România Liberă, februarie 1986 (Anul 44, nr. 12828-12851)
1986-02-12 / nr. 12837
41 Proletari din toate țările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 12837 Miercuri 12 februarie 1986 6 pagini 50 bani l Bacău, livrări suplimentare la export Ca urmare a eforturilor depuse in direcţia realizării ritmice a producţiei planificate, a diversificării şi îmbunătăţirii parametrilor tehnico-funcţionali ai produselor, colectivele a numeroase întreprinderi industriale din judeţul Bacău au reuşit să-şi onoreze exemplar obligaţiile asumate prin contractele încheiate cu partenerii de peste hotare. Acordînd o deosebită atenţie perfecţionării producţiei, colectivul întreprinderii de utilaj chimic Borzeşti şi-a depăşit încă din prima lună planul de export, livrind suplimentar partenerilor externi produse in valoare de 1 750 000 lei. In aceeaşi perioadă, colectivul întreprinderii mecanice din Bacău şi-a îndeplinit sarcinile de plan la export in proporţie de 185,7 la sută, iar cel al întreprinderii de pielărie şi încălţăminte .Partizanul“ în proporţie de 110,6 la sută. Valoarea producţiei livrată suplimentar partenerilor externi de colectivele întreprinderilor care şi-au depăşit planul de export pe ianuarie se ridică la peste 12 milioane lei. (Const. Azoiţii). Un şi a întregului VALORIFICAREA CU MAXIMĂ EFICIENŢĂ A TUTUROR RESURSELOR AGRICULTURII Agricultura noastră socialistă demonstrează an de an capacitatea de a da producţii mai mari, constante. Să privim în urmă. Şi nu prea departe. în doi ani din cincinalul 1981— 1085 producţia de cereale boabe a fost de aproape 20 milioane de tone. în ceilalţi trei ani rezultatele s-au situat între 22,3—23,6 milioane de tone. Nu obţineam prin anii 60—70 ? între 9—13 milioane tone. Diferenţa este evidentă. Şi nu doar la cereale creşterile au fost vizibile. în toate sectoarele de activitate ale agriculturii aşa cum se arată şi în Comunicatul recent publicat, rezultatele au fost mai bune în cincinalul precedent ca în orice altă perioadă a cincinalelor trecute. Este un adevăr pe care nu-l poate contesta nimeni. Se ştie cum a evoluat vremea în 1985. Ne amintim că am parcurs o perioadă lungă de secetă. Şi totuşi, producţia totală de cereale boabe a trecut din nou de 23 milioane de tone. La legume de câmp s-a ajuns la aproape 6,2 milioane de tone, la cartofi — circa 6,7 milioane de tone, la fructe — peste 2 milioane de tone. Efectivele de animale au fost şi ele mai mari în unităţile agricole socialiste, comparativ cu cele existente la sfîrşitul anului 1980, cu 186 mii bovine, 1 037 mii porcine, 15 135 mii păsări. Toate aceste rezultate sunt rodul politicii agrare a partidului nostru, al promovării hotărite a noii revoluţii agrare, al investiţiilor fără precedent , în această ramură de bază a economiei naţionale. Baza materială a agriculturii este puternică, ea însemnînd acum 184 mii tractoare, 65 mii combine de recoltat cereale şi multe alte maşini şi utilaje. Pămîntul, cea mai de preţ avuţie a noastră, a suferit transformări radicale ; avem aproape 3 milioane hectare amenajate pentru irigaţii, ceea ce a făcut ca zone întregi cunoscute pentru ariditatea lor să producă acum la fel ca solurile cele mai fertile ; avem aproape 3 milioane de hectare pe care s-au executat lucrări de desecări şi aproape 2,1 milioane hectare pe care a fost stăvilită eroziunea. Marile cantităţi de îngrăşăminte chimice puse la dispoziţia agriculturii de către industrie contribuie şi ele la obţinerea unor recolte mari. O contribuţie de seamă îşi aduc zecile de mii de specialişti cu studii superioare şi medii, cercetarea ştiinţifică, oamenii muncii de la sate, în general. Cum spuneam, o forţă materială şi umană puternică, capabilă, în condiţiile folosirii ei integrale, să conducă la rezultate şi mai bune în viitor. De la această bază s-a pornit în stabilirea sarcinior de plan ale agriculturii în 1986 şi în întregul cincinal pe care l-am început, în acest an trebuie să se realizeze o producţie de cereale de 31 milioane de tone, importante creşteri la alte culturi şi ale efectivelor de animale. Posibilităţi pentru înfăptuirea acestor obiective mobilizatoare există. Ele trebuie puse însă în valoare. An de an s-a făcut demonstraţia că recoltele medii pot fi substanţial mai ridicate. Multe unităţi agricole realizează producţii de cîteva ori mai mari decît media pe ţară. Şi nu întîmplător. De o bună bucată de vreme aceleaşi unităţi se întscriu pe primele locuri în rîndurile fruntaşilor. Sigur, lor li se adaugă mereu altele şi anume acelea care le preiau experienţa. Cum reuşesc cooperatorii din Scorniceşti, din Topolovăţu Mare, din alte unităţi să obţină recolte mari ? Teoretic răspunsul este simplu : folosind bine tot ce au in dotare, în practică, însă, acest „tot“ se traduce într-o serie de acţiuni care cer eforturi deosebit de mari. Cu alte cuvinte nu ocolesc nici o rezervă de sporire a pro- ducţiei. Şi asemenea rezerve sunt multiple . (Continuate in pag. a 3-a) DINAMICA PRODUCȚIEI GLOBALE AGRICOLE 1980 1985 Măsuri tehnico-organizatorice care asigură îndeplinirea ritmică a planului 9 Pregătirea din timp a fabricaţiei a permis întreprinderii de reparaţii auto şi utilaj de transport să obţină producţii suplimentare 9 Preocupare prioritară : realizarea planului de export . Soluţii care determină creşterea substanţială a productivităţii muncii La Întreprinderea mecanică de reparaţii auto şi utilaj de transport din Baia Mare, cea mai mare furnizoare de piese de schimb din centrala de resort, 1986 a debutat incă din primele zile, cu realizări ritmice şi la nivelul planificat. Fără îndoială că încheierea in bune condiţii a sarcinilor anului trecut — o depăşire de peste 15 milioane lei la producţia marfă, realizarea tuturor sortimentelor fizice, depăşiri mai importante inregistrindu-se la piesele de schimb auto, care constituie profilul de bază al întreprinderii, la piese forjate şi, fapt remarcabil, la export, acesta din urmă realizat cu o depăşire de 40,9 la sută — a constituit o bază solidă de abordare a noului an şi cincinal, la care însă se adaugă şi o temeinică pregătire a producţiei începută din timp. Că aşa stau lucrurile ne-o confirmă şi directorul întreprinderii, inginerul Gh. Marcau. „Prin complexul de măsuri tehnice şi organizatorice şi prin programele stabilite cu rigurozitate am reuşit să realizăm sarcinile pe luna ianuarie, chiar şi cu o depăşire. Prioritar şi de această dată rămîne ,exportul d in acest an avem prevăzută o creştere de 67,5 la sută faţă de 1985 — căruia i-am acordat o atenţie deosebită incă din anul trecut, astfel că pină in prezent am reuşit să efectuăm pri- mele livrări din contractele acestui an pentru parteneri europeni, existind reale condiţii ca şi planul la export să fie realizat in totalitate. Aş dori să mai adaug că incă din ultimele două decade ale anului trecut am contactat toţi colaboratorii şi furnizorii noştri prin delegaţi direct, fapt ce ne-a permis ca la ora actuală să avem soluţionare cea mai mare parte a problemelor legate de aprovizionarea tehnico-materială a trimestrului I. Greutăţi mai intimpinam doar din partea unor unităţi ale industriei metalurgice —■ combinatele siderurgice Reşiţa şi Galaţi — care ne-au rămas datoare încă din anul trecut cu tablă şi laminate şi n-au demarat nici livrările aferente contractelor pe acest an. Noi sperăm totuşi că vom găsi în timp util înţelegerea necesară mai ales că sunt cunoscute sarcinile importante pe care le avem la export.“ Privită in ansamblu, activitatea colectivului de la I.M.R.A.U.T. atît in secţiile de producţie, cit şi in compartimentele de concepţie şi organizare, se caracterizează in momentul de faţă prin preocuparea sporită pentru creşterea mai accentuată a eficienţei întregii activităţi, exigenţă majoră a acestui cincinal pusă in faţa economiei de conducerea partidului, de secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Care sunt căile, modalităţile practice de realizare a acestui obiectiv? In primul rînd, adoptarea unor măsuri şi soluţii organizatorice generale care au la bază criteriul creşterii productivităţii muncii. Despre citeva ne-a vorbit economistul Vasile Popan, şef de serviciu la organizarea producţiei, reorganizarea activităţii de depozitare prin : Radu Piciu (Continuare In pag. a 5-a) Turda: 36 milioane lei producţie-marfă suplimentară de la începutul anului Hotărâte să îndeplinească exemplar sarcinile ce le revin din programul suplimentar de producţie industrială pe acest an, colectivele muncitoreşti din Turda au înscris în cronica întrecerii mai bine de 36 milioane lei producţie-marfă, obţinută peste prevederile aferente perioadei trecute din acest an. Reuşita este cu atit mai notabilă cu cit a fost materializată în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii şi a sporirii gradului calitativ al produselor. In acest interval de timp au fost puse la dispoziţia economiei naţionale importante cantităţi suplimentare deciment, produse chimice, electrotehnice şi de : sticlărie, piese de schimb şi accesorii pentru industria de autoturisme şi altele (Agerpres). Concepţia ştiinţifică, profund revoluţionară, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu A* la lumuna infăptuirimi dumii şi ue nume ale României §1 AUTOGESTIONEA, FACTORI ESENŢIALI , ÎIAITĂRIREA PROPRIETĂŢII SOCIALISTE „Socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor“. Această teză plină de adevăr, formulată şi promovată de partidul nostru, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cuprinde in sine esenţa gindirii şi practicii revoluţionare specifice construcţiei societăţii socialiste româneşti. Intr-adevăr, putem afirma azi, cu deplin temei, că in România socialistă am reuşit să edificăm un sistem de organizare politică a societăţii unitar şi unic in felul său, care dă expresie deplină celei mai profunde democraţii. El este rezultatul politicii clarvăzătoare promovate de partidul şi statul nostru, in principal in ultimele dejenii şi care ne dă certitudinea mersului victorios pe drumul socialismului şi comunismului. In România anilor noştri au fost fundamentate teoretic şi validate practic noi principii de organizare şi conducere, a societăţii, au fost instituţionalizate noi organisme democratice de participare, a fost întărit rolul statului şi al dreptului socialist, în conducerea unitară a întregii societăţi. Funcţiile statului şi, implicit, cele ale dreptului s-au schimbat, au evoluat, în sensul diminuării laturilor lor administrative, represive şi, corelativ, al creşterii, adîncirii şi diversificării rolului lor pozitiv, constructiv. Avem în vedere in principal sporirea rolului statului în conducerea şi organizarea societăţii, amplificarea funcţiei economice, sporirea rolului şi funcţiei sociale a statului nostru socialist. Se cuvine a fi,totodată, subliniat faptul că, sporirea rolului şi a funcţiilor statului are loc concomitent cu creşterea şi diversificarea formelor de atragere şi participare a oamenilor muncii la procesul decizional, la nivel microcit şi macro social. Este vorba de întreaga gamă a structurilor instituţionalizate în sistemul nostru politic — consiliile oamenilor muncii, adunările generale, congresele naţionale şi organele lor permanente, la nivel naţional şi pe ramuri de activitate. Unul din meritele de o excepţională valoare teoretică şi practică ale politicii... partidului nostru, ale secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl constituie faptul de a fi reuşit o sinteză viabilă, cu implicaţii pozitive dintre cele mai remarcabile dintre democraţia politică şi cea economică. România se prezintă astăzi nu numai ca o ţară cu un sistem politic profund democratic, cu un sistem organizatoric şi funcţional de participare a oamenilor muncii la decizie pe cît de diversificat pe atît de eficient, dar şi ca o ţară, cu o economie socialistă unitară, in plin avint, îngemănarea democraţiei politice cu democraţia economică a permis — în condiţiile creşterii şi amplificării rolului, statului socialist — edificarea unui sistem al autoconducerii muncitoreşti bazat pe autogestiunea şi autofinanţarea tuturor unităţilor economice, inclusiv a unităţilor teritoriale. Edificarea practică a uriaşului complex al autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare a presupus, pe lingă instituţionalizarea unui nou mecanism economicofinanciar şi o nouă viziune asupra calităţii oamenilor muncii din cadrul societăţii şi, corelativ, asupra proprietăţii socialiste. Intr-adevăr, tripla calitate a oamenilor muncii de proprietari, producători şi beneficiari ai întregii avuţii naţionale se leagă astăzi organic de concepţia nouă, revoluţionară, promovată de partidul şi statul nostru, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind proprietatea socialistă şi rolul ei în dezvoltarea economică a ţării. Subliniind această legătură, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta: „Trebuie să dezvoltăm puternic sentimentul de proprietari al oamenilor muncii din toate sectoarele, spiritul de răspundere pentru dezvoltarea şi apărarea proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste. Nu trebuie să uităm nici un moment că baza orînduirii noastre, a ridicării generale a ţării şi a nivelului de trai, a întăririi ciparităţii de apărare şi a înaintării spre comunism, este strins legată de consolidarea şi întărirea proprietăţii socializete de stat şi cooperatiste.“ F este sintetizată aici, cu o mareforţă de expresie, relaţia obiectiv necesară de intercondiţionare reciprocă dintre oamenii muncii, proprietatea socialistei şi dezvoltarea generală a ţării, ca scop suprem al orânduirii noastre. Autoconducerea muncitorească şi autogestiunea economică reprezintă, în ,acest context, elementele funccţionale de bază ale mecanismului economico-financiar actual, cele constituind garanţia apărării şi dezvoltării proprietăţii feodaliste, a sporirii avuţiei naţionale şi, pe această bază, a bunifestării materiale şi spirituale a întregului popor. Parte inteegrantă a realizării conţinutului funcţiei economica a statului nostru, autoconducerea muncitorească şi autogestiunea economico-financiară au, de bună seamă, şi o dimensiune juridică. Ele au format obiectul a numeroase reglementări normative, câmpătînd astfel garanţia şi proteguirea forţei juridice a legii, ca sinteză a voinţei suverane a poporului. Măsurile prevăzute în Decretul Consiliului de Stat adoptat recent modifică şi completează unele prevederi ale legislaţiei in vigoare. Noile reglementărivizează îmbunătăţirea, în continuare, aactivității de planificare a economiei naționale, precizează rmai exact răspunderile importante ce revin in acest domeniu (Comitetului de Stat al Dr. Dragoș Iliescu (Continuare în pag. a 2-a) "s. I. ' ' ......-7 ' f \ ' : : Vgf ' 7 ■ Copiii - tinereţea şi vigoarea naţiunii, enobila răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei Permanenţa unei tradiţii „Fiecare venim dintr-un sat" cum spune poetul. Intr-adevăr, fiecare scriitor român poartă, in amintirile sale mai mult sau mai puţin îndepărtate de generaţii, imaginea unui sat românesc. Iar imaginea satului românesc, aşa cum poate, fi ea regăsită în orice mărturie este dominată de cîteva simboluri puternice printre care unul de o pregnanţă deosebită este cel al familiei. Nucleul acestei familii îl constituie întotdeauna copilul, copiii. Amintirile lui Creangă, ale lui Lucian Blaga, Marin Preda, Liviu Rebreanu sau Zaharia Stancu, de pildă, au în centrul lor această familie numeroasă, cu fraţi şi surori multe care asigură „puterea“ familiei. Fie că e privită idilic, ca-n Bolintineanu : „Cete dese de copii se joc pe vale / Ca-ntr-un vis de desfătări“ sau cu umor, ca-n Coşbuc, ceata de copii este semnul ■cel mai sigur al sănătăţii unei familii şi al unei colectivităţi. Marin Preda povestea că prima Întrebare pe care i-o puneau consătenii săi ori de cîte ori dădea pe acasă era aceea dacă are sau nu copil. Pentru ţăranii din satul său faptul că marele scriitor dăruise literaturii române cîteva capodopere nu constituia o dovadă a realizării lui depline — aşa cum s-ar fi intîmplat dacă el ar fi avut atunci copii. Tradiţia familiei numeroase este de regăsit în mai toată istoria literaturii române. Alături de scriitorii amintiţi mai sus putem cita numeroşi alţii proveniţi din familii numeroase: Grigore Alexandrescu, Asachi, Kogălniceanu, Bălcescu, G. Sion, C. Negri, Vasile Alecsandri, Eminescu, Al. Macedonski. Şi putem cita la fel de mulţi scriitori care la rîndul lor au fost părinţi exemplari a numeroşi copii. Cei doi titani ai culturii noastre, Nicolae Iorga şi Mihail Sadoveanu, cei ale căror opere numără peste o sută de volume au fost şi părinţii unor familii numeroase: Caragiale sau Hortensia Papadat Bengescu, Ion Ghica sau Macedonski, Negruzzi sau C.A. Rosetti, Delavrancea sau Gala Galaction, pot constitui tot atitea exemple de „respectare“ a tradiţiei familiale Tia Şerbănescu '■ . ¥ ■'/"/. Wmâă®. § m Wm (Continuare în pag. a 2-a)