România Liberă, octombrie 1985 (Anul 43, nr. 12724-12750)

1985-10-01 / nr. 12724

Pagina a 2-a — 7 octombrie 1985 RECEPTIVITATE FAŢĂ INVIATIVEIE cetăţeneşti Integrat în peisajul modern al marelui nostru oraş, între­gind cu bulevardele-i noi şi vo­lumele blocurilor sale priveliş­tea sudică a Capitalei, secto­rul IV ne dezvăluie persona­litatea sa distinctă intre cele­lalte zone administrative bucu­­reştene şi atunci cind pătrunzi in intimitatea relaţiilor­ dintre locuitorii săi şi primăria care îl gospodăreşte. „Dacă ştii să descifrezi dincolo de diversita­tea lor, opiniile, propunerile, sesizările cetăţenilor privind activitatea primăriei in cele mai diverse compartimente ale gos­podăririi sectorului nostru — imi spune Ioan Rusu, prim­­vicepreşedinte al Comitetului executiv al consiliului popular al sectorului — constaţi că au o trăsătură dominantă şi aceas­ta e conferită, de bună seamă, de fizionomia sectorului in care lucrăm“. Care e această dominantă? Ca s-o, înţelegi la adevărata ei valoare trebuie să faci apel la pagini de istorie contempora­nă, cele ale istoriei ultimelor două decenii, care a adus mari transformări in lumea celor peste 280 000 de oameni a că­ror viaţă se desfăşoară în su­dul Capitalei noastre. N-am să intru desigur, în detalii ale trecutului, dar trebuie notat, to­tuși, că sudul acesta, reprezen­tând pentru unii doar un punct cardinal pe o hartă, sau o cale de acces către cunoscute porturi dunărene, începea pen­tru cei din partea locului cu trista Vale a Plângerii, răsfi­­rindu-se apoi pe ample supra­feţe de teren, tăiat adesea de străduţe nepavate, cu case mă­runte răsărite printre maidane de gunoaie şi bălării, invada­te vara de praf şi iarna de vis­colele aduse de vin­­ul bătind dinspre Bărăgan. „Perimetrul pe care-l gospodărim a fost şi este un perimetru cu specific muncitoresc“ , precizează in­terlocutorul. „In care, cindva, n-a existat nici o clădire de vreo valoare mai deosebită şi oamenii care il locuiesc, sunt pe deplin conştienţi de saltul urbanistic pe care l-a cunoscut acest teritoriu al Capitalei. Concentrarea eforturilor obştei împreună cu deputaţii, în trans­formarea­ continuă a sudu­lui Bucureştiului într-o zo­nă pe deplin demnă de frumosul nostru oraş — Iată trăsătura dominantă a relaţiilor actuale ale primăriei din sectorul nostru cu cetăţenii, din care puteţi extrage cele mai variate aspecte ale unui înalt spirit civic manifestat de locuitori, aflaţi permanent în­tr-un dialog de lucru eficient, cu noi, aleşii lor“. Să începem cu un prim as­pect, de importanţă primordia­lă pentru locuitorii din aceas­tă parte a Capitalei: veritabila bătălie pentru acoperirea cu verdeaţă, dată de locuitori cot la cot cu primăria. Adevărat, investiţiile statului au împodo­bit noul său peisaj citadin, după cum prea bine ştim, cu amplul parc al tineretului re­flectând, în oglinda lacului din perimetrul său, cartierul cu ace­laşi nume din împrejurimi. Dar existenţa lui e mult sub dorin­ţele ambiţioase ale oamenilor de prin partea locului care asistă, zilnic, la întregirea fon­dului urbanistic cu noi blocuri ce se dau în folosinţă în cele trei noi cartiere Berceni, in car­tierul Olteniţei, in cartierul Niţu Vasile­, pe calea Văcăreşti şi în alte­ părţi ale sectorului. De aceea, de cum se constituie cite un grup nou de blocuri, la noua investiţie edilitară se pre­zintă numeroşi locuitori care vin să-i înlăture urmele de şan­tier, înlocuindu-le cu verdele pomilor şi al florilor. Activi­tatea e diurnă şi a intrat în obişnuinţa timpului liber al muncitorilor de la întreprin­derea de maşini grele Bucu­reşti, de la întreprinderea de utilaj chimic, de la cele aproa­pe 40 de alte unităţi industria­le care există un sector. Aşa, numai în acest an au apărut un parc de vreo zece hectare între străzile Reşiţa şi Huedin, un altul — în spatele noului cartier Berceni-Olteniţei, un al treilea — în strada Almaşu Mare, un al patrulea pe aleea Dolina... Iar dacă străbaţi in aceste zile de toamnă cartiere­le, stînd de vorbă cu locuito­rii lor, descoperi cea mai re­centă iniţiativă a primăriei îm­brăţişată cu entuziasm de către fiecare cetăţean in parte: plan­tarea pe marile drumuri publice, dar nu numai pe ele, a pomilor fructiferi. Meri, peri şi nuci urmează să rodească in anii vi­itori, prin cooperarea eficientă între primărie şi locuitorii ei, pe şoseaua ce duce către între­prinderea de maşini grele Bucureşti, pe calea Văcăreşti, in triunghiul de străzi pe care îl formează cartierul Berceni cu cartierul Olteniţei. In aceeaşi vastă acţiune de împodobire cu verdeaţă a sec­torului din sudul Capitalei se încadrează şi cartierul Progre­sul. Chiar şi spaţiul său, care n-a fost acoperit de noi con­strucţii urbanistice, cunoaşte ample transformări in prezent prin aceeaşi rodnică colaborare a oamenilor cu primăria lor : aici, maidanele de odinioară au fost cu grijă transformate in grădini legumicole, unde işi mută reşedinţa în fiecare pri­măvară şi toamnă, specialişti d­in agricultură de la primărie, or­ganizând expoziţii cu obiecte de grădinărit, amenajînd unităţi de prezentare a seminţelor şi a răsadurilor pentru plantele po­trivite a creşte pe aceste tere­nuri şi participind la consfă­tuiri pe teme agricole cu local­nici. înfloritoarele grădini de legume din această parte a Ca­pitalei completează, astfel, ma­rea grădină de legume a cetăţe­nilor din sectorul IV, situate în zona Vitan-Birzeşti, unde tot din iniţiativa oamenilor, spri­jinită de primărie, fiinţează de la o vreme cele peste 30 de hectare cu parcele de legume împărţite tuturor celor care au vrut să se­ apuce in timpul li­ber de grădinărit, scutind, ast­fel, o parte din eforturile de aprovizionare cu legume şi fruc­te făcute în pieţele sectorului. Fiindcă a venit vorba de pieţe, să consemnăm un alt aspect de actualitate a colabo­rării eficiente intre primărie şi locuitori, relevat de primul­­vicepreşedinte al Consiliului popular al sectorului, strădania aleşilor obştei de a rezolva altă cerinţă cetăţenească, pro­prie­­ mai ales unui sector care a fost, în anii istoriei noastre contemporane, practic recon­struit, din temelii, şi anume, dotarea — la sugestia locuito­rilor — a noilor ansambluri urbanistice cu unităţi com­er­ciale pe măsura nevoilor lo. Notăm — ca să ne referim doar la acest an, în a cărui primăvară cetăţenii şi-au ales în fruntea obştei noi deputaţi: amenajarea, cu sprijinul cetă­ţenilor, a noii pieţe Berceni, a alteia­­ moderne, în cartie­rul Tineretului, lărgirea sub­stanţială a pieţii Sudului, pre­cum şi înmulţirea punctelor de desfacere comerciale din aceas­tă zonă comercială. Preocupat de armonizarea noi­lor construcţii ridicate in sector cu peisajul înconjurător, arhi­tectul Dumitru Călin, şeful sec­torului de sistematizare al pri­măriei, deputat in consiliul popular, vine cu noi contribu­ţii la grija conjugată a primă­riei şi a cetăţenilor faţă de ri­dicarea condiţiilor de confort urban din sectorul IV. După ce imi relatează despre participa­rea cetăţenilor la munca pa­triotică organizată in jurul Complexului de sănătate ce ur­mează să se dea in folosinţă în sector, consacrată punerii în valoare a acestei noi unităţi sanitare prin înfrumuseţarea împrejurimilor sale, după ce imi prezintă acţiunile de mun­că patriotică ale cetăţenilor de­dicate ridicării casei de cultură a întreprinderii de maşini gre­le Bucureşti — ce va fi dată in curînd în folosinţă, reprezen­­tînd o clădire de referinţă din peisajul modern al­­sudului Capitalei — îmi enumera o se­rie de activităţi intrate în coti­dianul muncii din domeniul pe care il coordonează. Sunt fapte ilustrind cum nu se poate mai bine eficienţa dialogului primă­­rie-cetăţeni. Iată-le, consemnate in biroul său unde pot fi întâl­niţi, zilnic, deputaţi, preşedinţi de comitete cetăţeneşti, pre­şedinţi de asociaţii de locatari, alţi reprezentanţi ai obştei, ve­niţi pentru cele mai diferite treburi edilitar-gospodăreşti ce îi preocupă, care să fie este­tica unui anumit spaţiu verde din jurul blocului unde locuiesc, cum să arate locurile de joacă pentru copii din apropierea noilor clădiri, în ce fel trebuie amenajat un nou teren de par­care şi cite altele. Prevenitori, lucrătorii sectorului de arhi­tectură şi sistematizare au exe­cutat o suită de schiţe pentru cele mai diferite situaţii de acest fel, precum şi cataloage de mostre pentru locurile de joacă, pentru terenurile de par­care. ...E reconfortant să ştii, că, pînă şi dreptunghiul de nisip in care se joacă cu găletuşa şi lopăţica unul din cei mai tineri locuitori ai unei zone din Capi­tală altădată atît de obidite, e, astăzi, conceput pe planşete de arhitect... Graziela Vântu Consiliile populare în viaţa localităţilor (Urmare din pag. I) cind aveţi ceva de spus trebuie să iasă ca dumneavoastră... — Aha ! M-a vorbit cineva de bine ! Păi după 30 de ani de şantier oi şti şi eu ceva, nu ? Ce dacă proiectele podului pen­tru centrală au fost executate de specialişti ? Teoretic era bine, practic insă lucrurile ară­tau altfel şi a meritat să­­mă bat ca să iasă o lucrare bună şi ieftină. Mai greu a fost pentru mine şi cei 40 de oameni din brigadă, dar, zic eu, şantierul e mai important şi uite că a ieşit, fără macarale, fără risipă de material şi mult mai repede, un pod pe cablu lung de 26 de me­tri şi lat de doi metri care ţine ca unul din beton. Şi ce mai spune lumea ? — Multe. Că nu vă mai dez­lipiţi de şantier, că nu vă du­ceţi cu lunile pe acasă la Seve­rin, nici la concediu nu vă prea înghesuiţi, că vă mai certaţi cu unii şi, in fine, sunteţi pe cale să-mi furaţi meseria, eu find cel care încep să răspund la în­trebări ! — Multe mai aflaţi dum­neavoastră, gazetarii. Apoi dacă discutăm mai aprins aia nu-i ceartă. Eu m-am ţinut să nu greşesc niciodată şi am reuşit pină acum. D-aia nu-i las nici pe alţii să cadă în greşeală. Uneori mă mai supăr, zic că plec pentru totdeauna, fac zece paşi şi mă întorc. Şantierul nu-i o treabă oarecare. Una-i un proiect, alta-i pe teren. Şi în­cep discuţiile şi ne contrazicem pînă ce dăm peste soluţia cea mai bună. Păi ceartă se cheamă asta ? Aici avem un singur duş­man adevărat : timpul. Termene scurte, lucrări urgente, cind să mai dai pe acasă ? Mai vine şi Dunărea umflată şi trebuie s-o zăgăzuieşti, mai e o­­ iarnă ca cea care s-a dus şi nu poţi să laşi ce-ai făcut fără adăpost şi uite aşa trec zilele pînă mă apucă şalele şi dau fuga la Felix să îndrept ce-a stricat şantierul. — La Severin de cind n-aţi mai fost ? — Să fie vreo trei luni. Vine nevasta, mai găteşte ceva şi pleacă să vadă de copii. Am doi. Născuţi la Porţile de Fieri. Al mare a terminat liceul, cea mică a intrat anul ăsta. Ştiu, un oraş e frumos şi mai comod, dar colectivul cui îl las ? Acu’, nu că mă cred eu de neinlocuit, dar ştiţi cum vine vorba, un pom cu rădăcini adinei e greu să-l smulgi ! După amiaza l-am cunoscut pe maistrul Aurel Mindrescu. O biografie total diferită de cea a lui Nicolae Ciortan şi totuşi o alătur celei dinţii, liantul fiind şantierul care le-a îm­plinit năzuinţele şi i-a adus in primele rînduri ale celor ce făuresc zidiri pentru eterni­tate. Monteor fiind, maistrul Mindrescu a străbătut şantierele de la un capăt la altul al ţării : salba de pe Bistriţa, cea de pe Argeş, Firiza — Baia Mare, Va­lea Leşului, pe Someş şi Vil­­cea, pe Oltul inferior, Porţile de Fier I şi II. Este un spe­cialist de primă mină, de aceea a şi fost solicitat în atitea locuri. — Meseria de turbinist este cu totul aparte. Cere studiu, experienţă, pasiune. Utilajele sunt mari, vin pe subansamble şi abia după ce le montezi se cheamă hidroagregat. Vedeţi, aici pe platformă facem pre­­asamblar­ea şi numai blocul ro­tor cintăreşte 430 de tone, dar abia in craterul turbinei începe adevăratul montaj. Măsurători, reglaje, încărcări de lagăre, totul la rigoarea sutimilor de milimetru. Din 1959 şi pînă astăzi mi-au trecut prin mină multe agregate şi mereu mai este de învăţat cite ceva. La Porţile de Fier I am lucrat la montajul celui mai mare hidro­­agregat, numai partea rotitoare cintărind 1 000 de tone. Şi totuşi, aici, la Porţile de Fier XI a fost adevărata piatră de încercare. Primul hidroagre­­gat a fost un unicat cu un grad de complexitate ce nu se poate compara cu nimic din ce a fost înainte.. V-am spus toate aces­tea pentru a înţelege de ce este şantierul o şcoală care nu se încheie niciodată. — Cum s-a derulat viaţa dumneavoastră ? — Normal. Chiar dacă am străbătut multe şantiere ele nu m-au împiedicat să trăiesc cu adevărat,, să-mi întemeiez o familie pe care am purtat-o cu mine unde a fost nevoie. Am trei copii : doi olteni şi o ar­­geşancă, după meleagurile­ în care s-au născut. La început m-am temut că nu vor avea condiţii­­ de „ Învăţătură, apoi m-am obişnuit cu ideea,­in care astăzi cred­ că cine vrea să înveţe poate s-o facă foarte bine şi în colonia unui şan­tier, nu numai in liceele de la oraş. Eu sunt mulţumit de ai mei, iar aici şcoala este peste drum de locuinţă. Am discutat mult cu mais­trul Mindrescu despre con­ştiinţa lucrului bine făcut. Am înţeles că greşelile într-o mese­rie ca a sa trebuie excluse din capul locului, remedierile presupunînd o muncă extrem de anevoioasă şi costisitoare. Şi am văzut pe parcursul a citeva zile, apoi, cum se manifestă responsabilitatea monteorilor. Un grup era gata pentru pri­mul paralel, dar Aurel Min­drescu şi cei 46 de oameni pe care-i conduce nu s-a dezlipit din centrală pină ce n-au vă­zut cu ochii lor că hidroagrega­­tul funcţionează. Confirmarea din partea Sistemului hidro­energetic naţional de primire a celor 27 de MW consfinţea tot­odată, temeinicia muncii lor. Am urmărit alături de ei eve­nimentul, le-am văzut chipu­rile, cinci încordate, cindi sa­tisfăcute şi am gindit atunci şi acum că aceşti oameni n-ar pu­tea trăi în afara şantierului. In­comod, greu pină la sacrificiu, uneori, dar cu satisfacţii pe care puţine locuri de muncă li le pot oferi. Veteranii şantierelor P /J ■mmm ' ^ '% * i » 1 ^ Wi. I ' , s­urm­­. - ' țk * ! W ' / ' v / % ■/aAI Imagine de la Porțile de Fier-2 Teatrul din Piteşti Început de stagiune teatrală Deşi majoritatea teatrelor au suprimat, practic, stagiunile printr-un program dens de spec­tacole estivale, la această oră toate colectivele cunosc eferves­cenţa începutului de stagiune aflindu-se în prag de premieră sau in repetiţii avansate. Ast­fel, la teatrul „Al. DaVila“ din Piteşti, care a deschis stagiunea zilele acestea cu premiera pie­sei „Mielul turbat“ de Aurel Baranga (regia : Mihai Radoslo­­vescu) se anunţă, pentru aceste zile, încă două premiere : „Slu­gă la doi stăpini“ de Goldoni şi „Haina cu două feţe“ de Stanis­lav Stratiev (regia Costin Mari­­nescu). Comedia lui Aurel Ba­ranga va fi interpretată şi de trupa tînără a Teatrului Mic, re­gizată de Silviu Purcarete, cu Dinu Manolache în rolul prin­cipal. Textul goldonian se află in repetiţii şi la Teatrul de Co­medie din Bucureşti (regia : Tudor Mârăscu) avându-l ca protagonist pe George Mihaiţă. La acelaşi teatru se mai află în repetiţii avansate piesa lui Ro­bert Thomas „Capcană pentru un bărbat singur“ (regia Mihai Berechet) care-i va avea în fruntea distribuţiei pe Stela Po­­pescu, Silviu Stănculescu şi Iu­­rie Darie. Nume consacrate ale drama­turgiei originale s-au aflat pe afişul deschiderii de stagiune sau în rindul celor­ dinţii premi­ere în mai toate teatrele din ţară. Teatrul Giuleşti a adus in faţa publicului textul lui Eugen Barbu „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară“ (regia Sanda Manu), Teatrul „Nottara“ a prezentat în premieră „Brăţara falsă“ de Paul Everac (regia : Eugen Tu­doran) la o reprezentaţie care reunea oameni ai muncii din sectorul 2 de la întreprinderile „Electronica“, „Acumulatorul“, C.I.L. Pipera, „Electroaparataj“ şi altele, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ şi-a deschis sta­giunea cu „Piticul din grădina de vară“ de D.R. Popescu, pre­gătind totodată încă un text de acelaşi autor : „Aceşti îngeri trişti“ (regia : Nicolae Scarlat). La Teatrul „Victor Ion Popa“ din Bîrlad au fost prezen­tate, în deschidere, „No­ţiunea de fericire" de Dumitru Solomon şi premiera absolută „Patimă şi tandreţe“­ de George Genoiu (regia : Cristian Nacu) repetîndu-se în acelaşi timp, „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. Dramaturgia in­terbelică se află şi in atenţia Teatrului „Lucia Sturdza Bulan­­dra“. Este vorba de piesa „Trenurile mele“ de Tu­dor Muşatescu (regia : Petre Popescu). Acelaşi teatru a în­scris în repertoriul său unul dintre cele mai frumoase texte pirandelliene „Uriaşii munţi­lor“ (regia : Cătălina Buzoianu) şi o savuroasă comedie de Ar­thur Pihero „Secretul familiei Bosket“. De la Oradea ne-a venit ves­tea primului gong sărbătoresc care a răsunat pentru spectato­rii din Combinatul de prelucra­rea lemnului şi pentru cei de la fabrica de mase plas­tice „Viitorul“, ce­ au urmărit spectacole de poezie şi muzică interpretate de actori de la sec­ţia română şi de la cea maghiară a teatrului, într-o mare uzină bucureşteană,­ „Republica“, a avut loc şi prima ridicare de cortină a Teatrului de Comedie cu piesa lui Tudor Popescu „O dragoste nebună, nebună...“. Multe colective teatrale sunt preocupate de aducerea la ram­pă a unor texte in premieră absolută. Cum am văzut, la Bîr­lad, un text de George Genoiu, apoi la Oradea se repetă piesa ■lui Mircea Bradu „Mereu e ci­neva la uşă“, teatrul „Nottara“ a inclus un repertoriu „Totul pe o carte“, monodramă de Mihai Rădulescu în regia lui Cristian Hagiculea cu Margareta Pogonat ca eroină şi­ „Transfer în inte­resul serviciului“ de Adrian Do­­hotaru (regia : Nicolae Scarlat). Teatrul Giuleşti propune nu numai premiere absolute, cum este textul lui Paul Ioachim „Aşteptam pe altcineva“ (regia: Tudor Mărăscu), ci şi încuraja­rea unor debuturi dramaturgice, incluzind în lista spectacolelor viitoare piesa lui Sorin Heiban „Iarna în care au murit cangu­rii“, intenţie ce o descoperim şi in repertoriul Teatrului Mic unde va apărea şi piesa lui Ilie Ştefan Domarnea „Scadenţa ne­liniştii“. Spre marea dramatur­gie clasică şi-au îndreptat aten­ţia teatre şi regizori promiţînd publicului spectacole chiar pen­tru prima parte a stagiunii. La teatrul Giuleşti, regizorul Dinu Cernescu a montat „Bărbierul din Sevilla“ de Beaumarchais, la „Nottara“, Alexandru Dabija repetă „Vicleniile lui Scapin“ de Moliere cu Horaţiu Mălăele in rolul titular, iar la Teatrul Mic intră în repetiţie „Trei su­rori“ de Cehov in regia lui Cris­tian Hagiculea. După cum pu­tem constata, teatrele anunţă un repertoriu echilibrat, bine reprezentat la toate comparti­mentele de interes dramaturgie, cu promisiuni de reuşite desti­nate unui public care chiar din aceste prime zile ale stagiunii, se anunţă dornic de spectacole de calitate. Florica Iehim CHIPUL NOU AL PATRIEI OGLINDIT Di Cil GE­L FĂURESC Dotările orăşeneşti ale comunei Nu sunt din Breasla, dar m-am stabilit aici datorită fru­museţii comunei şi împrejurimi­lor sale, vredniciei oamenilor. Cadrul natural este deosebit de variat. O îmbinare de ape: Bre­­stiţa, Raznic şi Jiu, de coline care-şi ridică voiniceşte spină­rile împodobite în ultimii ani cu plantaţii pomicole şi viticole, toate dominate de păduri, adu­­cind din timpuri umbrele lui Tudor din Vladimiri şi ale pan­durilor săi care şi-au avut cite­va zile tabăra instalată in mar­ginea satului. Pe un deal se restaurează un monument isto­ric ctitorit în anul 1784. Satul, străbătut de un drum asfaltat conectat la drumurile naţionale, şi-a construit un bloc pentru specialişti, o impozantă clădire a poştei, un supermaga­zint muncitoare şi elevă la seral, in clasa a Xll-a. Scriu pentru prima dată la un ziar, scuzîndu-mă pentru unele stîn­zi­, o brutărie şi alte clădiri de interes social-cultural de nivel orăşenesc, are un I.A.S. ale că­rui produse pomi-viticole sunt deosebit de solicitate, trei secţii de împletituri din răchită care livrează la export produse spe­cifice, în urma Congresului al 111-lea al Consiliilor populare s-a ho­tărât refacerea schiţei de siste­matizare, prevăzindu-se, intre altele, construirea unei între­prinderi pentru confecţionarea de articole din materiale plas­tice. Sunt obiective care vor da localităţii o nouă înfăţişare, care vor spori forţa ei de atracţie. De aceea pot spune că am fost dintotdeauna din Breasta... EMIL GAVRILIU comuna Breasta, judeţul Dol­­găcii. Rîndurile mele sînt iz­­vorite de realităţile noi ale lo­calităţii noastre. Este vorba de comuna Murgeni din părţile Bîrladului care­ numără aproape 10 000 de locuitori. A ajuns la aceste dimensiuni în ultimii douăzeci de ani de­­ cind in­­­­treaga noastră ţară trăieşte zile noi şi tot mai rodnice. Cind mă refer la Murgeni de fiecare dată am imaginea acelei tulpini de copac ce-şi arată vîrsta prin cercurile sale. Dar aici, „cercurile“ timpului nu arată virsta, ci puterea econo­mică a comunei, de la an la an mai viguroasă, fiindcă i-o dau filatura de bumbac, centrul de industrializare a cărnii, fabrica de caşcaval, cele 30 de unităţi prestatoare de servicii. în pre­zent, valoarea producţiei comu­nale se măsoară în sute de mi­lioane din care 60 la sută revine activităţii industriale. în acelaşi timp, agricultura progresează prin cooperativele agricole de producţie, prin cele 5 ferme ale I.A.S., Fălciu, prin ferma pisci­colă şi altele. Modesta comună moldoveneas­că capătă treptat caracterul de comună­ urbană agroindustrială. Privind Murgenii de astăzi văd concretizate ideile cuprinse în strălucita cuvintare rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la a III-lea Congres al consiliilor populare, idei care se referă la creşterea gradului de civilizaţie S-au Împlinit in toamna aceasta 16 ani de cind am cunoscut localitatea şi sta­ţiunea balneoclimaterică Ama­ra, din judeţul Ialomiţa. Deşi şaisprezece ani înseamnă destul de puţin, pentru staţiune au în­semnat o perioadă deosebit de bogată în transformări esenţiale, atît pentru viaţa localnicilor cît şi în ceea ce priveşte condiţiile de odihnă şi tratament asigurate oaspeţilor din toate colţurile ţării. Astfel, de la modestele vilişoare in care eram cazaţi la a satelor, la apropierea nivelu­lui lor de muncă şi de trai de cel al oraşelor, ceea ce aduce satisfacţie celor care trăiesc aici şi dorinţă de muncă avintată. MARIA GEANĂ Bîrlad­­. Început, avem astăzi la dispoziţie minunatul hotel „Parc“, cu un personal calificat şi plin de soli­citudine, complexe sanatoriale cu baze proprii de tratament, iar, de citva timp, staţiunea dis­pune şi de o bază turistică pen­tru tineret, precum şi de o ta­bără pentru pionieri. Astăzi oaspeţilor staţiunii li se pun la dispoziţie moderne instalaţii pentru băi calde la vane, cu apă din lac, sau băi calde cu nămol, instalaţii pen­tru hidroterapie şi alte aseme­nea amenajări care vădesc o grijă deosebită pentru oamenii muncii, pentru sănătatea lor. Şi dacă tot am amintit de grija pentru sănătate, nu pot să nu amintesc aici şi de excelentul personal al modernei Policlinici balneare (printre care şi medi­cul Cornelia Ştefănescu, care mi-a oferit şi citeva din amă­nuntele referitoare la dotarea bazei de tratament a staţiunii). Au trecut, aşadar 16 ani de cind cunosc Amara, pe­rioadă scurtă la scara timpului, dar caracterizată prin însemna­te prefaceri, proprii, de altfel întregului chip al patriei acestor ani ! ILIE CRISTEA str. Stupilor nr. 3, sector 4 Bucureşti Satisfacţiile muncii împlinite Din scrisorile primite la redacţie Perla din cîmpie... F,Románia libera•• TEATRE AIDA: Opera Română (13 18 57), ora 18 : ÎNGRIJITORUL (SPECTACOL TRADUS LA CASCA) - COMPANIA ACTORILOR LONDONEZI­ : Teatrul Naţional, Sala Mica (14 71 71), ora 19,30 ; SINGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18,30: RO­MEO ŞI JULIETA LA SFIRŞIT DE NO­IEMBRIE : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra", Sala din Bd. Schitu Magu­­reanu (14 75 46), ora 19 si CINTEC DESPRE MINE ÎNSUMI : Sala Studio (11 95 44), ora 19 ; PETITOAREA : Tea­trul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; BRATARA FALSA : Teatrul „C. I. Nottara", Sala Magheru (59 31 03), ora 18,30; CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRĂ: Teatrul Mic (14 70 81), ora 19 şi ROMANŢA TIRZIE : Teatrul Foar­te Mic (14 09 05), ora 19,30; BĂR­BIERUL DIN SEVILLA : Teatrul Giu­leşti, Sala Majestic (14 72 34), ora 19 ; MARY POPPINS : Teatrul „Ion Crean­gă" (50 26 55), ora 9 şi DE LA STAN ŞI BRAN LA MUPPETS , ora 18 ; CORINA : Teatrul ,,C. Tănase" Sala Savoy (15 56 78), ora 19; CONCER­TINO UNISON : TEATRUL DE PĂ­PUŞI DIN BRATISLAVA (R. S. CE­­HOSLOVACA) la Teatrul Ţăndărică, Sala Victoria (15 23 77), ora 10 $­ ora 16 ; NU VORBIŢI IN TIMPUL SPEC­TACOLULUI : Teatrul Ţăndărică — Sala din Piaţa Cosmonauţilor 111 12 04), ora 16; RECITAL DE VIO­LONCEL IOANA OSTAFI , la Sala Stu­dio a Ateneului Român,ora 17,30 ; „TOM ŞI JERRY LA CIRC" , Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 19. Marţi 1 octombrie 1985 Soarele răsare la ora 6,13 şi apune la ora 17,57 TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea în economie ; 20,35 : Sunt omul care construiește ; 20,45 : Sanghai - docu­mentar (color) ; 21,00 : Seara de operă (color) - „Rusalka** de Dvorak; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE ARIPI DE ZAPADA : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Gloria (47 46 75), orele 9-11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20­­ Cultural (83 50 1­3), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. DECLARATIE DE DRAGOSTE : Buze­sti (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 ; SOSESC PĂSĂRILE CALATOARE : Ferentori (80 49 85), orele 9 — 11 — 13 15 - 17 - 19 ; SECRETUL LUI BACHUS : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,15 - 18,30 ; MASCA DE ARGINT : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 17,45 - 20 ; Doina, orele 15 - 18,45 ; CANTONUL PARASIT. STELELE DE LA SOPOT: Progresul (23 94 10), ore­le 15 - 17 - 19 ; CU MI­NILE CURATE : Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 ; DARCLEE : Viitorul (10 67 40), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; SUPERPOLIȚISTUL : Patria (11 86 25), 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15 ; București (15 61 54), orele 9—11 — 13.15 - 15.15 - 17.30 - 19,45 ; Favorit (45 31 70), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17,15 - 19,30; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18 - 20 ; MAREA CURSA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 -18,30 ; CUM STĂM, TINERE ! Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20,15 ; JOE LIMONADA : Studio (59 53 15), orele 9,30 - 11.30 - 13.30 - 15.30 -17.30 - 19.30 ; CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20 ; LOGODNICA MECANICULUI GAVRI­LOV : Lumina (14 74 16), orele 15.30 -17.45 - 20 ; ATENȚIE LA PANA DE VULTUR : Lu­mina, orele : 9 - 11 - 13,15 ; PERSOANA INDEZIRABILA : Union (13 49 04), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; BUNUL MEU VECIN SAM : Festival (15 63 84), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Mioriţa (14 27 14), orele 8.30- 11.30 - 14.30 - 17.30 - 20 ; Flacăra (20 33 40), orele 9.30 - 12.30 - 15.30 - 18.30 ; CRAIASA ZĂPEZII: Doina (16 35 38), orele 9 - 10.30 - 12 - 13.30 - 17.15 ; MOȘTENIREA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 17.30 - 19.30­­ AŞA BUNIC, AŞA NEPOT : Pacea (71 30 85), orele 15-17-19; Gră­dina Feroviar (50 51 40), ora 20; BURLACUL CĂSĂTORIT : Arta (213166), orele 9- 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; LEGENDA DRAGOSTEI : Lira (31 71 71), orele 15.30 - 18.30 ; TOATA LUMEA ESTE A MEA : Cotroceni (49 48 48), orele 13 - 16 —19; CĂLĂREŢUL ELECTRIC : Feroviar (50 51 40), orele 8.45 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,30 ; Giuleşti (17 55 46), orele 9- 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20 ; CEI ŞAPTE FANTASTICI : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17,30 - 19,45 ; Flamura (85 77 12), orele 11 - 13 - 17,15 - 19,30 ; ALI BABA ŞI CEI 40 DE HOŢI : Cosmos (27 54 95), orele 10,13 - 13 - 16 - 19 ; HANGAR 18 : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 16 - 20; Grădina Parc Hotel (17 08 58), ora 19,30­­ CONFIDENŢE: Volga (79 71 26), ore­le 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; CURSA INFERNALA : Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; CU TINE VIATA E FRUMOASA : Grădina Arta (21 31 86), ora 19,30 ; NICK CARTER SUPERDETECTIV : Gr­dina Aurora (35 04 66), ora 18,30 ; FLUTURII SUNT LIBERI : Grădi Capitol (16 29 17), ora 19,15; UNDEVA, CÂNDVA : Grădina Glod (47 46 75), ora 19,30 ; TOATA LUMEA RIDE, CINTA SI DANSEAZA : Grădina Ura (31 71 71), ora 19,30 ; UN SERIF EXTRATERESTRU : Grădi­na Luceafărul (15 87 67), ora 19,30 ; SERBĂRILE GALANTE : Grădina „23 August" (11 13 49), ora 19,30; PIEDONE IN EGIPT : Grădina Mo­dern (11 03 72), ora 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie şi Hidro­logie ne comunică­­ în ţara . Vremea va fi predominant frumoasă dar rece dimineaţa în zonele de dro­pie şi in depresiunile intramontane. Cerul va fi variabil, cu totul izolat sint posibile ploi slabe In regiunile nordice. Vîntul va prezida unele In­tensificări în estul teflirului, în prima parte a intervalu^^Hhbidteze pină la 40 km pe ora nordic. Temperaturile ma vor fi cuprinse între 12 și ușor mai ridicate în sud-­­minime de la noapte grade, mai scăzu* intramoiv brumâ. tf La Buc

Next