România Liberă, octombrie 1983 (Anul 41, nr. 12104-12128)

1983-10-01 / nr. 12104

Pagina a 2-a — 1 octombrie 1983 70­.-FI DE VIRF ÎN AGRICULTURĂ ACUM, ÎNTREG SATUL LA CULES ȘI SEMĂN­AT! (Urmare din pag. 1) avansează în ritm rapid. La fel în unităţile din Iclod, Livada. Dar, din păcate, ritmurile nu sînt la fel de intense în toate unităţile. La cooperativa din Bă­­deni, de pildă, s-au recoltat pînă ieri doar 15 hectare în două zile bune de lucru. La Văleni din 127 hectare s-au recoltat, pînă ieri, 25 hectare, iar la Moldoveneşti, in şase zile porumbul s-a strîns de pe... 35 hectare. Un ritm ne­satisfăcător, sub posibilităţi, s-a înregistrat şi la cooperativele Ghesău, Soporu şi altele din raza consiliului unic Mociu, pe ansamblul căruia porumbul a fost strîns doar in proporţie de 31 la antă, în unităţile rămase în urmă se impune reconsiderarea împărţirii forţelor, o mai largă mobilizare, astfel incit viteza zilnică programată să fie realiza­tă şi depăşită. După cum ne informează co­respondentul nostru Viorel Chiurtu, în judeţul B­RAI­LA eforturile lucrătorilor de pe ogoare sînt înzecite, nu doar pentru a recolta repede şi bine, ci şi pentru a încheia imediat semănatul orzului — lucrare in­­tirziată — şi pe cel al griului pînă la 10 octombrie. Din datele care i-au fost puse la dispoziţie rezultă că orzul mai trebuie în­­sămînţat pe mai bine de 1000 hectare. In raza unor consilii unice (Bărăganu, Şuţu) această lucrare a fost încheiată, în al­tele, şi din rîndul acestora cităm pe cele din însurăţei, Traianu şi lanca, lucrarea se execută t de ultimele hectare. Dar, in timp ce unii termină, alţii bat pasul pe loc, însăminţarea orzului fiind mult intirziată. Astfel, in raza consiliului unic Romana s-a se­mănat doar un sfert din supra­faţa planificată, deşi condiţiile in această zonă, plus dotarea, sunt similare cu ale altor unităţi vecine în care s-a terminat de mult semănatul. La fel stau lu­crurile şi în cooperativele agri­cole din raza consiliului unic Maxineni, unde mai sunt de se­mănat cu ora 2 000 hectare. Chiar şi în Insula Mare a Brăilei sunt rămâneri în urmă. Dar, aşa cum spuneam, în timp ce în aceste zone se bate pasul pe loc, în special datorită lipsei unei bune organizări a muncii, nefolosirii timpului şi a maşinilor din do­tare, in restul judeţului cei care au terminat cu orzul au intrat la griu. La cooperativa agricolă Tudor Vladimirescu, recunoscută pentru producţiile mari pe care le realizează, griul se seamănă din plin sub directa îndrumare a specialiştilor. Am reţinut de la inginerul Viorel Popescu că ,a­­cum condiţia asigurării unor re­colte mari constă în asigurarea unui pat germinativ de calitate şi executarea semănatului in pe­rioada optimă la densităţile sta­bilite. In această unitate însă­­mînţarea griului se va încheia la 5—6 octombrie pe cele 450 de hectare prevăzute. Terenul este eliberat în totalitate. Noaptea cinci tractoare lucrează în schimbul II la arătură. Munca este bine organizată şi la Scor­­ţaru Vechi. Mecanizatorii ştiu ce au de făcut. Inginerul Titus Şerban este permanent în mij­locul lor. De ieri au intrat masiv la semănatul griului şi alte uni­tăţi cooperatiste situate în raza consiliilor unice Bărăganu, Fă­­urei, Cireşu, Dudeşti. Realizările la semănatul acestei culturi pe ansamblul judeţului­ sunt insă mici. Zilnic trebuie să primeas­că sămînţa de griu peste 5 600 hectare. Aceasta obligă Coman­damentul judeţean pentru agri­cultură, pe specialiştii de la Di­recţia agricolă judeţeană, pe cei din unităţi să ia măsuri urgente pentru eliberarea terenului de coceni, pentru folosirea tuturor tractoarelor. Despre semănatul griului în judeţul BACĂU ne-a relatat corespondentul nostru Constan­tin Azoiţu­ . Lucrarea s-a execu­tat pe mai bine de 18 000 de ha, ceea ce reprezintă o treime din suprafaţa prevăzută. Sunt coope­rative agricole, cum ar fi cele din comunele Săuceşti, Filipeşti, Stănişeşti, Bereşti-Bistriţa, He­­meiuş, Horgeşti în care această lucrare a fost executată in pro­porţie de 65—78 la sută. A­ceasta fiind şi urmarea preocu­pării organelor locale. Tovarăşul Constantin Riglea, primarul co­munei Săuceşti, ne spunea că pentru a se putea realiza viteza zilnică planificată, munca a fost organizată în flux continuu ; po­rumbul de pe suprafeţele pre­văzute a fi cultivate cu griu este recoltat cu totul şi transportat la marginea tarlalelor cu ajuto­rul atelajelor, al săniilor impro­vizate trase de tractoare. în urma lor tractoarele ară, pre­gătesc terenul şi însămînţează lucrînd în schimburi prelungite pînă noaptea tirziu.­­ Din păcate, însă, nu pretutin­deni există preocupare pentru buna organizare a muncii, pen­tru folosirea la maximum a mij­loacelor şi forţei de muncă e­­xistente. Aşa stau lucrurile în comunele Traian, Căiuţi, Blă­­geşti, Secuieni, Onceşti, unde nu s-au însămînţat pînă acum nici 25 la sută din suprafeţele des­tinate culturii griului. După unele calcule, ca urmare a nesincronizării transportului cu ritmul culesului, la această oră se află peste 1,4 milioane tone de porumb depozitat pe cimp, adesea in condiţii impro­vizate. Pe lingă pierderile care se produc datorită deprecierii, şi la care ne-am referit cu alte prilejuri, se întîmplă ca, une­ori, recolta să fie dijmuită de unii care încearcă să se înfrup­te din averea obştească. Şi, cum vom vedea, din păcate,­­ re­uşesc uneori să pună mina pe recolta pentru care n-au făcut nimic. Iată un dialog între doi con­săteni din Sălcii-Prahova. — O mindreţe de ştiuleţi, nu altceva ai in căruţă. Puşi cap la cap, doi măsoară un metru. — De, taică, cine munceşte... — Nu s-ar spune. Dumneata ai în căruţă rodul muncii, al­tora. — Nu-i adevărat. Sunt ştiuleţi de pe lotul meu în folosinţă. Am muncit toată vara şi acum adun şi-i duc acasă, în hamba­rul meu. — După cite ştiu, pe lotul în folosinţă ai vie, nu porumb. — ? ! ?... — Acesta este ultimul tran­sport ? —* Da, taică, da.­­ Şi ca să încheie acest dialog neplăcut pentru el, Constantin Anghelache, căci despre el este vorba, a urcat in căruţă şi a dat bici cailor. Se grăbea către casă. Numai că acest ultim transport n-a mai ajuns in hambarul pro­priu, ci — aşa cum e firesc — în hambarul obştei. Constantin Anghelache este cooperator, dar nu participă prea mult la muncile cîmpului. Şi-a făcut însă un obicei din a dijmui roadele pămîntului. Şi la sustrageri nu participă singur. Şi-a luat ca... asociat pe fiul­­ său, Leon Anghelache, şofer de­­ meserie, meserie pe care nu o­­ mai practică de vreo doi ani­­ de zile. Practică însă furtul de produse agricole, în momentul în care a aflat că tatăl său a fost surprins cu căruţa plină cu porumb, a dispărut din sat. N-au dispărut insă şi urmele faptelor sale. în căruţă s-au numărat peste 4 000 de ştiuleţi, în cîmp alţi 3 000 rupţi şi dosiţi, iar acasă se mai aflau încă 3 000, puşi la adăpost.’ Şi n-a cules la rînd, ci pe alese. Unul şi unul. Pînă la urmă, am aflat că, de fapt, Con­stantin Anghelache şi fiul său, Leon, nu sunt la prima lor fap­tă de furt de produse agricole. De altfel, nu este singurul recidivist in materie. Se pare că Ion Iorga, din comuna Pucheni i-a întrecut pe Constantin şi Leon Anghelache din Sălciile. Există totuşi o deosebire. De tactică. Primii, foloseau ca mij­loc de transport căruţa, iar ul­timul sacul, într-o noapte un sac, în următoarea altul. Şi uite aşa grămada sustragerilor a crescut. Odată se oprea în tar­laua din satul Odăi, a doua oară intr-o tarla din satul Puchenii Mari. Ziua se odihnea, iar noap­tea fura. Pînă în noaptea în care a fost surprins, cu sacul în spa­te, cu recolta sustrasă din tar­laua Odăile. S-a constatat că Ion Iorga agonisise peste o tonă de porumb. Şi el alegea ştiuleţii dintre cei mai frumoşi. Aflăm de la tovarăşul Ion Cabel, şeful postului de miliţie din comuna Puchenii Mari că, de fapt, po­rumbul nu constituie singura pasiune a lui Ion Iorga. Să auzi şi să nu crezi. Nu de mult acesta a furat cablul telefonic de pe o distanţă de doi kilometri, iar sirma a fost folosită la susţine­rea şpalierilor din plantaţia sa de vie. Şi pentru că tot ne-am refe­rit la Puchenii Mari să mai no­tăm două cazuri de furt de produse agricole. Ion Costea, din această localitate, este me­canic la întreprinderea „1 Mai“ din Ploieşti. Consătenii săi nu ştiu cum munceşte un atelier, ştiu însă că deşi nu participă în timpul său liber şi la munca cîmpului (aşa cum o fac foarte mulţi colegi în perioadele de vîrf la întreţinerea şi adunarea recoltei), totuşi se opreşte toam­na cam des, în lanuri. Să re­colteze ? în nici un caz. S-a oprit de mai multe ori, zilele acestea, pe cimp pentru a fura porumbul boabe. Intra cu gălea­ta in mijlocul lanului cu po­rumb, depănuşa ştiuleţii, după care-i curăţa, iar boabele erau puse în găleată şi din găleată în hambarul propriu. Dar cei care au muncit pământul, l-au prins la timp şi l-au predat ce­lor în drept. Cit îl priveşte pe mecaniza­torul Vasile Guţu, acesta in loc să încorporeze toată săminţa de griu în sol, aşa cum era nor­mal, făcea ce făcea şi o parte din ea ajungea în lanul cu po­rumb, în saci, se înţelege. Şi seara făcea cale întoarsă, cu tractorul, la locul cu pricina de unde lua sacii cu griu. Şi de multe ori şi cu porumb. Zilele trecute un alt coleg al său, nu din Pucheni, ci din Drăgăneşti, a transformat una din camerele de locuit într-o veritabilă magazie. De floarea soarelui. — De unde aţi luat floarea­­soarelui ? — De unde s-o iau ? Din combină. Nimica toată, ce a ră­mas un buncăr. Am strîns şi eu cîteva kilograme şi le-am ad­us acasă. Cîteva kilograme după Dumi­tru Ene se cifrau, de fapt, la zece saci de floarea soarelui. Atît a sustras de la locul unde a recoltat, în loc să ajungă acolo unde trebuie, o parte din recoltă a fost depozitată în lo­cuinţa sa. Cum de altfel a pro­cedat şi Anica Voicu, tot din comuna Drăgăneşti. Se impune totuşi să facem o precizare. Aceasta n-a lucrat la coopera­tiva agricolă din localitate de­cit... trei zile. Suficient timp, insă, pentru a sustrage de pe cim­p peste 100 de kilograme de fasole boabe. De cea mai bună calitate. Un caz asemănător a fost descoperit si in Satul Colceag, în fiecare noapte, în drum spre casă, Dumitru Baniţă, muncitor necalificat la Combinatul chimic Valea Călugărească, se oprea in lanurile cu porumb de unde-şi umplea sacul cu boabe. La un moment dat a fost surprins de paznicii de cimp. — De unde ai luat porumbul ? — Cum, de unde ? De la mine din grădină. Interesîndu-se, cei în drept constată că de fapt Dumitru Baniţă nu avea în cultură nici un metru patrat de porumb. Avea în Schimb în curte aproa­pe 400 de kilograme de po­rumb boabe, sustrase de la ferma Inoteşti, din cadrul co­operativei agricole de producţie Colceag. Vom încheia cu alt caz de risipă flagrantă. La baza de re­cepţie la care predau produsele cooperativele agricole de pro­ducţie din Vlădeni, Dărmăneşti, Bucşani (Dîmboviţa) în timp ce atelajele erau, descărcate, ani­malele se înfruptau din porum­bul transportat în bază. Şeful bazei a sesizat faptul şi le-a atras atenţia şefilor de atelaje. Şi răspunsul a ticnit cam aşa : — Lasă domnule, caii să se hrănească... — De la cine să se hrănească? îl întreabă Mihai Dumitrescu, şeful bazei de recepţie, pe coo­peratorul Dumitru Ilie. — Păi ce, n-au de unde ? Grămada e mare... într-adevăr, grămada de po­rumb este­ mare, însă şi cea a risipei este la fel de mare dacă o privim de­­aproape. Din pă­cate mulţi nu vor să înţeleagă un lucru foarte important. Că nici un bob nu trebuie risipit. Este nevoie, deci, ca să urmărim cu grijă ca întreaga recoltă să ajungă la destinaţie, adică în hambarele statului şi ale celor care au muncit pentru ea. Dumitru Tecuţă Orice risipă de recoltă trebuie stopată Unii adânc, alţii consumă. Unde am surprins aceste două ima­gini contrastante ? la baza de recepţie la care predau cooperati­vele agricole din Vlădeni, Gura Ocniţei, Dărmăneşti şi altele, in timp ce o serie de elevi si o parte din personalul muncitor din bază strîngeau cu grijă fiecare bob, animalele de tracţiune consumă din porumbul adus în bază. XI _________­­________________ OI ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE CONSTANŢA Surse de autoaprovizionare Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din jude­ţul Constanţa au declanşat ample acţiuni menite să con­tribuie la îndeplinirea pro­gramelor de autoaprovizio­nare. Drept urmare, pe Un­gă Staţiunea pentru mecani­zarea agriculturii, Cooperati­va agricolă de producţie şi Cooperativa de producţie, a­­chiziţii şi desfacere a mărfu­rilor din comuna Cobadin au luat fiinţă maternităţi de scroafe, purceii urmind să fie crescuţi atît in gos­­podăriile-anexe ale unită­ţilor respective, cit şi în gospodăriile populaţiei. Tot la Cobadin, in cadrul Coope­rativei agricole de producţie a fost înfiinţată o crescătorie de iepuri de casă, iar la Coo­perativa de producţie, achizi­ţii şi desfacerea mărfurilor s-a organizat o crescătorie de păsări mici. Acţiuni pen­tru înfiinţarea de noi gospo­dării — anexe de creştere a animalelor precum şi pentru dezvoltarea celor existente au iniţiat şi organizaţiile de­mocraţiei şi unităţii socialiste din localităţile Viişoara, Ne­greşti, Ciocirlia de Sus, Poar­ta Albă, Năvodari etc. în aceste localităţi se înregis­trează un interes sporit din partea cetăţenilor faţă de creşterea iepurilor de casă, a păsărilor de curte şi ovinelor. (ION POPOVICI) FOCŞANI pieselor Cu citva timp in urmă, formaţiile de lucru conduse de maistrul Ştefan Chirie, de la Autobaza nr. 2 a I.J.T.L. Vrancea au lansat o valoroasă iniţiativă sub de­viza „Să asigurăm jumătate din necesarul de piese de schimb prin reparaţii şi re­­condiţionări!“ îmbrăţişată de organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din unitate, în scurtă vreme, iniţiativa s-a extins la toate forma­ţiile de lucru. Spaţiile care pînă acum adăposteau mor­mane de piese şi sub­­ansamble defecte au fost transformate în ateliere de reparaţii, întreaga activitate Recondiţionarea de schimb a fost organizată pe ateliere şi posturi de lucru speciali­zate. Rod al eforturilor de­puse de formaţiile conduse de maiştrii Cristea Necula şi Vasile Costin, de muncitorii Constantin Olaru, Vasile Bratu, Nicolae Cizmaru, in perioada care a trecut au fost reparate şi recondiţiona­te piese în valoare de peste 1,5 milioane lei. Ei şi-au pro­pus ca pînă la sfîrşitul anu­lui valoarea economiilor rea­lizate pe această cale să de­păşească 2,3 milioane lei, cu 300 000 lei mai mult decit s-au angajat atunci cînd a fost lansată iniţiativa. (CON­STANTIN AZOITU­) HUNEDOARA Valorificarea terenurilor intravilane Paralel cu activităţile or­ganizate pentru rezolvarea unor probleme economice şi sociale, membrii O.D.U.S. din cele peste 250 de organizaţii care există în municipiul Hunedoara au participat şi anul acesta la o amplă ac­ţiune pentru cultivarea tere­nurilor intravilane şi a tere­nurilor nefolosite din jurul oraşului. Organizaţiile demo­craţiei şi unităţii socialiste, impreună cu o serie de de­putaţi şi delegaţi ai organe­lor locale au identificat o mare suprafaţă de pămînt care a fost parcelată şi atri­buită de către consiliul popu­lar cetăţenilor interesaţi. La ora actuală, există peste 3 000 de parcele de 150—300 m.p. care au fost transforma­te in grădini de legume de către diverşi locuitori. Aces­tea s-au amenajat pe margi­nea riului Cerna, pe dealuri­le din apropiere şi chiar pe haldele vechi de zgură. Co­lectivele de muncă de la Au­tobaza I.T.A., Spitalul muni­cipal, fabrica de tale din Zlaşti, staţia de epurare , a apelor, etc. au cultivat, de asemenea, cu legume şi zar­zavaturi mai mult de 15 ha. de pămînt din incinta unită­ţilor in care lucrează. După estimările care s-au făcut anul acesta pe terenurile amintite s-au realizat peste 500 tone diverse produse agricole din care cea mai mare parte sunt legumă şi zarzavaturi. (I. COJOCARU) g­ssiai * La Brăila s-a desfăşurat cea de a 14-a ediţie a festivalului de muzică uşoară „Lotca de aur“. La actuala ediţie au participat 22 de solişti de muzică uşoară din întreaga ţară. * La cinematografele Patria“ din Deva, ,,Flacăra"* din Hune­doara şi „Faringul“ din Petroşani s-a desfăşurat zilele trecute un festival al filmului de animaţie. Manifestarea a fost organizată de întreprinderea judeţeană de specialitate in colaborare cu studioul „Animafilm“. . ...... * La Biblioteca judeţeană din Oradea a fost deschisă o noua secţie — muzicală de artă — a cărei activitate se va desfăşura nu numai la sediu, ci şi în întreprinderi, instituţii şi şcoli. * La galeriile „Victoria“ din Braşov este deschisă expoziţia re­trospectivă de pictură şi acuarelă a Zinei Elfinuţă. * La Oradea a avut loc inaugurarea stagiunii simfonice a Fi­larmonicii din localitate, printr-un concert care l-a avut ca solist pe Ştefan Ruha, iar la pupitru pe Ervin Acel. Tot aici secţia roma­nă a teatrului de păpuşi pregăteşte deschiderea stagiunii cu piesa „Cocoşelul cu pene de aur“ de Leda Milaeva, in regia Franciscăi Simionescu. Noutăţi editoriale Recentele cărţi de beletristică universală apărute in tălmăcire românească acoperă o diversi­tate de literaturi, de epoci — din vechime pină in contem­poraneitate — de­ genuri şi sti­luri. Un profil inedit are cule­gerea de proze scurte „Ciuda­tele povestiri ale lui Liaozhai“ ale scriitorului clasic chinez din veacul al XVII-lea PU Songling. Editura Univers marchează împlinirea unui secol de la naş­terea marelui scriitor grec Ni­­kos Kazantzakis prin publicarea în limba română a volumului de memorialistică „O viaţă în scrisori“. De remarcat că, prin­tre scrisori — unele inedite — se află şi unele adresate lui Panait Istrati. Pagini de proză lirică şi poe­matică, de factură folclorică sunt regăsite în cuprinsul ro­manului „O zi mai lungă decit veacul“, semnat de scriitorul sovietic Cinghiz Aitmatov, cu­noscut cititorilor din ţara noas­tră prin intermediul altor tra­duceri. Din literatura iugoslavă con­temporană semnalăm apariţia romanului „O picătură de sin­ge spaniol“. Autorul, Milos Crnjanski, creează aici un tablou istoric inspirat din viaţa unuia dintre conducătorii vea­cului al XIX-lea, Ludovic I al Bavariei, datele documentare şi ficţiunea interferindu-se în fiecare capitol al cărţii. Un roman al dezrădăcinării, al eşecului­­adaptării la o lume occidentală, iată ce creează scri­itorul Salih At-Tayyib în car­tea sa „Sezonul migraţiei spre nord“, traducere din limba ara­bă. Literatura germană este pre­zentă între noutăţile din libră­rii cu romanul de inspiraţie is­torică „Tiranul şi judecata“, considerat opera de primă mă­rime a scriitorului Werner Ber­­gengruen, iar cea latino-ame­­ricană cu o antologie de „Poe­zii“ de Octavio Paz. Unicat Muzeul de istorie din Roman şi-a îmbogăţit colecţiile cu o piesă de o rară valoare ştiinţi­fică şi documentară : un vas din ceramică neagră, cu gura trilobată, datind de la sfîrşitul secolului XIV. El a fost­ des­coperit cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate la: Ceta­tea muşatină de la Roman. Va­sul * este decorat cu motive flo­rale şi are un text în litere go­tice, dispus pe două registre. Specialiştii apreciază că, în­ li­teratura de specialitate, acest vas reprezintă un unica­t. (CONST. AZOIŢII). Dar cu plopul ce-au avut? Vasile şi Gavrilă Ungureanu erau vestiţi in satul lor — SVU­­cuţa, din comuna Calopar (ju­deţul Dolj), ca nişte indivizi care nu cunoşteau, in nimic, nici o măsură. De curînd, au tăbă­­rit cu securile pe o mindreţe de plop al consiliului popular co­munal. Şi, in loc să se mulţu­mească cu sancţiunea care li se cuvenea — că doar un plop nu creşte peste noapte şi nici nu le aparţinea — cei doi au ultragiat autorităţile venite la faţa locului. Fapta lor huliga­nică, plus xtragiile comise, au totalizat cite trei ani de închi­soare pentru fiecare. (I.B.) Noul complex A. C. R. — Craiova Pe Ungă baza de asistenţă tehnică pentru verificări, re­glări, testări, revizii, repara­ţii, echilibrări de roţi, tinichi­­gerie, vopsitorie etc. —, noul complex al Automobil Clubului Român — filiala Dolj, construit peste drum de staţia PECO la intrarea dinspre Filiaşi a Craio­­vei, oferă membrilor A.C.R. o gamă îmbogăţită de servicii. Cele mai importante se referă la depanări şi remorcări ale mmm m maşinilor rămase in pană pe drumurile publice, cazare pen­tru automobiliştii aflaţi in tran­zit la motelul din incinta com­plexului, după cum pune la dispoziţia lor şi un club şi un cabinet de documentare. Iar pentru viitorii automobilişti este organizată aici şcolarizarea­­ prin cursuri, practică la labo­ratorul de simulatoare ultra­moderne, filme şi diapozitive privind normele de circulaţie auto, teste psihologice şi exa­mene teoretice de conducere in vederea obţinerii permiselor. Iar faptul că complexul A.C.R. din Craiova este amplasat lingă ştrandul Craioviţa sporeşte a­­tracţia celor care poposesc aici. Text şi foto : ION BECHERU mm Pivniţa devenită... bar de noapte Patru indivizi din satul Curciu, comuna Cirloş (judeţul Sibiu) — anume Ion, Gheorghe şi Geza Cercea, impreună cu Niculiţa Zamfir — au pus in­tr-o seară ghid rău butoiului cu vin, pe care-l ştiau in piv­niţa cetăţeanului Ioan Dan. Profitind de întunericul nopţii, s-au furişat in pivniţa omului şi au asaltat butoiul cu 160 litri de vin. Au băut pină n-au mai putut, au dus şi acasă, iar ceea ce n-au furat şi n-au băut, au vărsat pur şi simplu pe pă­­mint ! Şi nu un litru-doi, ci peste 60 litri, aruncind pe apa simbetei truda cinstită a unui om. Tribunalul judeţean Sibiu i-a condamnat la pedepse in­tre 1 an şi 2 luni şi 2 ani , pentru fiecare după „contribu­ţie“. (L. VIRGIL). Salonul filatelic „Familia“ De un deosebit succes de public s-a bucurat ediţia a 11-a a salonului filatelic al revistei „Familia“, organizat de filiala Bihor a Asociaţiei filateliştilor cu sprijinul comitetului jude­ţean de cultură şi educaţie so­cialistă. O manifestare de atm­­ploare, care a reunit 60 de colec­ţionari filatelişti din 18 judeţe ale ţării, expoziţia cuprinzind mii de exponate : colecţii te­matice, intreguri poştale, maxi­­ma filie, studii etc. Salonul a prilejuit şi editarea unui plic special, lansarea unei ştampile ocazionale şi a unei plachete cu efigia lui Iosif Vulcan in cen­tru, pe margini fiind înscrisul care marchează evenimentul şi data. (VIRGIL I­AZAR). VITRINA CĂRŢII Romanul creatorului Noul roman al lui Laurenţiu Fulga, intitulat în chip roman­tic „E noapte şi e frig, se­niori“*) constituie în mai mare măsură decit precedentele un roman-profesiune de credinţă ; el poate fi considerat, din acest punct de vedere, o carte-tablou a întregii creaţii a scriitorului reproducînd la scară proprie mai toate motivele şi obsesiile cărţilor lui Laurenţiu Fulga in­tr-un mod­ ceva mai cenzurat şi dublat, totodată, de capitole în care tonul confesiv al narato­rului îmbracă forma jurnalului de creaţie, încât „E noapte şi e frig, seniori“, un roman „scă­pat“ in chip programatic de convenţia desfăşurării epice stricte devine un roman al tu­turor romanelor lui Laurenţiu Fulga, asemănător din acest punct de vedere, cu „Marele singuratic“ al lui Marin Preda. El este rom­anul naratorului (Marin Preda «spunea „tema povestitorului“)^.A Itfel spus ro­manul in care naratorul işi asu­mă întreaga desfăşurare lirico­­epică a cărţii, implicîndu-se şi explicindu-­se în aproape fie­care capitol şi din chiar primul capitol : „Caut, în schimb, puncte de sprijin in spaţiul in­tim al mesei de lucru". Această , afirmaţie liminară precizează foarte exact zona de acţiune a romanului care rămîne, oricîte „evadări“ am semnala, chiar masa de lucru a scriitorului. „Memoria“ ei funcţionează în paralel cu a naratorului şi am­bele serii de „amintiri“, ambe­­­le serii de obsesii, ale literatu­rii , şi ale naratorului se inter­sectează la nesfirşit într-o al­t) Laurenţiu Fulga : „E noap­te şi e frig, seniori“, Ed. Cartea Românească, ternanţă care face şi mai preg­nantă această dublură neconte­nită. Toate temele literaturii lui Laurenţiu Fulga se regăsesc aici," mai mult sau mai puţin dezvoltate, dar cu aceeaşi acui­tate : a războiului, a morţii, a visurilor, a spaţiilor halucinan­te, a cuplului, a vinovăţiei, în fine, a artistului. Aceasta din urmă este cea care le leagă pe toate celelalte însumîndu-le in­tr-un singur destin, într-un sin­gur personaj, şi acest­ personaj devine erou atît al unor in­­timplări pe cit de reale pe atît de bizare uneori — Laurenţiu Fulga deţine secretul de fabri­caţie al acestei rapide şi aproa­pe insesizabile alunecări a rea­lului in fantastic şi în vis, şi de acolo, la fel de sigur, îl) pa­rabolă — cit şi al unor comen­tarii privitoare la rolul creato­rului de artă in lume. Neliniş­titoare postură, desigur. Nara­torul utilizează o întreagă sumă de fapte, interpretează o întrea­gă suită de semne (universul literar al lui Laurenţiu Fulga este încărcat Întotdeauna de semne şi semnificaţii premo­nitorii) pentru a putea descifra înţelesul — atît de contradicto­riu — al unei vieţi de scriitor. Citeva elemente devin funda­mentale, în viziunea acestei cărţi, pentru limpezirea aces­tui dat : ideea de cuplu, aşa cum o surprinde, de pildă, mi­tul lui Orfeu sau legenda meş­terului Manole ; şi legat de acestea (teme tratate „separat“ de autor în creaţiile sale pre­cedente) motivul faustian al schimbului, al pactului, în fine al sacrificiului care stă la baza actului de creaţie. Lecturile sunt şi ele convocate în acest proces pe care naratorul se vede încă o dată,­­ cu fiecare carte, de altfel,­ în situaţia de a-l repeta. Pentru realizarea ope­rei, Faust, ca şi Manole, ca şi Orfeu, au fost puşi in situaţia de a opta şi felul în care ei au „reacţionat“ este definito­riu pentru modul de a ceda al creatorului. Această „slăbiciu­ne“ constituie, in romanul lui Laurenţiu Fulga, principala „vină“ de care se face vinovat orice creator. Cartea sa devine o pledoarie pentru asumarea acestei „vinovăţii“ — atît de generale — cu care în fond, nu se împacă niciodată. Dramatis­mul acestei condiţii ar consta, aşadar, nu atît în faptul de a consimţi la un schimb, cit în acela de a nu şti dacă accep­­tîndu-l, creaţia realizată poate să-şi asigure nemurirea şi să şteargă urmele acestui schimb. Romanul lui Laurenţiu Fulga este, aşadar, in bună măsură, un roman-eseu, un roman-pro­­gram. El selecţionează motive din literatura noastră populară, din literatura cultă şi din pro­pria literatură a autorului, pen­tru a ridica încă o dată eterna întrebare asupra rolului crea­torului in această lume. Scris cu o claritate care nu se pierde decit rareori, romanul are ne­numărate capitole care sunt versete (asemănătoare celor lui Alecu Russo) pline de pate­­­­tism1 (in sensul bun al cuvân­tului) şi de ingenuitate (iarăşi în sensul bun al cuvintului) care cuceresc la­­lectură prin modul simplu şi direct în­ care se adresează sensibilităţii citi­torului. Ideile revin, motivele se reiau adeseori cu mijloace diferite, sugerând ideea acelor „miraculoase obsesii“ care pot alcătui o viaţă, o carte, o operă. Tia Şerbănescu „România liberă“ / 1 Bolidul • M oscilatoriu Muncitorul sudor Constantin Ţicleanu, din Craiova, a urcat la volan şi a pornit maşina cu toată viteza, dar... cam in zig­zag ! Ceea ce a atras atenţia agenţilor de circulaţie. Supus testelor de rigoare, s-a consta­tat că Ţicleanu avea o concen­traţie alcoolică de 2,65 la mie. A fost condamnat la zece luni închisoare, cu obligaţia de a­­ presta­­ muncă corecţională. (R. ION). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Sîmbâtă 1 octombrie 1983 Soarele răsare la ora 6,12 și epune la ora 17,58 TEATRE TRAVIATA : Opera Română (13 18 57), ora 18; ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI, ora 15 şi GAIŢELE, ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), la sola Mică şi FATA DIN ANDROS, ora 19 sala Atelier ; OKLAHOMA ; Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19 ; GUS­TUL PARVENIRII, ora 15 şi MOBILA ŞI DURERE, ora 19 ;• Teatrul „Lucia Sturdza cu­andra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46) si TAR­­TUFFE, ora 19 sala Studio (12 44 16); ARMA SECRETA A LUI ARHIMEDE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; NEGRU ŞI ROŞU : Teatrul „C. I. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 -la sala Magheru ; CA FRUNZA DUDULUI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; PO­LITICA : Teatru! Foarte Mic (14 09 05), ora 20 ; ARTA CONVERSAŢIEI : Tea­tru! Gîpleşti — sala Majestic (14 72 34), ora 19,30 ; RECREAŢIA MARE : Tea­tru! „Ion Creanau” (50 26 55), ora 17; SE CAUTA O STEA : Teatrul evreiesc dle stat (20 79 70), ora 18.30 ; BELMON­DO AL ll-LEA : Teatrul „C. Tănase"— sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 ; CA­NIBALA : Teatrul „Ion Vasilescu* (17 27 45), ora 19.30 ; JOCURI DE PO­FTI, JOCURI DE COPII : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17 ; LA IZVOR DE DOR ȘI CÎNTEC : Ansamblul Rapsodia Ro­mână (1713001, ora 18.70; RECITAL DE VIOARA RAI­UCA FATU | Ateneul RTeran —­srfm­ Studio, ora 17 şi RE­CITAI­ DE VIOIONCEL NATALIA GUT­­MAN4 (U.R.S.S.) - la Ateneul Român, ora 19 ; POPFVE MARINARUL SI CO­RABIA VESELIEI : Circul de stat Bucu­reşti (ft 01 20), orele 16 şi 19.30. TELEVIZIUNE Programul 1 11,00: Telex ; 11,05: Cultivarea lim­­bii şi literaturii române în şcoala ! 11,30: Cinci miliarde de oameni ; 11,55: Să cînte copiii ; 12,10: Ora de muzica ; 13,03: La sfîrşit de sântă­­mînâ (I) ; 15 : Fotbal, U. Craiova ~ Steaua; 17,30: Imagini din Beijing; 17,45: Septembrie: Cronica evenimen­telor­ politice ; 18,00: Serial ştiinţific; 18,30: Columne ale istoriei ; 18,45: 1001 de seri ; 19,00: Telejurnal ; 19,20: La sfîrşit de săptărrînă (11) ; Din su­mar : Ritm şi melodie ; 19,40: Tele­­enciclopedia ; 20,20: Film serial „Ro­ţile" ; 21,05: Varietăţi... varietăţi; 22,15: Telejurnal ; Sport ; 22,30: In­vitaţii televiziunii. Programul 2 19,00: Telejurnal ; 19,20: Desen® a­­nimate ; 19,50: Ce mica e vacanţa mare ! ; 20,55: Intîlnire Cu Ansamblul ..Musica Nova" ; 22,15: Telejurnal ; Sport ; 22,30: Bună seara, fete, bună seara, băieţi ! DUMINICA 2 OCTOMBRIE Programul 1­0 : Dialog cu elevul de la seral ; 8,30 : Almanahul familiei ; 9 : De strajă patriei ; 9,30 : Bucuriile mu­zicii ; 10 : Viaţa satului ; 11,45­­­ Lumea copiilor ; 13 : Album dumi­nica! ; 17,35 : Micul ecran pentru cei mici ; 18 : Film serial ; ,,Fram"; 18,50 : 1001 de seri ; 19,20 : Onto la Stupea o vioara ; 20,15 : Teleci­nemateca : „Provinciala". Cu : Na­thalie Baye, Angela Winkler, Bruna Ganz, Pierre Vernier, Dominique Pature­, Roland Monod. Regia Clau­de Goretta ; 22 : Intilnire cu opera, opereta si baletul ; 22,30 : Telejur­nal. Programul 2­­0 : Matineu simfonic ; 11,30 In­stantanee; 11,45: Muzică uşoară; 12,15: Melodii populare ; 12,45 : Teatrul şi rm­odelul uman ; 13,15 : Foriotecul muzicii ; 14,45 : O viaţă pentru o idee ; 15,15 : Teatru TV : „Un tim­bru rar", de Carlo Montella ; 16,35 : Desene animate ; 17 : Serată muzi­cală TV ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Telerama ; 19,55 : Caleidoscop mu­zical ; 21,05 : Din marea carte a patriei ; 21,30 : iaz în nocturnă ; 22,30 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE BALOANE DE CURCUBEU : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. DRAGOSTEA SE ÎNTOARCE : Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20. UN SCRIS IN PLINA VARA : Bucu­rești (15 61 54), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20. AVENTURI LA MAREA NEAGRA : Festival (15 63 84), orele 9 — 12—16 - 19. MISTERELE BUCURESTILOR : Sala Mică a Palatului, orele 17,15 — 20 ; (simbata) Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gloria (4­ 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. NEA MARIN MILIARDAR , Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20­; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 20 ; Grădina Tomis, ora 19,15, BULETIN DE BUCUREŞTI : Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ÎNTOARCEREA DIN IAD­­ Ciuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CINE IUBEŞTE ŞI LAŞA : Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MELODII LA COSTINEŞTI : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. B.D. LA MUNTE ŞI LA MARE : Munca (21 50 97), orele 15 — 17,15 — 19.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Progresul (23 94 10), orele 16-18-20. ULTIMUL CARTUŞ : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13,15. INTILNIRE CU TINEREŢEA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MARIA MIRABELA: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15. EL­VIS ! Modern (23 71 01), orele 9-11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Grădina Modern, ora 19. AVARUL: Patria (11 86 25), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30. COBRA SE ÎNTOARCE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 10,45 — 12,30 -14,15 - 16,15 - 18,15 - 20,15 . Grădi­na Luceafărul, ora 19. FEMEIA DISPĂRUTĂ : Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Grădina Capitol, ora 19,15; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15. TESS : Central (14 12 24), orele 9 — 12 - 16 - 19. HERCULE CUCEREȘTE ATLANTIDA : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CHIRURGUL SCHROTH : Timpuri Noi (15 61 10), orele 15,30 - 17,45 - 20. NEW YORK, NEW YORK : Doina (1635 38), orele 16,30 - 19,15. ANCHETA A STABILIT : Floreasco (33 29 71), ora 20. DOMNUL MILIARD : Floreasca, o­­rele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45. TEHERAN­­43: Victoria (16 28 79), orele 9 - 12 - 16 - 19. CARNAVAL: Buresti (50 43 58), ore­le 15 - 18,30. VALUL VERDE: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CONTRABANDA IA VAMA : Popu­lar (35 15 17), orele 15 - 17,15 -19,30. VESTUL SĂLBATIC : F e r o v i a r (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20 ; Grădina Feroviar, ora 16. DUBLU DELICT : lira (31 71 71), o­­rele 15,30 - 17,45 — 20 ; Grădina Lira, ora 19,30. OMUL PAIANJEN SE ÎNTOARCE : Ferentari (30 49 85), orele 15,30 -17.30 - 19.30 ; Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19,30. CASCADORUL HOOPER , Miorita (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.

Next