România Liberă, iunie 1985 (Anul 43, nr. 12621-12645)

1985-06-01 / nr. 12621

Pagina a 2-a — 7 iunie 1985 Lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor (Urmare din pag. 1) 3. Programul privind organi­zarea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniei agricole de vară. 4. Programul privind reali­zarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1985 in domeniul contractării, achiziţionării şi pre­luării produselor agricole de la gospodăriile populaţiei, uni­tăţile agricole cooperatiste şi unităţile agricole de stat în prima zi a lucrărilor au avut loc, de asemenea, Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, Plenara Consiliului Sil­viculturii şi şedinţa Comisiei Centrale a producătorilor agri­coli din localităţile necooperati­­vizate. In timpul celor trei zile, lu­crările s-au desfăşurat in plen şi pe sectoare de activitate. Au luat cuvintul 427 de participanţi. La dezbaterile generale din Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicultu­rii şi Gospodăririi Apelor au participat tovarăşii: Ion Pavel, secretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., Vasile Dranoveţeanu, director gene­ral al Direcţiei generale pen­tru agricultură şi industrie ali­mentară a judeţului Tulcea, Marcel Niţu, preşedintele C.A.P. Amărăştii de Sus, judeţul Dolj, Petre Eremia, directorul Trus­tului horticulturii al judeţului Buzău, Teodor Şerb, inspector şef al Inspectoratului silvic Ar­geş, Constantin Alexe, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Călăraşi, Floarea Crişan, ţărancă cu gospodărie individuală, comu­na Zagra, judeţul Bistriţa-Nă­­săud, Nicolae Manolache, di­rector al Asociaţiei economice intercooperatiste pentru creşte­rea vacilor cu lapte Braniştea, judeţul Dîmboviţa, Victor Po­­povici, director al întreprin­derii de execuţie şi ex­ploatare a lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare Vaslui, Janoş Romfeld, directorul Întreprin­derii de in Joseni, judeţul Harghita, Pavel Bălan, director cu producţia animală la Direc­ţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară a jude­ţului Caraş-Severin, Dumitru Restanţia, directorul întreprin­derii pentru îmbunătăţirea­­ şi exploatarea pajiştilor Bihor, Virgil Popa, secretar al Comi­tetului de partid, primar al comunei Popiaca, judeţul Sibiu, Tudor Leca, directorul S.M.A. Cobadin, judeţul Constanţa, Gheorghieş Stoica director al întreprinderii de industriali­zare a sfeclei de zahăr Roman, judeţul Neamţ, Ioan Opriş, inspector şef al Inspectoratului sanitar veterinar al judeţului Sălaj, Grigore Iorgovan, pre­şedinte al Asociaţiei crescăto­rilor de albine al Judeţului Mehedinţi, Ion Davidoiu, pre­şedintele C.A.P. Timboieşti, judeţul Vrancea, Ilie Neacşu, organizator de partid, preşedin­tele Consiliului unic agroin­dustrial de stat şi cooperatist Drăgăşani, judeţul Vilcea, Au­rel Farfurică, directorul Trus­tului I­ A.S. Prahova, Petre Du­­mitrescu, director econo­mic la Direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimen­tară a judeţului Giurgiu, Ioan Brinzan, directorul întreprin­derii avicole de stat Tirgu Jiu, judeţul Gorj, Ştefan Crăciun, directorul întreprinderii pen­tru imbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor Hunedoara, Ion Creţu, secretar al Comitetului jude­ţean Constanţa al P.C.R., Aurel Lăzureanu, director general al Direcţiei generale pentru agri­cultură şi industrie alimentară a judeţului Timiş, Iuliana Drăgulinescu, preşedintele C.A.P. Liţa, Judeţul Teleorman, Gheor­­ghe Csaba, director cu pro­ducţia animală la Direcţia ge­nerală pentru agricultură şi in­dustrie alimentară a judeţului Covasna, Simion Coţoi, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Natalia Cetăţeanu, directorul Staţiunii de produc­ţie şi cercetare pentru seri­cicultură Băneasa, general ma­ior Teodor Paraschiv, din par­tea Ministerului Apărării Na­ţionale, Cornel Bernat, directo­rul Trustului horticulturii al judeţului Giurgiu, Constantin Stoica, secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., Nelu Gscala, comandantul Şan­tierului naţional al tineretului Cimpia Caracal, judeţul Dolj, Nicolae Mihalache, director ge­neral al Direcţiei generale pen­tru agricultură şi industrie ali­mentară a judeţului Arad, Eli­­sabeta Stătescu, secretar al Co­mitetului judeţean Teleorman al P.C.R., Gheorghe Mandu, di­rectorul Asociaţiei economice intercooperatiste de creştere a taurinelor Scîntaia, judeţul Ia­lomiţa, Damian Munteanu, di­rector general al Direcţiei gene­rale pentru agricultură şi in­dustrie alimentară a judeţului Olt, Victor Aldea, directorul Trustului I.A.S. Iaşi, Cristian Hera, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plan­te tehnice Fundulea, Constan­tin Ivan, preşedintele C.A.P. Ştefan Vodă, judeţul Călăraşi, Mihai Petrescu, directorul Trus­tului S.M.A. Buzău. Participanţii la dezbateri au relevat că, in ultimele două decenii, de cind in fruntea par­tidului şi statului se află tova­răşul Nicolae Ceauşescu, agri­cultura noastră a cunoscut o puternică dezvoltare şi moder­nizare, datorate importantelor investiţii alocate acestei ra­muri, dotării cu tractoare şi maşini agricole din ce in ce mai perfecţionate, introducerii şi generalizării in practica agri­colă a unor tehnologii de mare­ randament, chimizării, perfec­ţionării continue a structurilor organizatorice ale unităţilor a­­gricole de stat şi cooperatiste, măsurilor iniţiate in scopul spo­ririi an de an a producţiei agricole, accentuării laturilor calitative ale întregii activităţi din agricultură. In cuvintul lor, vorbitorii au subliniat rolul ho­tărâtor a­l secretarului general al partidului in definirea prin­cipiilor şi obiectivelor noii re­voluţii agrare, in conducerea activităţii pentru transpunerea in viaţă a acestora, care vi­zează, in esenţă, punerea inte­grală in valoare a marilor re­zerve de creştere a producţiei, agroalimentare, a productivită­ţii muncii şi eficienţei econo­mice in toate sectoarele şi uni­tăţile, in scopul obţinerii unor producţii agricole, sigure şi sta­bile, la un nivel cantitativ şi calitativ cit mai i­ult, sporirii substanţiale a aportului agri­culturii şi industriei alimentare la asigurarea aprovizionării co­respunzătoare a populaţiei, a industriei cu materii prime. Pe baza sarcinilor şi indica­ţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind folosirea in­tensivă a pămintului, utilizarea cit mai bună a bazei tehnico­­materiale şi forţei de muncă, generalizarea experienţei uni­tăţilor fruntaşe, a rezultatelor obţinute de cercetarea ştiinţi­fică, participanţii la dezbateri au analizat, cu înalt simţ de răspundere, in spirit critic si autocritic, activitatea din cam­pania de primăvară şi au sta­bilit măsurile necesare pentru buna pregătire şi desfăşurare a tuturor lucrărilor agricole din acest an, pentru îndeplini­rea planului la producţia agricolă, vegetală şi anima­lieră, , la cea industrială, la ex­port şi investiţii, pentru asigu­rarea realizării prevederilor actualului cincinal Referitor la proiectul Planu­lui de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silvicul­turii şi gospodăririi apelor in anul 1986, elaborat in lumina hotăririlor Congresului al XIII- lea al partidului, a orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dezbaterile au evi­denţiat că prevederile pe care le cuprinde, ritmurile de dez­voltare superioare faţă de cele din anii precedenţi, creează tuturor sectoarelor agriculturii posibilitatea realizării unor pro­ducţii sporite, înfăptuirii pro­gramului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, asigurării livrărilor la fondul de stat şi acoperirii celorlalte cerinţe ale economiei naţionale. Prezen­tind metodele şi măsu­rile care au condus la obţine­rea unor rezultate valoroase, vorbitorii au făcut numeroase propuneri vizînd perfecţionarea organizării producţiei şi a mun­cii, folosirea cu spirit gospodă­resc a întregului fond funciar, a tuturor mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă, aplicarea cu fermitate a noului mecanism economico-financiar, punindu-se un accent deosebit pe obţine­rea unor producţii agricole cit mai mari, cu cheltuieli din ce in ce mai mici, pe întărirea la fiecare loc de muncă a ordinii şi disciplinei, a înaltei respon­sabilităţi faţă de îndeplinirea sarcinilor de plan, astfel Incit să se asigure Înfăptuirea exem­plară a hotăririlor Congresului al XXII-lea al partidului şi creş­terea contribuţiei agriculturii la dezvoltarea generală a ţării. în cadrul lucrărilor ultimei şedinţe, participanţii au aprobat documentele supuse dezbaterii, precum şi Hotărirea-apel a Ple­narei lărgite a Consiliului Na­ţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor. Primit cu puternice şi înde­lungi aplauze, cu ovaţii, care au dat expresie sentimentelor de dragoste şi preţuire ale tutu­ror celor prezenţi, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Re­publicii. Magistrala cuvintare a con­ducătorului partidului şi statu­lui nostru a fost urmărită cu deosebită atenţie şi interes, fiind subliniată, in repetate rin­­duri, cu puternice aplauze şi urate. Participanţii au ovaţionat în­delung, exprimind hotărîrea fermă a milioanelor de lu­crători ai ogoarelor de a cinsti prin noi şi importante fapte de muncă aniversarea a două de­cenii de la Congresul al IX-lea, de cind în fruntea partidului se află cel mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele şi activitatea căruia sunt legate profundele mutaţii petrecute in agricultura ţării, în ridicarea nivelului de viaţă şi civilizaţie a satului românesc, marile rea­lizări dobîndite în înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul Româ­niei. A fost exprimată, de ase­menea, voinţa tuturor oameni­lor muncii din agricultură — ţărani cooperatori, mecaniza­tori, lucrători din fermele de stat, ţărani cu gospodării indi­viduale, specialişti­i de a ac­ţiona cu hotărire şi pricepere, în spiritul orientărilor şi indi­caţiilor cuprinse în cuvintarea rostită de la tribuna plenarei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru sporirea continuă a pro­ducţiilor agricole, vegetale şi animaliere, realizarea progra­melor naţionale de dezvoltare a agriculturii — parte integrantă a înfăptuirii noii revoluţii agrare — pentru ca această ramură de bază a economiei naţionale să-şi aducă o contribuţie tot mai importantă la buna aprovi­zionare a populaţiei şi a indus­triei cu materii prime, la pro­gresul general al patriei, la traducerea in viaţă a istorice­lor hotărîri ale Congresului al XÎII-lea al partidului. ★ Participanţii la Plenara lăr­gită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Gospodă­ririi Apelor au vizitat Expozi­ţia organizată de Consiliul Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehno­logie la Complexul din Piaţa Scinteii privind realizările obţi­nute in domeniul utilizării sur­selor noi şi refolosibile de energie în agricultură, industrie, în sectoarele turistice, social­­cultural, casnic şi în alte dome­nii de activitate, precum și per­spectivele extinderii acestora in anii următori. am Mimnom, A COPILULUI Pacea-i omenia-n lume Pacea-i rimbetul de mamă, Chipul voios de copii, Bolta lumii înstelată Mireasma florii de-oprii, Pacea-i omenia-n lume, Şcoala în care învăţăm, Dorul strămoşesc de glie. Patria ce-o înălţăm. Girului meu, porumbel alb Gîndul meu, porumbei alb, se-nalţă spre cerul senin rotindu-se în culoare şi lumina de pace. Glasul meu, puternic şi din, răsună spre cele patru zări chemind miile de glasuri să spună cu mine laolaltă Pace ! Mina mea, cu copilăria adunată in palmă, se-ntinde spre toate miinite planetei mele, intr-o horă imensă de bucurie şi pace. Pacea-i tinereţea ţârii, Vînturi odih­id uşor, Raza lunii, vraja mări!. Speranţa de viitor. Noi, copiii României Facem astăzi legămînt Să apărăm acestea toate Care-s pacea pe Pâmint Florina Sin Sc. gen. 128 Cenaclul Casei centrale e pionierilor fl şoimilor patriei Acolo, sub umbrarul născut din îmbrăţişarea spontană a crengilor de pomi bătrini, in miresme de trandafiri multico­lori si triluri de păsări, se ţese In fiecare ti lumea mirifică a copilăriei. Acolo apare prima exclamaţie cu degetul arătător urmărind zborul unei păsări, primul conflict pentru o jucărie, prima mirare că raza de soare nu se lasă prinsă-n mină, primul prins pentru cel dinţii dinte apărut în chinuri, cri­ma Întrebare logică „unde ce duc­ florile, dacă nu vin de nicăieri ?“ în fiecare zi acolo te iese, din firele nevăzute dar intens simţite ale dra­gostei şi grijii, universul copi­lăriei, celor peste 80 de prichin­dei ai cresei întreprinderii „Su­veica“ — in timp ce, doar la câteva zeci de metri depărtare, mamele lor ies, la propriu, o părticică din bogăţia economică şi faima peste hotare a ţării. — Este o întreprindere mare, cu peste 3 000 de oameni, din care peste 80 la sută sunt femei — spune Finela Ciobanu, mai­stru, secretar adjunct al Comi­tetului de partid. Firește, că această preponderentă feminină nu fabrică, a determinat și o continuă preocupare preponde­rentă pentru mame și copii, în­treprinderea noastră avind de mulţi ani grădiniţă proprie cu 160 de locuri, creşă cu program de zi şi săptăminal şi cămin de nefamiliste de 90 de locuri. Şi, s-ar putea spune că aceste trei puternice anexe sociale ale fa­bricii sunt legate intre ele prin­­tr-un permanent­ cerc de viaţă: fetele se căsătoresc si se mută din căminul de nefamiliste in apartamente, (adesea repartizate de Întreprindere), devin attol mame si isi aduc copiii la cresa noastră si, cind ei cresc, ii tri­mit la grădiniţă. Si nu arareori se intimplă ca, peste alti iitiva ani buni, cercul de viaţă să fie continuat, de data aceasta in spirală : foştii stăpini ai creşei si grădiniţei de ieri, devenind azi muncitori in întreprindere, sosesc din nou la creşă şi grădiniţă — dar acum in calitate de părinţi, cu trofeul vieţii lor In braţe, incredin­­tindu-i aceluiași univers care odinioară le-a legănat și lor ...Aceasta trebuie să fie de­viza concretă care să tuteleze orice raporturi dintre state, orice neintelegen. Șt­iu din isto­ria pe care am invătat-o cu dragoste, nu numai pentru a lua note mari or, premii la olimpiadele de istorie, că pen­tru noi, pentru toate popoarele, istoria oferă lecţii suficiente. Şi, totuşi, anumiţi oameni sunt imuni la aceste lecţii dramatice. Ciudat — ca să nu zic altfel — mod de a gândi viaţa, de a privi pe semenul tău. Cercetând isto­ria, se Înţelege că războaiele n-au dus niciodată la nimic bun că, adesea, ciştigurile au fost aparente, iluzorii şi, trecă­ copilăria. Este cazul Elenei Po­­pescu, ajutor de maistru, ea însăşi crescută cindva la grădi­niţa fabricii şi care are acum două fetiţe — una la creşă de la 4 luni, cealaltă a fost la grădi­niţă şi acum a promovat in clasa I... Sau a lui Sorin Du­­mitrescu — si el cindva copil la cresa fabricii, astăzi vopsitor in întreprindere — care s-a Însurat tot cu o fată din fabrică si care acum are un nou-născut proas­păt candidat la pătucurile gru­pei de sugari. Practic, familii Întregi de muncitori care au crescut, prin grija şi condiţiile oferite de întreprindere şi care Iţi cresc astăzi, la fel propriii lor copii — condiţiile create fiind insă mereu mai bune, statuate de cerinţele continuei moderni­zări. — Lucrez de peste 30 de ani aici şi fireşte, că elementele de comparaţie abundă — ne spune Constanţa Ionescu, tehniciană, preşedinta comisiei de femei. înainte se producea aici doar ţesătură de tifon — azi, sortimentul nostru este foar­te bogat, diversificat şi... a­­preciat, dovadă că producem şi pentru export in Danemarca, Belgia, Australia, Noua Zeelan­­dă. Norvegia. Irlanda. înainte, la intrarea in fabrică era doar o cabină de scinduri si se umbla .,din piatră in piatră“ ca să te fereşti de noroi — azi totul este reconstruit, mult dezvoltat şi dotat cu utilaje moderne, de mare randament si care uşurea­ză munca fizică. însăşi creşa şi grădiniţa — de care au benefi­ciat ambii mei băieţi, astăzi adolescenţi — au cunoscut o continuă dezvoltare si moderni­zare, mutindu-se in clădiri noi, încăpătoare si luminoase, care oferă copiilor condiţii optime de toate In existenţa unui popor. Dar acum, cind există pericolul unui război atomic care ame­ninţă insăşi existenţa fiinţei umane pe Pămint. cura de nu-şi dau seama adepţii înarmărilor că o altă istorie nu se va mai putea scrie, că Pămintul va ră­­m­ine fără nici o istorie ? Pe­ricolul există oricând. Tot din viaţă şi de educaţie — de el ocupîndu-se un personal de foarte bună pregătire profesio­nală şi de înaltă ţinută umană. Este cazul întregului co­lectiv care se ocupă de creşă (7 asistente sanitare, 12 infirmi­ere si 8 femei la personalul ad­ministrativ) condus de Ana Ste­fan­eseu — al cărei suflet l-am î­ntilnit“ peste tot in acest uni­vers al copiilor , in ochii pri­chindeilor care se umplu de lu­mină cind o văd, in picturile murale făcute de mina ei si re­înviind scene din basme ce im­podobesc toate dormitoarele, să­lile de mese si culoarele. — Copiii sint foarte geloși si ce luptă pentru dragoste, aşa că trebuie să ai foarte multă ca s-o imparţi la toţi — ne spune ea. Am lucrat 28 de ani la Spitalul de copii nr. 2 şi nu ştiam cum o să mă descurc cu cei sănătoşi. Dar sunt o încântare — cind ii vezi cum aleargă, tipa­­rid si cresc centimetru cu centimetru sub ochii tăi !... Fireşte, fie­care grupă are program zil­nic diferenţiat pe virste, ur­mărind formarea deprinderi­lor şi a limbajului, dezvoltarea psiho-motorie, exerciţii de co­ordonare şi echilibrare a mişcă­rilor, de ascuţirea atenţiei şi a perspicacităţii, de dezvoltare a inteligenţei şi a imaginaţiei. Dar, principalul este ca ei să deprindă totul prin jocuri şi nu joacă, pentru că asta le face plăcere şi aşa învaţă totul de la sine... Dar pentru acest simplu „de la sine“ munceşte zilnic o arma­tă de oameni, se alocă anual circa un milion lei din fondurile întreprinderii pentru creşă şi alţi 800 000 lei pentru grădiniţa de copii, medicii vin de două ori pe săptămină pentru con­troale de sănătate, se asigură în condiţii optime buna aprovizio­nare, conducerea fabricii este permanent preocupată de opti­mizări şi modernizări. Adică, la nivelul întreprinderii, aceeaşi grijă supremă pe care statul o are, la scara întregii ţări, pen­tru copilăria fericită a celor mai mici cetăţeni ai săi. N-am putut vedea si grădini­ţa : toţi locatarii ei sunt plecaţi pentru o lună de zile in tabără la Buşteni — la fel ca in fiecare an dealtfel — iar o grădiniţă fără copii... Dar. in lipsa lor, lo­calul este supus lucrărilor de igienizare. împrospătare. înfru­museţare. ca să-i primească lu­minos cind vor veni. mai fru­moşi ca oricînd. pirguiti în soa­rele de munte. — Cind i-am condus săptă­­mîna trecută la gară, „veteranii“ ţipau de bucurie, dar cei care plecau prima oară plingeau de ţi se rupea sufletul că se despart de mamele lor — mărturiseşte înduioşată Maria Voiculescu, vi­cepreşedinta comitetului sindi­cal (căreia, în lumea copiilor, i se spune familiar. Maia). Dar cind se întorc, sunt, ca nişte mere ionatane, iar mamele lor sint fireşte, liniştite că ii ştiu in mi­ini bune ! Asta ştie şi familia Butuc — Florina ţesătoare, Eugen maga­zioner — de vreme ce si-a in­­credintat toţi cei patru copii in grija întreprinderii (doi sint ple­caţi cu grădiniţa la Buşteni, iar ceilalţi doi mai mici sunt la creşă), asa cum a ştiut-o si Pro­fira Nicolae, canetatoare, ai că­rei patru copii au crescut in creşă si in grădiniţă, sau familia Georgeta si Nicolae Marin, ambii economişti sau familia Drăgulin — Ioana ţesătoare, Constantin realor — si mulţi, mulţi alţii, din marea familie a întreprinderii. Universul copilăriei se ţese in fiecare dimineaţă intr-un um­brar de sub pomi, cu frunzele înfiorate de risetele celor mici­­i trandafiri înfloriţi odată cu ei si pentru ei. Universul copi­lăriei — mereu acelaşi şi veşnic înnoit de alte si alte personaje — dar mereu vegheat de dra­gostea de mamă a întregii ţări !­ lia Rădulescu UNIVERSUL COPILĂRIEI Pace pentru copiii de azi şi pentru cei de mîine invătămintele istoriei de cele mai multe ori. tele s-au declanşat oarecare pretext, a­cum fapt orgolii pătimaşe, dintr-o pornire aventu cuiva. Tocmai pentru­­ acest pericol — care înlăturat prin voinţa­­ fermă a popoarelor, făt Rodica Velecu Cenaclul Casei centrale a pionierilor fl şoimilor patriei ,România libera" le, de fapt, ale istoriei — e mai necesar ca oricine să înceteze marşul sinistru al înarmărilor nucleare, să se reducă acest ar­senal pină la dispariţie. Iar co­piii de azi, tinerii lumii de miine trebuie să aibă un pre­zent şi viitor paşnic. Grija cu adevărat părintească pe care ne-o poartă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu­­şi are rădăcină îu grija pentru prezentul şi­ viito­rul ţării, pentru prezentul şi şi viitorul omenirii. Mariana Pancu elevă la liceul pedagogic Botoşani

Next