România Liberă, martie 1985 (Anul 43, nr. 12542-12567)

1985-03-01 / nr. 12542

Pagina a 2-a — 7 martie 7985 „Románia liberă" MARTIEŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Peceţile vredniciei la Paşcani ©D SI­GIRASUL TRĂIM Vechiul nod feroviar din Moldova izbit crunt de cel de al doilea flagel mondial, lăsând în 1945 lui Geo Bogza impresia „unui gol imens“, intra in eta­pa construirii socialismului cu o zestre economică extrem de precară. — Imaginea nesfârşitelor ruine rumegînd mi s-a pecet­luit definitiv pe retină — işi aminteşte profesorul Eugen Ancuţa, directorul ad­junct al liceului industrial nr. 1. De fapt, ani la rînd, Atelie-' rele C.F.R., care au căpătat mai apoi statutul de întreprindere republicană — dar şi aceasta cu un grad modest de dotare — au constituit singura industrie veritabilă din Paşcani. In rest, doar citeva unităţi de interes local. Adevărata ascensiune pe mul­tiple planuri a Paşcanilor are loc în perioada care a urmat celui de al IX-lea Congres al partidului. Iar in actuala legis­latură, configuraţia economico­­socială a acestei ediţii urbane s-a împlinit intr-o măsură im­portantă. Să ascultăm însă mai departe opiniile citorva cetăţeni ai ora­şului, păşcăneni din diferite ge­neraţii, cei mai îndreptăţiţi, de­sigur, să releve cursul lucruri­lor, frumoase şi temeinice, pe care şi ei le-au durat autori­zaţi în acelaşi timp, să propună înfăptuirea­­ altor obiective în următoarea­ legislatură, dimpre­ună cu aleşii lor. — întregul curs de dezvoltare edilitară, îndeosebi sub raport calitativ, este revelator — con­tinuă profesorul Ancuţa. Prin ce s-a făcut în ultimii 5 ani — blocuri cu arhitectură îngrijită, apartamente cu un confort spo­rit, artere stradale chibzuit concepute, apă potabilă de ca­litate, toate situează Paşcanii la nivelul oraşelor cu adevărat moderne. — Şi, totuşi, un fapt care iese din comun... — Cea mai elocventă mărturie a acestui proces, ca o pecete a personalităţii urbane, este lu­crarea de artă arhitecturală — stradă, blocuri, spaţii comerci­ale — ce leagă zona de jos cu terasa medie a Siretului, sau orăşelul de sus, cum zic local­­nicii. Se cuvine să-i felicităm aici pe arhitecţii de la Institu­tul de proiectare din Iaşi, pe constructorii care au ştiut să materializeze cu competenţă schiţele, pe primar, tovarăşul­ Nicolae Răţoi, primul nostru deputat care — ştie oricine — nu este deloc dispus să tolereze indisciplina in construcţii, lipsa de profesionalitate. De altfel, Ordinul Muncii clasa I primit de oraşul nostru în 1984 vor­beşte de la sine. — Chiar dacă in viitoarea le­gislatură vă pensionaţi, ce pro­puneri are de făcut cetăţeanul viitorilor deputaţi ? — Doresc să se continue acest proces frumos de dezvol­tare edilitară, să văd noul cen­tru civic, a cărui schiţă se pare, e aprobată, o statuie a ilustru­lui fiu al oraşului , Mihail Să­­doveanu, iar parcul muncitoresc să devină, prin propriile noastre puteri, una din cele mai fru­moase grădini publice din Mol­dova. Intîmplările vieţii fostului forjor Mihail Moisii, acum sub­­inginerul Moisii, preşedintele Comitetului oamenilor muncii de la întreprinderea mecanică ,pe material rulant, sînt comune multor oameni din această zo­nă. Băiat de la sat, ucenic,, ser­ialist la liceu, student, specia­list întors în­­mijlocul alor săi. — Mi-am împlinit viaţa odată cu uzina, care continuă să fie inima oraşului. Iată, întreprin­derea de scule şi accesorii­ spe­ciale, construită în ultima le­gislatură, este „copilul“ uzinei de vagoane. Nucleul de bază de acolo, s-a format. Ca şi în ce­lelalte unităţi industriale ti­nere. Ce m-a impresionat în ultimii ani ? Centrul de calcul din Paş­cani care fiinţează — se putea altfel — tot la IMMR. Asta vorbeşte despre o superioară concepţie în conducerea şi pla­nificarea muncii din industrie. — Dar în calitate de cetăţean al oraşului ce ne puteţi spune ? — In primul rind, este lău­dabil efortul consiliului popu­lar, al unităţilor agricole, al ce­tăţenilor din suburbii în vede­rea autoaprovizionării cu pro­duse agroalimentare. E o pro­blemă rezolvată gospodăreşte la noi. Altminteri, principiul aces­ta sănătos este aplicat şi în în­treprindere.­ Gospodăria noastră anexă, consolidată în ultimii 5 ani, rivalizează, cred, cu cele mai bune din ţară. Avem aproape 300 de porci, 15 vaci cu lapte, păsări, iepuri, stupi de albine, cai de muncă, solarii în care creşterea plantelor este sti­mulată prin irigaţii. — Ce propuneţi viitorilor de­putaţi ? — Mai multe spaţii de joacă pentru copiii noştri, unde şi pensionarii, supraveghindu-şi poate nepoţii, să aibă acel cli­mat reconfortant. — Cu cîţiva ani in urmă, cind v-am cunoscut, tovarăşe dr. Ti­­beriu Pompaş, lucraţi intr-o clădire foarte modestă, scăpată — ziceaţi atunci — ca prin mi­nune de bombardamente. Era secţia de obstetrică şi ginecolo­gie, al cărei şef sunteţi şi acum. Cu toate amenajările făcute avea multe inconveniente. De astădată, vă găsesc intr-un spa­ţiu nou, modern, cochet chiar. Cum vă simţiţi aici ? — Excelent. Acest edificiu al sănătăţii, cu 430 de paturi, cu­plat cu o policlinică, a fost dat in folosinţă în decembrie 1982. Este una dintre cele mai importante realizări din actuala legislatură. Condiţiile create pentru mamă sunt incomparabil mai bune. Aici funcţionează deci şi secţia pe care o coor­donez. — De vreo 30 de ani, mi se pare... — Recent, am rememorat toţi aceşti ani. Cu prilejul ieşirii la pensie a sorei obstetriciene Ru­xandra Onu, cu care am lucrat 30 de ani. Şi parcă, pentru a preda ştafeta, a venit feciorul ei, tânărul medic stagiar Tiro­­nică Onu. In 1983 s-a deschis şi secţia de chirurgie, încadrată cu medici de mare competenţă, o binefacere pentru oamenii din zonă. In esenţă, spitalul­­este foarte bine conceput ca funcţionalitate, şi bine dotat.. .— Spitalul orăşenesc Paşcani" îndeplineşte­­şi misiunea de for metodologic pentru zonă. Îl întreb pe secretarul comitetului de partid, medicul primar Ti­­beriu Pompaş : care este starea de sănătate a populaţiei ? — Bună. Aici vorbesc, desi­gur, creşterea nivelului de trai al populaţiei, condiţiile de igie­nă superioară, încadrarea cu medici şi cadre medii a tuturor circumscripţiilor arondate, un număr de 15. In toate între­prinderile, cabinetele medicale sunt dotate cu cadre compe­tente, ceea ce a dus la redu­cerea considerabilă a incapaci­tăţii temporare de muncă. De asemenea, ne situăm pe un loc fruntaş in judeţ şi la indicii demografici : natalitatea este de 17,2 la mie, cu un spor na­tural de 9,6 la mie. Si suntem­ intr-o sensibilă creştere. — Proiecte, propuneri, pentru viitor ? — Condiţiile materiale, ca­drele medicale existente în oraş mă îndreptăţesc să propun înfiinţarea unei secţii de recu­perare. Mai lesne ar putea fi rezolvate aici cazurile, decit să fie transportate la Iaşi sau în alte părţi. Toţi ştim că virsta medie a populaţiei este tînără. Eu şi colegii îngrijim de copii pentru a creşte sănătoşi. Mai tirziu vin şi nevoile spirituale ale tinereţii. Un aşezâmînt de cultură al tineretului s-ar im­pune. La o stare de sănătate frumoasă se cuvine să acordăm şi o zestre spirituală pe mă- Vasile lancu '/$' , %m Mai ■ lipp m fa? . x tty*, 1 ** 'ey­­■% T * ` lipifei*■ v ' ¥fr] *271Â* ***r5‘r* :9MB gC&E HU»’ Acţiuni politico-educative • In cinstea alegerilor de deputaţi, în judeţul Vaslui se desfăşoară variate ma­nifestări cu caracter politico-ideologic, cultural-educativ şi artistic, organizate sub egida Consiliului judeţean al Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Astfel, Casa de cultură a sindicatelor din Vaslui a găzduit simpozionul cu tema „Epoca Ceauşescu — epoca unor profunde transformări revoluţionare în România“, manifestare urmată de un frumos program artistic, iar la întreprin­derea de corpuri abrazive şi la cea de pro­ducere a nutreţurilor combinate din Birlad au avut loc dezbateri pe margi­nea problemelor ilustrînd democratismul alegerilor de la 17 martie. La liceul „Gh. Roşca Codreanu“ din Bîrlad a fost organizată o dezbatere cu tema „Democraţia socialistă şi direc­ţiile dezvoltării ei în etapa actuală“, la care au participat numeroşi tineri care vor vota în acest an pentru prima dată. Un ciclu de acţiuni complexe, cuprin­­zând expuneri şi mese rotunde, incluse sub genericul „înfăptuirile economico­­sociale de astăzi — temelie trainică pen­tru viitorul comunist al patriei“, se află în plină desfăşurare la casele de cul­tură din Huşi şi Negreşti şi in comu­nele Murgeni, Zorleni, Zăpodeni şi în alte localităţi vasluiene. „Votăm al ţării mers spre viitor“ constituie, de asemenea, genericul sub care au loc, in toate aşezările judeţului Vaslui, conferinţe şi simpozioane pri­vind dezvoltarea economico-socială a ju­deţului in anii actualei legislaturi şi în cincinalul următor, şezători literare, re­citaluri de versuri patriotice, spectacole dedicate patriei şi partidului, alte acţiuni cu caracter educativ. • Concomitent cu activităţile legate de desfăşurarea campaniei electorale, în ju­deţul Timiş au loc ample manifestări politico-ideologice şi cultural-artistice. La Belinţ, Chizătău, Babşa şi Gunj se desfăşoară o săptămînă a culturii şi educaţiei şi activităţilor edilitar-gospo­­dăreşti. In ultimele zile, în aşezămintele culturale şi la casele alegătorilor din Timişoara, Lugoj, Deta, Sinnicolau-Mare, Jimbolia, Ceacova, Gătaia, Lovrin şi în alte localităţi au avut loc expuneri pe teme politice şi economice. Au fost abordate probleme legate de dezvoltarea așezărilor din această parte a țării, în lumina istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XlII-lea. O femeie erau într-o străveche vatră a pîinii (Urmare din pag. 1) aici pe pămînturile Pecicăi şi începuseră să le deprindă tai­nele. Răspunderea era acum cu totul alta, mai ales că unităţile vecine se aflau într-o permanen­tă emulaţie. Ce-i drept, pămin­­tul era cam acelaşi, cernoziom în cea mai mare parte, dar tre­buia schimbată optica oameni­lor despre cultivarea lui. Ca să obţii la hectar 5 500 kilograme griu, 4 500 kg orz, 8 000 kg po­rumb, 27 000 kg sfeclă de za­hăr, cum era „obiceiul casei“, n-ar fi fost tocmai greu, dar pretenţiile şi chiar ambiţiile in­ginerei Doina Vasilescu erau cu totul altele. Motive, avea mai multe.­ în primul rînd faptul că exact in anul Congresului al XII-lea al partidului comuna fusese vizitată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iar cei din Pecica se angajaseră să dove­dească ce înseamnă in concep­ţia lor agricultura modernă de tip intensiv, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agrico­le. Şi, spre marea sa bucurie, preşedinta C.A.P. „Ogorul“ din Pecica, inginera Doina Vasi­­lescu, a putut raporta de la tribuna celui de al XlII-lea Congres al partidului că anga­jamentul de atunci a fost în­deplinit odată cu obţinerea ce­lei mai mari recolte de cereale din istoria comunei. In limba­jul concret al cifrelor, produc­ţiile medii la hectar se traduc astfel : 8 365 kg griu, 6 400 kg orz, 21 865 kg porumb ştiuleţi, 42 200 kg sfeclă de zahăr pe întreaga suprafaţă cultivată în condiţii de neirigare, iar în zo­otehnie peste 4 000 litri lapte la fiecare vacă furajată. Sigur, drumul parcurs de unitate în aceşti ani n-a fost deloc simplu şi fără probleme, din contră el a solicitat multe eforturi şi sudoare. Dar ţăranul român n-a fugit niciodată de muncă, de greutăţi ! Oricum, aici nu este vorba numai de muncă ci şi despre­ altceva... Despre ce anume ne spune în­săşi preşedinta Doina Vasilescu: „M-am bazat pe tehnologiile aplicate cu răspundere şi poate cu ceva mai mult suflet... Am convingerea că noua revoluţie agrară are în prezent nevoie de acest atribut şi sunt convinsă că nu intimplător secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referindu-se la complexitatea muncii în agricultură o asocia cu elec­tronica... — Tehnologiile de cultivare a griului şi porumbului sunt bine cunoscute astăzi peste tot. Ce aţi făcut dumneavoastră in plus ? — Pe scurt vorbind şi lăsind la o parte termenii de strictă specialitate noi am eliminat tot ce e rigid in aplicarea lor. îna­inte de a lua o decizie am cîn­­tărit bine fiecare argument in parte, verificat în prealabil în practică. Mai exact, am ţinut seama de locul şi timpul adec­vat fiecărei tehnologii de la alegerea asolamentului, a se­minţei pînâ la recoltat, fără cel mai mic rabat la calitate. Sînt convinsă insă că procesul, de finisare, de înnobilare a tehno­logiilor agricole poate continua încă cu efecte favorabile chiar şi în unitatea noastră. — Pe ce vă bazaţi cină faceţi această afirmaţie ? — Pe forţele noastre, ale tu­turor cooperatorilor, mecaniza­torilor şi specialiştilor care, sincronizate bine, oferă o şansă in plus pentru obţinerea recol­telor bogate. Nu intimplător o înţeleaptă vorbă românească zice că omul sfinţeşte locul ! Nu am neglijat nici un amă­nunt din cele care sunt de na­tură să influenţeze producţiile acestui an, mai ales la cultura griului, marea pasiune a celor de la noi. Ca atare, ne-am pro­pus să „batem“ anul acesta orice record în materie de pli­ne, realizînd în medie cel pu­ţin 9 000 kg de griu de pe fir­care din cele 600 ha cultivat" Recolte asemănătoare ne-am propus şi la alte culturi : 25 000 kg porumb ştiuleţi la ha, 45 tone sfeclă de zahăr la ha, iar în zootehnie să obţinem cel puţin 5 000 litri lapte de la fie­care vacă furajată. Să ştiţi că întrecerea va fi anul acesta cea mai grea, în primul rînd chiar cu unităţile din cadrul comu­nei noastre. Dar suntem­ cu toţii mai hotărîţi ca oricând să fa­cem tot ce ne stă în putinţă pentru ca piinea de Pecica să devină şi mai vestită. Avem convingerea că — aşa cum ne-a îndrumat secretarul general al partidului în septembrie 1984, chiar aici, la adunarea popu­lară din comuna noastră — numai in felul acesta ne facem datoria faţă de pămintul stră­moşesc ca revoluţionari, ca pa­trioţi care doresc să facă totul pentru înflorirea patriei, pen­tru socialism, pentru comu­nism, pentru pace. Sunt idealuri înflăcărate pen­tru toţi locuitorii Pecicăi, care lucrăm în această „vatră“ a pâinii româneşti pe care o do­rim tot mai mare şi mai îmbelşugată spre binele nostru, al tuturor.J r Punînd în lumină importanţa majoră ce revine politicii demo­grafice in contextul dezvoltării multilaterale a societăţii româ­neşti, Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a cerut, in şedinţa din 15 februarie, orga­nelor sanitare, consiliilor popu­lare, tuturor factorilor cu răs­pundere în domeniu să acorde, în continuare, ceai mai mare atenţie problemelor ce privesc întărirea familiei şi sporirea natalităţii. Este confirmată, şi în acest fel, ideea subliniată la Congresul al XlII-lea al P.C.R. potrivit căreia, în cadrul larg al preocupării permanente a partidului şi statului pentru în­florirea patriei noastre socialis­te, se va pune un accent deose­bit pe vigoarea şi apărarea sănătăţii poporului, pe sporirea natalităţii, cerinţă obiectivă a­­dezvoltării şi menţinerii tine­reţii naţiunii noastre. „Prin mă­surile care se prevăd a fi realizate — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — tre­buie să se ajungă la un nivel de natalitate de cel puţin 18—20 la mia de locuitori, aceasta constituind o necesitate obiec­tivă pentru împiedicarea imbă­­trinirii populaţiei, păstrarea u­­nui raport corespunzător de vîrstă, asigurarea tinereţii per­manente a poporului şi dezvol­tarea naţiunii noastre socia­liste“. înfăptuirea unui ast­fel de obiectiv implică impor­tante sarcini pentru organele şi organizaţiile de partid, pentru organizaţiile obşteşti, pentru instituţiile specializate. Pornind de la aceste aspecte, la Buzău, a fost organizat simpozionul avînd­­ ca temă „Concepţia secretarului general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind dezvoltarea demogra­fică a României“. Am adresat câtorva dintre participanţi invi­taţia de a lua parte la o an­chetă de opinie. Au răspuns so.­, licitării noastre tovarăşii : Con­stantin Dochia, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, Maria Adamescu, pre­şedinta Comitetului municipal al femeilor, dr. Valeria Bobo­­cea, director al Direcţiei­ sani­tare judeţene, Gheorghe Racoţi, procuror-şef­ la procuratura lo­cală, Gheorghe Prodea, procu­­ror-şef la procuratura judeţea­nă, dr. Mihaela Dănulescu, me­dic inspector la Direcţia sani­tară a judeţului. Aurelia Budui, secretar cu probleme de propa­gandă la Comitetul municipal de partid. Constantin Dochia: Doresc, in primul rind să remarc marea Însemnătate a concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind dezvoltarea demografică a naţiunii noastre, încă o eloc­ventă expresie a umanismului, a patriotismului secretarului general al partidului. Este deo­sebit de important că, într-o a­­semenea concepţie, dezvoltarea economico-socială este privită ca un factor esenţial de reali­zare a politicii demografice. In ultimii 20 de ani, în Buzău s-au creat aproape 52 000 noi locuri de muncă, au fost date în fo­losinţă peste 20 000 de aparta­mente. Municipiul Buzău dis­pune de un spital cu 1758 locuri,­­4 policlinici, 36 dispen­sare de circumscripţii, 8 creşe, 2 leagăne de copii, 14 farmacii, un centru sanitar epidemic, un centru de recoltare şi conser­vare a singelui. Reţeaua sani­tară cuprinde peste 290 de me­dici şi aproape 1 200 de alte ca­dre sanitare, iar cea şcolară cu­prinde­ 26 de grădiniţe, 15 şcoli generale, 15 licee unde învaţă peste 35 000 de copii, de educa­ţia acestora ocupindu-se peste 1 800 profesori, învăţători şi educatoare. Numai în acest , cin­cinal, baza materială a invăţă­­mîntului a sporit cu 41 săli de clasă, creîndu-se, totodată, 1 540 locuri în internatele şcolare. în perioada 1986—1990 se vor da în folosinţă, printre altele, 10 015 apartamente, 72 săli­­de clasă, un pavilion­­ obstetric şi­­ ginecologic cu 350 de locuri. Valeria Bobocea : Cum a subliniat în repetate rînduri preşedintele Nicolae Ceauşescu, cum a reieşit şi din comunicatul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Românnia socialistă acordă o atenţie deosebită sporirii popu­laţiei,­­ păstrării vigorii şi tine­reţii poporului. în acest cadru, consider că plenara Consiliului Sanitar Superior din martie a­­nul trecut s-a impus ca o nece­sitate, dat fiind­­ o anumită tendinţă de scădere a natalită­ţii, de creştere a numărului de întreruperi de sarcină şi de diminuare­­ a sporului natural. In contextul acestor realităţi, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a abordat probleme deosebit de importante vizînd întărirea fa­miliei, îndatorirea patriotică, cetăţenească a familiilor de a avea copii, înalta cinste şi mi­siune socială a femeii de a da viaţă şi de a creşte copii. Por­nind de la criticile formulate de secretarul general al partidului, pe deplin îndreptăţite şi pentru judeţul nostru, am adoptat ase­menea măsuri organizatorice şi tehnice care să conducă la îm­bunătăţirea stării de sănătate a femeii, in general, a celei gra­vide în special. Drept urmare, se desfăşoară cu bune rezultate acţiunea de dispensarizare a femeii de vîrstă fertilă, de­pistarea sarcinii, asigurarea asistenţei medicale la toate naşterile in maternitate, creş­terea tehnicităţii medicului de medicină generală pe linie de obstetrică-ginecologie, cu influ­enţă directă în creşterea calităţii dispensarizării gravidelor; anga­jarea medicilor specialişti de obstetrică-ginecologie in acţiu­nile profilactice de la nivelul dispensarelor medicale de între­prindere şi urbane ; investiga­rea şi reinvestigarea condiţiilor de muncă pentru femei, carto­grafierea şi urmărirea stării de sănătate a ambilor parteneri ai cuplurilor tinere, înfiinţarea ca­binetului de ginecologie infan­tilă, Maria Adamescu : Aceste ac­ţiuni au fost şi sunt însoţite de o permanentă activitate po­­litico-educativă avînd în vedere cerinţa ca, alături de instituţiile de invăţămînt şi ceilalţi factori educaţionali, familia să-şi des­făşoare existenţa potrivit prin­cipiilor moralei socialiste, să fie bine închegată şi unită, ast­fel incit modul de viaţă al pă­rinţilor, comportarea lor in fa­milie şi societate, relaţiile de reciprocă Încredere şi stimă dintre ei să fie continuu exem­ple pozitive pentru copii. Consi­liul popular. Comitetul munici­pal al femeilor, în colaborare cu organizaţia municipală de tineret, cu organele medicale sau cu cele cu profil juridic au organizat întîlniri în căminele de nefamilişti cu tineret, sub devizele „Sfatul căsniciei“, „Sfatul familiei“. S-au organizat cabinete şi grupuri mobile care oferă consultaţii pe diferite teme sau ajută la populariza­rea şi înţelegerea legislaţiei. Gheorghe S­acoţi . Aş dori să remarc, mai intii, că po­litica demografică in România socialistă, deci şi în municipiul şi judeţul nostru, are la origi­ne concordanţa cu cerinţele dezvoltării. Tocmai de aceea o astfel de politica face parte din atributele suverane ale statului nostru. Pe de altă parte, impli­că o mare răspundere a tuturor factorilor cu atribuţii în dome­niu pentru cunoaşterea şi res­pectarea­­legislaţiei, pentru influenţarea comportamentului demografic al populaţiei, pen­tru statornicirea unei atitudini favorabile familiilor cu mai mulţi copii. Drept urmare, da­torită ansamblului de măsuri adoptat, natalitatea a înregistrat în municipiul Buzău, creşteri in 1984. A scăzut, totodată, morta­litatea, crescind sporul natural al populaţiei. Se impune ca pe viitor să se continue aceste ac­ţiuni pe linia satisfacerii condi­ţiilor materiale şi spirituale ale cuplurilor tinere, asigurarea fa­cilităţilor prevăzute de lege vi­zînd ocrotirea viitoarelor mame şi a mamelor cu copii mici, ca obligaţii ferme ale conducători­lor locurilor de muncă, preveni­rea îmbolnăvirilor, promptitu­dine şi calitate exemplară in asistenţa medicală, act educaţio­nal patriotic profamilia şi pro­­b­atatist, început încă din şcoli. Gheorghe Prodea : Şi lipsa unor asemenea acţiuni a făcut ca in ultimii ani, evoluţia de­mografică să nu fie pe măsura condiţiilor create; natalitatea chiar a scăzut iar în unele ju­deţe, în rîndul cărora se află şi Buzăul, sporul natural al popu­laţiei a fost nesemnificativ. In acelaşi timp s-a înregistrat o creştere îngrijorătoare a numă­rului cazurilor de întrerupere a cursului normal a­ sarcinii. Cri­­ticînd, pe bună dreptate, starea de lucru existentă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că aceasta se datorează, în primul rînd, lipsei de fermitate în com­baterea şi stăvilirea practicilor abuzive şi nejustificate privind întreruperile de sarcină. Faţă de această situaţie, secretarul general al partidului nostru a arătat, pe deplin Îndreptăţit, că trebuie să se ia toate măsurile ce se impun împotriva celor ce încalcă legile, normele­, de etică profesională şi socială!­Mihaela Dănulescu : Ca me­dic, aş vrea să subliniez că fermitatea cerută de secretarul general al partidului în aplica­rea politicii demografice este, în fapt, o mărturie a grijii faţă de sănătatea, vigoarea şi tine­reţea poporului. Tocmai de­ a­­ceea, în organizarea activităţii am pornit de la faptul că în faţa noastră stau sarcini deose­bite în ceea ce priveşte promo­varea unei politici pronataliste, în crearea unui comportament demografic favorabil natalităţii şi familiei cu mulţi copii. Acti­vitatea noastră este şi trebuie să fie condusă de cuvintele secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre „deo­sebita răspundere în faţa po­porului, a prezentului şi viitoru­lui naţiunii noastre socialiste“. Aurelia Budai , în acest cadru, se cere perfecţiona­rea activităţii unităţilor din sistemul medico-sanitar, întări­rea şi mai mult a răspunderii tuturor cadrelor din acest sec­tor, in scopul măririi continue a sporului natural al populaţiei, în principal pe calea creşterii natalităţii, a ridicării stării de sănătate a întregului popor. Co­mitetul municipal de partid, Consiliul popular au elaborat şi urmăresc aplicarea­­ întocmai a unui program de măsuri fer­me pentru extinderea şi întări­rea muncii de educaţie în acest domeniu, pentru dezbaterea largă a problemelor legate de creşterea natalităţii şi de redu­cere, în continuare, a întreru­perilor de sarcină. Va trebui ca, pe baza acestor măsuri, şi oraşul nostru să contribuie, aşa cum s-a subliniat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la ajungerea, în cel mai scurt timp, la o dublare a sporului natural al populaţiei înregistrat in anul 1984. Este, de fapt, o îndatorire patriotică şi trebuie să-i răspundem pe măsura În­semnătăţii ei. Ion Stoica POLITICA DEMOGRAFICĂ IN CONSENS CU CERINȚELE DEZVOLTĂRII PATRIEI Anchetă de opinie în municipiul Buzău ,m gtm. VI . pi

Next