România Liberă, martie 1985 (Anul 43, nr. 12542-12567)
1985-03-01 / nr. 12542
Pagina a 2-a — 7 martie 7985 „Románia liberă" MARTIEŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Peceţile vredniciei la Paşcani ©D SIGIRASUL TRĂIM Vechiul nod feroviar din Moldova izbit crunt de cel de al doilea flagel mondial, lăsând în 1945 lui Geo Bogza impresia „unui gol imens“, intra in etapa construirii socialismului cu o zestre economică extrem de precară. — Imaginea nesfârşitelor ruine rumegînd mi s-a pecetluit definitiv pe retină — işi aminteşte profesorul Eugen Ancuţa, directorul adjunct al liceului industrial nr. 1. De fapt, ani la rînd, Atelie-' rele C.F.R., care au căpătat mai apoi statutul de întreprindere republicană — dar şi aceasta cu un grad modest de dotare — au constituit singura industrie veritabilă din Paşcani. In rest, doar citeva unităţi de interes local. Adevărata ascensiune pe multiple planuri a Paşcanilor are loc în perioada care a urmat celui de al IX-lea Congres al partidului. Iar in actuala legislatură, configuraţia economicosocială a acestei ediţii urbane s-a împlinit intr-o măsură importantă. Să ascultăm însă mai departe opiniile citorva cetăţeni ai oraşului, păşcăneni din diferite generaţii, cei mai îndreptăţiţi, desigur, să releve cursul lucrurilor, frumoase şi temeinice, pe care şi ei le-au durat autorizaţi în acelaşi timp, să propună înfăptuirea altor obiective în următoarea legislatură, dimpreună cu aleşii lor. — întregul curs de dezvoltare edilitară, îndeosebi sub raport calitativ, este revelator — continuă profesorul Ancuţa. Prin ce s-a făcut în ultimii 5 ani — blocuri cu arhitectură îngrijită, apartamente cu un confort sporit, artere stradale chibzuit concepute, apă potabilă de calitate, toate situează Paşcanii la nivelul oraşelor cu adevărat moderne. — Şi, totuşi, un fapt care iese din comun... — Cea mai elocventă mărturie a acestui proces, ca o pecete a personalităţii urbane, este lucrarea de artă arhitecturală — stradă, blocuri, spaţii comerciale — ce leagă zona de jos cu terasa medie a Siretului, sau orăşelul de sus, cum zic localnicii. Se cuvine să-i felicităm aici pe arhitecţii de la Institutul de proiectare din Iaşi, pe constructorii care au ştiut să materializeze cu competenţă schiţele, pe primar, tovarăşul Nicolae Răţoi, primul nostru deputat care — ştie oricine — nu este deloc dispus să tolereze indisciplina in construcţii, lipsa de profesionalitate. De altfel, Ordinul Muncii clasa I primit de oraşul nostru în 1984 vorbeşte de la sine. — Chiar dacă in viitoarea legislatură vă pensionaţi, ce propuneri are de făcut cetăţeanul viitorilor deputaţi ? — Doresc să se continue acest proces frumos de dezvoltare edilitară, să văd noul centru civic, a cărui schiţă se pare, e aprobată, o statuie a ilustrului fiu al oraşului , Mihail Sădoveanu, iar parcul muncitoresc să devină, prin propriile noastre puteri, una din cele mai frumoase grădini publice din Moldova. Intîmplările vieţii fostului forjor Mihail Moisii, acum subinginerul Moisii, preşedintele Comitetului oamenilor muncii de la întreprinderea mecanică ,pe material rulant, sînt comune multor oameni din această zonă. Băiat de la sat, ucenic,, serialist la liceu, student, specialist întors înmijlocul alor săi. — Mi-am împlinit viaţa odată cu uzina, care continuă să fie inima oraşului. Iată, întreprinderea de scule şi accesorii speciale, construită în ultima legislatură, este „copilul“ uzinei de vagoane. Nucleul de bază de acolo, s-a format. Ca şi în celelalte unităţi industriale tinere. Ce m-a impresionat în ultimii ani ? Centrul de calcul din Paşcani care fiinţează — se putea altfel — tot la IMMR. Asta vorbeşte despre o superioară concepţie în conducerea şi planificarea muncii din industrie. — Dar în calitate de cetăţean al oraşului ce ne puteţi spune ? — In primul rind, este lăudabil efortul consiliului popular, al unităţilor agricole, al cetăţenilor din suburbii în vederea autoaprovizionării cu produse agroalimentare. E o problemă rezolvată gospodăreşte la noi. Altminteri, principiul acesta sănătos este aplicat şi în întreprindere. Gospodăria noastră anexă, consolidată în ultimii 5 ani, rivalizează, cred, cu cele mai bune din ţară. Avem aproape 300 de porci, 15 vaci cu lapte, păsări, iepuri, stupi de albine, cai de muncă, solarii în care creşterea plantelor este stimulată prin irigaţii. — Ce propuneţi viitorilor deputaţi ? — Mai multe spaţii de joacă pentru copiii noştri, unde şi pensionarii, supraveghindu-şi poate nepoţii, să aibă acel climat reconfortant. — Cu cîţiva ani in urmă, cind v-am cunoscut, tovarăşe dr. Tiberiu Pompaş, lucraţi intr-o clădire foarte modestă, scăpată — ziceaţi atunci — ca prin minune de bombardamente. Era secţia de obstetrică şi ginecologie, al cărei şef sunteţi şi acum. Cu toate amenajările făcute avea multe inconveniente. De astădată, vă găsesc intr-un spaţiu nou, modern, cochet chiar. Cum vă simţiţi aici ? — Excelent. Acest edificiu al sănătăţii, cu 430 de paturi, cuplat cu o policlinică, a fost dat in folosinţă în decembrie 1982. Este una dintre cele mai importante realizări din actuala legislatură. Condiţiile create pentru mamă sunt incomparabil mai bune. Aici funcţionează deci şi secţia pe care o coordonez. — De vreo 30 de ani, mi se pare... — Recent, am rememorat toţi aceşti ani. Cu prilejul ieşirii la pensie a sorei obstetriciene Ruxandra Onu, cu care am lucrat 30 de ani. Şi parcă, pentru a preda ştafeta, a venit feciorul ei, tânărul medic stagiar Tironică Onu. In 1983 s-a deschis şi secţia de chirurgie, încadrată cu medici de mare competenţă, o binefacere pentru oamenii din zonă. In esenţă, spitaluleste foarte bine conceput ca funcţionalitate, şi bine dotat.. .— Spitalul orăşenesc Paşcani" îndeplineşteşi misiunea de for metodologic pentru zonă. Îl întreb pe secretarul comitetului de partid, medicul primar Tiberiu Pompaş : care este starea de sănătate a populaţiei ? — Bună. Aici vorbesc, desigur, creşterea nivelului de trai al populaţiei, condiţiile de igienă superioară, încadrarea cu medici şi cadre medii a tuturor circumscripţiilor arondate, un număr de 15. In toate întreprinderile, cabinetele medicale sunt dotate cu cadre competente, ceea ce a dus la reducerea considerabilă a incapacităţii temporare de muncă. De asemenea, ne situăm pe un loc fruntaş in judeţ şi la indicii demografici : natalitatea este de 17,2 la mie, cu un spor natural de 9,6 la mie. Si suntem intr-o sensibilă creştere. — Proiecte, propuneri, pentru viitor ? — Condiţiile materiale, cadrele medicale existente în oraş mă îndreptăţesc să propun înfiinţarea unei secţii de recuperare. Mai lesne ar putea fi rezolvate aici cazurile, decit să fie transportate la Iaşi sau în alte părţi. Toţi ştim că virsta medie a populaţiei este tînără. Eu şi colegii îngrijim de copii pentru a creşte sănătoşi. Mai tirziu vin şi nevoile spirituale ale tinereţii. Un aşezâmînt de cultură al tineretului s-ar impune. La o stare de sănătate frumoasă se cuvine să acordăm şi o zestre spirituală pe mă- Vasile lancu '/$' , %m Mai ■ lipp m fa? . x tty*, 1 ** 'ey■% T * ` lipifei*■ v ' ¥fr] *271Â* ***r5‘r* :9MB gC&E HU»’ Acţiuni politico-educative • In cinstea alegerilor de deputaţi, în judeţul Vaslui se desfăşoară variate manifestări cu caracter politico-ideologic, cultural-educativ şi artistic, organizate sub egida Consiliului judeţean al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Astfel, Casa de cultură a sindicatelor din Vaslui a găzduit simpozionul cu tema „Epoca Ceauşescu — epoca unor profunde transformări revoluţionare în România“, manifestare urmată de un frumos program artistic, iar la întreprinderea de corpuri abrazive şi la cea de producere a nutreţurilor combinate din Birlad au avut loc dezbateri pe marginea problemelor ilustrînd democratismul alegerilor de la 17 martie. La liceul „Gh. Roşca Codreanu“ din Bîrlad a fost organizată o dezbatere cu tema „Democraţia socialistă şi direcţiile dezvoltării ei în etapa actuală“, la care au participat numeroşi tineri care vor vota în acest an pentru prima dată. Un ciclu de acţiuni complexe, cuprinzând expuneri şi mese rotunde, incluse sub genericul „înfăptuirile economicosociale de astăzi — temelie trainică pentru viitorul comunist al patriei“, se află în plină desfăşurare la casele de cultură din Huşi şi Negreşti şi in comunele Murgeni, Zorleni, Zăpodeni şi în alte localităţi vasluiene. „Votăm al ţării mers spre viitor“ constituie, de asemenea, genericul sub care au loc, in toate aşezările judeţului Vaslui, conferinţe şi simpozioane privind dezvoltarea economico-socială a judeţului in anii actualei legislaturi şi în cincinalul următor, şezători literare, recitaluri de versuri patriotice, spectacole dedicate patriei şi partidului, alte acţiuni cu caracter educativ. • Concomitent cu activităţile legate de desfăşurarea campaniei electorale, în judeţul Timiş au loc ample manifestări politico-ideologice şi cultural-artistice. La Belinţ, Chizătău, Babşa şi Gunj se desfăşoară o săptămînă a culturii şi educaţiei şi activităţilor edilitar-gospodăreşti. In ultimele zile, în aşezămintele culturale şi la casele alegătorilor din Timişoara, Lugoj, Deta, Sinnicolau-Mare, Jimbolia, Ceacova, Gătaia, Lovrin şi în alte localităţi au avut loc expuneri pe teme politice şi economice. Au fost abordate probleme legate de dezvoltarea așezărilor din această parte a țării, în lumina istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XlII-lea. O femeie erau într-o străveche vatră a pîinii (Urmare din pag. 1) aici pe pămînturile Pecicăi şi începuseră să le deprindă tainele. Răspunderea era acum cu totul alta, mai ales că unităţile vecine se aflau într-o permanentă emulaţie. Ce-i drept, pămintul era cam acelaşi, cernoziom în cea mai mare parte, dar trebuia schimbată optica oamenilor despre cultivarea lui. Ca să obţii la hectar 5 500 kilograme griu, 4 500 kg orz, 8 000 kg porumb, 27 000 kg sfeclă de zahăr, cum era „obiceiul casei“, n-ar fi fost tocmai greu, dar pretenţiile şi chiar ambiţiile inginerei Doina Vasilescu erau cu totul altele. Motive, avea mai multe. în primul rînd faptul că exact in anul Congresului al XII-lea al partidului comuna fusese vizitată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iar cei din Pecica se angajaseră să dovedească ce înseamnă in concepţia lor agricultura modernă de tip intensiv, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agricole. Şi, spre marea sa bucurie, preşedinta C.A.P. „Ogorul“ din Pecica, inginera Doina Vasilescu, a putut raporta de la tribuna celui de al XlII-lea Congres al partidului că angajamentul de atunci a fost îndeplinit odată cu obţinerea celei mai mari recolte de cereale din istoria comunei. In limbajul concret al cifrelor, producţiile medii la hectar se traduc astfel : 8 365 kg griu, 6 400 kg orz, 21 865 kg porumb ştiuleţi, 42 200 kg sfeclă de zahăr pe întreaga suprafaţă cultivată în condiţii de neirigare, iar în zootehnie peste 4 000 litri lapte la fiecare vacă furajată. Sigur, drumul parcurs de unitate în aceşti ani n-a fost deloc simplu şi fără probleme, din contră el a solicitat multe eforturi şi sudoare. Dar ţăranul român n-a fugit niciodată de muncă, de greutăţi ! Oricum, aici nu este vorba numai de muncă ci şi despre altceva... Despre ce anume ne spune însăşi preşedinta Doina Vasilescu: „M-am bazat pe tehnologiile aplicate cu răspundere şi poate cu ceva mai mult suflet... Am convingerea că noua revoluţie agrară are în prezent nevoie de acest atribut şi sunt convinsă că nu intimplător secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la complexitatea muncii în agricultură o asocia cu electronica... — Tehnologiile de cultivare a griului şi porumbului sunt bine cunoscute astăzi peste tot. Ce aţi făcut dumneavoastră in plus ? — Pe scurt vorbind şi lăsind la o parte termenii de strictă specialitate noi am eliminat tot ce e rigid in aplicarea lor. înainte de a lua o decizie am cîntărit bine fiecare argument in parte, verificat în prealabil în practică. Mai exact, am ţinut seama de locul şi timpul adecvat fiecărei tehnologii de la alegerea asolamentului, a seminţei pînâ la recoltat, fără cel mai mic rabat la calitate. Sînt convinsă insă că procesul, de finisare, de înnobilare a tehnologiilor agricole poate continua încă cu efecte favorabile chiar şi în unitatea noastră. — Pe ce vă bazaţi cină faceţi această afirmaţie ? — Pe forţele noastre, ale tuturor cooperatorilor, mecanizatorilor şi specialiştilor care, sincronizate bine, oferă o şansă in plus pentru obţinerea recoltelor bogate. Nu intimplător o înţeleaptă vorbă românească zice că omul sfinţeşte locul ! Nu am neglijat nici un amănunt din cele care sunt de natură să influenţeze producţiile acestui an, mai ales la cultura griului, marea pasiune a celor de la noi. Ca atare, ne-am propus să „batem“ anul acesta orice record în materie de pline, realizînd în medie cel puţin 9 000 kg de griu de pe fircare din cele 600 ha cultivat" Recolte asemănătoare ne-am propus şi la alte culturi : 25 000 kg porumb ştiuleţi la ha, 45 tone sfeclă de zahăr la ha, iar în zootehnie să obţinem cel puţin 5 000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Să ştiţi că întrecerea va fi anul acesta cea mai grea, în primul rînd chiar cu unităţile din cadrul comunei noastre. Dar suntem cu toţii mai hotărîţi ca oricând să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca piinea de Pecica să devină şi mai vestită. Avem convingerea că — aşa cum ne-a îndrumat secretarul general al partidului în septembrie 1984, chiar aici, la adunarea populară din comuna noastră — numai in felul acesta ne facem datoria faţă de pămintul strămoşesc ca revoluţionari, ca patrioţi care doresc să facă totul pentru înflorirea patriei, pentru socialism, pentru comunism, pentru pace. Sunt idealuri înflăcărate pentru toţi locuitorii Pecicăi, care lucrăm în această „vatră“ a pâinii româneşti pe care o dorim tot mai mare şi mai îmbelşugată spre binele nostru, al tuturor.J r Punînd în lumină importanţa majoră ce revine politicii demografice in contextul dezvoltării multilaterale a societăţii româneşti, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a cerut, in şedinţa din 15 februarie, organelor sanitare, consiliilor populare, tuturor factorilor cu răspundere în domeniu să acorde, în continuare, ceai mai mare atenţie problemelor ce privesc întărirea familiei şi sporirea natalităţii. Este confirmată, şi în acest fel, ideea subliniată la Congresul al XlII-lea al P.C.R. potrivit căreia, în cadrul larg al preocupării permanente a partidului şi statului pentru înflorirea patriei noastre socialiste, se va pune un accent deosebit pe vigoarea şi apărarea sănătăţii poporului, pe sporirea natalităţii, cerinţă obiectivă adezvoltării şi menţinerii tinereţii naţiunii noastre. „Prin măsurile care se prevăd a fi realizate — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — trebuie să se ajungă la un nivel de natalitate de cel puţin 18—20 la mia de locuitori, aceasta constituind o necesitate obiectivă pentru împiedicarea imbătrinirii populaţiei, păstrarea unui raport corespunzător de vîrstă, asigurarea tinereţii permanente a poporului şi dezvoltarea naţiunii noastre socialiste“. înfăptuirea unui astfel de obiectiv implică importante sarcini pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru organizaţiile obşteşti, pentru instituţiile specializate. Pornind de la aceste aspecte, la Buzău, a fost organizat simpozionul avînd ca temă „Concepţia secretarului general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind dezvoltarea demografică a României“. Am adresat câtorva dintre participanţi invitaţia de a lua parte la o anchetă de opinie. Au răspuns so., licitării noastre tovarăşii : Constantin Dochia, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, Maria Adamescu, preşedinta Comitetului municipal al femeilor, dr. Valeria Bobocea, director al Direcţiei sanitare judeţene, Gheorghe Racoţi, procuror-şef la procuratura locală, Gheorghe Prodea, procuror-şef la procuratura judeţeană, dr. Mihaela Dănulescu, medic inspector la Direcţia sanitară a judeţului. Aurelia Budui, secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid. Constantin Dochia: Doresc, in primul rind să remarc marea Însemnătate a concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind dezvoltarea demografică a naţiunii noastre, încă o elocventă expresie a umanismului, a patriotismului secretarului general al partidului. Este deosebit de important că, într-o asemenea concepţie, dezvoltarea economico-socială este privită ca un factor esenţial de realizare a politicii demografice. In ultimii 20 de ani, în Buzău s-au creat aproape 52 000 noi locuri de muncă, au fost date în folosinţă peste 20 000 de apartamente. Municipiul Buzău dispune de un spital cu 1758 locuri,4 policlinici, 36 dispensare de circumscripţii, 8 creşe, 2 leagăne de copii, 14 farmacii, un centru sanitar epidemic, un centru de recoltare şi conservare a singelui. Reţeaua sanitară cuprinde peste 290 de medici şi aproape 1 200 de alte cadre sanitare, iar cea şcolară cuprinde 26 de grădiniţe, 15 şcoli generale, 15 licee unde învaţă peste 35 000 de copii, de educaţia acestora ocupindu-se peste 1 800 profesori, învăţători şi educatoare. Numai în acest , cincinal, baza materială a invăţămîntului a sporit cu 41 săli de clasă, creîndu-se, totodată, 1 540 locuri în internatele şcolare. în perioada 1986—1990 se vor da în folosinţă, printre altele, 10 015 apartamente, 72 sălide clasă, un pavilion obstetric şi ginecologic cu 350 de locuri. Valeria Bobocea : Cum a subliniat în repetate rînduri preşedintele Nicolae Ceauşescu, cum a reieşit şi din comunicatul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Românnia socialistă acordă o atenţie deosebită sporirii populaţiei, păstrării vigorii şi tinereţii poporului. în acest cadru, consider că plenara Consiliului Sanitar Superior din martie anul trecut s-a impus ca o necesitate, dat fiind o anumită tendinţă de scădere a natalităţii, de creştere a numărului de întreruperi de sarcină şi de diminuare a sporului natural. In contextul acestor realităţi, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a abordat probleme deosebit de importante vizînd întărirea familiei, îndatorirea patriotică, cetăţenească a familiilor de a avea copii, înalta cinste şi misiune socială a femeii de a da viaţă şi de a creşte copii. Pornind de la criticile formulate de secretarul general al partidului, pe deplin îndreptăţite şi pentru judeţul nostru, am adoptat asemenea măsuri organizatorice şi tehnice care să conducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a femeii, in general, a celei gravide în special. Drept urmare, se desfăşoară cu bune rezultate acţiunea de dispensarizare a femeii de vîrstă fertilă, depistarea sarcinii, asigurarea asistenţei medicale la toate naşterile in maternitate, creşterea tehnicităţii medicului de medicină generală pe linie de obstetrică-ginecologie, cu influenţă directă în creşterea calităţii dispensarizării gravidelor; angajarea medicilor specialişti de obstetrică-ginecologie in acţiunile profilactice de la nivelul dispensarelor medicale de întreprindere şi urbane ; investigarea şi reinvestigarea condiţiilor de muncă pentru femei, cartografierea şi urmărirea stării de sănătate a ambilor parteneri ai cuplurilor tinere, înfiinţarea cabinetului de ginecologie infantilă, Maria Adamescu : Aceste acţiuni au fost şi sunt însoţite de o permanentă activitate politico-educativă avînd în vedere cerinţa ca, alături de instituţiile de invăţămînt şi ceilalţi factori educaţionali, familia să-şi desfăşoare existenţa potrivit principiilor moralei socialiste, să fie bine închegată şi unită, astfel incit modul de viaţă al părinţilor, comportarea lor in familie şi societate, relaţiile de reciprocă Încredere şi stimă dintre ei să fie continuu exemple pozitive pentru copii. Consiliul popular. Comitetul municipal al femeilor, în colaborare cu organizaţia municipală de tineret, cu organele medicale sau cu cele cu profil juridic au organizat întîlniri în căminele de nefamilişti cu tineret, sub devizele „Sfatul căsniciei“, „Sfatul familiei“. S-au organizat cabinete şi grupuri mobile care oferă consultaţii pe diferite teme sau ajută la popularizarea şi înţelegerea legislaţiei. Gheorghe Sacoţi . Aş dori să remarc, mai intii, că politica demografică in România socialistă, deci şi în municipiul şi judeţul nostru, are la origine concordanţa cu cerinţele dezvoltării. Tocmai de aceea o astfel de politica face parte din atributele suverane ale statului nostru. Pe de altă parte, implică o mare răspundere a tuturor factorilor cu atribuţii în domeniu pentru cunoaşterea şi respectarealegislaţiei, pentru influenţarea comportamentului demografic al populaţiei, pentru statornicirea unei atitudini favorabile familiilor cu mai mulţi copii. Drept urmare, datorită ansamblului de măsuri adoptat, natalitatea a înregistrat în municipiul Buzău, creşteri in 1984. A scăzut, totodată, mortalitatea, crescind sporul natural al populaţiei. Se impune ca pe viitor să se continue aceste acţiuni pe linia satisfacerii condiţiilor materiale şi spirituale ale cuplurilor tinere, asigurarea facilităţilor prevăzute de lege vizînd ocrotirea viitoarelor mame şi a mamelor cu copii mici, ca obligaţii ferme ale conducătorilor locurilor de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, promptitudine şi calitate exemplară in asistenţa medicală, act educaţional patriotic profamilia şi probatatist, început încă din şcoli. Gheorghe Prodea : Şi lipsa unor asemenea acţiuni a făcut ca in ultimii ani, evoluţia demografică să nu fie pe măsura condiţiilor create; natalitatea chiar a scăzut iar în unele judeţe, în rîndul cărora se află şi Buzăul, sporul natural al populaţiei a fost nesemnificativ. In acelaşi timp s-a înregistrat o creştere îngrijorătoare a numărului cazurilor de întrerupere a cursului normal a sarcinii. Criticînd, pe bună dreptate, starea de lucru existentă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că aceasta se datorează, în primul rînd, lipsei de fermitate în combaterea şi stăvilirea practicilor abuzive şi nejustificate privind întreruperile de sarcină. Faţă de această situaţie, secretarul general al partidului nostru a arătat, pe deplin Îndreptăţit, că trebuie să se ia toate măsurile ce se impun împotriva celor ce încalcă legile, normele, de etică profesională şi socială!Mihaela Dănulescu : Ca medic, aş vrea să subliniez că fermitatea cerută de secretarul general al partidului în aplicarea politicii demografice este, în fapt, o mărturie a grijii faţă de sănătatea, vigoarea şi tinereţea poporului. Tocmai de aceea, în organizarea activităţii am pornit de la faptul că în faţa noastră stau sarcini deosebite în ceea ce priveşte promovarea unei politici pronataliste, în crearea unui comportament demografic favorabil natalităţii şi familiei cu mulţi copii. Activitatea noastră este şi trebuie să fie condusă de cuvintele secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre „deosebita răspundere în faţa poporului, a prezentului şi viitorului naţiunii noastre socialiste“. Aurelia Budai , în acest cadru, se cere perfecţionarea activităţii unităţilor din sistemul medico-sanitar, întărirea şi mai mult a răspunderii tuturor cadrelor din acest sector, in scopul măririi continue a sporului natural al populaţiei, în principal pe calea creşterii natalităţii, a ridicării stării de sănătate a întregului popor. Comitetul municipal de partid, Consiliul popular au elaborat şi urmăresc aplicarea întocmai a unui program de măsuri ferme pentru extinderea şi întărirea muncii de educaţie în acest domeniu, pentru dezbaterea largă a problemelor legate de creşterea natalităţii şi de reducere, în continuare, a întreruperilor de sarcină. Va trebui ca, pe baza acestor măsuri, şi oraşul nostru să contribuie, aşa cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la ajungerea, în cel mai scurt timp, la o dublare a sporului natural al populaţiei înregistrat in anul 1984. Este, de fapt, o îndatorire patriotică şi trebuie să-i răspundem pe măsura Însemnătăţii ei. Ion Stoica POLITICA DEMOGRAFICĂ IN CONSENS CU CERINȚELE DEZVOLTĂRII PATRIEI Anchetă de opinie în municipiul Buzău ,m gtm. VI . pi