România Liberă, noiembrie 1986 (Anul 44, nr. 13061-13085)

1986-11-25 / nr. 13081

,Románia liberó“ MUNCĂ SUSŢINUTĂ, ANGAJARE REVOLUŢIONARA PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALĂ A SARCINILOR ECONOMICE TERMOCENTRALELE BUCUREŞTENE ÎN PRAGUL SEZONULUI RECE Primele zile mai reci, cu temperaturi mai scăzute, sînt un sem­nal privind apropierea sezonului friguros. Ţinînd seama de acest aspect, este normal ca energia să rămînă problema nr. 1 de care depinde buna desfăşurare a întregii activităţi economico-sociale. Sistemul energetic naţional va trebui să asigure energia elec­trică şi termică pentru toate unităţile industriale, pentru insti­tuţiile şi locuinţele existente. Având în vedere importanţa deose­bită a acestui sector, energeticienii au obligaţia de a depune toate eforturile în scopul încheierii în cel mai scurt timp a re­paraţiilor planificate, a activităţii de revizie şi întreţinere a tu­turor instalaţiilor care intră în componenţa centralelor electrice, în aşa fel incit iarna 1986—1987 să nu influenţeze cu nimic ran­damentul agregatelor energetice, indiferent de tipul combustibi­lului folosit de acestea. . . In cele ce urmează ne vom ocupa de acţiunile ce se întreprind pe aceaastă linie în cadrul întreprinderii „ELECTROCENTRALE“­­Bucureşti, respectiv in unităţile sale d­in Capitală : „Sud“, „Vest“ şi „Grozăveşti“. Sunt notaţii desprinse in urma unui raid-anchetă întreprins zilele trecute. Am considerat că este firesc să aducem în prim plan şi munca energeticienilor bucureşteni, ţinînd seama de volumul mare al consumatorilor, de importanţa acestora în angrenajul economiei naţionale. Lunile care urmează sunt pe­rioade de maxim efort pentru oamenii muncii din termocen­tralele amintite, sub aspectul funcţionării optime a blocurilor energetice, al asigurării confortului din locuinţele cetăţenilor, confort care il dorim cit mai ridicat. Vara care a trecut şi toamna aceasta au oferit energeticienilor condiţii bune de lucru pentru o pregătire corespunzătoare a fiecărei uzine în parte. Ne referim atit la reparaţiile capitale şi curente, cît şi la aprovizionarea cu combustibil lichid şi piese de schimb necesare trecerii cu­ bine a vîrfului­ de iarnă. Sperăm că şi calitatea lucrărilor­ efectuate în toată această perioadă va fi de natură să, înlăture indisponibili­tatea instalaţiilor în lunile care vor urma. După cum ne-a de­clarat tovarăşul Ion Constantinescu, economist, membru al C.O.M. din întreprinderea „Electrocentrale“-Bucureşti, repara­ţiile au constituit „pivotul“ spre care şi-au îndreptat atenţia co­lectivele celor trei uzine. Până în prezent, reparaţiile capitale şi curente au fost efectuate în proporţie de 75 la sută din cît s-a planificat în acest an. Au rămas totuşi de realizat intervenţiile la două grupuri energetice (la „Vest“ şi „Sud“) pentru ambele reparaţii existînd asigurată baza materială.Referitor la problema termoficării am fost asiguraţi că a fost făcută revizia generală la toate instalaţiile aferente, la această dată livrîndu-se consu­matorilor agentul termic după programul întocmit de întreprin­derea specializată a Grupului de întreprinderi pentru gospodărie comunală. Facem menţiunea că, în comparaţie cu anul­ trecut, anul acesta întreaga activitate s-a derulat la un nivel superior. Chiar dacă volumul lucrărilor a fost mult mai mare, cu scoatere din priză a mai multor turboagreg­ate, cantitatea de energie livrată suplimentar sistemului energetic, pe primele trei trimes­tre, se ridică la 253 milioane kilowatt-ore. Este un argument care ne dă garanţia desfăşurării unei activităţi corespunzătoare, fără incidente, ,în lunile care vor urma. Despre situaţia concretă din fiecare centrală electrică va fi vorba în rândurile care urmează. PRIORITATE ÎNCHEIERII LA TIMP A REPARAŢIILOR PLANIFICATE C.E.T. BUCU­REȘTI-SUD este una dintre cele mai mari între­prinderi de­ termoficare din ţară. Aproape jumătate din Capitala este aprovizionată cu agentul termic produs la termocentrala amintită, satisfacerea cerinţe­lor mereu­­crescânde ale consu­matorilor sai (energie electrică şi termică) nu poate fi reali­zată dacă nu exista o implicare a tuturor oamenilor muncii în activitatea de zi cu zi, indife­rent că ne referim la reparaţii sau la exploatare. Că aşa stau lucrurile, şi nu altfel, ne ajută să înţelegem tovarăşul inginer Ilie Nicolae, dispecer-şef de tură coordonator . „Avind in vedere că la 15 noiembrie s-a intrat in regim de iarnă, ne axam atenţia pe lucrările de reparaţii aferente blocului ener­getic nr. 3 de 100 MW. Pentru aceasta avem paza materială pregătită, inclusiv forţa de muncă. Se vor executa repara­ţii absolut obligatorii, in aşa fel incit grupul să reintre in pro­ducţie cit mai repede. Ne anga­jăm ca oprirea turboagregatului să nu dureze mai mult de 15 zile“. Sunt opinii ale unui spe­cialist in materie de instalaţii energetice care au puterea să ilustreze atenţia acordată­ pe­rioadei următoare cind se cere o funcţionare optimă a tuturor blocurilor energetice. Se cuvine menţionat faptul că, pină în prezent, au fost făcute verifi­cări amănunţite la sistemul de înaltă presiune, atit în scopul prevenirii eventualelor defec­ţiuni, cit şi pentru stabilirea duratei de viaţă a instalaţiilor respective. în efectuarea multor lucrări o contribuţie substan­ţială a adus-o întreprinderea „Vulcan", satisfăcînd operativ cerinţele venite din partea con­ducerii termocentralei. Acolo unde a fost nevoie, au fost efectuate unele modificări şi modernizări in scopul creşterii siguranţei in alimentarea cu păcură­ a cazanelor. Şi fiindcă­­ am amintit de combustibilul lichid (păcură), să notăm că, datorită conţinutului mare de sulf, a fost necesar să fie schimbate canalele de gaze arse, operaţii de bună­ calitate, făcute la timp. Şi totuşi problema „cheie" o constituie gazul com­bustibil, respectiv presiunea acestuia. Chestiunea e valabilă nu numai pentru termocentrala Bucureşti-Suc, ci pentru toate uzinele electrice din Capitală. In urmă cu un an, exact in această perioadă, am adus in discuţie aceeaşi­, problemă. Cre­dem că nu mai trebuie reluată întreaga demonstraţie a impor­tanţei pe care o reprezintă o presiune corespunzătoare a ga­zelor care alimentează cazanele (unele funcţionează numai pe acest combustibil). Să funcţio­nezi cu grupurile energetice fo­losind gaze a căror presiune este mai mică de peste trei ori. fată de cit se prevede in fişa de ex­ploatare, este o soluţie, dar este eficientă in condiţiile cind Sis­temului energetic national i se solicită o producţie de energie conform programelor alcătuite in acest sens ? în ceea ce ne priveşte, considerăm, că soluţia problemei se află nu pe magis­trala de gaze din afara perime­trului municipiului, ci in inte­riorul acestuia, şi că, pentru a fi găsită, este necesară o mai­­ bună colaborare între energeti­­cieni şi specialiştii în gospodăria comunală. Ne gindim, de pildă, că la orele de virf ale sistemu­lui energetic, agentul termic pentru încălzirea locuinţelor lip­seşte cu desăvirşire, fiind folo­sit numai pentru apa caldă menajeră... UN CONSTRUCTOR IN RESTANŢĂ Un punct important d in dezba­terile recentei adunări generale a oamenilor muncii din C.E.T. BUCURESTI-VEST l-a consti­tuit pregătirea centralei pentru perioada de iarnă. Problema priveşte atit aspectul asiguram funcţionării blocurilor energe­tice la parametrii planificaţi, cit şi al instruirii personalului muncitor şi tehnic pentru tre­cerea cu bine a virfului de iarna. Întreaga acţiune de re­paraţii, revizii şi verificări a început cu multe luni in urmă, pină in prezent o mare parte din lucrările programate fiind executate. Astfel, au fost efec­tuate reviziile anuale ale insta­laţiei de termoficare, instalaţie care a funcţionat bine in pe­rioada de vară pentru prepara­rea apei menajere. De aseme­nea,­­ au primit „tratamente“ tehnice trei cazane de apă fier­binte. Pină la sfîrşitul acestei luni se estimează ca încă un ca­zan de acest tip să intre in pro­bele funcţionale. .Din discuţia avută cu tovarăşul inginer Aurel Aruşculesei, dispecer-şef tură coordonator, am înţeles că un regim aparte l-a avut gospodă­ria de combustibil lichid, unde s-au făcut mai multe moderni­zări şi revizii. Este exemplul în­locuirii pompelor de păcură în scopul scurtării timpului­­ de descărcare a vagoanelor cisternă­­şi asigurării unui regim de si­guranţă (debit mai mare). Cir­cuitele pentru transportul păcu­­rei şi preincălzitoarele au fost verificate de echipe specializate,, iar acolo unde s-au manifestat semne ale unor posibile defec­ţiuni s-au aplicat operativ solu­ţiile cele mai eficiente. Fiindcă ne referim la o centrală cu pon­dere în producţia de energie electrică şi termică a Capitalei, este firesc să punem sub obser­vaţie şi aspectul referitor la ceea ce a rămas de realizat în săptămânile acestea. Dacă la re­paraţia grupului energetic nr. 2 nu sunt probleme care să în­greuneze desfăşurarea muncii, apare un semn de întrebare în legătură cu terminarea lucrări­lor la staţia de reglare gaze de medie şi joasă presiune. Facem sublinierea că este vorba de o lucrare de a cărei finalizare de­pinde sporirea randamentului turboagregatelor, deci cantitatea de energie electrică şi termică. Execuţia acestei staţii revine colectivului Antreprizei de con­­strucţii-montaj petrolier Bucu­reşti, căruia i se solicită o ac­celerare a ritmului de execu­ţie, în aşa fel incit lucrarea să fie încheiată în­ timp, evident cu respectarea pa­rametrilor calitativi. Cu atît mai mult cu cît energeticienii de la C.E.T.-Vest au asigurat din vreme baza materială, neexis­­tînd din acest punct de vedere motive care să explice rămîne­­rea în urmă a constructorului. Realizarea energiei electrice şi termice revine, aşa cum se ştie, oamenilor care muncesc efectiv în centralele electrice, dar asta nu înseamnă că unităţile speci­alizate in efectuarea unor lu­crări să nu-şi folosească din plin potenţialul in direcţia exe­cutării la timp şi de calitate a obiectivelor contractate. Aştep­tăm un răspuns prin fapte din partea colectivului A.C.M.P. Bucureşti. TOATE GRUPURILE SI CAZA­NELE IN BUNA STARE DE FUNCŢIONARE Luna noiembrie i-a găsit pe energeticienii de la Uzina elec­trica „ud­UZAVEşTI“ cu gru­purile şi cazanele in buna stare de funcţionare. Este un argu­ment care ne dă un sentiment de siguranţă in ceea­ ce priveşte alimentarea cu energie electrică şi termică a­ zonelor deservite de una dintre cele mai vechi centrale electrice din Capitală. In perioada anterioară, munci­tori, tehnicieni, maiştri şi ingi­neri, printre care Iulian Bicea, Traian Popescu, Alexandru Ma­zăre şi Gheorg­e Dumitrică, au depus un volum mare de muncă tocmai pentru a crea condiţiile necesare funcţionării optime a tuturor capacităţilor de produc­ţie. Un exemplu semnificativ care ne dă o imagine convingă­toare a ceea ce înseamnă buna organizare il constituie repara­ţia maşinii şi a cazanului energe­tic nr. 2, acţiune Încheiată cu nouă zile mai repede decit se prevedea iniţial. Acum, in aceste zile, se fac ultimele pro­tejări împotriva îngheţului şi se verifică etanşeitatea a citorva instalaţii, in special la cele­ de termoficare. Am constatat, insă, că şi în această centrală electrică de termoficare „problema pro­blemelor“ o constituie presiunea scăzută a gazului. Tovarăşul inginer Petre Bălan, din cadrul uzinei amintite, se vedea vădit îngrijorat din acest punct de vedere, spunindu-si că se fac mari eforturi din partea energe­­ticienilor pentru a menţine gru­purile şi cazanele energetice la un nivel de funcţionare cores­punzător. Şi aici se aşteaptă în­cheierea lucrărilor care vor asi­gura alimentarea separată cu gaz metan a centralei din staţia de medie presiune. în ceea ce-i priveşte pe oamenii muncii de la C.E.T. „Grozăveşti“, există hotărîrea unanimă de a depune toate eforturile pentru exploa­tarea corespunzătoare a tuturor capacităţilor de producţie care produc sau transportă energia ★ Concluzia care se desprinde în urma celor menţionate până aici este aceea că în cadrul celor trei obiective energetice, compo­nente ale întreprinderii „Elec­­trocentrale“ Bucureşti, există reale preocupări pentru desfă­şurarea unei activităţi normale în anotimpul friguros. Sunt pre­ocupări care au in prim plan funcţionarea la parametrii pla­nificaţi a turboagregatelor, a cazanelor de apă fierbinte, a tu­turor obiectelor care concură la aprovizionarea cu „materialele“ atît de importante pentru eco­nomie, pentru noi toţi. Rămine ca şi in unităţile industriale, toţi consumatorii să-şi planifice ac­tivitatea in funcţie de cotele de energie repartizate, iar între­prinderea specializată cu întoc­mirea programului de aprovizio­nare cu agent termic să evite, pe cit este posibil, irosirea acestuia prin forţarea uzinelor producă­toare să-l trimită in turnurile de răcire. Toate acestea sunt condiţii de­ care depind în mare măsură activitatea din întreprin­deri şi instituţii, confortul din locuinţele noastre. Eliade Bălan ENERGIA — problemă vitală a economiei naţionale, a noastră, a tuturor n­ui Acţiuni complexe pentru creşterea accentuată a productivităţii muncii In efortul general pentru dez­voltarea intensivă a economiei naţionale, pentru realizarea unei calităţi noi, superioare, a întregii activităţi, o importanţă deosebită o prezintă creşterea substanţială a productivităţii muncii. Asupra prevederilor existente în acest domeniu, a acţiunilor întreprinse în acest an pentru îndeplinirea sarcini­lor planificate, cât şi asupra as­pectelor şi problemelor care se ridică în unele unităţi produc­tive, am solicitat o serie de in­formaţii tovarăşului APOSTOL SIMA, directorul Direcţiei de organizare şi normare a muncii din Ministerul Muncii. — înscrierea fermă a Româ­niei pe traiectoria dezvoltării economice intensive, odată cu trecerea la înfăptuirea prevede­rilor din cincinalul 1986—1990— ne precizează interlocutorul nostru — conferă productivită­ţii muncii dimensiuni noi, su­perioare, ea fiind — în mai mare măsură — sursa priorita­ră de sporire a avuţiei societă­ţii,­­ a venitului naţional, de dezvoltare a forţei economice a ţării. în acest sens, este semni­ficativ de arătat că, în actualul cincinal, peste 90 la sută din sporul venitului naţional tre­buie realizat prin creşterea pro­ductivităţii muncii sociale, în planul naţional unic de dezvol­tare economico-socială a ţării pe perioada 1986—1990, se pre­vede dublarea productivităţii muncii în industrie. Creşteri importante ale productivităţii muncii sunt prevăzute şi în construcţii-montaj, in agricul­tura de stat, precum şi in alte sectoare ale economiei naţio­nale. — Cum s-a acţionat in acest an pentru creşterea mai accen­tuată a productivităţii muncii ? — In primele 10 luni din acest an, întreaga activitate pentru înfăptuirea prevederilor pentru creşterea productivităţii muncii, perfecţionarea organi­zării şi normării muncii, s-a desfăşurat pe baza importante­lor orientări şi indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în scopul îndeplinirii în cît mai bune condiţii a sarcinilor din Programul de creştere a pro­ductivităţii muncii pină in anul fast), precum şi din progra­­mele de organizare şi moderni­zare a proceselor de producţie. în acest cadru, colective de specialişti din ministere, cen­trale, întreprinderi­­ şi unităţi de cercetare-proiectare, au ac­ţionat operativ pentru realiza­rea măsurilor prevăzute în pro­gramele privind perfecţionarea organizării şi modernizării pro­ceselor de producţie. Au fost aplicate — şi sunt în curs de aplicare — numeroase măsuri privind mecanizarea proceselor grele de muncă sau cu un vo­lum mare de muncă manuală, introducerea de maşini auto­mate de prelucrare, extinderea utilizării maşinilor agregat, in­troducerea de maşini automate de prelucrare. Ca urmare a acţiunilor între­prinse, a eforturilor susţinute depuse de colective de oameni ai muncii din unităţile produc­tive d­in industria republicană — faţă de perioada corespunză­toare din anul precedent — creşterea productivităţii muncii pe primele 10 luni ale anului (de 8,9 la sută), a fost superi­oară celei obţinute la produc­­ţia-marfă (7,4 la sută), întregul spor de producţie fiind realizat pe seama acestui factor.­­ Dacă mare parte din în­treprinderi au obţinut bune rezultate pe această linie, au existat insă — pe parcursul anului — unităţi economice care nu şi-au realizat sarcinile de creştere a productivităţii mun­cii. Ce acţiuni a întreprins Mi­nisterul Muncii pentru sprijini­rea unităţilor respective in ac­tivitatea lor, pentru recupera­rea nerealizănlor de plan­­.­­ Potrivit sarcinilor care ii revin, Ministerul Muncii, Îm­preună cu alte organe de resort, au întreprins acţiuni complexe in unităţile economice care s-au confruntat cu anumite greutăţi d­in trimestrele I şi II din acest an­­ în realizarea productivităţii muncii, în în­cadrarea in numărul de perso­nal planificat. Acţiunile de analiză, îndrumare şi sprijin efectuate direct în întreprinderi, de către colectivele constituite din specialişti din ministerul nostru, Comitetul de Stat al Planificării, ministere, centrale şi unităţi de cercetare-proiec­tare, au scos în evidenţă exis­tenţa unor importante rezerve pentru utilizarea completă a potenţialului tehnico-productiv şi pentru îndeplinirea, pe această bază, a sarcinilor pla­nificate de creştere a producti­vităţii muncii. S-a constatat, astfel, că in­tr-un număr de unităţi, printre care întreprinderea de cons­trucţii navale şi utilaj tehnolo­gic Tulcea, întreprinderea de sîrmă şi produse din firmă Bu­zău, Schela de producţie petro­lieră Poeni şi altele, s-a acţio­nat prea lent pentru introduce­rea şi generalizarea progresului tehnic, din care cauză contri­buţia măsurilor privind meca­nizarea, automatizarea şi gene­ralizarea tehnologiilor noi ,la creşterea productivităţii .iniungii» este încă scăzută. Pe de altă parte, maşinile şi utilajele au fost folosite in unele sectoare productive sub capacitatea lor, influenţînd direct realizarea ni­velului planificat al producţiei­­marf­i. Asemenea situaţii s-au înregistrat in unele unităţi din industria constructoare de ma­şini, industria metalurgică, in­dustria lemnului şi materialelor de construcţii etc. S-a consta­tat, de asemenea, că nu a fost îndeplinit nivelul stabilit prin programul de creştere a pro­ductivităţii muncii pe anul 1986, privind numărul mediu de maşini deservite de un munci­tor. Cazuri de acest fel s-au în­registrat la maşinile de debitat, la strungurile automate şi semi­automate cu un ax şi la maşi­nile de finisat roţi dinţate din unele unităţi constructoare de maşini. In aceeaşi perioadă, la unele unităţi ca „Neptun“ din Cim­­pina, Combinatul petrochimic Breaza, întreprinderea meca­nică de utilaje Medgidia şi al­tele, au continuat să se mani­feste neajunsuri în modul în care este folosit timpul de muncă al personalului munci­tor. Absenţele nemotivate, în­voirile şi concediile fără plată au condus la însemnate nerea­­lizări în producţie. Pe de altă parte, s-a constatat că normele de muncă elaborate şi aplicate in unele unităţi din cadrul Mi­nisterului m­atstiei de utilaj Greu, Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini­, Minis­terului Industriei Petrochimice şi altele, nu ţin seama în toate cazurile de condiţiile tehnice şi organizatorice create la locurile de muncă, ceea ce a determinat menţinerea in continuare a unor indici mari de îndeplinire a normelor de muncă, în con­diţiile nerealizării producţiei­­marfă planificate. — Ce măsuri au fost adoptate in consecinţă ? — Colectivele de specialişti au analizat minuţios neajunsu­rile înregistrate şi au adoptat măsuri adecvate de remediere. Pentru sprijinirea întreprinde­rilor in asigurarea condiţiilor de realizare a productivităţii mun­cii planificate, membrii acestor colective, împreună cu condu­cerile unităţilor, au acţionat pentru valorificarea măsurilor din programele întocmite refe­ritoare la asigurarea bazei teh­­nico-materiale, la mai buna utilizare a capacităţilor de pro­ducţie, la întărirea ordinei şi disciplinei la toate locurile de muncă, la obţinerea unui vo­lum suplimentar de producţie­­marfă.------------------------------­De asemenea, s-au stabilit pentru generalizare un număr important de tehnologii de mare productivitate şi cu efi­cienţă ridicată, prin aplicarea cărora se obţine o creştere me­die a productivităţii fizice a muncii de peste 50 la sută pe tehnologie şi loc de muncă unde se aplică. Totodată, a fost ela­borat şi aplicat în întreprinderi un număr mare de studii şi proiecte tip de organizare a locurilor de muncă, care asi­gură de asemenea, obţinerea unei economii suplimentare de consum de muncă. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, în cea mai mare parte din unităţi — printre care în­treprinderea de utilaj chimic Ploieşti, întreprinderea de elec­tronică industriala, şi automati­zări din Cluj-Napoca, între­prinderea de mase plastice Iaşi, întreprinderea chimică „Sin­teza“ şi întreprinderea forestie­ră de exploatare şi transport din Oradea, întreprinderea tex­tilă „Banatex“ din Timişoara şi altele, s-au recuperat integral nerealizările şi s-au îndeplinit sarcinile de creştere a produc­tivităţii muncii pe 10 luni din acest an. Totodată, la alte uni­tăţi a crescut gradul de înde­plinire a productivităţii muncii planificate, faţă de perioada an­terioară din acest an. In unele unităţi care nu au recuperat — pină la­ finele lu­nii octombrie — nerealizările înregistrate la productivitatea muncii, au fost stabilite măsuri de realizare a producţiei-marfă planificate, sau — după caz — de corelare a numărului de per­sonal cu producţia prevăzută a se realiza. In vederea îndeplinirii inte­grale a sarcinilor din acest an, ministerele, centralele şi între­prinderile trebuie să-şi con­centreze toate eforturile pentru realizarea integrală a produc­ţiei fizice la toate sortimentele prevăzute in plan, pentru înca­drarea în numărul de personal corespunzător producţiei prevă­zută a fi realizată, pentru res­pectarea strictă a numărului de personal planificat, a tuturor obligaţiilor cuprinse în l­­egea 5/1985 cu privire la creşterea productivităţii muncii, perfec­ţionarea organizării şi normă­rii producţiei şi a fr­uncii, pre­cum şi a criteriilor­ şi condiţi­ilor din Legea nr.11/1985, cu privire la retribuirea personalu­­lui muncitor in acord global şi acord direct. Mircea Scripcă • Măsuri aplicate pe linia perfecţionării orga­nizării şi modernizării producţiei • In unele unităţi nu se acţionează cu hotârire pentru promovarea progresului tehnic • S-au stabilit pentru generali­zare un număr important de tehnologii de mare productivitate şi cu eficienţă ridicată. Constanţa: 0 lucrare STRÎNGEREA de maximă urgenţă: FURAJELOR! De modul în care se asigură pentru perioada de iarnă fura­jele — desigur, cantitativ şi ca­litativ — depinde creşterea pro­ducţiilor de carne, lapte, lină şi alte produse animaliere. Firesc, deci, ca in cadrul pregătirilor din sectorul zootehnic pentru sezonul rece să abordăm o ast­fel de problemă,­­mai ales că pe cimp mai există resurse de fu­raje. La Direcţia agricolă ju­deţeană aflăm amănunte asu­pra situaţiei actuale a rezerve­lor de furaje pentru perioada de stabulaţie. Din datele pu­se la dispoziţie reţinem că, în acest judeţ, animalele vor putea fi hrănite mai bine în perioada de stabulaţie actuală, faţă de anii trecuţi, fiind asigurate cantităţi mult mai mari de furaje : 160 000 tone fin, 588 000 tone suculente şi 371 000 tone grosiere. Din capul locului trebuie remarcat faptul că rezultatele înregistrate sunt peste prevederile progra­mului pe 1986 la suculente şi grosiere. Nu însă şi la fin, unde există o restanţă de 30 la sută, faţă de program, deşi cantita­tea stocată este dublă in com­paraţie cu cea de anul trecut. Ni se spune că deficitul la fin va fi acoperit prin alte re­surse de hrană, scop pentru care în aceste zile continuă ac­ţiunea de strîngere şi depozi­tare a unor cantităţi apreciabile de suculente şi grosiere — 150 000 tone şi respectiv 35 000 tone. Se­­ string şi se depozitează ulti­mele cantităţi de coceni rămaşi pe cimp, se folosesc integral cio­­călăii rezultaţi de la baterea po­rumbului , se recoltează, se transportă şi se stochează prin insilozare sfecla furajeră, care a rămas încă nerecoltată. La Întreprinderea agricolă de stat din comuna Dorobanţu stăm de vorbă cu inginerul Grigore Cătănescu, directorul unităţii. — "Aş putea afirma — ne spu­ne directorul — că preocupările noastre pentru asigurarea ba­zei furajere au început încă din perioada de primăvară cind am acordat o atenţie deosebită culturilor de masă verde. Cele 340 de hectare cultivate cu masă verde, din care 240 hec­tare cu lucernă, au fost mai bine îngrijite, fertilizate şi udate corespunzător, ceea ce ne-a permis să obţinem recolte mari. Altminteri n-am fi avut acum în stoc peste 1 200 de tone de fin. Tot pentru hrana animalelor avem asigurată pină in prezent o cantitate de sucu­lente mai mare cu circa 3 000 tone decit anul trecut. Mai avem de adus din cimp încă aproxi­mativ 300 tone de coceni, lu­crare care se va încheia in ur­mătoarele zile. Dar grija lucrătorilor de la întreprinderea agricolă de stat Dorobanțu nu se încheie odată cu asigurarea bazei furajere pentru sezonul rece. Se gîndesc încă de pe acum la recolta vi­itoare de furaje pe c­are o doresc mult mai mare şi acţionează in acest sens cu toată hotârirea. Producţii de 62 tone lucernă şi 104 tone sfeclă furajeră la hec­tar — cit s-au obţinut în acest an — nu-i mulţumesc. Ei ştiu că pămintul poate rodi mai mult cu condiţia să fie şi mai bine îngrijit. Ca o primă­­măsură, în aceste zile, la Dorobanţi­ se transportă in cimp cu atelajele mari cantităţi de îngrăşăminte naturale care sunt incorporate, pe terenurile ce urmează a fi insăminţate la primăvară cu sfeclă furajeră şi alte nutreţuri. Aceeaşi grijă faţă de asigura­rea bazei furajere întilnim şi la cooperativa agricolă de produc­ţie din Castelu. — Care este „secretul“ pro­ducţiilor pe care le obţineţi ? l-am întrebat pe şeful fermei respective, medicul veterinar Alexandru Ştefănescu. — Nu-i nici un secret. Există o condiţie obligatorie, bine cu­noscută dar nu aplicată peste tot : să hrănim ci­ mai bine ani­malele căci altfel nu putem vorbi de randament şi eficienţă in zootehnie. Noi ne străduim să îndeplinim întocmai această condiţie. Pentru perioada de stabulaţie avem asigurată din belşug baza furajeră, care este alcătuită din 1 400 tone fin, 4 950 tone suculente şi 1 800 tone grosiere. în plus, procurăm pe­riodic cantităţi importante de borhot şi drojdie de bere care sunt folosite la îmbunătăţirea calităţii grosierelor prin metoda drojduirii.­­Tot la cooperativa agricolă de producţie Castelu notăm o pre­mieră pe judeţul Constanţa : aici, după exemplul unităţilor zootehnice ale judeţului Olt, se experimentează producerea hi­­drolizatului din soia, preparat destinat să substituie parţial laptele pentru hrana viţeilor, în următorul popas, la coope­rativa agricolă de producţie din Medgidia, am ajuns tocmai in ziua cind se recolta ultima solă cultivată cu sfeclă furajeră. Fapt lăudabil, recolta a fost transportată imediat la ferma zootehnică pentru a fi depozi­tată in parcul de furaje în ve­derea insilozării, nu insă înainte ca sfecla să fie decoletată. Şefa fermei zootehnice, tehnicianul Vasilica Vasile, are toate mo­tivele să fie satisfăcută căci in­silozurile şi depozitele de aici se află pentru perioada de iarnă cantităţi îndestulătoare de fu­raje. Atît la fin cit şi la sucu­lente prevederile planului au fost cu mult depăşite, meritul fiind în mare măsură, recunosc zootehniştii, al celor care au cultivat lucerna, porumbul siloz şi sfecla furajeră. Ce am mai putea spune despre sectorul zo­otehnic de la C.A.P. Medgidia , în adăposturile animalelor, care au fost reparate şi revizuite pentru iarnă, este o curăţenie exemplară, animalele sunt bine îngrijite şi, după cum am văzut, hrană există din abundenţă. In general, cu impresii bune am rămas şi la întreprinderea agricolă de stat din localitatea Mihail Kogălnic­eanu, deşi aici „hambarele“ zootehniei ar fi putut fi­ mai pline, dacă cele 655 hectare cultivate in culturi duble cu porumb şi mei ar fi produs mai mult. „O producţie de numai 3 tone la hectar mi ne poate lăsa indiferenţi“, ne spune cu amărăciune în glas medicul veterinar Tănase Brandi, şeful fermei nr. 9 de vaci pentru lapte. într-adevăr, nivelul scă­zut al producţiei la culturile duble — şi din păcate I.A.S. Mihail Kogălniceanu nu consti­tuie în acest sens o excepţie în judeţul Constanţa — ar trebui să dea de gîndit. Revenind însă la actualitatea imediată trebuie să atragem atenţia că în unele unităţi din judeţul Constanţa au mai rămas de strins coceni de pe cimp şi de recoltat importante suprafeţe cu sfeclă furajeră. Aceste lu­crări trebuie urgentate întrucit timpul se poate strica de la o zi la alta. Ion Popovici ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Pagina a 3-a — 25 noiembrie 1986

Next