România Liberă, octombrie 1985 (Anul 43, nr. 12724-12750)
1985-10-01 / nr. 12724
Pagina a 2-a — 7 octombrie 1985 RECEPTIVITATE FAŢĂ INVIATIVEIE cetăţeneşti Integrat în peisajul modern al marelui nostru oraş, întregind cu bulevardele-i noi şi volumele blocurilor sale priveliştea sudică a Capitalei, sectorul IV ne dezvăluie personalitatea sa distinctă intre celelalte zone administrative bucureştene şi atunci cind pătrunzi in intimitatea relaţiilor dintre locuitorii săi şi primăria care îl gospodăreşte. „Dacă ştii să descifrezi dincolo de diversitatea lor, opiniile, propunerile, sesizările cetăţenilor privind activitatea primăriei in cele mai diverse compartimente ale gospodăririi sectorului nostru — imi spune Ioan Rusu, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular al sectorului — constaţi că au o trăsătură dominantă şi aceasta e conferită, de bună seamă, de fizionomia sectorului in care lucrăm“. Care e această dominantă? Ca s-o, înţelegi la adevărata ei valoare trebuie să faci apel la pagini de istorie contemporană, cele ale istoriei ultimelor două decenii, care a adus mari transformări in lumea celor peste 280 000 de oameni a căror viaţă se desfăşoară în sudul Capitalei noastre. N-am să intru desigur, în detalii ale trecutului, dar trebuie notat, totuși, că sudul acesta, reprezentând pentru unii doar un punct cardinal pe o hartă, sau o cale de acces către cunoscute porturi dunărene, începea pentru cei din partea locului cu trista Vale a Plângerii, răsfirindu-se apoi pe ample suprafeţe de teren, tăiat adesea de străduţe nepavate, cu case mărunte răsărite printre maidane de gunoaie şi bălării, invadate vara de praf şi iarna de viscolele aduse de vinul bătind dinspre Bărăgan. „Perimetrul pe care-l gospodărim a fost şi este un perimetru cu specific muncitoresc“ , precizează interlocutorul. „In care, cindva, n-a existat nici o clădire de vreo valoare mai deosebită şi oamenii care il locuiesc, sunt pe deplin conştienţi de saltul urbanistic pe care l-a cunoscut acest teritoriu al Capitalei. Concentrarea eforturilor obştei împreună cu deputaţii, în transformarea continuă a sudului Bucureştiului într-o zonă pe deplin demnă de frumosul nostru oraş — Iată trăsătura dominantă a relaţiilor actuale ale primăriei din sectorul nostru cu cetăţenii, din care puteţi extrage cele mai variate aspecte ale unui înalt spirit civic manifestat de locuitori, aflaţi permanent într-un dialog de lucru eficient, cu noi, aleşii lor“. Să începem cu un prim aspect, de importanţă primordială pentru locuitorii din această parte a Capitalei: veritabila bătălie pentru acoperirea cu verdeaţă, dată de locuitori cot la cot cu primăria. Adevărat, investiţiile statului au împodobit noul său peisaj citadin, după cum prea bine ştim, cu amplul parc al tineretului reflectând, în oglinda lacului din perimetrul său, cartierul cu acelaşi nume din împrejurimi. Dar existenţa lui e mult sub dorinţele ambiţioase ale oamenilor de prin partea locului care asistă, zilnic, la întregirea fondului urbanistic cu noi blocuri ce se dau în folosinţă în cele trei noi cartiere Berceni, in cartierul Olteniţei, in cartierul Niţu Vasile, pe calea Văcăreşti şi în alte părţi ale sectorului. De aceea, de cum se constituie cite un grup nou de blocuri, la noua investiţie edilitară se prezintă numeroşi locuitori care vin să-i înlăture urmele de şantier, înlocuindu-le cu verdele pomilor şi al florilor. Activitatea e diurnă şi a intrat în obişnuinţa timpului liber al muncitorilor de la întreprinderea de maşini grele Bucureşti, de la întreprinderea de utilaj chimic, de la cele aproape 40 de alte unităţi industriale care există un sector. Aşa, numai în acest an au apărut un parc de vreo zece hectare între străzile Reşiţa şi Huedin, un altul — în spatele noului cartier Berceni-Olteniţei, un al treilea — în strada Almaşu Mare, un al patrulea pe aleea Dolina... Iar dacă străbaţi in aceste zile de toamnă cartierele, stînd de vorbă cu locuitorii lor, descoperi cea mai recentă iniţiativă a primăriei îmbrăţişată cu entuziasm de către fiecare cetăţean in parte: plantarea pe marile drumuri publice, dar nu numai pe ele, a pomilor fructiferi. Meri, peri şi nuci urmează să rodească in anii viitori, prin cooperarea eficientă între primărie şi locuitorii ei, pe şoseaua ce duce către întreprinderea de maşini grele Bucureşti, pe calea Văcăreşti, in triunghiul de străzi pe care îl formează cartierul Berceni cu cartierul Olteniţei. In aceeaşi vastă acţiune de împodobire cu verdeaţă a sectorului din sudul Capitalei se încadrează şi cartierul Progresul. Chiar şi spaţiul său, care n-a fost acoperit de noi construcţii urbanistice, cunoaşte ample transformări in prezent prin aceeaşi rodnică colaborare a oamenilor cu primăria lor : aici, maidanele de odinioară au fost cu grijă transformate in grădini legumicole, unde işi mută reşedinţa în fiecare primăvară şi toamnă, specialişti din agricultură de la primărie, organizând expoziţii cu obiecte de grădinărit, amenajînd unităţi de prezentare a seminţelor şi a răsadurilor pentru plantele potrivite a creşte pe aceste terenuri şi participind la consfătuiri pe teme agricole cu localnici. înfloritoarele grădini de legume din această parte a Capitalei completează, astfel, marea grădină de legume a cetăţenilor din sectorul IV, situate în zona Vitan-Birzeşti, unde tot din iniţiativa oamenilor, sprijinită de primărie, fiinţează de la o vreme cele peste 30 de hectare cu parcele de legume împărţite tuturor celor care au vrut să se apuce in timpul liber de grădinărit, scutind, astfel, o parte din eforturile de aprovizionare cu legume şi fructe făcute în pieţele sectorului. Fiindcă a venit vorba de pieţe, să consemnăm un alt aspect de actualitate a colaborării eficiente intre primărie şi locuitori, relevat de primulvicepreşedinte al Consiliului popular al sectorului, strădania aleşilor obştei de a rezolva altă cerinţă cetăţenească, proprie mai ales unui sector care a fost, în anii istoriei noastre contemporane, practic reconstruit, din temelii, şi anume, dotarea — la sugestia locuitorilor — a noilor ansambluri urbanistice cu unităţi comerciale pe măsura nevoilor lo. Notăm — ca să ne referim doar la acest an, în a cărui primăvară cetăţenii şi-au ales în fruntea obştei noi deputaţi: amenajarea, cu sprijinul cetăţenilor, a noii pieţe Berceni, a alteia moderne, în cartierul Tineretului, lărgirea substanţială a pieţii Sudului, precum şi înmulţirea punctelor de desfacere comerciale din această zonă comercială. Preocupat de armonizarea noilor construcţii ridicate in sector cu peisajul înconjurător, arhitectul Dumitru Călin, şeful sectorului de sistematizare al primăriei, deputat in consiliul popular, vine cu noi contribuţii la grija conjugată a primăriei şi a cetăţenilor faţă de ridicarea condiţiilor de confort urban din sectorul IV. După ce imi relatează despre participarea cetăţenilor la munca patriotică organizată in jurul Complexului de sănătate ce urmează să se dea in folosinţă în sector, consacrată punerii în valoare a acestei noi unităţi sanitare prin înfrumuseţarea împrejurimilor sale, după ce imi prezintă acţiunile de muncă patriotică ale cetăţenilor dedicate ridicării casei de cultură a întreprinderii de maşini grele Bucureşti — ce va fi dată in curînd în folosinţă, reprezentînd o clădire de referinţă din peisajul modern alsudului Capitalei — îmi enumera o serie de activităţi intrate în cotidianul muncii din domeniul pe care il coordonează. Sunt fapte ilustrind cum nu se poate mai bine eficienţa dialogului primărie-cetăţeni. Iată-le, consemnate in biroul său unde pot fi întâlniţi, zilnic, deputaţi, preşedinţi de comitete cetăţeneşti, preşedinţi de asociaţii de locatari, alţi reprezentanţi ai obştei, veniţi pentru cele mai diferite treburi edilitar-gospodăreşti ce îi preocupă, care să fie estetica unui anumit spaţiu verde din jurul blocului unde locuiesc, cum să arate locurile de joacă pentru copii din apropierea noilor clădiri, în ce fel trebuie amenajat un nou teren de parcare şi cite altele. Prevenitori, lucrătorii sectorului de arhitectură şi sistematizare au executat o suită de schiţe pentru cele mai diferite situaţii de acest fel, precum şi cataloage de mostre pentru locurile de joacă, pentru terenurile de parcare. ...E reconfortant să ştii, că, pînă şi dreptunghiul de nisip in care se joacă cu găletuşa şi lopăţica unul din cei mai tineri locuitori ai unei zone din Capitală altădată atît de obidite, e, astăzi, conceput pe planşete de arhitect... Graziela Vântu Consiliile populare în viaţa localităţilor (Urmare din pag. I) cind aveţi ceva de spus trebuie să iasă ca dumneavoastră... — Aha ! M-a vorbit cineva de bine ! Păi după 30 de ani de şantier oi şti şi eu ceva, nu ? Ce dacă proiectele podului pentru centrală au fost executate de specialişti ? Teoretic era bine, practic insă lucrurile arătau altfel şi a meritat sămă bat ca să iasă o lucrare bună şi ieftină. Mai greu a fost pentru mine şi cei 40 de oameni din brigadă, dar, zic eu, şantierul e mai important şi uite că a ieşit, fără macarale, fără risipă de material şi mult mai repede, un pod pe cablu lung de 26 de metri şi lat de doi metri care ţine ca unul din beton. Şi ce mai spune lumea ? — Multe. Că nu vă mai dezlipiţi de şantier, că nu vă duceţi cu lunile pe acasă la Severin, nici la concediu nu vă prea înghesuiţi, că vă mai certaţi cu unii şi, in fine, sunteţi pe cale să-mi furaţi meseria, eu find cel care încep să răspund la întrebări ! — Multe mai aflaţi dumneavoastră, gazetarii. Apoi dacă discutăm mai aprins aia nu-i ceartă. Eu m-am ţinut să nu greşesc niciodată şi am reuşit pină acum. D-aia nu-i las nici pe alţii să cadă în greşeală. Uneori mă mai supăr, zic că plec pentru totdeauna, fac zece paşi şi mă întorc. Şantierul nu-i o treabă oarecare. Una-i un proiect, alta-i pe teren. Şi încep discuţiile şi ne contrazicem pînă ce dăm peste soluţia cea mai bună. Păi ceartă se cheamă asta ? Aici avem un singur duşman adevărat : timpul. Termene scurte, lucrări urgente, cind să mai dai pe acasă ? Mai vine şi Dunărea umflată şi trebuie s-o zăgăzuieşti, mai e o iarnă ca cea care s-a dus şi nu poţi să laşi ce-ai făcut fără adăpost şi uite aşa trec zilele pînă mă apucă şalele şi dau fuga la Felix să îndrept ce-a stricat şantierul. — La Severin de cind n-aţi mai fost ? — Să fie vreo trei luni. Vine nevasta, mai găteşte ceva şi pleacă să vadă de copii. Am doi. Născuţi la Porţile de Fieri. Al mare a terminat liceul, cea mică a intrat anul ăsta. Ştiu, un oraş e frumos şi mai comod, dar colectivul cui îl las ? Acu’, nu că mă cred eu de neinlocuit, dar ştiţi cum vine vorba, un pom cu rădăcini adinei e greu să-l smulgi ! După amiaza l-am cunoscut pe maistrul Aurel Mindrescu. O biografie total diferită de cea a lui Nicolae Ciortan şi totuşi o alătur celei dinţii, liantul fiind şantierul care le-a împlinit năzuinţele şi i-a adus in primele rînduri ale celor ce făuresc zidiri pentru eternitate. Monteor fiind, maistrul Mindrescu a străbătut şantierele de la un capăt la altul al ţării : salba de pe Bistriţa, cea de pe Argeş, Firiza — Baia Mare, Valea Leşului, pe Someş şi Vilcea, pe Oltul inferior, Porţile de Fier I şi II. Este un specialist de primă mină, de aceea a şi fost solicitat în atitea locuri. — Meseria de turbinist este cu totul aparte. Cere studiu, experienţă, pasiune. Utilajele sunt mari, vin pe subansamble şi abia după ce le montezi se cheamă hidroagregat. Vedeţi, aici pe platformă facem preasamblarea şi numai blocul rotor cintăreşte 430 de tone, dar abia in craterul turbinei începe adevăratul montaj. Măsurători, reglaje, încărcări de lagăre, totul la rigoarea sutimilor de milimetru. Din 1959 şi pînă astăzi mi-au trecut prin mină multe agregate şi mereu mai este de învăţat cite ceva. La Porţile de Fier I am lucrat la montajul celui mai mare hidroagregat, numai partea rotitoare cintărind 1 000 de tone. Şi totuşi, aici, la Porţile de Fier XI a fost adevărata piatră de încercare. Primul hidroagregat a fost un unicat cu un grad de complexitate ce nu se poate compara cu nimic din ce a fost înainte.. V-am spus toate acestea pentru a înţelege de ce este şantierul o şcoală care nu se încheie niciodată. — Cum s-a derulat viaţa dumneavoastră ? — Normal. Chiar dacă am străbătut multe şantiere ele nu m-au împiedicat să trăiesc cu adevărat,, să-mi întemeiez o familie pe care am purtat-o cu mine unde a fost nevoie. Am trei copii : doi olteni şi o argeşancă, după meleagurile în care s-au născut. La început m-am temut că nu vor avea condiţii de „ Învăţătură, apoi m-am obişnuit cu ideea,in care astăzi cred că cine vrea să înveţe poate s-o facă foarte bine şi în colonia unui şantier, nu numai in liceele de la oraş. Eu sunt mulţumit de ai mei, iar aici şcoala este peste drum de locuinţă. Am discutat mult cu maistrul Mindrescu despre conştiinţa lucrului bine făcut. Am înţeles că greşelile într-o meserie ca a sa trebuie excluse din capul locului, remedierile presupunînd o muncă extrem de anevoioasă şi costisitoare. Şi am văzut pe parcursul a citeva zile, apoi, cum se manifestă responsabilitatea monteorilor. Un grup era gata pentru primul paralel, dar Aurel Mindrescu şi cei 46 de oameni pe care-i conduce nu s-a dezlipit din centrală pină ce n-au văzut cu ochii lor că hidroagregatul funcţionează. Confirmarea din partea Sistemului hidroenergetic naţional de primire a celor 27 de MW consfinţea totodată, temeinicia muncii lor. Am urmărit alături de ei evenimentul, le-am văzut chipurile, cinci încordate, cindi satisfăcute şi am gindit atunci şi acum că aceşti oameni n-ar putea trăi în afara şantierului. Incomod, greu pină la sacrificiu, uneori, dar cu satisfacţii pe care puţine locuri de muncă li le pot oferi. Veteranii şantierelor P /J ■mmm ' ^ '% * i » 1 ^ Wi. I ' , surm. - ' țk * ! W ' / ' v / % ■/aAI Imagine de la Porțile de Fier-2 Teatrul din Piteşti Început de stagiune teatrală Deşi majoritatea teatrelor au suprimat, practic, stagiunile printr-un program dens de spectacole estivale, la această oră toate colectivele cunosc efervescenţa începutului de stagiune aflindu-se în prag de premieră sau in repetiţii avansate. Astfel, la teatrul „Al. DaVila“ din Piteşti, care a deschis stagiunea zilele acestea cu premiera piesei „Mielul turbat“ de Aurel Baranga (regia : Mihai Radoslovescu) se anunţă, pentru aceste zile, încă două premiere : „Slugă la doi stăpini“ de Goldoni şi „Haina cu două feţe“ de Stanislav Stratiev (regia Costin Marinescu). Comedia lui Aurel Baranga va fi interpretată şi de trupa tînără a Teatrului Mic, regizată de Silviu Purcarete, cu Dinu Manolache în rolul principal. Textul goldonian se află in repetiţii şi la Teatrul de Comedie din Bucureşti (regia : Tudor Mârăscu) avându-l ca protagonist pe George Mihaiţă. La acelaşi teatru se mai află în repetiţii avansate piesa lui Robert Thomas „Capcană pentru un bărbat singur“ (regia Mihai Berechet) care-i va avea în fruntea distribuţiei pe Stela Popescu, Silviu Stănculescu şi Iurie Darie. Nume consacrate ale dramaturgiei originale s-au aflat pe afişul deschiderii de stagiune sau în rindul celor dinţii premiere în mai toate teatrele din ţară. Teatrul Giuleşti a adus in faţa publicului textul lui Eugen Barbu „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară“ (regia Sanda Manu), Teatrul „Nottara“ a prezentat în premieră „Brăţara falsă“ de Paul Everac (regia : Eugen Tudoran) la o reprezentaţie care reunea oameni ai muncii din sectorul 2 de la întreprinderile „Electronica“, „Acumulatorul“, C.I.L. Pipera, „Electroaparataj“ şi altele, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ şi-a deschis stagiunea cu „Piticul din grădina de vară“ de D.R. Popescu, pregătind totodată încă un text de acelaşi autor : „Aceşti îngeri trişti“ (regia : Nicolae Scarlat). La Teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad au fost prezentate, în deschidere, „Noţiunea de fericire" de Dumitru Solomon şi premiera absolută „Patimă şi tandreţe“ de George Genoiu (regia : Cristian Nacu) repetîndu-se în acelaşi timp, „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. Dramaturgia interbelică se află şi in atenţia Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“. Este vorba de piesa „Trenurile mele“ de Tudor Muşatescu (regia : Petre Popescu). Acelaşi teatru a înscris în repertoriul său unul dintre cele mai frumoase texte pirandelliene „Uriaşii munţilor“ (regia : Cătălina Buzoianu) şi o savuroasă comedie de Arthur Pihero „Secretul familiei Bosket“. De la Oradea ne-a venit vestea primului gong sărbătoresc care a răsunat pentru spectatorii din Combinatul de prelucrarea lemnului şi pentru cei de la fabrica de mase plastice „Viitorul“, ce au urmărit spectacole de poezie şi muzică interpretate de actori de la secţia română şi de la cea maghiară a teatrului, într-o mare uzină bucureşteană, „Republica“, a avut loc şi prima ridicare de cortină a Teatrului de Comedie cu piesa lui Tudor Popescu „O dragoste nebună, nebună...“. Multe colective teatrale sunt preocupate de aducerea la rampă a unor texte in premieră absolută. Cum am văzut, la Bîrlad, un text de George Genoiu, apoi la Oradea se repetă piesa ■lui Mircea Bradu „Mereu e cineva la uşă“, teatrul „Nottara“ a inclus un repertoriu „Totul pe o carte“, monodramă de Mihai Rădulescu în regia lui Cristian Hagiculea cu Margareta Pogonat ca eroină şi „Transfer în interesul serviciului“ de Adrian Dohotaru (regia : Nicolae Scarlat). Teatrul Giuleşti propune nu numai premiere absolute, cum este textul lui Paul Ioachim „Aşteptam pe altcineva“ (regia: Tudor Mărăscu), ci şi încurajarea unor debuturi dramaturgice, incluzind în lista spectacolelor viitoare piesa lui Sorin Heiban „Iarna în care au murit cangurii“, intenţie ce o descoperim şi in repertoriul Teatrului Mic unde va apărea şi piesa lui Ilie Ştefan Domarnea „Scadenţa neliniştii“. Spre marea dramaturgie clasică şi-au îndreptat atenţia teatre şi regizori promiţînd publicului spectacole chiar pentru prima parte a stagiunii. La teatrul Giuleşti, regizorul Dinu Cernescu a montat „Bărbierul din Sevilla“ de Beaumarchais, la „Nottara“, Alexandru Dabija repetă „Vicleniile lui Scapin“ de Moliere cu Horaţiu Mălăele in rolul titular, iar la Teatrul Mic intră în repetiţie „Trei surori“ de Cehov in regia lui Cristian Hagiculea. După cum putem constata, teatrele anunţă un repertoriu echilibrat, bine reprezentat la toate compartimentele de interes dramaturgie, cu promisiuni de reuşite destinate unui public care chiar din aceste prime zile ale stagiunii, se anunţă dornic de spectacole de calitate. Florica Iehim CHIPUL NOU AL PATRIEI OGLINDIT Di Cil GEL FĂURESC Dotările orăşeneşti ale comunei Nu sunt din Breasla, dar m-am stabilit aici datorită frumuseţii comunei şi împrejurimilor sale, vredniciei oamenilor. Cadrul natural este deosebit de variat. O îmbinare de ape: Brestiţa, Raznic şi Jiu, de coline care-şi ridică voiniceşte spinările împodobite în ultimii ani cu plantaţii pomicole şi viticole, toate dominate de păduri, aducind din timpuri umbrele lui Tudor din Vladimiri şi ale pandurilor săi care şi-au avut citeva zile tabăra instalată in marginea satului. Pe un deal se restaurează un monument istoric ctitorit în anul 1784. Satul, străbătut de un drum asfaltat conectat la drumurile naţionale, şi-a construit un bloc pentru specialişti, o impozantă clădire a poştei, un supermagazint muncitoare şi elevă la seral, in clasa a Xll-a. Scriu pentru prima dată la un ziar, scuzîndu-mă pentru unele stînzi, o brutărie şi alte clădiri de interes social-cultural de nivel orăşenesc, are un I.A.S. ale cărui produse pomi-viticole sunt deosebit de solicitate, trei secţii de împletituri din răchită care livrează la export produse specifice, în urma Congresului al 111-lea al Consiliilor populare s-a hotărât refacerea schiţei de sistematizare, prevăzindu-se, intre altele, construirea unei întreprinderi pentru confecţionarea de articole din materiale plastice. Sunt obiective care vor da localităţii o nouă înfăţişare, care vor spori forţa ei de atracţie. De aceea pot spune că am fost dintotdeauna din Breasta... EMIL GAVRILIU comuna Breasta, judeţul Dolgăcii. Rîndurile mele sînt izvorite de realităţile noi ale localităţii noastre. Este vorba de comuna Murgeni din părţile Bîrladului care numără aproape 10 000 de locuitori. A ajuns la aceste dimensiuni în ultimii douăzeci de ani de cind intreaga noastră ţară trăieşte zile noi şi tot mai rodnice. Cind mă refer la Murgeni de fiecare dată am imaginea acelei tulpini de copac ce-şi arată vîrsta prin cercurile sale. Dar aici, „cercurile“ timpului nu arată virsta, ci puterea economică a comunei, de la an la an mai viguroasă, fiindcă i-o dau filatura de bumbac, centrul de industrializare a cărnii, fabrica de caşcaval, cele 30 de unităţi prestatoare de servicii. în prezent, valoarea producţiei comunale se măsoară în sute de milioane din care 60 la sută revine activităţii industriale. în acelaşi timp, agricultura progresează prin cooperativele agricole de producţie, prin cele 5 ferme ale I.A.S., Fălciu, prin ferma piscicolă şi altele. Modesta comună moldovenească capătă treptat caracterul de comună urbană agroindustrială. Privind Murgenii de astăzi văd concretizate ideile cuprinse în strălucita cuvintare rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la a III-lea Congres al consiliilor populare, idei care se referă la creşterea gradului de civilizaţie S-au Împlinit in toamna aceasta 16 ani de cind am cunoscut localitatea şi staţiunea balneoclimaterică Amara, din judeţul Ialomiţa. Deşi şaisprezece ani înseamnă destul de puţin, pentru staţiune au însemnat o perioadă deosebit de bogată în transformări esenţiale, atît pentru viaţa localnicilor cît şi în ceea ce priveşte condiţiile de odihnă şi tratament asigurate oaspeţilor din toate colţurile ţării. Astfel, de la modestele vilişoare in care eram cazaţi la a satelor, la apropierea nivelului lor de muncă şi de trai de cel al oraşelor, ceea ce aduce satisfacţie celor care trăiesc aici şi dorinţă de muncă avintată. MARIA GEANĂ Bîrlad. Început, avem astăzi la dispoziţie minunatul hotel „Parc“, cu un personal calificat şi plin de solicitudine, complexe sanatoriale cu baze proprii de tratament, iar, de citva timp, staţiunea dispune şi de o bază turistică pentru tineret, precum şi de o tabără pentru pionieri. Astăzi oaspeţilor staţiunii li se pun la dispoziţie moderne instalaţii pentru băi calde la vane, cu apă din lac, sau băi calde cu nămol, instalaţii pentru hidroterapie şi alte asemenea amenajări care vădesc o grijă deosebită pentru oamenii muncii, pentru sănătatea lor. Şi dacă tot am amintit de grija pentru sănătate, nu pot să nu amintesc aici şi de excelentul personal al modernei Policlinici balneare (printre care şi medicul Cornelia Ştefănescu, care mi-a oferit şi citeva din amănuntele referitoare la dotarea bazei de tratament a staţiunii). Au trecut, aşadar 16 ani de cind cunosc Amara, perioadă scurtă la scara timpului, dar caracterizată prin însemnate prefaceri, proprii, de altfel întregului chip al patriei acestor ani ! ILIE CRISTEA str. Stupilor nr. 3, sector 4 Bucureşti Satisfacţiile muncii împlinite Din scrisorile primite la redacţie Perla din cîmpie... F,Románia libera•• TEATRE AIDA: Opera Română (13 18 57), ora 18 : ÎNGRIJITORUL (SPECTACOL TRADUS LA CASCA) - COMPANIA ACTORILOR LONDONEZI : Teatrul Naţional, Sala Mica (14 71 71), ora 19,30 ; SINGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18,30: ROMEO ŞI JULIETA LA SFIRŞIT DE NOIEMBRIE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", Sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 19 si CINTEC DESPRE MINE ÎNSUMI : Sala Studio (11 95 44), ora 19 ; PETITOAREA : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; BRATARA FALSA : Teatrul „C. I. Nottara", Sala Magheru (59 31 03), ora 18,30; CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRĂ: Teatrul Mic (14 70 81), ora 19 şi ROMANŢA TIRZIE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19,30; BĂRBIERUL DIN SEVILLA : Teatrul Giuleşti, Sala Majestic (14 72 34), ora 19 ; MARY POPPINS : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 9 şi DE LA STAN ŞI BRAN LA MUPPETS , ora 18 ; CORINA : Teatrul ,,C. Tănase" Sala Savoy (15 56 78), ora 19; CONCERTINO UNISON : TEATRUL DE PĂPUŞI DIN BRATISLAVA (R. S. CEHOSLOVACA) la Teatrul Ţăndărică, Sala Victoria (15 23 77), ora 10 $ ora 16 ; NU VORBIŢI IN TIMPUL SPECTACOLULUI : Teatrul Ţăndărică — Sala din Piaţa Cosmonauţilor 111 12 04), ora 16; RECITAL DE VIOLONCEL IOANA OSTAFI , la Sala Studio a Ateneului Român,ora 17,30 ; „TOM ŞI JERRY LA CIRC" , Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 19. Marţi 1 octombrie 1985 Soarele răsare la ora 6,13 şi apune la ora 17,57 TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea în economie ; 20,35 : Sunt omul care construiește ; 20,45 : Sanghai - documentar (color) ; 21,00 : Seara de operă (color) - „Rusalka** de Dvorak; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE ARIPI DE ZAPADA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Gloria (47 46 75), orele 9-11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. DECLARATIE DE DRAGOSTE : Buzesti (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 ; SOSESC PĂSĂRILE CALATOARE : Ferentori (80 49 85), orele 9 — 11 — 13 15 - 17 - 19 ; SECRETUL LUI BACHUS : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,15 - 18,30 ; MASCA DE ARGINT : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 17,45 - 20 ; Doina, orele 15 - 18,45 ; CANTONUL PARASIT. STELELE DE LA SOPOT: Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19 ; CU MINILE CURATE : Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 ; DARCLEE : Viitorul (10 67 40), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; SUPERPOLIȚISTUL : Patria (11 86 25), 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 ; București (15 61 54), orele 9—11 — 13.15 - 15.15 - 17.30 - 19,45 ; Favorit (45 31 70), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17,15 - 19,30; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18 - 20 ; MAREA CURSA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 -18,30 ; CUM STĂM, TINERE ! Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20,15 ; JOE LIMONADA : Studio (59 53 15), orele 9,30 - 11.30 - 13.30 - 15.30 -17.30 - 19.30 ; CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20 ; LOGODNICA MECANICULUI GAVRILOV : Lumina (14 74 16), orele 15.30 -17.45 - 20 ; ATENȚIE LA PANA DE VULTUR : Lumina, orele : 9 - 11 - 13,15 ; PERSOANA INDEZIRABILA : Union (13 49 04), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; BUNUL MEU VECIN SAM : Festival (15 63 84), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Mioriţa (14 27 14), orele 8.30- 11.30 - 14.30 - 17.30 - 20 ; Flacăra (20 33 40), orele 9.30 - 12.30 - 15.30 - 18.30 ; CRAIASA ZĂPEZII: Doina (16 35 38), orele 9 - 10.30 - 12 - 13.30 - 17.15 ; MOȘTENIREA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17.30 - 19.30 AŞA BUNIC, AŞA NEPOT : Pacea (71 30 85), orele 15-17-19; Grădina Feroviar (50 51 40), ora 20; BURLACUL CĂSĂTORIT : Arta (213166), orele 9- 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; LEGENDA DRAGOSTEI : Lira (31 71 71), orele 15.30 - 18.30 ; TOATA LUMEA ESTE A MEA : Cotroceni (49 48 48), orele 13 - 16 —19; CĂLĂREŢUL ELECTRIC : Feroviar (50 51 40), orele 8.45 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,30 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9- 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20 ; CEI ŞAPTE FANTASTICI : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45 ; Flamura (85 77 12), orele 11 - 13 - 17,15 - 19,30 ; ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI : Cosmos (27 54 95), orele 10,13 - 13 - 16 - 19 ; HANGAR 18 : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 16 - 20; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 19,30 CONFIDENŢE: Volga (79 71 26), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; CURSA INFERNALA : Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; CU TINE VIATA E FRUMOASA : Grădina Arta (21 31 86), ora 19,30 ; NICK CARTER SUPERDETECTIV : Grdina Aurora (35 04 66), ora 18,30 ; FLUTURII SUNT LIBERI : Grădi Capitol (16 29 17), ora 19,15; UNDEVA, CÂNDVA : Grădina Glod (47 46 75), ora 19,30 ; TOATA LUMEA RIDE, CINTA SI DANSEAZA : Grădina Ura (31 71 71), ora 19,30 ; UN SERIF EXTRATERESTRU : Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 19,30 ; SERBĂRILE GALANTE : Grădina „23 August" (11 13 49), ora 19,30; PIEDONE IN EGIPT : Grădina Modern (11 03 72), ora 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie şi Hidrologie ne comunică în ţara . Vremea va fi predominant frumoasă dar rece dimineaţa în zonele de dropie şi in depresiunile intramontane. Cerul va fi variabil, cu totul izolat sint posibile ploi slabe In regiunile nordice. Vîntul va prezida unele Intensificări în estul teflirului, în prima parte a intervalu^^Hhbidteze pină la 40 km pe ora nordic. Temperaturile ma vor fi cuprinse între 12 și ușor mai ridicate în sud-minime de la noapte grade, mai scăzu* intramoiv brumâ. tf La Buc