România Liberă, iunie 1985 (Anul 43, nr. 12621-12645)
1985-06-01 / nr. 12621
Pagina a 2-a — 7 iunie 1985 Lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor (Urmare din pag. 1) 3. Programul privind organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniei agricole de vară. 4. Programul privind realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1985 in domeniul contractării, achiziţionării şi preluării produselor agricole de la gospodăriile populaţiei, unităţile agricole cooperatiste şi unităţile agricole de stat în prima zi a lucrărilor au avut loc, de asemenea, Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Plenara Consiliului Silviculturii şi şedinţa Comisiei Centrale a producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate. In timpul celor trei zile, lucrările s-au desfăşurat in plen şi pe sectoare de activitate. Au luat cuvintul 427 de participanţi. La dezbaterile generale din Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor au participat tovarăşii: Ion Pavel, secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Dranoveţeanu, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Tulcea, Marcel Niţu, preşedintele C.A.P. Amărăştii de Sus, judeţul Dolj, Petre Eremia, directorul Trustului horticulturii al judeţului Buzău, Teodor Şerb, inspector şef al Inspectoratului silvic Argeş, Constantin Alexe, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Călăraşi, Floarea Crişan, ţărancă cu gospodărie individuală, comuna Zagra, judeţul Bistriţa-Năsăud, Nicolae Manolache, director al Asociaţiei economice intercooperatiste pentru creşterea vacilor cu lapte Braniştea, judeţul Dîmboviţa, Victor Popovici, director al întreprinderii de execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Vaslui, Janoş Romfeld, directorul Întreprinderii de in Joseni, judeţul Harghita, Pavel Bălan, director cu producţia animală la Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Caraş-Severin, Dumitru Restanţia, directorul întreprinderii pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor Bihor, Virgil Popa, secretar al Comitetului de partid, primar al comunei Popiaca, judeţul Sibiu, Tudor Leca, directorul S.M.A. Cobadin, judeţul Constanţa, Gheorghieş Stoica director al întreprinderii de industrializare a sfeclei de zahăr Roman, judeţul Neamţ, Ioan Opriş, inspector şef al Inspectoratului sanitar veterinar al judeţului Sălaj, Grigore Iorgovan, preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de albine al Judeţului Mehedinţi, Ion Davidoiu, preşedintele C.A.P. Timboieşti, judeţul Vrancea, Ilie Neacşu, organizator de partid, preşedintele Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist Drăgăşani, judeţul Vilcea, Aurel Farfurică, directorul Trustului I A.S. Prahova, Petre Dumitrescu, director economic la Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Giurgiu, Ioan Brinzan, directorul întreprinderii avicole de stat Tirgu Jiu, judeţul Gorj, Ştefan Crăciun, directorul întreprinderii pentru imbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor Hunedoara, Ion Creţu, secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., Aurel Lăzureanu, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Timiş, Iuliana Drăgulinescu, preşedintele C.A.P. Liţa, Judeţul Teleorman, Gheorghe Csaba, director cu producţia animală la Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Covasna, Simion Coţoi, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Natalia Cetăţeanu, directorul Staţiunii de producţie şi cercetare pentru sericicultură Băneasa, general maior Teodor Paraschiv, din partea Ministerului Apărării Naţionale, Cornel Bernat, directorul Trustului horticulturii al judeţului Giurgiu, Constantin Stoica, secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., Nelu Gscala, comandantul Şantierului naţional al tineretului Cimpia Caracal, judeţul Dolj, Nicolae Mihalache, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Arad, Elisabeta Stătescu, secretar al Comitetului judeţean Teleorman al P.C.R., Gheorghe Mandu, directorul Asociaţiei economice intercooperatiste de creştere a taurinelor Scîntaia, judeţul Ialomiţa, Damian Munteanu, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Olt, Victor Aldea, directorul Trustului I.A.S. Iaşi, Cristian Hera, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, Constantin Ivan, preşedintele C.A.P. Ştefan Vodă, judeţul Călăraşi, Mihai Petrescu, directorul Trustului S.M.A. Buzău. Participanţii la dezbateri au relevat că, in ultimele două decenii, de cind in fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, agricultura noastră a cunoscut o puternică dezvoltare şi modernizare, datorate importantelor investiţii alocate acestei ramuri, dotării cu tractoare şi maşini agricole din ce in ce mai perfecţionate, introducerii şi generalizării in practica agricolă a unor tehnologii de mare randament, chimizării, perfecţionării continue a structurilor organizatorice ale unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, măsurilor iniţiate in scopul sporirii an de an a producţiei agricole, accentuării laturilor calitative ale întregii activităţi din agricultură. In cuvintul lor, vorbitorii au subliniat rolul hotărâtor al secretarului general al partidului in definirea principiilor şi obiectivelor noii revoluţii agrare, in conducerea activităţii pentru transpunerea in viaţă a acestora, care vizează, in esenţă, punerea integrală in valoare a marilor rezerve de creştere a producţiei, agroalimentare, a productivităţii muncii şi eficienţei economice in toate sectoarele şi unităţile, in scopul obţinerii unor producţii agricole, sigure şi stabile, la un nivel cantitativ şi calitativ cit mai iult, sporirii substanţiale a aportului agriculturii şi industriei alimentare la asigurarea aprovizionării corespunzătoare a populaţiei, a industriei cu materii prime. Pe baza sarcinilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind folosirea intensivă a pămintului, utilizarea cit mai bună a bazei tehnicomateriale şi forţei de muncă, generalizarea experienţei unităţilor fruntaşe, a rezultatelor obţinute de cercetarea ştiinţifică, participanţii la dezbateri au analizat, cu înalt simţ de răspundere, in spirit critic si autocritic, activitatea din campania de primăvară şi au stabilit măsurile necesare pentru buna pregătire şi desfăşurare a tuturor lucrărilor agricole din acest an, pentru îndeplinirea planului la producţia agricolă, vegetală şi animalieră, , la cea industrială, la export şi investiţii, pentru asigurarea realizării prevederilor actualului cincinal Referitor la proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor in anul 1986, elaborat in lumina hotăririlor Congresului al XIII- lea al partidului, a orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezbaterile au evidenţiat că prevederile pe care le cuprinde, ritmurile de dezvoltare superioare faţă de cele din anii precedenţi, creează tuturor sectoarelor agriculturii posibilitatea realizării unor producţii sporite, înfăptuirii programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, asigurării livrărilor la fondul de stat şi acoperirii celorlalte cerinţe ale economiei naţionale. Prezentind metodele şi măsurile care au condus la obţinerea unor rezultate valoroase, vorbitorii au făcut numeroase propuneri vizînd perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, folosirea cu spirit gospodăresc a întregului fond funciar, a tuturor mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă, aplicarea cu fermitate a noului mecanism economico-financiar, punindu-se un accent deosebit pe obţinerea unor producţii agricole cit mai mari, cu cheltuieli din ce in ce mai mici, pe întărirea la fiecare loc de muncă a ordinii şi disciplinei, a înaltei responsabilităţi faţă de îndeplinirea sarcinilor de plan, astfel Incit să se asigure Înfăptuirea exemplară a hotăririlor Congresului al XXII-lea al partidului şi creşterea contribuţiei agriculturii la dezvoltarea generală a ţării. în cadrul lucrărilor ultimei şedinţe, participanţii au aprobat documentele supuse dezbaterii, precum şi Hotărirea-apel a Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. Primit cu puternice şi îndelungi aplauze, cu ovaţii, care au dat expresie sentimentelor de dragoste şi preţuire ale tuturor celor prezenţi, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii. Magistrala cuvintare a conducătorului partidului şi statului nostru a fost urmărită cu deosebită atenţie şi interes, fiind subliniată, in repetate rinduri, cu puternice aplauze şi urate. Participanţii au ovaţionat îndelung, exprimind hotărîrea fermă a milioanelor de lucrători ai ogoarelor de a cinsti prin noi şi importante fapte de muncă aniversarea a două decenii de la Congresul al IX-lea, de cind în fruntea partidului se află cel mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi activitatea căruia sunt legate profundele mutaţii petrecute in agricultura ţării, în ridicarea nivelului de viaţă şi civilizaţie a satului românesc, marile realizări dobîndite în înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul României. A fost exprimată, de asemenea, voinţa tuturor oamenilor muncii din agricultură — ţărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din fermele de stat, ţărani cu gospodării individuale, specialiştii de a acţiona cu hotărire şi pricepere, în spiritul orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvintarea rostită de la tribuna plenarei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru sporirea continuă a producţiilor agricole, vegetale şi animaliere, realizarea programelor naţionale de dezvoltare a agriculturii — parte integrantă a înfăptuirii noii revoluţii agrare — pentru ca această ramură de bază a economiei naţionale să-şi aducă o contribuţie tot mai importantă la buna aprovizionare a populaţiei şi a industriei cu materii prime, la progresul general al patriei, la traducerea in viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XÎII-lea al partidului. ★ Participanţii la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor au vizitat Expoziţia organizată de Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie la Complexul din Piaţa Scinteii privind realizările obţinute in domeniul utilizării surselor noi şi refolosibile de energie în agricultură, industrie, în sectoarele turistice, socialcultural, casnic şi în alte domenii de activitate, precum și perspectivele extinderii acestora in anii următori. am Mimnom, A COPILULUI Pacea-i omenia-n lume Pacea-i rimbetul de mamă, Chipul voios de copii, Bolta lumii înstelată Mireasma florii de-oprii, Pacea-i omenia-n lume, Şcoala în care învăţăm, Dorul strămoşesc de glie. Patria ce-o înălţăm. Girului meu, porumbel alb Gîndul meu, porumbei alb, se-nalţă spre cerul senin rotindu-se în culoare şi lumina de pace. Glasul meu, puternic şi din, răsună spre cele patru zări chemind miile de glasuri să spună cu mine laolaltă Pace ! Mina mea, cu copilăria adunată in palmă, se-ntinde spre toate miinite planetei mele, intr-o horă imensă de bucurie şi pace. Pacea-i tinereţea ţârii, Vînturi odihid uşor, Raza lunii, vraja mări!. Speranţa de viitor. Noi, copiii României Facem astăzi legămînt Să apărăm acestea toate Care-s pacea pe Pâmint Florina Sin Sc. gen. 128 Cenaclul Casei centrale e pionierilor fl şoimilor patriei Acolo, sub umbrarul născut din îmbrăţişarea spontană a crengilor de pomi bătrini, in miresme de trandafiri multicolori si triluri de păsări, se ţese In fiecare ti lumea mirifică a copilăriei. Acolo apare prima exclamaţie cu degetul arătător urmărind zborul unei păsări, primul conflict pentru o jucărie, prima mirare că raza de soare nu se lasă prinsă-n mină, primul prins pentru cel dinţii dinte apărut în chinuri, crima Întrebare logică „unde ce duc florile, dacă nu vin de nicăieri ?“ în fiecare zi acolo te iese, din firele nevăzute dar intens simţite ale dragostei şi grijii, universul copilăriei, celor peste 80 de prichindei ai cresei întreprinderii „Suveica“ — in timp ce, doar la câteva zeci de metri depărtare, mamele lor ies, la propriu, o părticică din bogăţia economică şi faima peste hotare a ţării. — Este o întreprindere mare, cu peste 3 000 de oameni, din care peste 80 la sută sunt femei — spune Finela Ciobanu, maistru, secretar adjunct al Comitetului de partid. Firește, că această preponderentă feminină nu fabrică, a determinat și o continuă preocupare preponderentă pentru mame și copii, întreprinderea noastră avind de mulţi ani grădiniţă proprie cu 160 de locuri, creşă cu program de zi şi săptăminal şi cămin de nefamiliste de 90 de locuri. Şi, s-ar putea spune că aceste trei puternice anexe sociale ale fabricii sunt legate intre ele printr-un permanent cerc de viaţă: fetele se căsătoresc si se mută din căminul de nefamiliste in apartamente, (adesea repartizate de Întreprindere), devin attol mame si isi aduc copiii la cresa noastră si, cind ei cresc, ii trimit la grădiniţă. Si nu arareori se intimplă ca, peste alti iitiva ani buni, cercul de viaţă să fie continuat, de data aceasta in spirală : foştii stăpini ai creşei si grădiniţei de ieri, devenind azi muncitori in întreprindere, sosesc din nou la creşă şi grădiniţă — dar acum in calitate de părinţi, cu trofeul vieţii lor In braţe, incredintindu-i aceluiași univers care odinioară le-a legănat și lor ...Aceasta trebuie să fie deviza concretă care să tuteleze orice raporturi dintre state, orice neintelegen. Știu din istoria pe care am invătat-o cu dragoste, nu numai pentru a lua note mari or, premii la olimpiadele de istorie, că pentru noi, pentru toate popoarele, istoria oferă lecţii suficiente. Şi, totuşi, anumiţi oameni sunt imuni la aceste lecţii dramatice. Ciudat — ca să nu zic altfel — mod de a gândi viaţa, de a privi pe semenul tău. Cercetând istoria, se Înţelege că războaiele n-au dus niciodată la nimic bun că, adesea, ciştigurile au fost aparente, iluzorii şi, trecă copilăria. Este cazul Elenei Popescu, ajutor de maistru, ea însăşi crescută cindva la grădiniţa fabricii şi care are acum două fetiţe — una la creşă de la 4 luni, cealaltă a fost la grădiniţă şi acum a promovat in clasa I... Sau a lui Sorin Dumitrescu — si el cindva copil la cresa fabricii, astăzi vopsitor in întreprindere — care s-a Însurat tot cu o fată din fabrică si care acum are un nou-născut proaspăt candidat la pătucurile grupei de sugari. Practic, familii Întregi de muncitori care au crescut, prin grija şi condiţiile oferite de întreprindere şi care Iţi cresc astăzi, la fel propriii lor copii — condiţiile create fiind insă mereu mai bune, statuate de cerinţele continuei modernizări. — Lucrez de peste 30 de ani aici şi fireşte, că elementele de comparaţie abundă — ne spune Constanţa Ionescu, tehniciană, preşedinta comisiei de femei. înainte se producea aici doar ţesătură de tifon — azi, sortimentul nostru este foarte bogat, diversificat şi... apreciat, dovadă că producem şi pentru export in Danemarca, Belgia, Australia, Noua Zeelandă. Norvegia. Irlanda. înainte, la intrarea in fabrică era doar o cabină de scinduri si se umbla .,din piatră in piatră“ ca să te fereşti de noroi — azi totul este reconstruit, mult dezvoltat şi dotat cu utilaje moderne, de mare randament si care uşurează munca fizică. însăşi creşa şi grădiniţa — de care au beneficiat ambii mei băieţi, astăzi adolescenţi — au cunoscut o continuă dezvoltare si modernizare, mutindu-se in clădiri noi, încăpătoare si luminoase, care oferă copiilor condiţii optime de toate In existenţa unui popor. Dar acum, cind există pericolul unui război atomic care ameninţă insăşi existenţa fiinţei umane pe Pămint. cura de nu-şi dau seama adepţii înarmărilor că o altă istorie nu se va mai putea scrie, că Pămintul va rămine fără nici o istorie ? Pericolul există oricând. Tot din viaţă şi de educaţie — de el ocupîndu-se un personal de foarte bună pregătire profesională şi de înaltă ţinută umană. Este cazul întregului colectiv care se ocupă de creşă (7 asistente sanitare, 12 infirmiere si 8 femei la personalul administrativ) condus de Ana Stefaneseu — al cărei suflet l-am întilnit“ peste tot in acest univers al copiilor , in ochii prichindeilor care se umplu de lumină cind o văd, in picturile murale făcute de mina ei si reînviind scene din basme ce impodobesc toate dormitoarele, sălile de mese si culoarele. — Copiii sint foarte geloși si ce luptă pentru dragoste, aşa că trebuie să ai foarte multă ca s-o imparţi la toţi — ne spune ea. Am lucrat 28 de ani la Spitalul de copii nr. 2 şi nu ştiam cum o să mă descurc cu cei sănătoşi. Dar sunt o încântare — cind ii vezi cum aleargă, tiparid si cresc centimetru cu centimetru sub ochii tăi !... Fireşte, fiecare grupă are program zilnic diferenţiat pe virste, urmărind formarea deprinderilor şi a limbajului, dezvoltarea psiho-motorie, exerciţii de coordonare şi echilibrare a mişcărilor, de ascuţirea atenţiei şi a perspicacităţii, de dezvoltare a inteligenţei şi a imaginaţiei. Dar, principalul este ca ei să deprindă totul prin jocuri şi nu joacă, pentru că asta le face plăcere şi aşa învaţă totul de la sine... Dar pentru acest simplu „de la sine“ munceşte zilnic o armată de oameni, se alocă anual circa un milion lei din fondurile întreprinderii pentru creşă şi alţi 800 000 lei pentru grădiniţa de copii, medicii vin de două ori pe săptămină pentru controale de sănătate, se asigură în condiţii optime buna aprovizionare, conducerea fabricii este permanent preocupată de optimizări şi modernizări. Adică, la nivelul întreprinderii, aceeaşi grijă supremă pe care statul o are, la scara întregii ţări, pentru copilăria fericită a celor mai mici cetăţeni ai săi. N-am putut vedea si grădiniţa : toţi locatarii ei sunt plecaţi pentru o lună de zile in tabără la Buşteni — la fel ca in fiecare an dealtfel — iar o grădiniţă fără copii... Dar. in lipsa lor, localul este supus lucrărilor de igienizare. împrospătare. înfrumuseţare. ca să-i primească luminos cind vor veni. mai frumoşi ca oricînd. pirguiti în soarele de munte. — Cind i-am condus săptămîna trecută la gară, „veteranii“ ţipau de bucurie, dar cei care plecau prima oară plingeau de ţi se rupea sufletul că se despart de mamele lor — mărturiseşte înduioşată Maria Voiculescu, vicepreşedinta comitetului sindical (căreia, în lumea copiilor, i se spune familiar. Maia). Dar cind se întorc, sunt, ca nişte mere ionatane, iar mamele lor sint fireşte, liniştite că ii ştiu in miini bune ! Asta ştie şi familia Butuc — Florina ţesătoare, Eugen magazioner — de vreme ce si-a incredintat toţi cei patru copii in grija întreprinderii (doi sint plecaţi cu grădiniţa la Buşteni, iar ceilalţi doi mai mici sunt la creşă), asa cum a ştiut-o si Profira Nicolae, canetatoare, ai cărei patru copii au crescut in creşă si in grădiniţă, sau familia Georgeta si Nicolae Marin, ambii economişti sau familia Drăgulin — Ioana ţesătoare, Constantin realor — si mulţi, mulţi alţii, din marea familie a întreprinderii. Universul copilăriei se ţese in fiecare dimineaţă intr-un umbrar de sub pomi, cu frunzele înfiorate de risetele celor micii trandafiri înfloriţi odată cu ei si pentru ei. Universul copilăriei — mereu acelaşi şi veşnic înnoit de alte si alte personaje — dar mereu vegheat de dragostea de mamă a întregii ţări ! lia Rădulescu UNIVERSUL COPILĂRIEI Pace pentru copiii de azi şi pentru cei de mîine invătămintele istoriei de cele mai multe ori. tele s-au declanşat oarecare pretext, acum fapt orgolii pătimaşe, dintr-o pornire aventu cuiva. Tocmai pentru acest pericol — care înlăturat prin voinţa fermă a popoarelor, făt Rodica Velecu Cenaclul Casei centrale a pionierilor fl şoimilor patriei ,România libera" le, de fapt, ale istoriei — e mai necesar ca oricine să înceteze marşul sinistru al înarmărilor nucleare, să se reducă acest arsenal pină la dispariţie. Iar copiii de azi, tinerii lumii de miine trebuie să aibă un prezent şi viitor paşnic. Grija cu adevărat părintească pe care ne-o poartă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescuşi are rădăcină îu grija pentru prezentul şi viitorul ţării, pentru prezentul şi şi viitorul omenirii. Mariana Pancu elevă la liceul pedagogic Botoşani