România Liberă, octombrie 1983 (Anul 41, nr. 12104-12128)
1983-10-01 / nr. 12104
Pagina a 2-a — 1 octombrie 1983 70.-FI DE VIRF ÎN AGRICULTURĂ ACUM, ÎNTREG SATUL LA CULES ȘI SEMĂNAT! (Urmare din pag. 1) avansează în ritm rapid. La fel în unităţile din Iclod, Livada. Dar, din păcate, ritmurile nu sînt la fel de intense în toate unităţile. La cooperativa din Bădeni, de pildă, s-au recoltat pînă ieri doar 15 hectare în două zile bune de lucru. La Văleni din 127 hectare s-au recoltat, pînă ieri, 25 hectare, iar la Moldoveneşti, in şase zile porumbul s-a strîns de pe... 35 hectare. Un ritm nesatisfăcător, sub posibilităţi, s-a înregistrat şi la cooperativele Ghesău, Soporu şi altele din raza consiliului unic Mociu, pe ansamblul căruia porumbul a fost strîns doar in proporţie de 31 la antă, în unităţile rămase în urmă se impune reconsiderarea împărţirii forţelor, o mai largă mobilizare, astfel incit viteza zilnică programată să fie realizată şi depăşită. După cum ne informează corespondentul nostru Viorel Chiurtu, în judeţul BRAILA eforturile lucrătorilor de pe ogoare sînt înzecite, nu doar pentru a recolta repede şi bine, ci şi pentru a încheia imediat semănatul orzului — lucrare intirziată — şi pe cel al griului pînă la 10 octombrie. Din datele care i-au fost puse la dispoziţie rezultă că orzul mai trebuie însămînţat pe mai bine de 1000 hectare. In raza unor consilii unice (Bărăganu, Şuţu) această lucrare a fost încheiată, în altele, şi din rîndul acestora cităm pe cele din însurăţei, Traianu şi lanca, lucrarea se execută t de ultimele hectare. Dar, in timp ce unii termină, alţii bat pasul pe loc, însăminţarea orzului fiind mult intirziată. Astfel, in raza consiliului unic Romana s-a semănat doar un sfert din suprafaţa planificată, deşi condiţiile in această zonă, plus dotarea, sunt similare cu ale altor unităţi vecine în care s-a terminat de mult semănatul. La fel stau lucrurile şi în cooperativele agricole din raza consiliului unic Maxineni, unde mai sunt de semănat cu ora 2 000 hectare. Chiar şi în Insula Mare a Brăilei sunt rămâneri în urmă. Dar, aşa cum spuneam, în timp ce în aceste zone se bate pasul pe loc, în special datorită lipsei unei bune organizări a muncii, nefolosirii timpului şi a maşinilor din dotare, in restul judeţului cei care au terminat cu orzul au intrat la griu. La cooperativa agricolă Tudor Vladimirescu, recunoscută pentru producţiile mari pe care le realizează, griul se seamănă din plin sub directa îndrumare a specialiştilor. Am reţinut de la inginerul Viorel Popescu că ,acum condiţia asigurării unor recolte mari constă în asigurarea unui pat germinativ de calitate şi executarea semănatului in perioada optimă la densităţile stabilite. In această unitate însămînţarea griului se va încheia la 5—6 octombrie pe cele 450 de hectare prevăzute. Terenul este eliberat în totalitate. Noaptea cinci tractoare lucrează în schimbul II la arătură. Munca este bine organizată şi la Scorţaru Vechi. Mecanizatorii ştiu ce au de făcut. Inginerul Titus Şerban este permanent în mijlocul lor. De ieri au intrat masiv la semănatul griului şi alte unităţi cooperatiste situate în raza consiliilor unice Bărăganu, Făurei, Cireşu, Dudeşti. Realizările la semănatul acestei culturi pe ansamblul judeţului sunt insă mici. Zilnic trebuie să primească sămînţa de griu peste 5 600 hectare. Aceasta obligă Comandamentul judeţean pentru agricultură, pe specialiştii de la Direcţia agricolă judeţeană, pe cei din unităţi să ia măsuri urgente pentru eliberarea terenului de coceni, pentru folosirea tuturor tractoarelor. Despre semănatul griului în judeţul BACĂU ne-a relatat corespondentul nostru Constantin Azoiţu . Lucrarea s-a executat pe mai bine de 18 000 de ha, ceea ce reprezintă o treime din suprafaţa prevăzută. Sunt cooperative agricole, cum ar fi cele din comunele Săuceşti, Filipeşti, Stănişeşti, Bereşti-Bistriţa, Hemeiuş, Horgeşti în care această lucrare a fost executată in proporţie de 65—78 la sută. Aceasta fiind şi urmarea preocupării organelor locale. Tovarăşul Constantin Riglea, primarul comunei Săuceşti, ne spunea că pentru a se putea realiza viteza zilnică planificată, munca a fost organizată în flux continuu ; porumbul de pe suprafeţele prevăzute a fi cultivate cu griu este recoltat cu totul şi transportat la marginea tarlalelor cu ajutorul atelajelor, al săniilor improvizate trase de tractoare. în urma lor tractoarele ară, pregătesc terenul şi însămînţează lucrînd în schimburi prelungite pînă noaptea tirziu. Din păcate, însă, nu pretutindeni există preocupare pentru buna organizare a muncii, pentru folosirea la maximum a mijloacelor şi forţei de muncă existente. Aşa stau lucrurile în comunele Traian, Căiuţi, Blăgeşti, Secuieni, Onceşti, unde nu s-au însămînţat pînă acum nici 25 la sută din suprafeţele destinate culturii griului. După unele calcule, ca urmare a nesincronizării transportului cu ritmul culesului, la această oră se află peste 1,4 milioane tone de porumb depozitat pe cimp, adesea in condiţii improvizate. Pe lingă pierderile care se produc datorită deprecierii, şi la care ne-am referit cu alte prilejuri, se întîmplă ca, uneori, recolta să fie dijmuită de unii care încearcă să se înfrupte din averea obştească. Şi, cum vom vedea, din păcate, reuşesc uneori să pună mina pe recolta pentru care n-au făcut nimic. Iată un dialog între doi consăteni din Sălcii-Prahova. — O mindreţe de ştiuleţi, nu altceva ai in căruţă. Puşi cap la cap, doi măsoară un metru. — De, taică, cine munceşte... — Nu s-ar spune. Dumneata ai în căruţă rodul muncii, altora. — Nu-i adevărat. Sunt ştiuleţi de pe lotul meu în folosinţă. Am muncit toată vara şi acum adun şi-i duc acasă, în hambarul meu. — După cite ştiu, pe lotul în folosinţă ai vie, nu porumb. — ? ! ?... — Acesta este ultimul transport ? —* Da, taică, da. Şi ca să încheie acest dialog neplăcut pentru el, Constantin Anghelache, căci despre el este vorba, a urcat in căruţă şi a dat bici cailor. Se grăbea către casă. Numai că acest ultim transport n-a mai ajuns in hambarul propriu, ci — aşa cum e firesc — în hambarul obştei. Constantin Anghelache este cooperator, dar nu participă prea mult la muncile cîmpului. Şi-a făcut însă un obicei din a dijmui roadele pămîntului. Şi la sustrageri nu participă singur. Şi-a luat ca... asociat pe fiul său, Leon Anghelache, şofer de meserie, meserie pe care nu o mai practică de vreo doi ani de zile. Practică însă furtul de produse agricole, în momentul în care a aflat că tatăl său a fost surprins cu căruţa plină cu porumb, a dispărut din sat. N-au dispărut insă şi urmele faptelor sale. în căruţă s-au numărat peste 4 000 de ştiuleţi, în cîmp alţi 3 000 rupţi şi dosiţi, iar acasă se mai aflau încă 3 000, puşi la adăpost.’ Şi n-a cules la rînd, ci pe alese. Unul şi unul. Pînă la urmă, am aflat că, de fapt, Constantin Anghelache şi fiul său, Leon, nu sunt la prima lor faptă de furt de produse agricole. De altfel, nu este singurul recidivist in materie. Se pare că Ion Iorga, din comuna Pucheni i-a întrecut pe Constantin şi Leon Anghelache din Sălciile. Există totuşi o deosebire. De tactică. Primii, foloseau ca mijloc de transport căruţa, iar ultimul sacul, într-o noapte un sac, în următoarea altul. Şi uite aşa grămada sustragerilor a crescut. Odată se oprea în tarlaua din satul Odăi, a doua oară intr-o tarla din satul Puchenii Mari. Ziua se odihnea, iar noaptea fura. Pînă în noaptea în care a fost surprins, cu sacul în spate, cu recolta sustrasă din tarlaua Odăile. S-a constatat că Ion Iorga agonisise peste o tonă de porumb. Şi el alegea ştiuleţii dintre cei mai frumoşi. Aflăm de la tovarăşul Ion Cabel, şeful postului de miliţie din comuna Puchenii Mari că, de fapt, porumbul nu constituie singura pasiune a lui Ion Iorga. Să auzi şi să nu crezi. Nu de mult acesta a furat cablul telefonic de pe o distanţă de doi kilometri, iar sirma a fost folosită la susţinerea şpalierilor din plantaţia sa de vie. Şi pentru că tot ne-am referit la Puchenii Mari să mai notăm două cazuri de furt de produse agricole. Ion Costea, din această localitate, este mecanic la întreprinderea „1 Mai“ din Ploieşti. Consătenii săi nu ştiu cum munceşte un atelier, ştiu însă că deşi nu participă în timpul său liber şi la munca cîmpului (aşa cum o fac foarte mulţi colegi în perioadele de vîrf la întreţinerea şi adunarea recoltei), totuşi se opreşte toamna cam des, în lanuri. Să recolteze ? în nici un caz. S-a oprit de mai multe ori, zilele acestea, pe cimp pentru a fura porumbul boabe. Intra cu găleata in mijlocul lanului cu porumb, depănuşa ştiuleţii, după care-i curăţa, iar boabele erau puse în găleată şi din găleată în hambarul propriu. Dar cei care au muncit pământul, l-au prins la timp şi l-au predat celor în drept. Cit îl priveşte pe mecanizatorul Vasile Guţu, acesta in loc să încorporeze toată săminţa de griu în sol, aşa cum era normal, făcea ce făcea şi o parte din ea ajungea în lanul cu porumb, în saci, se înţelege. Şi seara făcea cale întoarsă, cu tractorul, la locul cu pricina de unde lua sacii cu griu. Şi de multe ori şi cu porumb. Zilele trecute un alt coleg al său, nu din Pucheni, ci din Drăgăneşti, a transformat una din camerele de locuit într-o veritabilă magazie. De floarea soarelui. — De unde aţi luat floareasoarelui ? — De unde s-o iau ? Din combină. Nimica toată, ce a rămas un buncăr. Am strîns şi eu cîteva kilograme şi le-am adus acasă. Cîteva kilograme după Dumitru Ene se cifrau, de fapt, la zece saci de floarea soarelui. Atît a sustras de la locul unde a recoltat, în loc să ajungă acolo unde trebuie, o parte din recoltă a fost depozitată în locuinţa sa. Cum de altfel a procedat şi Anica Voicu, tot din comuna Drăgăneşti. Se impune totuşi să facem o precizare. Aceasta n-a lucrat la cooperativa agricolă din localitate decit... trei zile. Suficient timp, insă, pentru a sustrage de pe cimp peste 100 de kilograme de fasole boabe. De cea mai bună calitate. Un caz asemănător a fost descoperit si in Satul Colceag, în fiecare noapte, în drum spre casă, Dumitru Baniţă, muncitor necalificat la Combinatul chimic Valea Călugărească, se oprea in lanurile cu porumb de unde-şi umplea sacul cu boabe. La un moment dat a fost surprins de paznicii de cimp. — De unde ai luat porumbul ? — Cum, de unde ? De la mine din grădină. Interesîndu-se, cei în drept constată că de fapt Dumitru Baniţă nu avea în cultură nici un metru patrat de porumb. Avea în Schimb în curte aproape 400 de kilograme de porumb boabe, sustrase de la ferma Inoteşti, din cadrul cooperativei agricole de producţie Colceag. Vom încheia cu alt caz de risipă flagrantă. La baza de recepţie la care predau produsele cooperativele agricole de producţie din Vlădeni, Dărmăneşti, Bucşani (Dîmboviţa) în timp ce atelajele erau, descărcate, animalele se înfruptau din porumbul transportat în bază. Şeful bazei a sesizat faptul şi le-a atras atenţia şefilor de atelaje. Şi răspunsul a ticnit cam aşa : — Lasă domnule, caii să se hrănească... — De la cine să se hrănească? îl întreabă Mihai Dumitrescu, şeful bazei de recepţie, pe cooperatorul Dumitru Ilie. — Păi ce, n-au de unde ? Grămada e mare... într-adevăr, grămada de porumb este mare, însă şi cea a risipei este la fel de mare dacă o privim deaproape. Din păcate mulţi nu vor să înţeleagă un lucru foarte important. Că nici un bob nu trebuie risipit. Este nevoie, deci, ca să urmărim cu grijă ca întreaga recoltă să ajungă la destinaţie, adică în hambarele statului şi ale celor care au muncit pentru ea. Dumitru Tecuţă Orice risipă de recoltă trebuie stopată Unii adânc, alţii consumă. Unde am surprins aceste două imagini contrastante ? la baza de recepţie la care predau cooperativele agricole din Vlădeni, Gura Ocniţei, Dărmăneşti şi altele, in timp ce o serie de elevi si o parte din personalul muncitor din bază strîngeau cu grijă fiecare bob, animalele de tracţiune consumă din porumbul adus în bază. XI _________________________ OI ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE CONSTANŢA Surse de autoaprovizionare Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din judeţul Constanţa au declanşat ample acţiuni menite să contribuie la îndeplinirea programelor de autoaprovizionare. Drept urmare, pe Ungă Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii, Cooperativa agricolă de producţie şi Cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor din comuna Cobadin au luat fiinţă maternităţi de scroafe, purceii urmind să fie crescuţi atît in gospodăriile-anexe ale unităţilor respective, cit şi în gospodăriile populaţiei. Tot la Cobadin, in cadrul Cooperativei agricole de producţie a fost înfiinţată o crescătorie de iepuri de casă, iar la Cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor s-a organizat o crescătorie de păsări mici. Acţiuni pentru înfiinţarea de noi gospodării — anexe de creştere a animalelor precum şi pentru dezvoltarea celor existente au iniţiat şi organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din localităţile Viişoara, Negreşti, Ciocirlia de Sus, Poarta Albă, Năvodari etc. în aceste localităţi se înregistrează un interes sporit din partea cetăţenilor faţă de creşterea iepurilor de casă, a păsărilor de curte şi ovinelor. (ION POPOVICI) FOCŞANI pieselor Cu citva timp in urmă, formaţiile de lucru conduse de maistrul Ştefan Chirie, de la Autobaza nr. 2 a I.J.T.L. Vrancea au lansat o valoroasă iniţiativă sub deviza „Să asigurăm jumătate din necesarul de piese de schimb prin reparaţii şi recondiţionări!“ îmbrăţişată de organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste din unitate, în scurtă vreme, iniţiativa s-a extins la toate formaţiile de lucru. Spaţiile care pînă acum adăposteau mormane de piese şi subansamble defecte au fost transformate în ateliere de reparaţii, întreaga activitate Recondiţionarea de schimb a fost organizată pe ateliere şi posturi de lucru specializate. Rod al eforturilor depuse de formaţiile conduse de maiştrii Cristea Necula şi Vasile Costin, de muncitorii Constantin Olaru, Vasile Bratu, Nicolae Cizmaru, in perioada care a trecut au fost reparate şi recondiţionate piese în valoare de peste 1,5 milioane lei. Ei şi-au propus ca pînă la sfîrşitul anului valoarea economiilor realizate pe această cale să depăşească 2,3 milioane lei, cu 300 000 lei mai mult decit s-au angajat atunci cînd a fost lansată iniţiativa. (CONSTANTIN AZOITU) HUNEDOARA Valorificarea terenurilor intravilane Paralel cu activităţile organizate pentru rezolvarea unor probleme economice şi sociale, membrii O.D.U.S. din cele peste 250 de organizaţii care există în municipiul Hunedoara au participat şi anul acesta la o amplă acţiune pentru cultivarea terenurilor intravilane şi a terenurilor nefolosite din jurul oraşului. Organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste, impreună cu o serie de deputaţi şi delegaţi ai organelor locale au identificat o mare suprafaţă de pămînt care a fost parcelată şi atribuită de către consiliul popular cetăţenilor interesaţi. La ora actuală, există peste 3 000 de parcele de 150—300 m.p. care au fost transformate in grădini de legume de către diverşi locuitori. Acestea s-au amenajat pe marginea riului Cerna, pe dealurile din apropiere şi chiar pe haldele vechi de zgură. Colectivele de muncă de la Autobaza I.T.A., Spitalul municipal, fabrica de tale din Zlaşti, staţia de epurare , a apelor, etc. au cultivat, de asemenea, cu legume şi zarzavaturi mai mult de 15 ha. de pămînt din incinta unităţilor in care lucrează. După estimările care s-au făcut anul acesta pe terenurile amintite s-au realizat peste 500 tone diverse produse agricole din care cea mai mare parte sunt legumă şi zarzavaturi. (I. COJOCARU) gssiai * La Brăila s-a desfăşurat cea de a 14-a ediţie a festivalului de muzică uşoară „Lotca de aur“. La actuala ediţie au participat 22 de solişti de muzică uşoară din întreaga ţară. * La cinematografele Patria“ din Deva, ,,Flacăra"* din Hunedoara şi „Faringul“ din Petroşani s-a desfăşurat zilele trecute un festival al filmului de animaţie. Manifestarea a fost organizată de întreprinderea judeţeană de specialitate in colaborare cu studioul „Animafilm“. . ...... * La Biblioteca judeţeană din Oradea a fost deschisă o noua secţie — muzicală de artă — a cărei activitate se va desfăşura nu numai la sediu, ci şi în întreprinderi, instituţii şi şcoli. * La galeriile „Victoria“ din Braşov este deschisă expoziţia retrospectivă de pictură şi acuarelă a Zinei Elfinuţă. * La Oradea a avut loc inaugurarea stagiunii simfonice a Filarmonicii din localitate, printr-un concert care l-a avut ca solist pe Ştefan Ruha, iar la pupitru pe Ervin Acel. Tot aici secţia romană a teatrului de păpuşi pregăteşte deschiderea stagiunii cu piesa „Cocoşelul cu pene de aur“ de Leda Milaeva, in regia Franciscăi Simionescu. Noutăţi editoriale Recentele cărţi de beletristică universală apărute in tălmăcire românească acoperă o diversitate de literaturi, de epoci — din vechime pină in contemporaneitate — de genuri şi stiluri. Un profil inedit are culegerea de proze scurte „Ciudatele povestiri ale lui Liaozhai“ ale scriitorului clasic chinez din veacul al XVII-lea PU Songling. Editura Univers marchează împlinirea unui secol de la naşterea marelui scriitor grec Nikos Kazantzakis prin publicarea în limba română a volumului de memorialistică „O viaţă în scrisori“. De remarcat că, printre scrisori — unele inedite — se află şi unele adresate lui Panait Istrati. Pagini de proză lirică şi poematică, de factură folclorică sunt regăsite în cuprinsul romanului „O zi mai lungă decit veacul“, semnat de scriitorul sovietic Cinghiz Aitmatov, cunoscut cititorilor din ţara noastră prin intermediul altor traduceri. Din literatura iugoslavă contemporană semnalăm apariţia romanului „O picătură de singe spaniol“. Autorul, Milos Crnjanski, creează aici un tablou istoric inspirat din viaţa unuia dintre conducătorii veacului al XIX-lea, Ludovic I al Bavariei, datele documentare şi ficţiunea interferindu-se în fiecare capitol al cărţii. Un roman al dezrădăcinării, al eşeculuiadaptării la o lume occidentală, iată ce creează scriitorul Salih At-Tayyib în cartea sa „Sezonul migraţiei spre nord“, traducere din limba arabă. Literatura germană este prezentă între noutăţile din librării cu romanul de inspiraţie istorică „Tiranul şi judecata“, considerat opera de primă mărime a scriitorului Werner Bergengruen, iar cea latino-americană cu o antologie de „Poezii“ de Octavio Paz. Unicat Muzeul de istorie din Roman şi-a îmbogăţit colecţiile cu o piesă de o rară valoare ştiinţifică şi documentară : un vas din ceramică neagră, cu gura trilobată, datind de la sfîrşitul secolului XIV. El a fost descoperit cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate la: Cetatea muşatină de la Roman. Vasul * este decorat cu motive florale şi are un text în litere gotice, dispus pe două registre. Specialiştii apreciază că, în literatura de specialitate, acest vas reprezintă un unicat. (CONST. AZOIŢII). Dar cu plopul ce-au avut? Vasile şi Gavrilă Ungureanu erau vestiţi in satul lor — SVUcuţa, din comuna Calopar (judeţul Dolj), ca nişte indivizi care nu cunoşteau, in nimic, nici o măsură. De curînd, au tăbărit cu securile pe o mindreţe de plop al consiliului popular comunal. Şi, in loc să se mulţumească cu sancţiunea care li se cuvenea — că doar un plop nu creşte peste noapte şi nici nu le aparţinea — cei doi au ultragiat autorităţile venite la faţa locului. Fapta lor huliganică, plus xtragiile comise, au totalizat cite trei ani de închisoare pentru fiecare. (I.B.) Noul complex A. C. R. — Craiova Pe Ungă baza de asistenţă tehnică pentru verificări, reglări, testări, revizii, reparaţii, echilibrări de roţi, tinichigerie, vopsitorie etc. —, noul complex al Automobil Clubului Român — filiala Dolj, construit peste drum de staţia PECO la intrarea dinspre Filiaşi a Craiovei, oferă membrilor A.C.R. o gamă îmbogăţită de servicii. Cele mai importante se referă la depanări şi remorcări ale mmm m maşinilor rămase in pană pe drumurile publice, cazare pentru automobiliştii aflaţi in tranzit la motelul din incinta complexului, după cum pune la dispoziţia lor şi un club şi un cabinet de documentare. Iar pentru viitorii automobilişti este organizată aici şcolarizarea prin cursuri, practică la laboratorul de simulatoare ultramoderne, filme şi diapozitive privind normele de circulaţie auto, teste psihologice şi examene teoretice de conducere in vederea obţinerii permiselor. Iar faptul că complexul A.C.R. din Craiova este amplasat lingă ştrandul Craioviţa sporeşte atracţia celor care poposesc aici. Text şi foto : ION BECHERU mm Pivniţa devenită... bar de noapte Patru indivizi din satul Curciu, comuna Cirloş (judeţul Sibiu) — anume Ion, Gheorghe şi Geza Cercea, impreună cu Niculiţa Zamfir — au pus intr-o seară ghid rău butoiului cu vin, pe care-l ştiau in pivniţa cetăţeanului Ioan Dan. Profitind de întunericul nopţii, s-au furişat in pivniţa omului şi au asaltat butoiul cu 160 litri de vin. Au băut pină n-au mai putut, au dus şi acasă, iar ceea ce n-au furat şi n-au băut, au vărsat pur şi simplu pe pămint ! Şi nu un litru-doi, ci peste 60 litri, aruncind pe apa simbetei truda cinstită a unui om. Tribunalul judeţean Sibiu i-a condamnat la pedepse intre 1 an şi 2 luni şi 2 ani , pentru fiecare după „contribuţie“. (L. VIRGIL). Salonul filatelic „Familia“ De un deosebit succes de public s-a bucurat ediţia a 11-a a salonului filatelic al revistei „Familia“, organizat de filiala Bihor a Asociaţiei filateliştilor cu sprijinul comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. O manifestare de atmploare, care a reunit 60 de colecţionari filatelişti din 18 judeţe ale ţării, expoziţia cuprinzind mii de exponate : colecţii tematice, intreguri poştale, maxima filie, studii etc. Salonul a prilejuit şi editarea unui plic special, lansarea unei ştampile ocazionale şi a unei plachete cu efigia lui Iosif Vulcan in centru, pe margini fiind înscrisul care marchează evenimentul şi data. (VIRGIL IAZAR). VITRINA CĂRŢII Romanul creatorului Noul roman al lui Laurenţiu Fulga, intitulat în chip romantic „E noapte şi e frig, seniori“*) constituie în mai mare măsură decit precedentele un roman-profesiune de credinţă ; el poate fi considerat, din acest punct de vedere, o carte-tablou a întregii creaţii a scriitorului reproducînd la scară proprie mai toate motivele şi obsesiile cărţilor lui Laurenţiu Fulga intr-un mod ceva mai cenzurat şi dublat, totodată, de capitole în care tonul confesiv al naratorului îmbracă forma jurnalului de creaţie, încât „E noapte şi e frig, seniori“, un roman „scăpat“ in chip programatic de convenţia desfăşurării epice stricte devine un roman al tuturor romanelor lui Laurenţiu Fulga, asemănător din acest punct de vedere, cu „Marele singuratic“ al lui Marin Preda. El este romanul naratorului (Marin Preda «spunea „tema povestitorului“)^.A Itfel spus romanul in care naratorul işi asumă întreaga desfăşurare liricoepică a cărţii, implicîndu-se şi explicindu-se în aproape fiecare capitol şi din chiar primul capitol : „Caut, în schimb, puncte de sprijin in spaţiul intim al mesei de lucru". Această , afirmaţie liminară precizează foarte exact zona de acţiune a romanului care rămîne, oricîte „evadări“ am semnala, chiar masa de lucru a scriitorului. „Memoria“ ei funcţionează în paralel cu a naratorului şi ambele serii de „amintiri“, ambele serii de obsesii, ale literaturii , şi ale naratorului se intersectează la nesfirşit într-o alt) Laurenţiu Fulga : „E noapte şi e frig, seniori“, Ed. Cartea Românească, ternanţă care face şi mai pregnantă această dublură necontenită. Toate temele literaturii lui Laurenţiu Fulga se regăsesc aici," mai mult sau mai puţin dezvoltate, dar cu aceeaşi acuitate : a războiului, a morţii, a visurilor, a spaţiilor halucinante, a cuplului, a vinovăţiei, în fine, a artistului. Aceasta din urmă este cea care le leagă pe toate celelalte însumîndu-le intr-un singur destin, într-un singur personaj, şi acest personaj devine erou atît al unor intimplări pe cit de reale pe atît de bizare uneori — Laurenţiu Fulga deţine secretul de fabricaţie al acestei rapide şi aproape insesizabile alunecări a realului in fantastic şi în vis, şi de acolo, la fel de sigur, îl) parabolă — cit şi al unor comentarii privitoare la rolul creatorului de artă in lume. Neliniştitoare postură, desigur. Naratorul utilizează o întreagă sumă de fapte, interpretează o întreagă suită de semne (universul literar al lui Laurenţiu Fulga este încărcat Întotdeauna de semne şi semnificaţii premonitorii) pentru a putea descifra înţelesul — atît de contradictoriu — al unei vieţi de scriitor. Citeva elemente devin fundamentale, în viziunea acestei cărţi, pentru limpezirea acestui dat : ideea de cuplu, aşa cum o surprinde, de pildă, mitul lui Orfeu sau legenda meşterului Manole ; şi legat de acestea (teme tratate „separat“ de autor în creaţiile sale precedente) motivul faustian al schimbului, al pactului, în fine al sacrificiului care stă la baza actului de creaţie. Lecturile sunt şi ele convocate în acest proces pe care naratorul se vede încă o dată, cu fiecare carte, de altfel, în situaţia de a-l repeta. Pentru realizarea operei, Faust, ca şi Manole, ca şi Orfeu, au fost puşi in situaţia de a opta şi felul în care ei au „reacţionat“ este definitoriu pentru modul de a ceda al creatorului. Această „slăbiciune“ constituie, in romanul lui Laurenţiu Fulga, principala „vină“ de care se face vinovat orice creator. Cartea sa devine o pledoarie pentru asumarea acestei „vinovăţii“ — atît de generale — cu care în fond, nu se împacă niciodată. Dramatismul acestei condiţii ar consta, aşadar, nu atît în faptul de a consimţi la un schimb, cit în acela de a nu şti dacă acceptîndu-l, creaţia realizată poate să-şi asigure nemurirea şi să şteargă urmele acestui schimb. Romanul lui Laurenţiu Fulga este, aşadar, in bună măsură, un roman-eseu, un roman-program. El selecţionează motive din literatura noastră populară, din literatura cultă şi din propria literatură a autorului, pentru a ridica încă o dată eterna întrebare asupra rolului creatorului in această lume. Scris cu o claritate care nu se pierde decit rareori, romanul are nenumărate capitole care sunt versete (asemănătoare celor lui Alecu Russo) pline de patetism1 (in sensul bun al cuvântului) şi de ingenuitate (iarăşi în sensul bun al cuvintului) care cuceresc lalectură prin modul simplu şi direct în care se adresează sensibilităţii cititorului. Ideile revin, motivele se reiau adeseori cu mijloace diferite, sugerând ideea acelor „miraculoase obsesii“ care pot alcătui o viaţă, o carte, o operă. Tia Şerbănescu „România liberă“ / 1 Bolidul • M oscilatoriu Muncitorul sudor Constantin Ţicleanu, din Craiova, a urcat la volan şi a pornit maşina cu toată viteza, dar... cam in zigzag ! Ceea ce a atras atenţia agenţilor de circulaţie. Supus testelor de rigoare, s-a constatat că Ţicleanu avea o concentraţie alcoolică de 2,65 la mie. A fost condamnat la zece luni închisoare, cu obligaţia de a presta muncă corecţională. (R. ION). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Sîmbâtă 1 octombrie 1983 Soarele răsare la ora 6,12 și epune la ora 17,58 TEATRE TRAVIATA : Opera Română (13 18 57), ora 18; ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI, ora 15 şi GAIŢELE, ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), la sola Mică şi FATA DIN ANDROS, ora 19 sala Atelier ; OKLAHOMA ; Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19 ; GUSTUL PARVENIRII, ora 15 şi MOBILA ŞI DURERE, ora 19 ;• Teatrul „Lucia Sturdza cuandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46) si TARTUFFE, ora 19 sala Studio (12 44 16); ARMA SECRETA A LUI ARHIMEDE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; NEGRU ŞI ROŞU : Teatrul „C. I. Nottara" (59 31 03), ora 19,30 -la sala Magheru ; CA FRUNZA DUDULUI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; POLITICA : Teatru! Foarte Mic (14 09 05), ora 20 ; ARTA CONVERSAŢIEI : Teatru! Gîpleşti — sala Majestic (14 72 34), ora 19,30 ; RECREAŢIA MARE : Teatru! „Ion Creanau” (50 26 55), ora 17; SE CAUTA O STEA : Teatrul evreiesc dle stat (20 79 70), ora 18.30 ; BELMONDO AL ll-LEA : Teatrul „C. Tănase"— sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 ; CANIBALA : Teatrul „Ion Vasilescu* (17 27 45), ora 19.30 ; JOCURI DE POFTI, JOCURI DE COPII : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17 ; LA IZVOR DE DOR ȘI CÎNTEC : Ansamblul Rapsodia Română (1713001, ora 18.70; RECITAL DE VIOARA RAIUCA FATU | Ateneul RTeran —srfm Studio, ora 17 şi RECITAI DE VIOIONCEL NATALIA GUTMAN4 (U.R.S.S.) - la Ateneul Român, ora 19 ; POPFVE MARINARUL SI CORABIA VESELIEI : Circul de stat Bucureşti (ft 01 20), orele 16 şi 19.30. TELEVIZIUNE Programul 1 11,00: Telex ; 11,05: Cultivarea limbii şi literaturii române în şcoala ! 11,30: Cinci miliarde de oameni ; 11,55: Să cînte copiii ; 12,10: Ora de muzica ; 13,03: La sfîrşit de sântămînâ (I) ; 15 : Fotbal, U. Craiova ~ Steaua; 17,30: Imagini din Beijing; 17,45: Septembrie: Cronica evenimentelor politice ; 18,00: Serial ştiinţific; 18,30: Columne ale istoriei ; 18,45: 1001 de seri ; 19,00: Telejurnal ; 19,20: La sfîrşit de săptărrînă (11) ; Din sumar : Ritm şi melodie ; 19,40: Teleenciclopedia ; 20,20: Film serial „Roţile" ; 21,05: Varietăţi... varietăţi; 22,15: Telejurnal ; Sport ; 22,30: Invitaţii televiziunii. Programul 2 19,00: Telejurnal ; 19,20: Desen® animate ; 19,50: Ce mica e vacanţa mare ! ; 20,55: Intîlnire Cu Ansamblul ..Musica Nova" ; 22,15: Telejurnal ; Sport ; 22,30: Bună seara, fete, bună seara, băieţi ! DUMINICA 2 OCTOMBRIE Programul 10 : Dialog cu elevul de la seral ; 8,30 : Almanahul familiei ; 9 : De strajă patriei ; 9,30 : Bucuriile muzicii ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 Lumea copiilor ; 13 : Album duminica! ; 17,35 : Micul ecran pentru cei mici ; 18 : Film serial ; ,,Fram"; 18,50 : 1001 de seri ; 19,20 : Onto la Stupea o vioara ; 20,15 : Telecinemateca : „Provinciala". Cu : Nathalie Baye, Angela Winkler, Bruna Ganz, Pierre Vernier, Dominique Pature, Roland Monod. Regia Claude Goretta ; 22 : Intilnire cu opera, opereta si baletul ; 22,30 : Telejurnal. Programul 20 : Matineu simfonic ; 11,30 Instantanee; 11,45: Muzică uşoară; 12,15: Melodii populare ; 12,45 : Teatrul şi rmodelul uman ; 13,15 : Foriotecul muzicii ; 14,45 : O viaţă pentru o idee ; 15,15 : Teatru TV : „Un timbru rar", de Carlo Montella ; 16,35 : Desene animate ; 17 : Serată muzicală TV ; 19 : Telejurnal ; 19,20 : Telerama ; 19,55 : Caleidoscop muzical ; 21,05 : Din marea carte a patriei ; 21,30 : iaz în nocturnă ; 22,30 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE BALOANE DE CURCUBEU : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. DRAGOSTEA SE ÎNTOARCE : Studio (59 53 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20. UN SCRIS IN PLINA VARA : București (15 61 54), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20. AVENTURI LA MAREA NEAGRA : Festival (15 63 84), orele 9 — 12—16 - 19. MISTERELE BUCURESTILOR : Sala Mică a Palatului, orele 17,15 — 20 ; (simbata) Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gloria (4 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. NEA MARIN MILIARDAR , Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 20 ; Grădina Tomis, ora 19,15, BULETIN DE BUCUREŞTI : Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ÎNTOARCEREA DIN IAD Ciuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CINE IUBEŞTE ŞI LAŞA : Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MELODII LA COSTINEŞTI : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. B.D. LA MUNTE ŞI LA MARE : Munca (21 50 97), orele 15 — 17,15 — 19.30. HAIDUCII LUI ŞAPTECAI : Progresul (23 94 10), orele 16-18-20. ULTIMUL CARTUŞ : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13,15. INTILNIRE CU TINEREŢEA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. MARIA MIRABELA: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15. ELVIS ! Modern (23 71 01), orele 9-11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Grădina Modern, ora 19. AVARUL: Patria (11 86 25), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,45 - 19,30. COBRA SE ÎNTOARCE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 10,45 — 12,30 -14,15 - 16,15 - 18,15 - 20,15 . Grădina Luceafărul, ora 19. FEMEIA DISPĂRUTĂ : Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Grădina Capitol, ora 19,15; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15. TESS : Central (14 12 24), orele 9 — 12 - 16 - 19. HERCULE CUCEREȘTE ATLANTIDA : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CHIRURGUL SCHROTH : Timpuri Noi (15 61 10), orele 15,30 - 17,45 - 20. NEW YORK, NEW YORK : Doina (1635 38), orele 16,30 - 19,15. ANCHETA A STABILIT : Floreasco (33 29 71), ora 20. DOMNUL MILIARD : Floreasca, orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45. TEHERAN43: Victoria (16 28 79), orele 9 - 12 - 16 - 19. CARNAVAL: Buresti (50 43 58), orele 15 - 18,30. VALUL VERDE: Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CONTRABANDA IA VAMA : Popular (35 15 17), orele 15 - 17,15 -19,30. VESTUL SĂLBATIC : F e r o v i a r (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20 ; Grădina Feroviar, ora 16. DUBLU DELICT : lira (31 71 71), orele 15,30 - 17,45 — 20 ; Grădina Lira, ora 19,30. OMUL PAIANJEN SE ÎNTOARCE : Ferentari (30 49 85), orele 15,30 -17.30 - 19.30 ; Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19,30. CASCADORUL HOOPER , Miorita (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20.