România Liberă, februarie 1986 (Anul 44, nr. 12828-12851)

1986-02-12 / nr. 12837

4­­1 Proletari din toate ț­ările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 12837 Miercuri 12 februarie 1986 6 pagini 50 bani l Bacău, livrări suplimentare la export Ca urmare a eforturilor de­puse in direcţia realizării ritmice a producţiei planifi­cate, a diversificării şi îm­bunătăţirii parametrilor teh­­nico-funcţionali ai produse­lor, colectivele a numeroase întreprinderi industriale din judeţul Bacău au reuşit să-şi onoreze exemplar obligaţiile asumate prin contractele în­cheiate cu partenerii de peste hotare. Acordînd o deosebită atenţie perfecţionării pro­ducţiei, colectivul întreprin­derii de utilaj chimic Bor­­zeşti şi-a depăşit încă din prima lună planul de export, livrind suplimentar partene­rilor externi produse in va­loare de 1 750 000 lei. In a­­ceeaşi perioadă, colectivul întreprinderii mecanice din Bacău şi-a îndeplinit sarci­nile de plan la export in proporţie de 185,7 la sută, iar cel al întreprinderii de pie­lărie şi încălţăminte .Parti­zanul“ în proporţie de 110,6 la sută. Valoarea producţiei livrată suplimentar partene­rilor externi de colectivele întreprinderilor care şi-au depăşit planul de export pe ianuarie se ridică la peste 12 milioane lei. (Const. Azoiţii). Un şi a­ întregului VALORIFICAREA CU MAXIMĂ EFICIENŢĂ A TUTUROR RESURSELOR AGRICULTURII Agricultura noastră socialistă demonstrează an de an capacitatea de a da producţii mai mari, constante. Să privim în urmă. Şi nu prea departe. în doi ani din cincinalul 1981— 1085 producţia de cereale boabe a fost de aproape 20 milioane de tone. în ceilalţi trei ani rezultatele s-au situat între 22,3—23,6 mi­lioane de tone. Nu­ obţineam prin anii 60—70 ? între 9—13 milioane tone. Diferenţa este evidentă. Şi nu doar la cereale creşterile au fost vizibile. în toate sectoarele de activi­tate ale agriculturii aşa cum se arată şi în Comunicatul recent publicat, rezultatele au fost mai bune în cincinalul precedent ca în orice altă perioadă a cincinalelor trecute. Este un adevăr pe care nu-l poate contesta ni­meni. Se ştie cum a evoluat vremea în 1985. Ne amintim că am parcurs o perioadă lungă de secetă. Şi totuşi, producţia totală de ce­reale boabe a trecut din nou de 23 milioane de tone. La legume de câmp s-a ajuns la aproape 6,2 milioane de tone, la cartofi — circa 6,7 milioane de tone, la fructe — peste 2 milioane de tone. Efectivele de animale au fost şi ele mai mari în unităţile agricole so­cialiste, comparativ cu cele existente la sfîr­­şitul anului 1980, cu 186 mii bovine, 1 037 mii porcine, 15 135 mii păsări. Toate aceste rezul­tate sunt rodul politicii agrare a partidului nostru, al promovării hotărite a noii revoluţii agrare, al investiţiilor fără precedent , în această ramură de bază a economiei naţio­nale. Baza materială a agriculturii este pu­ternică, ea însemnînd acum 184 mii tractoare, 65 mii combine de recoltat cereale şi multe alte maşini şi utilaje. Pămîntul, cea mai de preţ avuţie a noastră, a suferit transformări radicale ; avem aproape 3 milioane hectare amenajate pentru irigaţii, ceea ce a făcut ca zone întregi cunoscute pentru ariditatea lor să producă acum la fel ca solurile cele mai fertile ; avem aproape 3 milioane de hectare pe care s-au executat lucrări de desecări şi aproape 2,1 milioane hectare pe care a fost stăvilită eroziunea. Marile cantităţi de îngră­şăminte chimice puse la dispoziţia agricul­turii de către industrie contribuie şi ele la obţinerea unor recolte mari. O contribuţie de seamă îşi aduc zecile de mii de specialişti cu studii superioare şi medii, cercetarea ştiinţifică, oamenii muncii de la sate, în general. Cum spuneam, o forţă materială şi umană puternică, capabilă, în condiţiile folosirii ei integrale, să conducă la rezultate şi mai bune în viitor. De la această bază s-a pornit în stabilirea sarcinior de plan ale agriculturii în 1986 şi în întregul cincinal pe care l-am început, în acest an trebuie să se realizeze o producţie de cereale de 31 milioane de tone, importante creşteri la alte culturi şi ale efec­tivelor de animale. Posibilităţi pentru înfăp­tuirea acestor obiective mobilizatoare există. Ele trebuie puse însă în valoare. An de an s-a făcut demonstraţia că recoltele medii pot fi substanţial mai ridicate. Multe unităţi agri­cole realizează producţii de cîteva ori mai mari decît media pe ţară. Şi nu întîmplător. De o bună bucată de vreme aceleaşi unităţi se înt­scriu pe primele locuri în rîndurile fruntaşilor. Sigur, lor li se adaugă mereu altele şi anume acelea care le preiau experienţa. Cum reuşesc cooperatorii din Scorniceşti, din Topolovăţu Mare, din alte unităţi să obţină recolte mari ? Teoretic răspunsul este simplu : folosind bine tot ce au in dotare, în practică, însă, acest „tot“ se traduce într-o serie de acţiuni care cer eforturi deosebit de mari. Cu alte cuvinte nu ocolesc nici o rezervă de sporire a pro-­­ ducţiei. Şi asemenea rezerve sunt multiple . (Continuate in pag. a 3-a) DINAMICA PRODUCȚIEI GLOBALE AGRICOLE 1980 1985 Măsuri tehnico-organizatorice care asigură îndeplinirea ritmică a planului 9 Pregătirea din timp a fabricaţiei a permis între­prinderii de reparaţii auto şi utilaj de transport să obţină producţii suplimentare 9 Preocupare priori­tară : realizarea planului de export . Soluţii care determină creşterea substanţială a productivităţii muncii La Întreprinderea mecanică de reparaţii auto şi utilaj de transport din Baia Mare, cea mai mare furnizoare de piese de schimb din centrala de re­sort, 1986 a debutat incă din primele zile, cu realizări ritmice şi la nivelul planificat. Fără în­doială că încheierea in bune condiţii a sarcinilor anului tre­cut — o depăşire de peste 15 milioane lei la producţia marfă, realizarea tuturor sortimente­lor fizice, depăşiri mai im­portante inregistrindu-se la pie­sele de schimb auto, care con­stituie profilul de bază al în­treprinderii, la piese forjate şi, fapt remarcabil, la export, acesta din urmă realizat cu o depăşire de 40,9 la sută — a constituit o bază solidă de abordare a noului an şi cinci­nal, la care însă se adaugă şi o temeinică pregătire a producţiei începută din timp. Că aşa stau lucrurile ne-o confirmă şi di­rectorul­­ întreprinderii, ingine­rul Gh. Marcau. „Prin comple­xul de măsuri tehnice şi organi­zatorice şi prin programele sta­bilite cu rigurozitate am reuşit să realizăm sarcinile pe lu­na ianuarie, chiar şi cu o depăşire. Prioritar şi de a­­ceastă dată rămîne ,exportul d in acest an avem prevăzută o creştere de 67,5 la sută faţă de 1985 — căruia i-am acordat o atenţie deosebită incă din anul trecut, astfel că pină in pre­zent am reuşit să efectuăm pri-­­ mele livrări din­ contractele acestui an pentru parteneri eu­ropeni, existind reale condiţii ca şi planul la export să fie realizat in totalitate. Aş dori să mai adaug că incă din ultimele­­ două decade ale anului trecut am contactat toţi colaboratorii şi furnizorii noştri prin delegaţi direct, fapt ce ne-a permis ca la ora actuală să avem soluţio­nare cea mai m­are parte a pro­blemelor legate de aprovizio­narea tehnico-materială a tri­mestrului I. Greutăţi mai intimpinam doar din partea unor unităţi ale industriei metalurgice —■ combinatele si­derurgice Reşiţa şi Galaţi — care ne-au rămas datoa­re încă din anul trecut cu tablă şi laminate şi n-au de­marat nici livrările aferente contractelor pe acest an. Noi sperăm totuşi că vom găsi în timp util înţelegerea necesară mai ales că sunt cunoscute sar­cinile importante pe care le avem la export.“ Privită in ansamblu, ac­tivitatea colectivului de la I.M.R.A.U.T. atît in secţiile de producţie, cit­­ şi in comparti­mentele de concepţie şi organi­zare, se caracterizează in mo­mentul de faţă prin preocu­parea sporită pentru creşterea mai accentuată a eficienţei­ în­tregii activităţi, exigenţă majo­ră a acestui cincinal pusă in faţa economiei de conducerea partidului, de secretarul gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu. Care sunt căile,­ modalităţi­le practice de realizare a aces­tui obiectiv? In primul rînd, adoptarea unor măsuri şi soluţii organi­zatorice generale care au la bază criteriul creşterii produc­tivităţii muncii. Despre citeva ne-a vorbit economistul Vasile Popan, şef de serviciu la organi­zarea producţiei, reorganizarea activităţii de depozitare prin : Radu Piciu (Continuare In pag. a 5-a) Turda: 36 milioane lei producţie-marfă suplimentară de la începutul anului Hotărâte să îndeplinească exemplar sarcinile ce le revin din programul suplimentar de producţie industrială pe acest an, colectivele muncitoreşti din Turda au înscris în cronica întrecerii mai bine de 36 milioane lei producţie-marfă, ob­ţinută peste prevederile aferente perioadei trecute din acest an. Reuşita este cu atit mai notabilă cu cit a fost materiali­zată în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii şi a sporirii gradului calitativ al produselor. In acest­ interval de timp au fost puse la dispoziţia economiei naţio­nale importante cantităţi suplimentare de­­ciment, produse chimice, electrotehnice şi de : sticlărie, piese de schimb şi accesorii pentru industria de autoturisme şi altele (Agerpres). Concepţia­ ştiinţifică, profund revoluţionară, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu A* la lumun­a infăptuirimi du­mii şi u­e nume ale României §1 AUTOGESTIONEA, FACTORI ESENŢIALI , ÎIAITĂRIREA PROPRIETĂŢII SOCIALISTE „Socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor“. A­ceastă teză plină de adevăr, formulată şi promovată de partidul nostru, personal de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu­prinde in sine esenţa gindirii şi practicii revoluţionare specifice construcţiei societăţii socialiste româneşti. Intr-adevăr, putem afirma azi, cu deplin temei, că in Româ­nia socialistă am reuşit să edificăm un sistem de orga­nizare politică a societăţii uni­tar şi unic in felul său, care dă expresie deplină celei mai pro­funde democraţii. El este re­zultatul politicii clarvăzătoare promovate de partidul şi statul nostru, in principal in ultimele dej­enii şi care ne dă certitudi­nea mersului victorios pe dru­mul socialismului şi comunis­mului. In România anilor noştri au fost fundamentate teoretic şi validate practic noi principii de organizare şi conducere, a so­cietăţii, au fost instituţionaliza­­te noi organisme democratice de participare, a fost întărit ro­lul statului şi al dreptului so­cialist, în conducerea unitară a întregii societăţi. Funcţiile sta­tului şi, implicit, cele ale drep­tului s-au schimbat, au evo­luat, în­ sensul diminuării latu­rilor lor administrative, repre­sive şi, corelativ, al­ creşterii, adîncirii şi diversificării­ rolului lor pozitiv, constructiv. Avem în vedere in principal sporirea rolului statului în conducerea şi organizarea societăţii, amplifi­carea funcţiei economice, spori­rea rolului şi funcţiei sociale a statului nostru socialist. Se cuvine a fi,­­totodată, sub­liniat faptul că, sporirea rolului şi a funcţiilor statului are loc concomitent cu creşterea şi di­versificarea formelor de atrage­re şi participare a oamenilor muncii la procesul decizional, la nivel micro­cit şi macro social. Este vorba de întreaga gamă a structurilor instituţionalizate în sistemul nostru politic — consi­liile oamenilor muncii, adunări­le generale, congresele naţionale şi organele lor permanente, la nivel naţional şi pe ramuri de activitate. Unul din meritele de o ex­cep­­ţională valoare teoretică şi practică ale politicii... partidului nostru, ale secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl constituie faptul de a fi reuşit o sinteză viabilă, cu implicaţii pozitive dintre cele mai remarcabile d­intre demo­craţia politică şi cea economică. România se prezintă astăzi nu numai ca o ţară cu un sistem politic profund democratic, cu un sistem organizatoric şi func­ţional de participare a oameni­lor muncii la decizie pe cît de diversificat pe atît de eficient, dar şi ca o ţară, cu o economie socialistă unitară, in plin avint, îngemănarea democraţiei po­litice cu democraţia economică a permis — în condiţiile creşte­rii şi amplificării rolului, statu­lui socialist — edificarea unui sistem al autoconducerii mun­citoreşti bazat pe autogestiunea şi autofinanţarea tuturor uni­tăţilor economice, inclusiv a unităţilor teritoriale. Edificarea practică a uriaşu­lui complex al autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare a presu­pus, pe lingă instituţionalizarea unui nou mecanism economico­­financiar şi o nouă viziune a­­supra calităţii oamenilor mun­cii din cadrul societăţii şi, co­relativ, asupra proprietăţii so­cialiste. Intr-adevăr, tripla calitate a oamenilor muncii de proprietari, producători şi beneficiari ai în­tregii avuţii naţionale se leagă astăzi organic de concepţia nouă, revoluţionară, promovată de partidul şi statul nostru, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind proprietatea socialistă şi rolul ei în dezvol­tarea economică a ţării. Subli­niind această legătură, secreta­rul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, arăta: „Trebuie să dezvoltăm puternic sentimentul de proprietari al oamenilor muncii din toate sec­toarele, spiritul de răspundere pentru dezvoltarea şi­ apărarea proprietăţii socialiste­, de stat şi cooperatiste. Nu tre­buie să ui­tăm nici un mom­ent că baza orînduirii noastre, a ridicării ge­nerale a ţării şi a nivelului de trai, a întăririi ci­­parităţii de apărare şi a înain­­tării spre co­munism, este stri­ns legată de consolidarea şi întărirea pro­prietăţii sociali­zete de stat şi cooperatiste.“ F este sintetizată aici, cu o mare­­forţă de expre­sie,­­ relaţia obiectiv necesară de intercondiţi­onare reciprocă dintre oamenii­ muncii, proprie­tatea socialistei şi dezvoltarea generală a ţării, ca scop suprem al orânduirii noastre. Autoconduc­erea muncitorească şi autogestiun­ea economică re­prezintă, în ,­acest context, ele­mentele func­cţionale de bază ale mecanismului economico-finan­­ciar actual, cele constituind ga­ranţia apă­rării şi dezvoltării proprietăţii feod­aliste, a sporirii avuţiei naţio­­nale şi, pe această bază, a buni­festării materiale şi spirituale a întregului popor. Parte inteegrantă a realizării conţinutului­ funcţiei economica a statului n­ostru, autoconduce­­rea muncitorească şi autogestiu­nea economico-financiară au, de bună se­­amă, şi o dimensiune juridică. Ele au format obiectul a numeroase reglementări nor­mative, câmpătînd astfel garan­ţia şi proteguirea forţei juri­dice a leg­ii, ca sinteză a voin­ţei suverane a poporului. Măsurile­ prevăzute în Decre­tul Consil­iului de Stat adoptat recent modifică şi completează unele pre­vederi ale legislaţiei in vigoare. Noile reglementări­­vizează îmbunătăţirea, în conti­­nuare, a­­activității de planifi­care a economiei naționale, pre­cizează rm­ai exact răspunderile importante ce revin in acest domeniu (Comitetului de Stat al Dr. Dragoș Iliescu (Continuare în pag. a 2-a) "s.­­ I. ' ' ......-7 ' f \ ' : : Vgf ' 7 ■ Copiii - tinereţea şi vigoarea naţiunii, enobila răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei Permanenţa unei tradiţii „Fiecare venim dintr-un sat" cum spune poetul. Intr-adevăr, fiecare scriitor român poartă, in amintirile sale mai mult sau mai puţin îndepărtate de gene­raţii, imaginea unui sat româ­nesc. Iar imaginea satului româ­nesc, aşa cum poate, fi ea regă­sită în orice mărturie este domi­nată de cîteva simboluri puternice printre care unul de o pregnanţă deosebită este cel al familiei. Nucleul acestei familii îl constituie întotdeauna copilul, copiii. Amintirile lui Creangă, ale lui Lucian Blaga, Marin Pre­da, Liviu Rebreanu sau Zaharia Stancu, de pildă, au în centrul lor această familie numeroasă, cu fraţi şi surori multe care asi­gură „puterea­“ familiei. Fie că e privită idilic, ca-n Bolintinea­­n­u : „Cete dese­­ de copii se joc pe vale / Ca-ntr-un vis de des­fătări“ sau cu umor, ca-n Coş­­buc, ceata de copii este semnul ■cel mai sigur al sănătăţii unei familii şi al unei colectivităţi. Marin Preda povestea că prima Întrebare pe care i-o puneau consătenii săi ori de cîte ori dădea pe acasă era aceea dacă are sau nu copil. Pentru ţăranii din sa­tul său faptul că marele scrii­tor dăruise literaturii române cîteva capodopere nu constituia o dovadă a realizării lui de­pline — aşa cum s-ar fi intîm­­plat dacă el ar fi avut atunci copii. Tradiţia familiei nume­roase este de regăsit în mai toată istoria literaturii române. Alături de scriitorii amintiţi mai sus putem cita numeroşi alţii proveniţi din familii numeroa­se: Grigore Alexandrescu, Asa­­chi, Kogălniceanu, Bălcescu, G. Sion, C. Negri, Vasile Alecsan­­dri, Eminescu, Al. Macedonski. Şi putem cita la fel de mulţi scriitori care la rîndul lor au fost părinţi exemplari a nume­roşi copii. Cei doi titani ai cul­turii noastre, Nicolae Iorga şi Mihail Sadoveanu, cei ale căror opere numără peste o sută de volume au fost şi părinţii unor familii numeroase: Caragiale sau Hortensia Papadat Benges­­cu, Ion Ghica sau Macedonski, Negruzzi sau C.A. Rosetti, Dela­­vrancea sau Gala Galaction, pot constitui tot atitea exemple de „respectare“ a tradiţiei familiale Tia Şerbănescu '■ . ¥ ■'/"/. Wmâă®. § m Wm (Continuare în pag. a 2-a)

Next