporane şi pe cele aparţinînd trecutului, iar cine nu ştie să preţuiască pe înaintaşi nu are cum să-şi înţeleagă prezentul“. Interesantă de asemenea este şi ipoteza privi­toare la perspecti­vele romanului, specie care, cu­­cerindu-şi noi şi noi teritorii, cum şi noi mijloace de investi­gaţie a psihologiei sociale, a devenit genul tuturor posibilită­ţilor. Romanul „s-a prefăcut in­tr-un întins imperiu ale cărui margini sunt neştiute şi în cu­prinsul căruia se poate petrece orice fără ca ordinea să-i fie în vreun fel zdruncinată...“ Astfel, de la lumea romanului s-a ajuns la romanul lumii („încotro mer­ge romanul ?“). Analiza fenomenului contem­poran cuprinde mai bine din ju­mătate din volum. Chiar dacă sumarul nu este îndeajuns de cuprinzător el este semnificativ. Şi aici vom­ afla acelaşi spirit sprinten, viu, ahtiat de mersul şi demersul literaturii, întreţi­­nînd cu opera şi scriitorul un dialog incitant. M-a impresionat omagiul adus scriitorului prema­tur răpus , Radu Petrescu în care se cinsteşte un „veritabil maestru, tîrziu revelat al prozei noastre artistice“. Poezia lui Eu­gen Jebeleanu e văzută ca un protest împotriva distrugerii şi a morţii. Marin Sorescu reprezin­tă spiritul autentic ţărănesc. Adrian Păunescu e un poet de temperament şi acţiune, ce sfi­dează cu înverşunare limitele. Mircea Dinescu exprimă revolta realului prin concizia brutală a faptului divers : „Indepărtînd sistematic viziunea, considerată un instrument de alterare, fi­­xîndu-se pe o situaţie concretă, poetul se retrage în consemnare şi naraţie“. Cea mai interesantă analiză este aceea a poeziei lui Adrian Popescu, „un poet al beatitudinii“, descoperind fe­ricirea ascunsă în cele mai u­­mile obiecte, vulnerabilă ca o iluzie. Sunt analizate remarcabil ul­timele proze ale lui D. R. Po­pescu, se discută despre ultimul roman al lui C. Țoiu, sau al lui P. Sălcudeanu, despre publicisti­ca lui Augustin Buzura, „realis­mul sarcastic“ al lui D. Săraru, fantezia şi parabola lui Platon Pardău, cititorul ca un dublu al scriitorului la Norman Manea, enigmele lui Mihai Sin etc. Un periplu întortochiat şi destul de cuprinzător prin proza ultimi­lor ani. Am dorit să dăm o sugestie deschiderii pe care sensibilitatea artistică a lui Mircea Iorguiescu o are în faţa varietăţii literatu­rii contemporane, a cărei dezvol­tare o urmăreşte cu o pasiune simpatetică. Paul Georgescu între voluptate şi ironie După o lungă perioadă a cău­tării de sine, in cursul căreia semnele talentului nu erau tot­deauna ratificate de cele ale personalităţii, Gheorghe Tomo­­zei ne apare acum ajuns la o formulă stabilă şi elocventă. Modelul mai îndepărtat este Ion Pillat, el însuşi un neobosit ex­perimentator, evocat în reveria fluidă, „distilerie“ de imagini bine timbrate: „Scrisorile sunt teascuri de nori, distilerii I ce-n şipuri disparate ,suflarea ne-o sigila­­­rind toamna­ şi pe­­ticeşte himerica mantilă I cu pă­sări împuşcate-n amurg şi re­verii“ (Ars). Şi nu mai puţin într-un „tradiţionalism“ roman­tic,­ în grafii de album: „Mînu­­rile tale sînt reci / ca pianina adusă de la Beci, / în carul bă­­trîn / podit cu fin...“ (Pe un album). Dar poetul merge mai departe, în direcţia unui gro­tesc rafinat, cu teribilisme moi, neluate, parcă în serios, ca şi cu glume grave ce stimulea­ză meditaţia. Din romantismul „bonjurist“ rămîne o drojdie sceptică, o demonie visătoare. Jocul fin de-a dezabuzarea con­stituie substanţa lirismului în­suşi, crispat şi cochet, dureros şi surîzător, „modern“ în sensul relativizării valorilor, însă lipsit de uscăciune, înzestrat cu can­doarea unei fantezii pururi ac­tive. Tomozei trăieşte cu desfă­tare într-o lume de mici farse, de voioase absurdităţi cursive, precum paşii unui dans buf executat pe sîrmă deasupra a­­bisului. O slăbiciune pentru „drăcovenie“ (un demonism mi­nor) il îndeamnă a simula mari riscuri, „căderi“ evitate cu a­­gilitate în ultima fracţiune de secundă. Satisfacţia sa e de a găsi echivalenţele chicotitoare ale dramaticului, de a asigura funcţionarea „baletului meca­nic“: „Să ai un cap milenar / (mina stingă să aibă­ ani 43/53 cea dreaptă) / să ai buze de ani / optîşpe / şi cu o inimă împru­mutată / de la cimitirul de maşini / să iubeşti o copilă / ai cărei părinţi / mai au un veac / pină să se-ntîlnească / întîm­­plător... (întimplător). Din su­­prarealism e preluată acea teh­nică a amestecului între clase­le realului, a echivocului re­­zultînd din schema logică apli­cată anapoda. întilnirea cu Hur­muz strălucește de spirit: „Și­*) Gheorghe Tomozei , Ninive, Ed. Cartea Românească, 1982. jur că e penurie de greci. / Me­­taluri s-ar mai găsi (verigheta mea / de-o pildă) / petrol ar mai fi pe fundul gazorniţei, / nu mult, numai atîta cit să lumi­neze / treptele (încropite de marmura / rămasă de la demo­larea templului) / ale odăii de lut / în care am improvizat o / grecărie...“ (Improvizaţie). Co­­piiurindu-se, autorul se amuză cu ce-i cade la indem­înă, cu so­lemnitatea frazelor sacramenta­le şi cu întoarcerea pe dos a percepţiilor obşteşti, cu inerţia locului comun şi cu scînteierea calamburului. Poezia pare ade­sea „amînată“, înlocuită cu ne­pretenţioase digitaţii, cu un „a­­peritiv“: „Ne albeşte zăpada încă neninsă, / aerul e pur / (Şi motive.)“ (Pur). Sau: „iar pie­lea celei ce nu mă iubeşte, / ca biblia, se­ biblieşte“ (Banul co­clit). E un carusel de imagini a­­ţîţate, un vicleim de stilizate vio­lenţe, delicat orînduite cu pen­seta, ce­­ realizează fuziunea în­tre melancolia pillatiană şi du­hul valah clocotitor de vitalitate grea, iubitor de truculenţe. To­mozei se joacă cu o anume as­prime, vădită în răsucirea sar­castică a stihurilor. Sentimenta­lismului de salon paşoptist i se substituie, treptat, o simţire frustă, în trăsături iuţi, in cru­zimi şi in false smerenii fana­riote. „Evghenia“ poeticească se referă drept ambiguă, fanfa­­roană şi văietăreaţă, predispusă spre libov, sub o impecabilă (trufaşă) caligrafie: „Surpat din cinul meu / cu un fel de stemă şi un fel de moşie / şi un fel de conac? Sunt Un semn / solitar dintr-o pisanie roasă / dar nu de tălpi ci de buze smerindu-se. / Coltuc sărman de nimenea rîvnit, / Ocolit de jindul sub­ţire / ce ticăloşeşte scula sărutului / şi-o face moară de bucate. / / Numai pentru dragoste / mai sînt întreg“ (Moartea la Palermo). Poezia in cauză e o industrie de metafo­re îndrăzneţe, de obicei cu un subtext galant, cu ţelul vădit de­­a atrage atenţia şi de a seduce. Asemenea unui călăreţ iscusit, poetul execută acrobaţii nevero­simile în faţa unei asistenţe stîr­­nite, palpitînd de emoţie, pe care o urmăreşte cu o mină triumfă­toare (o anume frivolitate a tex­telor e grăitoare). Prozaisme­­le, aparentele incompatibilităţi dintre noţiuni, căutate cu tot dinadinsul, au rolul unei „gim­nastici“ dificile a verbului: „Cel care-am fost, orfanul de săru­turi / tot ştampilind cu gura arsă fluturi, / ajung să phi cint duioasele desemne / la un mo­tor făcut să taie lemne“ (Vor­bire). Ca şi: „Parcă o văd, din de demult,­­pe “bunica / punîn­­du-le la păstrare, ferite, / în odaia cu lipscănii.­­ Luăm din mina ei, munca / şi despărţin­­du-i blind, copăiţele / il vedem, alb palpitînd / creierul / eu de­, săvirşite alcătuiri / al / copilă­riei / încă lucrînd / ca un me­canism potcovărit / de un meş­ter muiat in singe“ (Toamnă la Cîmpulung). Ori: „Explozia / faianţei ce m-ar compune / spar­ge vitrinele templelor / cu halci de sfinţi / expuse în cîrlige...“ (Pur). Scriitura de-o ironică vo­luptate ne vorbeşte în acelaşi timp despre disponibilitatea sen­zual contemplativă a­ autorului şi despre înclinaţia sa către vio­lenţă, despre gustul său pen­tru risc. Că ce altceva decit risc sunt atari împreunări de cuvinte,­ asemenea unor becuri minuscule care, puse în priză, pot să nu se aprindă? „Aici vine mereu toamna­­ cu poştalionul frunzelor tutunii“ (Tulbure frig). Sau: „Cetăţeanul ţăran înarmat cu o cuţitoaie / retea­ză in grădina cu peruci, verze­­le“ (Ibidem). Sau: „Creşte peste numele meu / iarbă tulbure, / atîta cit să împfn­ezi un fluture“ (Tulbure). Iată şi imagini care, evident, nu „luminează“: „Nin­soare rară, rit / chinezit / tur­­nîndu-şi fulgul / şi peste re­gele / şi peste vulgul...“ (Nin­soare rară). Ori: „dar uite, gitul meu de copil profesionist / il umple de jind pe / călăul ama­tor...“ (Stăruinţă). Dar procentul lor e relativ mic. Rudă de singe liric cu poeţi precum Emil Bru­­maru, Florin Mugur, Petre Stoica, Romulus Vulpescu, Ovi­­diu Genaru (spre a ne limita doar la generaţia sa), Gheorghe Tomozei e cel mai „aprig“ din­tre ei, de o vigoare coborîtă în năstruşnicie, galopînd printre convenţii cu o dexteritate ener­gică şi gracilă, deprinsă de, pe șesul arghezian. Gheorghe Grigurcu //­,Románia libera“ Piaţa­­ (Urmare din pag. 1) de trepte impozante — este ast­fel gindită incit să dea posibili­tatea unei legături directe a clă­dirii cu piaţa. Toată aprovizionarea se face printr-o platformă de serviciu, acoperită, la nivelul subsolului, situată în spatele blocului, dea­supra căreia se află accesu la alt rind de magazine de pe la­tura opusă pieţei, soluţie prin utilizarea căreia se degrevează curtea interioară de o serie de servituţi şi­ dezagremente, in­­tîlnite frecvent acolo unde exis­tă spaţii comerciale. Pe înălţime, blocul 40 desfă­şoară o siluetă elegantă, alcă­tuită dintr-o succesiune de vo­lume secunde, reduse faţă de primul plan , la intersecţia Bd. 1 Mai cu Str. Postelnicului, blocul coboară treptat, ajungînd numai pînă la nivelul primului etaj, pentru a se încadra firesc in peisajul imobiliar din jur. Revenind în piaţă, la inter­secţia străzilor Clucerului şi Arh. Ion Mincu, se ridică blo­cul 36, construcţie ce va pre­lua tradiţia locului, evident la altă scară; la primul etaj se va organiza un restaurant clasic, cu 200 de locuri, iar la parter o unitate tip „Gospodina“, un restaurant cu autoservire de 100 de locuri şi o cochetă grădină de vară, cu terase denivelate, in stilul tradiţionalelor grădini bucureştene. Pentru a închide acest perimetru, pe cealaltă la­tură a bulevardului vor fi ridi­cate alte două construcţii mari, blocurile 16 B+C care şi aces­tea — în ideea completării pro­filurilor comerciale — vor avea magazine la parter şi etaj, în­­sumînd o suprafaţă de 3 000 mp destinate vînzării de confecţii, tricotaje şi încălţăminte. In continuare, rămîne încă un teren ce urmează a fi cu grijă studiat şi fructificat, in vede­rea păstrării acelor construcţii aflate în stare bună şi realiză­rii unui flanc de clădiri, cu ca­racter mai particular, mai joase, într-o legătură firească cu cele din vecinătate. Revenim la piaţa agroalimen­­tară. Aceasta va avea un con­tur neregulat, fiind alcătuită atît din clădirea veche, al că­rei stil se păstrează, urmînd să fie modernizată în întregime, cit şi din platoul cu 164 de locuri, destinat producătorilor. In ceea ce priveşte clădirea veche, în suprafaţă de 400 mp, care va fi total reamenajată, ea va servi desfacerii legume­lor şi fructelor, precum şi flo­rilor în foişorul special menţi­nut ; la reamenajarea ei s-a ţinut seama de vechile elemen­te decorative, elemente preluate şi în decorarea stîlpilor aflaţi pe platoul propriu-zis. întreaga zonă va deveni, în final, pentru locuitorii cartie­rului un important nucleu co­mercial, dar şi un punct de re­ferinţă urbană. Dealtfel, în marele perimetru al acestui bulevard, — bulevard ce face parte dintr-un larg sistem de străzi şi pieţe — se conturează şi alte intersecţii de interes major, cum ar fi cea de la în­­tîlnirea­ cu str. Cîmpina, piaţa formată la intersecţia Bd. Titulescu cu Bd. Banu Manta, precum şi Piaţa România Mun­citoare, construite diferenţiat şi nuanţat, din punct de­ vedere arhitectural şi pe care ne pro­punem să le prezentăm în nu­merele noastre viitoare. Marţi 1 martie 1983 Soarele rasare, la ora 6,54 şi apune la ora 18,03 TOSCA : Opera Româna (13 18 57), ora 18 ; CAVOUL DE FAMILIE : Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 71 71), ora 19,30 sala Mica şi IDON­LIL ŞI ION ANAPODA, ora 19 sala Atelier ; SâNGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (13 93 48), ora 19 ; CU UŞILE ÎNCHISE : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra" — sala din Bd. Schitu Magu­­reanu (14 75 46), ora 19 şi POEZIA MU­­ZICII TINERE, ora 19 sala Studio (12 44 16) ; ARMA SECRETA A LUI ARHIMEDE • Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; JOCUL VIEŢII ŞI AL MORŢII IN DESERTUL DE CE­NUŞA ; Teatrul „C I. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 şi CALANDRIA, ora 19 Mia Studio ; ANUNŢ LA MICA PUBLICITATE : Teatrul Giuleşti — sala Majestic (14 72 34), ora 19; CĂDERE LIBERA­­ Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55), ora 19 ; VORBA LUI TANA­­SE : Teatrul „C. Tănase" - sala Sa­voy (15 56 78), ora 19,30 ; JOC DUBLU: Teatrul „Ion Vasilescu” (12 27 45), ora 19 ; BU ALI : Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi PUNGU­ŢA CU DOI BANI, ora 19 la sala Tea­trului „Ion Vasilescu"­­ DE LA LUME ADUNATE ; Ansamblul Rapsodia Ro­­­mână (13 13 00), ora 19 ; VESELIA ARE CUVÎNTUL : Estrada Armatei Bucu­reşti (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 2) -­ sala C.C.A., ora 19,30 ; CONCERT­­SPECTACOL „MICUL COŞAR* de Ben­jamin Britten (în româneşte de Ana Maria Ivan) , Ateneul Român, ora 18,30 şi RECITALUL TENORULUI FLO­­RIN DIACONESCU (la pian Doina Micu)­, ora 18, la Muzeul de artă al R.S.R. ; CONCERTUL FORMAŢIILOR SI GRUPURILOR VOCAL-INSTRUMEN­­TALE­­în cadrul Concursului de crea­ţie de muzică uşoara românească „Melodii ’82", ora 18 la Palatul Spor­­turilor şi Culturii ; MUPPET LA... CIRC: Circul de stat Bucureşti (11 01 20), ora 19:30. TELEVIZIUNE 115 Telex; 11,05: Profesiunile cin­cinalului ; 11,25: Desene animate ; 11,50: „Investigaţia";­ 12,30: Tezaur folcloric; 16: Telex; 16,05: Viaţa şco­lii; 16,35: Clubul tineretului; 17,20:­ Cabinet profesional pentru lucrătorii din agricultură; 17,50: 1001 de seri ; 20: Telejurnal ; 20,15: Actualitatea e­­conomica ; 20,30: Marţişoare... muzica­le ; 20,45: Dialogul faptelor ; 21,05: Teatru TV: „Încurca-lume", de A­de Herz, în distribuţie : Radu Refigan, Stela Popescu, Mişu Fotino, Ion Mari­nescu, Eugenia Maci ; 22: Telejurnal. 1 Programul 2 20: Telejurnal ; 20,15: Buletin rutier al Capitalei ; 20,30: Salonul TV al ar­telor plastice ; 21: Din ţările socialis­te ; 21,20: Mic dicţionar de opera şi balet ; 22: Telejurnal. Programul I CINEMATOGRAFE BULETIN DE BUCURESTI : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 13 - 20,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45­­- 18 - 20,15 ; Flamura (85 7­7 12), orele 9 — 11 — 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. ; B. D. INTRA in ACTIUNE : Bucu­­resti (15 61 54), orele 9,15 - 11,45 -14,15­­ ,1,4,«­. «.îs, , PLECAREA VLASINILOR : Victoria (16 2S 79)...orele 9 11.1? ,ru 13,3gr-15.45 - 1a - 73,15 ; feroviar (50 51 40), orile 9 -1 11.15 - 13.30 - 15,45 - 18 -­­ 20,13 ; Gloria (47 46 75), orele 9 04MJ - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. _ , COMOARA I Timpuri Noi (15 6110)­, orele 9 - 11 - 13,15 - 15i30 - 17,45 - 20 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 18,­­ 20. SECVENȚE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. OCHI DE URS : Union (13 49 04) o­­rele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; Mioriţa (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CONCURS: Progresul (23 94 10), o­rele 15,30 - 17,30 - 19,30. RASCOALA ; Studio (59 93 15) orele 10 - 12,30 - 15 - 17 - 19. ABBA : Patria (11 86 25), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. PE ARIPILE VINTULUI ; Luceafărul (15 87 67), orele 9,30 - 14,30 - 18,30. AL SASELEA : Sala Mică a Palatului, orele 17,15 și 20. Festival (15 63 84), orele 9,30­- 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19,30. AGONIA: Capitol (16 29 17), orele 9 - 12,30 - 16 - 19.15 . Floreasca (33 29 71), orele 9,15 - 12,15 - 16 -19.15. COMBINATIA: Central (14 12 24), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. DESPĂRȚIRE TEMPORARA­­ Modem (23 71 01), orale 9 - 12,15 - 16 - 19.13. Excelsior (65 49 45), orele 9 — 12 — 16 - 19 ; Cultural (83 50 13), orele 9 - 12 - 16 - 19. TREI OAMENI PERICULOȘI ! Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20.15. PROGRAM DE DESENE ANIMATE­­ Doina (16 35 38), orele 9 - 10.30 -12.15 - 13,45 — 15,30. FAMILIA BARKLEY DE PE BROAD­WAY : Doina, orele 17 — 19,30. BICICLETA­: Buzești (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CĂLĂUZĂ : Viitorul 0.1 48 03), orele 9 — 12 — 15,30 - 18,30. RAIDUL VARGAT : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MAREA EVADARE: Grivița (17 08 58) orele 9-12-16 — 19 . Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19. PE CAI NELEGALE : Ura (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. ȘERIFUL DIN TENNESSEE : Ferentari (80 49 85), orele 10,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30. DOMNUL MILIARD : Cotroceni (49 48 48), orele 14 - 16 - 18 - 20. RĂZBOIUL STELELOR : Pacea (60 30 85), orele 10,30 - 15 - 18,30. EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN : Melodia (12 06 88), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. COMPETIȚIA: Volga (79 71 26), rele 9­ - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15. TESS : Popular (35 15 17), orele 10 -12 - 16 - 19. , IMPERIUL CONTRAATACA * Munca (21 50 97), orele 10 - 13 - 16 - 19. SINDROMUL: Cosmos (27 54 95), •­­rele 9,30 - 12 - 14,30 - 17 - 19,30. CIINELE : Tomis (21 49 46), orele 8.30 - 10,45 - 13 - 15.15 - 17,45 -20.15. AMNEZIA : Arta (21 31 86), orele 9-11 - 13 - 15 - 17,15 - 19,30. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu, CONSTAN­TIN ŢICU, comunică starea vremii . VREMEA : Va fi în general închisă, vor padea precipitaţii locale mai ales sub forma de pipăie în Vestul şi Sudul ţarii şi mai ales sub formă de nin­soare în celelalte regiuni. Vîntul va sufla slab pînă la moderat cu intensi­ficări locale în Moldova şi Dobrogea. TEMPERATURA aerului va marca o scădere. Maxima de azi va fi cuprinsă între minus 2 şi plus 8 grade iar mini­ma de la noapte între minus 8 şi plus 2 grade. LA BUCUREŞTI : Vremea se va raci uşor. Cerul va fi schimbător favorabil ploii. Vîntul va sufla slab pînâ la mo­derat. Temperatura maximă de azi va fi cuprinsa între 7 și 8 grade iar mi­nima de la noapte va fi cuprinsă între minus 1 și plus 1 grad.

Next