România Liberă, noiembrie 1986 (Anul 44, nr. 13061-13085)
1986-11-25 / nr. 13081
,Románia liberó“ MUNCĂ SUSŢINUTĂ, ANGAJARE REVOLUŢIONARA PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALĂ A SARCINILOR ECONOMICE TERMOCENTRALELE BUCUREŞTENE ÎN PRAGUL SEZONULUI RECE Primele zile mai reci, cu temperaturi mai scăzute, sînt un semnal privind apropierea sezonului friguros. Ţinînd seama de acest aspect, este normal ca energia să rămînă problema nr. 1 de care depinde buna desfăşurare a întregii activităţi economico-sociale. Sistemul energetic naţional va trebui să asigure energia electrică şi termică pentru toate unităţile industriale, pentru instituţiile şi locuinţele existente. Având în vedere importanţa deosebită a acestui sector, energeticienii au obligaţia de a depune toate eforturile în scopul încheierii în cel mai scurt timp a reparaţiilor planificate, a activităţii de revizie şi întreţinere a tuturor instalaţiilor care intră în componenţa centralelor electrice, în aşa fel incit iarna 1986—1987 să nu influenţeze cu nimic randamentul agregatelor energetice, indiferent de tipul combustibilului folosit de acestea. . . In cele ce urmează ne vom ocupa de acţiunile ce se întreprind pe aceaastă linie în cadrul întreprinderii „ELECTROCENTRALE“Bucureşti, respectiv in unităţile sale din Capitală : „Sud“, „Vest“ şi „Grozăveşti“. Sunt notaţii desprinse in urma unui raid-anchetă întreprins zilele trecute. Am considerat că este firesc să aducem în prim plan şi munca energeticienilor bucureşteni, ţinînd seama de volumul mare al consumatorilor, de importanţa acestora în angrenajul economiei naţionale. Lunile care urmează sunt perioade de maxim efort pentru oamenii muncii din termocentralele amintite, sub aspectul funcţionării optime a blocurilor energetice, al asigurării confortului din locuinţele cetăţenilor, confort care il dorim cit mai ridicat. Vara care a trecut şi toamna aceasta au oferit energeticienilor condiţii bune de lucru pentru o pregătire corespunzătoare a fiecărei uzine în parte. Ne referim atit la reparaţiile capitale şi curente, cît şi la aprovizionarea cu combustibil lichid şi piese de schimb necesare trecerii cu bine a vîrfului de iarnă. Sperăm că şi calitatea lucrărilor efectuate în toată această perioadă va fi de natură să, înlăture indisponibilitatea instalaţiilor în lunile care vor urma. După cum ne-a declarat tovarăşul Ion Constantinescu, economist, membru al C.O.M. din întreprinderea „Electrocentrale“-Bucureşti, reparaţiile au constituit „pivotul“ spre care şi-au îndreptat atenţia colectivele celor trei uzine. Până în prezent, reparaţiile capitale şi curente au fost efectuate în proporţie de 75 la sută din cît s-a planificat în acest an. Au rămas totuşi de realizat intervenţiile la două grupuri energetice (la „Vest“ şi „Sud“) pentru ambele reparaţii existînd asigurată baza materială.Referitor la problema termoficării am fost asiguraţi că a fost făcută revizia generală la toate instalaţiile aferente, la această dată livrîndu-se consumatorilor agentul termic după programul întocmit de întreprinderea specializată a Grupului de întreprinderi pentru gospodărie comunală. Facem menţiunea că, în comparaţie cu anul trecut, anul acesta întreaga activitate s-a derulat la un nivel superior. Chiar dacă volumul lucrărilor a fost mult mai mare, cu scoatere din priză a mai multor turboagregate, cantitatea de energie livrată suplimentar sistemului energetic, pe primele trei trimestre, se ridică la 253 milioane kilowatt-ore. Este un argument care ne dă garanţia desfăşurării unei activităţi corespunzătoare, fără incidente, ,în lunile care vor urma. Despre situaţia concretă din fiecare centrală electrică va fi vorba în rândurile care urmează. PRIORITATE ÎNCHEIERII LA TIMP A REPARAŢIILOR PLANIFICATE C.E.T. BUCUREȘTI-SUD este una dintre cele mai mari întreprinderi de termoficare din ţară. Aproape jumătate din Capitala este aprovizionată cu agentul termic produs la termocentrala amintită, satisfacerea cerinţelor mereucrescânde ale consumatorilor sai (energie electrică şi termică) nu poate fi realizată dacă nu exista o implicare a tuturor oamenilor muncii în activitatea de zi cu zi, indiferent că ne referim la reparaţii sau la exploatare. Că aşa stau lucrurile, şi nu altfel, ne ajută să înţelegem tovarăşul inginer Ilie Nicolae, dispecer-şef de tură coordonator . „Avind in vedere că la 15 noiembrie s-a intrat in regim de iarnă, ne axam atenţia pe lucrările de reparaţii aferente blocului energetic nr. 3 de 100 MW. Pentru aceasta avem paza materială pregătită, inclusiv forţa de muncă. Se vor executa reparaţii absolut obligatorii, in aşa fel incit grupul să reintre in producţie cit mai repede. Ne angajăm ca oprirea turboagregatului să nu dureze mai mult de 15 zile“. Sunt opinii ale unui specialist in materie de instalaţii energetice care au puterea să ilustreze atenţia acordată perioadei următoare cind se cere o funcţionare optimă a tuturor blocurilor energetice. Se cuvine menţionat faptul că, pină în prezent, au fost făcute verificări amănunţite la sistemul de înaltă presiune, atit în scopul prevenirii eventualelor defecţiuni, cit şi pentru stabilirea duratei de viaţă a instalaţiilor respective. în efectuarea multor lucrări o contribuţie substanţială a adus-o întreprinderea „Vulcan", satisfăcînd operativ cerinţele venite din partea conducerii termocentralei. Acolo unde a fost nevoie, au fost efectuate unele modificări şi modernizări in scopul creşterii siguranţei in alimentarea cu păcură a cazanelor. Şi fiindcă am amintit de combustibilul lichid (păcură), să notăm că, datorită conţinutului mare de sulf, a fost necesar să fie schimbate canalele de gaze arse, operaţii de bună calitate, făcute la timp. Şi totuşi problema „cheie" o constituie gazul combustibil, respectiv presiunea acestuia. Chestiunea e valabilă nu numai pentru termocentrala Bucureşti-Suc, ci pentru toate uzinele electrice din Capitală. In urmă cu un an, exact in această perioadă, am adus in discuţie aceeaşi, problemă. Credem că nu mai trebuie reluată întreaga demonstraţie a importanţei pe care o reprezintă o presiune corespunzătoare a gazelor care alimentează cazanele (unele funcţionează numai pe acest combustibil). Să funcţionezi cu grupurile energetice folosind gaze a căror presiune este mai mică de peste trei ori. fată de cit se prevede in fişa de exploatare, este o soluţie, dar este eficientă in condiţiile cind Sistemului energetic national i se solicită o producţie de energie conform programelor alcătuite in acest sens ? în ceea ce ne priveşte, considerăm, că soluţia problemei se află nu pe magistrala de gaze din afara perimetrului municipiului, ci in interiorul acestuia, şi că, pentru a fi găsită, este necesară o mai bună colaborare între energeticieni şi specialiştii în gospodăria comunală. Ne gindim, de pildă, că la orele de virf ale sistemului energetic, agentul termic pentru încălzirea locuinţelor lipseşte cu desăvirşire, fiind folosit numai pentru apa caldă menajeră... UN CONSTRUCTOR IN RESTANŢĂ Un punct important d in dezbaterile recentei adunări generale a oamenilor muncii din C.E.T. BUCURESTI-VEST l-a constituit pregătirea centralei pentru perioada de iarnă. Problema priveşte atit aspectul asiguram funcţionării blocurilor energetice la parametrii planificaţi, cit şi al instruirii personalului muncitor şi tehnic pentru trecerea cu bine a virfului de iarna. Întreaga acţiune de reparaţii, revizii şi verificări a început cu multe luni in urmă, pină in prezent o mare parte din lucrările programate fiind executate. Astfel, au fost efectuate reviziile anuale ale instalaţiei de termoficare, instalaţie care a funcţionat bine in perioada de vară pentru prepararea apei menajere. De asemenea, au primit „tratamente“ tehnice trei cazane de apă fierbinte. Pină la sfîrşitul acestei luni se estimează ca încă un cazan de acest tip să intre in probele funcţionale. .Din discuţia avută cu tovarăşul inginer Aurel Aruşculesei, dispecer-şef tură coordonator, am înţeles că un regim aparte l-a avut gospodăria de combustibil lichid, unde s-au făcut mai multe modernizări şi revizii. Este exemplul înlocuirii pompelor de păcură în scopul scurtării timpului de descărcare a vagoanelor cisternăşi asigurării unui regim de siguranţă (debit mai mare). Circuitele pentru transportul păcurei şi preincălzitoarele au fost verificate de echipe specializate,, iar acolo unde s-au manifestat semne ale unor posibile defecţiuni s-au aplicat operativ soluţiile cele mai eficiente. Fiindcă ne referim la o centrală cu pondere în producţia de energie electrică şi termică a Capitalei, este firesc să punem sub observaţie şi aspectul referitor la ceea ce a rămas de realizat în săptămânile acestea. Dacă la reparaţia grupului energetic nr. 2 nu sunt probleme care să îngreuneze desfăşurarea muncii, apare un semn de întrebare în legătură cu terminarea lucrărilor la staţia de reglare gaze de medie şi joasă presiune. Facem sublinierea că este vorba de o lucrare de a cărei finalizare depinde sporirea randamentului turboagregatelor, deci cantitatea de energie electrică şi termică. Execuţia acestei staţii revine colectivului Antreprizei de construcţii-montaj petrolier Bucureşti, căruia i se solicită o accelerare a ritmului de execuţie, în aşa fel incit lucrarea să fie încheiată în timp, evident cu respectarea parametrilor calitativi. Cu atît mai mult cu cît energeticienii de la C.E.T.-Vest au asigurat din vreme baza materială, neexistînd din acest punct de vedere motive care să explice rămînerea în urmă a constructorului. Realizarea energiei electrice şi termice revine, aşa cum se ştie, oamenilor care muncesc efectiv în centralele electrice, dar asta nu înseamnă că unităţile specializate in efectuarea unor lucrări să nu-şi folosească din plin potenţialul in direcţia executării la timp şi de calitate a obiectivelor contractate. Aşteptăm un răspuns prin fapte din partea colectivului A.C.M.P. Bucureşti. TOATE GRUPURILE SI CAZANELE IN BUNA STARE DE FUNCŢIONARE Luna noiembrie i-a găsit pe energeticienii de la Uzina electrica „udUZAVEşTI“ cu grupurile şi cazanele in buna stare de funcţionare. Este un argument care ne dă un sentiment de siguranţă in ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică şi termică a zonelor deservite de una dintre cele mai vechi centrale electrice din Capitală. In perioada anterioară, muncitori, tehnicieni, maiştri şi ingineri, printre care Iulian Bicea, Traian Popescu, Alexandru Mazăre şi Gheorge Dumitrică, au depus un volum mare de muncă tocmai pentru a crea condiţiile necesare funcţionării optime a tuturor capacităţilor de producţie. Un exemplu semnificativ care ne dă o imagine convingătoare a ceea ce înseamnă buna organizare il constituie reparaţia maşinii şi a cazanului energetic nr. 2, acţiune Încheiată cu nouă zile mai repede decit se prevedea iniţial. Acum, in aceste zile, se fac ultimele protejări împotriva îngheţului şi se verifică etanşeitatea a citorva instalaţii, in special la cele de termoficare. Am constatat, insă, că şi în această centrală electrică de termoficare „problema problemelor“ o constituie presiunea scăzută a gazului. Tovarăşul inginer Petre Bălan, din cadrul uzinei amintite, se vedea vădit îngrijorat din acest punct de vedere, spunindu-si că se fac mari eforturi din partea energeticienilor pentru a menţine grupurile şi cazanele energetice la un nivel de funcţionare corespunzător. Şi aici se aşteaptă încheierea lucrărilor care vor asigura alimentarea separată cu gaz metan a centralei din staţia de medie presiune. în ceea ce-i priveşte pe oamenii muncii de la C.E.T. „Grozăveşti“, există hotărîrea unanimă de a depune toate eforturile pentru exploatarea corespunzătoare a tuturor capacităţilor de producţie care produc sau transportă energia ★ Concluzia care se desprinde în urma celor menţionate până aici este aceea că în cadrul celor trei obiective energetice, componente ale întreprinderii „Electrocentrale“ Bucureşti, există reale preocupări pentru desfăşurarea unei activităţi normale în anotimpul friguros. Sunt preocupări care au in prim plan funcţionarea la parametrii planificaţi a turboagregatelor, a cazanelor de apă fierbinte, a tuturor obiectelor care concură la aprovizionarea cu „materialele“ atît de importante pentru economie, pentru noi toţi. Rămine ca şi in unităţile industriale, toţi consumatorii să-şi planifice activitatea in funcţie de cotele de energie repartizate, iar întreprinderea specializată cu întocmirea programului de aprovizionare cu agent termic să evite, pe cit este posibil, irosirea acestuia prin forţarea uzinelor producătoare să-l trimită in turnurile de răcire. Toate acestea sunt condiţii de care depind în mare măsură activitatea din întreprinderi şi instituţii, confortul din locuinţele noastre. Eliade Bălan ENERGIA — problemă vitală a economiei naţionale, a noastră, a tuturor nui Acţiuni complexe pentru creşterea accentuată a productivităţii muncii In efortul general pentru dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, pentru realizarea unei calităţi noi, superioare, a întregii activităţi, o importanţă deosebită o prezintă creşterea substanţială a productivităţii muncii. Asupra prevederilor existente în acest domeniu, a acţiunilor întreprinse în acest an pentru îndeplinirea sarcinilor planificate, cât şi asupra aspectelor şi problemelor care se ridică în unele unităţi productive, am solicitat o serie de informaţii tovarăşului APOSTOL SIMA, directorul Direcţiei de organizare şi normare a muncii din Ministerul Muncii. — înscrierea fermă a României pe traiectoria dezvoltării economice intensive, odată cu trecerea la înfăptuirea prevederilor din cincinalul 1986—1990— ne precizează interlocutorul nostru — conferă productivităţii muncii dimensiuni noi, superioare, ea fiind — în mai mare măsură — sursa prioritară de sporire a avuţiei societăţii, a venitului naţional, de dezvoltare a forţei economice a ţării. în acest sens, este semnificativ de arătat că, în actualul cincinal, peste 90 la sută din sporul venitului naţional trebuie realizat prin creşterea productivităţii muncii sociale, în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe perioada 1986—1990, se prevede dublarea productivităţii muncii în industrie. Creşteri importante ale productivităţii muncii sunt prevăzute şi în construcţii-montaj, in agricultura de stat, precum şi in alte sectoare ale economiei naţionale. — Cum s-a acţionat in acest an pentru creşterea mai accentuată a productivităţii muncii ? — In primele 10 luni din acest an, întreaga activitate pentru înfăptuirea prevederilor pentru creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea organizării şi normării muncii, s-a desfăşurat pe baza importantelor orientări şi indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în scopul îndeplinirii în cît mai bune condiţii a sarcinilor din Programul de creştere a productivităţii muncii pină in anul fast), precum şi din programele de organizare şi modernizare a proceselor de producţie. în acest cadru, colective de specialişti din ministere, centrale, întreprinderi şi unităţi de cercetare-proiectare, au acţionat operativ pentru realizarea măsurilor prevăzute în programele privind perfecţionarea organizării şi modernizării proceselor de producţie. Au fost aplicate — şi sunt în curs de aplicare — numeroase măsuri privind mecanizarea proceselor grele de muncă sau cu un volum mare de muncă manuală, introducerea de maşini automate de prelucrare, extinderea utilizării maşinilor agregat, introducerea de maşini automate de prelucrare. Ca urmare a acţiunilor întreprinse, a eforturilor susţinute depuse de colective de oameni ai muncii din unităţile productive din industria republicană — faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent — creşterea productivităţii muncii pe primele 10 luni ale anului (de 8,9 la sută), a fost superioară celei obţinute la producţia-marfă (7,4 la sută), întregul spor de producţie fiind realizat pe seama acestui factor. Dacă mare parte din întreprinderi au obţinut bune rezultate pe această linie, au existat insă — pe parcursul anului — unităţi economice care nu şi-au realizat sarcinile de creştere a productivităţii muncii. Ce acţiuni a întreprins Ministerul Muncii pentru sprijinirea unităţilor respective in activitatea lor, pentru recuperarea nerealizănlor de plan. Potrivit sarcinilor care ii revin, Ministerul Muncii, Împreună cu alte organe de resort, au întreprins acţiuni complexe in unităţile economice care s-au confruntat cu anumite greutăţi din trimestrele I şi II din acest an în realizarea productivităţii muncii, în încadrarea in numărul de personal planificat. Acţiunile de analiză, îndrumare şi sprijin efectuate direct în întreprinderi, de către colectivele constituite din specialişti din ministerul nostru, Comitetul de Stat al Planificării, ministere, centrale şi unităţi de cercetare-proiectare, au scos în evidenţă existenţa unor importante rezerve pentru utilizarea completă a potenţialului tehnico-productiv şi pentru îndeplinirea, pe această bază, a sarcinilor planificate de creştere a productivităţii muncii. S-a constatat, astfel, că intr-un număr de unităţi, printre care întreprinderea de construcţii navale şi utilaj tehnologic Tulcea, întreprinderea de sîrmă şi produse din firmă Buzău, Schela de producţie petrolieră Poeni şi altele, s-a acţionat prea lent pentru introducerea şi generalizarea progresului tehnic, din care cauză contribuţia măsurilor privind mecanizarea, automatizarea şi generalizarea tehnologiilor noi ,la creşterea productivităţii .iniungii» este încă scăzută. Pe de altă parte, maşinile şi utilajele au fost folosite in unele sectoare productive sub capacitatea lor, influenţînd direct realizarea nivelului planificat al producţieimarfi. Asemenea situaţii s-au înregistrat in unele unităţi din industria constructoare de maşini, industria metalurgică, industria lemnului şi materialelor de construcţii etc. S-a constatat, de asemenea, că nu a fost îndeplinit nivelul stabilit prin programul de creştere a productivităţii muncii pe anul 1986, privind numărul mediu de maşini deservite de un muncitor. Cazuri de acest fel s-au înregistrat la maşinile de debitat, la strungurile automate şi semiautomate cu un ax şi la maşinile de finisat roţi dinţate din unele unităţi constructoare de maşini. In aceeaşi perioadă, la unele unităţi ca „Neptun“ din Cimpina, Combinatul petrochimic Breaza, întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia şi altele, au continuat să se manifeste neajunsuri în modul în care este folosit timpul de muncă al personalului muncitor. Absenţele nemotivate, învoirile şi concediile fără plată au condus la însemnate nerealizări în producţie. Pe de altă parte, s-a constatat că normele de muncă elaborate şi aplicate in unele unităţi din cadrul Ministerului matstiei de utilaj Greu, Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Industriei Petrochimice şi altele, nu ţin seama în toate cazurile de condiţiile tehnice şi organizatorice create la locurile de muncă, ceea ce a determinat menţinerea in continuare a unor indici mari de îndeplinire a normelor de muncă, în condiţiile nerealizării producţieimarfă planificate. — Ce măsuri au fost adoptate in consecinţă ? — Colectivele de specialişti au analizat minuţios neajunsurile înregistrate şi au adoptat măsuri adecvate de remediere. Pentru sprijinirea întreprinderilor in asigurarea condiţiilor de realizare a productivităţii muncii planificate, membrii acestor colective, împreună cu conducerile unităţilor, au acţionat pentru valorificarea măsurilor din programele întocmite referitoare la asigurarea bazei tehnico-materiale, la mai buna utilizare a capacităţilor de producţie, la întărirea ordinei şi disciplinei la toate locurile de muncă, la obţinerea unui volum suplimentar de producţiemarfă.------------------------------De asemenea, s-au stabilit pentru generalizare un număr important de tehnologii de mare productivitate şi cu eficienţă ridicată, prin aplicarea cărora se obţine o creştere medie a productivităţii fizice a muncii de peste 50 la sută pe tehnologie şi loc de muncă unde se aplică. Totodată, a fost elaborat şi aplicat în întreprinderi un număr mare de studii şi proiecte tip de organizare a locurilor de muncă, care asigură de asemenea, obţinerea unei economii suplimentare de consum de muncă. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, în cea mai mare parte din unităţi — printre care întreprinderea de utilaj chimic Ploieşti, întreprinderea de electronică industriala, şi automatizări din Cluj-Napoca, întreprinderea de mase plastice Iaşi, întreprinderea chimică „Sinteza“ şi întreprinderea forestieră de exploatare şi transport din Oradea, întreprinderea textilă „Banatex“ din Timişoara şi altele, s-au recuperat integral nerealizările şi s-au îndeplinit sarcinile de creştere a productivităţii muncii pe 10 luni din acest an. Totodată, la alte unităţi a crescut gradul de îndeplinire a productivităţii muncii planificate, faţă de perioada anterioară din acest an. In unele unităţi care nu au recuperat — pină la finele lunii octombrie — nerealizările înregistrate la productivitatea muncii, au fost stabilite măsuri de realizare a producţiei-marfă planificate, sau — după caz — de corelare a numărului de personal cu producţia prevăzută a se realiza. In vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor din acest an, ministerele, centralele şi întreprinderile trebuie să-şi concentreze toate eforturile pentru realizarea integrală a producţiei fizice la toate sortimentele prevăzute in plan, pentru încadrarea în numărul de personal corespunzător producţiei prevăzută a fi realizată, pentru respectarea strictă a numărului de personal planificat, a tuturor obligaţiilor cuprinse în legea 5/1985 cu privire la creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea organizării şi normării producţiei şi a fruncii, precum şi a criteriilor şi condiţiilor din Legea nr.11/1985, cu privire la retribuirea personalului muncitor in acord global şi acord direct. Mircea Scripcă • Măsuri aplicate pe linia perfecţionării organizării şi modernizării producţiei • In unele unităţi nu se acţionează cu hotârire pentru promovarea progresului tehnic • S-au stabilit pentru generalizare un număr important de tehnologii de mare productivitate şi cu eficienţă ridicată. Constanţa: 0 lucrare STRÎNGEREA de maximă urgenţă: FURAJELOR! De modul în care se asigură pentru perioada de iarnă furajele — desigur, cantitativ şi calitativ — depinde creşterea producţiilor de carne, lapte, lină şi alte produse animaliere. Firesc, deci, ca in cadrul pregătirilor din sectorul zootehnic pentru sezonul rece să abordăm o astfel de problemă,mai ales că pe cimp mai există resurse de furaje. La Direcţia agricolă judeţeană aflăm amănunte asupra situaţiei actuale a rezervelor de furaje pentru perioada de stabulaţie. Din datele puse la dispoziţie reţinem că, în acest judeţ, animalele vor putea fi hrănite mai bine în perioada de stabulaţie actuală, faţă de anii trecuţi, fiind asigurate cantităţi mult mai mari de furaje : 160 000 tone fin, 588 000 tone suculente şi 371 000 tone grosiere. Din capul locului trebuie remarcat faptul că rezultatele înregistrate sunt peste prevederile programului pe 1986 la suculente şi grosiere. Nu însă şi la fin, unde există o restanţă de 30 la sută, faţă de program, deşi cantitatea stocată este dublă in comparaţie cu cea de anul trecut. Ni se spune că deficitul la fin va fi acoperit prin alte resurse de hrană, scop pentru care în aceste zile continuă acţiunea de strîngere şi depozitare a unor cantităţi apreciabile de suculente şi grosiere — 150 000 tone şi respectiv 35 000 tone. Se string şi se depozitează ultimele cantităţi de coceni rămaşi pe cimp, se folosesc integral ciocălăii rezultaţi de la baterea porumbului , se recoltează, se transportă şi se stochează prin insilozare sfecla furajeră, care a rămas încă nerecoltată. La Întreprinderea agricolă de stat din comuna Dorobanţu stăm de vorbă cu inginerul Grigore Cătănescu, directorul unităţii. — "Aş putea afirma — ne spune directorul — că preocupările noastre pentru asigurarea bazei furajere au început încă din perioada de primăvară cind am acordat o atenţie deosebită culturilor de masă verde. Cele 340 de hectare cultivate cu masă verde, din care 240 hectare cu lucernă, au fost mai bine îngrijite, fertilizate şi udate corespunzător, ceea ce ne-a permis să obţinem recolte mari. Altminteri n-am fi avut acum în stoc peste 1 200 de tone de fin. Tot pentru hrana animalelor avem asigurată pină in prezent o cantitate de suculente mai mare cu circa 3 000 tone decit anul trecut. Mai avem de adus din cimp încă aproximativ 300 tone de coceni, lucrare care se va încheia in următoarele zile. Dar grija lucrătorilor de la întreprinderea agricolă de stat Dorobanțu nu se încheie odată cu asigurarea bazei furajere pentru sezonul rece. Se gîndesc încă de pe acum la recolta viitoare de furaje pe care o doresc mult mai mare şi acţionează in acest sens cu toată hotârirea. Producţii de 62 tone lucernă şi 104 tone sfeclă furajeră la hectar — cit s-au obţinut în acest an — nu-i mulţumesc. Ei ştiu că pămintul poate rodi mai mult cu condiţia să fie şi mai bine îngrijit. Ca o primămăsură, în aceste zile, la Dorobanţi se transportă in cimp cu atelajele mari cantităţi de îngrăşăminte naturale care sunt incorporate, pe terenurile ce urmează a fi insăminţate la primăvară cu sfeclă furajeră şi alte nutreţuri. Aceeaşi grijă faţă de asigurarea bazei furajere întilnim şi la cooperativa agricolă de producţie din Castelu. — Care este „secretul“ producţiilor pe care le obţineţi ? l-am întrebat pe şeful fermei respective, medicul veterinar Alexandru Ştefănescu. — Nu-i nici un secret. Există o condiţie obligatorie, bine cunoscută dar nu aplicată peste tot : să hrănim ci mai bine animalele căci altfel nu putem vorbi de randament şi eficienţă in zootehnie. Noi ne străduim să îndeplinim întocmai această condiţie. Pentru perioada de stabulaţie avem asigurată din belşug baza furajeră, care este alcătuită din 1 400 tone fin, 4 950 tone suculente şi 1 800 tone grosiere. în plus, procurăm periodic cantităţi importante de borhot şi drojdie de bere care sunt folosite la îmbunătăţirea calităţii grosierelor prin metoda drojduirii.Tot la cooperativa agricolă de producţie Castelu notăm o premieră pe judeţul Constanţa : aici, după exemplul unităţilor zootehnice ale judeţului Olt, se experimentează producerea hidrolizatului din soia, preparat destinat să substituie parţial laptele pentru hrana viţeilor, în următorul popas, la cooperativa agricolă de producţie din Medgidia, am ajuns tocmai in ziua cind se recolta ultima solă cultivată cu sfeclă furajeră. Fapt lăudabil, recolta a fost transportată imediat la ferma zootehnică pentru a fi depozitată in parcul de furaje în vederea insilozării, nu insă înainte ca sfecla să fie decoletată. Şefa fermei zootehnice, tehnicianul Vasilica Vasile, are toate motivele să fie satisfăcută căci insilozurile şi depozitele de aici se află pentru perioada de iarnă cantităţi îndestulătoare de furaje. Atît la fin cit şi la suculente prevederile planului au fost cu mult depăşite, meritul fiind în mare măsură, recunosc zootehniştii, al celor care au cultivat lucerna, porumbul siloz şi sfecla furajeră. Ce am mai putea spune despre sectorul zootehnic de la C.A.P. Medgidia , în adăposturile animalelor, care au fost reparate şi revizuite pentru iarnă, este o curăţenie exemplară, animalele sunt bine îngrijite şi, după cum am văzut, hrană există din abundenţă. In general, cu impresii bune am rămas şi la întreprinderea agricolă de stat din localitatea Mihail Kogălniceanu, deşi aici „hambarele“ zootehniei ar fi putut fi mai pline, dacă cele 655 hectare cultivate in culturi duble cu porumb şi mei ar fi produs mai mult. „O producţie de numai 3 tone la hectar mi ne poate lăsa indiferenţi“, ne spune cu amărăciune în glas medicul veterinar Tănase Brandi, şeful fermei nr. 9 de vaci pentru lapte. într-adevăr, nivelul scăzut al producţiei la culturile duble — şi din păcate I.A.S. Mihail Kogălniceanu nu constituie în acest sens o excepţie în judeţul Constanţa — ar trebui să dea de gîndit. Revenind însă la actualitatea imediată trebuie să atragem atenţia că în unele unităţi din judeţul Constanţa au mai rămas de strins coceni de pe cimp şi de recoltat importante suprafeţe cu sfeclă furajeră. Aceste lucrări trebuie urgentate întrucit timpul se poate strica de la o zi la alta. Ion Popovici ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Pagina a 3-a — 25 noiembrie 1986