România Liberă, mai 1987 (Anul 45, nr. 13214-13238)

1987-05-05 / nr. 13216

Pagina a 2-a —5 mai 1987 Muzeele puternice focare de cultură revoluţionară şi patriotică Mărturii emoţionante ale luptei pentru independenţă ...Desprind următoarele cu­vinte din piatra podului de la Călugăreni : „Tu care treci azi nesupărat de nici o asuprire peste Neajlovul curgind paşnic spre Dunăre, aminteşte-ţi cu evlavie de Mihai Vodă Vitea­zul, întiiul întregitor al ţinutu­rilor româneşti“ — pentru a le reintîlni proaspete, incrusta­te în marmura recunoştinţei, la Muzeul luptei pentru inde­pendenţa poporului român din Giurgiu. Sunt cuvinte-simbol, cu­vinte-recunoştinţă, care în­cununează o întreagă istorie de luptă pentru dreptate şi nea­­timare, pentru libertate şi a­­devăr. Nu întîmplător acest muzeu — unic în peisajul vie­ţii spirituale româneşti , inau­gurat în anul 1977, cu prilejul aniversării centenarului inde­pendenţei — fiinţează aici, la Giurgiu, şi nu în altă parte. Pentru că, aşa cum muzeul re­uneşte cele mai reprezentative dovezi ale luptei pentru inde­pendenţă naţională, libertate şi dreptate socială de-a lungul multimilenarei noastre istorii, tot aşa oraşul Giurgiu şi îm­prejurimile sale constituie una din cele mai elocvente dovezi ale acestei multimilenare, neîn­trerupte, lupte. Mi se pare fi­resc, deci, ca in aceste zile, cind se împlinesc 110 ani de la proclamarea independentei de stat a României, să cercetăm citeva fresce semnificative de pe această columnă fără sfirșit, avind drept ghizi pe Vasile Barbă, directorul aşezămîntu­­lui şi pe tînârul muzeograf Emil Păune­scu. Numeroase exponate atestă locuirea teritoriului românesc din cele mai vechi timpuri, de pe vremea tracilor , din care s-au tras şi dacii. Este ilustrat înaltul nivel de dezvoltare eco­­nomico-socială atins de daci in secolele V—I i.e.n. — impresio­nează harta regatului lui Bu­­rebista — şi se evidenţiază, prin multele obiecte ce provin din zona Giurgiu, continuitatea daco-romană, formarea poporu­lui român. Documentele glăsu­­iesc apoi de primele voievodate, alcătuirea statelor feudale ro­mâneşti, de domniile lui Mir­­cea cel Mare, Iancu de Hune­doara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul. Să stăruim puţin asupra aces­tui timp, privind spre Giurgiu, însăşi atestarea locului este le­gată de strălucita domnie a Marelui Mircea , un document semnat de voievod la 23 sep­tembrie 1403, „in cetatea noas­tră Giurgiu“, şi adresat regelui polon Vladislav II Jagello, prin care se reînnoieşte tratatul de alianţă dintre cele două ţări. Nu greşim când afirmăm că oraşul a fost, la vremea aceea , perioadă în care curtea dom­nească era itinerantă — una din reşedinţe, alături de Argeş, Rm. Vilcea şi Târgovişte, ceea ce in­dică importanţa pe care o aveau cetatea militară şi aşezarea ci­vilă de aici. O dată cu încheierea domniei lui Mircea, cetatea intră, cu mici intermitenţe­­datorate lui Dan al II-lea, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Mihnea al III-lea) sub ocupaţie turceas­că vreme de aproape patru se­cole. Acest pămint, insă, şi lo­cuitorii lui au păstrat mereu vie ideea unităţii cu toţi cei de-o limbă şi-o simţire românească. Recucerind cetatea, Vlad Dra­cul, într-o discuţie cu Walerand de Wavrin, preciza : „Tatăl meu a pus s-o ridice“ (Mircea cel Mare — n.n.) drept pentru care şi dorea s-o poată­­dobindi în­treagă". I­nsuşi Wavrin afirmă, în alt context, că „nu se află nici o piatră in acea cetate care să nu fi costat... cite un bolo­van de sare (cea mai mare bogăţie, pentru export, pe a­­tunci, a Ţării Româneşti). Bine reprezentată în muzeu este scurta dar glorioasa epocă a lui Mihai Viteazul, in cadrul căreia atit Giurgiu, cit şi Călu­­gărenii au avut un rol impor­tant. Aici se pare că a prins contur exact ideea unirii de mai tîrziu, de la Alba Iulia, a celor trei ţări româneşti, rămasă le­gendară prin însetatele cuvinte: „Asta-i pohta ce-am pohtit". Moment greu, de cumpănă, in destinul nostru de vreme ce imperiul otoman încerca să transforme ţările române In paşalîcuri. O armie numeroasă — care aducea pe proaspă­­tul uns beilerbei al Ţării Româneşti — a invadat ţara pe la Giurgiu. Mihai, cu o oas­te de numai 16 000 de oameni, s-a retras în defileul mlăştinos al Călugârenilor, unde s-a dat una din cele mai indîrjite bătă­lii ale timpului. Bătălie in care însuşi Sinan Pasa conducăto­rul înfricoşătoarei armii, este azvîrlit în mlaştină iar steagul verde al profetului cade in mîi­­nile bîruitorilor. Bălcescu con­sidera bătălia de la Călugăreni un adevărat Termopile româ­nesc, comparaţie acceptată de mulţi istorici. In muzeu se află arme ale acelui timp, între care securea cu două tăişuri, pre­zentă şi-n mina statuii lui Mi­hai Viteazul din Piaţa Univer­sităţii din Bucureşti. Se cuvine evocată, în conti­nuare, figura lui Mihnea al III-lea readucînd şi el, pen­tru puţin timp, cetatea Giurgiu­lui la sinul patriei-mume. Dom­nitorul­­ patriot a fost ucis mişeleşte la Sibiu. Trupul său a fost găsit înfăşurat în drape­lul ţării (primul steag păs­trat în original pină azi !) pe care, pe lingă stemă, se află cele trei culori — roşu, galben şi albastru — ale tri­colorului de mai tirziu. După 1829, cind Giurgiul re­vine patriei — din anul 1830 fi­ind reşedinţa judeţului Vlaşca — locul şi oamenii săi partici­pă cu însufleţire la toate eve­nimentele din viaţa ţării. Se în­scrie, desigur, cu litere nepieri­toare — şi exponatele din mu­zeu atestă din plin — anul 1877, cind, la 9 mai, Mihail Kogăl­­niceanu avea să rostească d­in parlamentul ce proclama inde­pendenţa absolută a României : „Sintem­ independenţi ! Sintem­ naţiune de sine stătătoare !“ Independenţă obţinută prin lup­tă­­ şi jertfe — la care oraşul Giurgiu şi-a adus­ o însemnată contribuţie. Pe cîmpurile de luptă — la Plevna, la Rahova, la Opanez — şi-au jertfit viaţa sute de eroi giurgiuveni. Nici cei rămaşi acasă n-au dus-o mai bine. Ziarul „Românul“ din 17 iunie 1877 relata : „Dintre toa­te oraşele noastre de la Dună­re, Giurgiu este acela care pină acum a avut mai mult a suferi de atacurile îndreptate asupră-i de artileria forţelor turceşti“. Din această cauză, cancelaria capitalei de judeţ a fost nevoi­tă să se mute în vile oraşului, apoi în comunele Frăţeşti, Co­­mana — tot un fel de „reşedin­ţe itinerante", determinate de aceleaşi vicisitudini istorice, în muzeu se păstrează un desen al oraşului bombardat, făcut de Carol Popp de Szathmary, în care distingem o clădire identi­ficată, cu ajutorul gazdelor, a fi actuala casă de cultură. Vi­trinele expun arme de pe epa­va monitorului turcesc scufun­dat, pe Dunăre, de șalupa ro­mânească „Rîndunica“. (Se păstrează, de asemenea, un pro­gram de sală de la filmul „In­dependenţa României“, realizat in anul 1912). Istoria îşi urmează cursul — muzeul retine. Primul război mondial, cind una din încleştă­rile singeroase a avut loc pe teritoriul actualului judeţ Giur­giu. Oraşul a fost distrus — ca de mai multe ori înainte — în proporţie de peste 80 la sută, fapt ce l-a făcut pe Nicolae Iorga să afirme, la 20 octom­brie 1929, cu prilejul centena­rului eliberării localităţii de sub turci : „Intre toate neamu­rile, al nostru are o minunată însuşire : se păstrează şi ciştigă teren prin el însuşi“. Ce altă nobilă replică, la legenda Pă­sării Phenix ? Lupte grele s-au dat, apoi, în timpul revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascis­tă şi ant­imperialistă din august 1944. Hitleriştii luptau disperaţi pentru a păstra un cap de pod la Giurgiu. Ostaşii români insă, în cooperare cu muncitori de la atelierele navale, fabrica de zahăr, au rezistat cu îndîrjire, respingind inam cui peste flu­viu. Intre eroii giurgiuveni care şi-au vărsat sîngele pentru eli­berarea pămîntului natal se nu­mără ostaşii Ion Ţircă, Vasile Ivănescu, Paul Neagu, Florea Brinduşescu, Constantin Mus­­calu, alături de care se cuvin amintiţi muncitorii Alexandru Velicu, Ion Medeşan şi sanitara Angela Terpez. Muzeul păstrează, la loc de cinste, un exemplar din ziarul „România liberă“ din 9 mai 1915, ediţie specială, din care transcriu titlurile paginii — cu emoţia reporterului aflat astăzi in redacţia acestui prestigios cotidian : România liberă — cel mai mare ziar de informa­ţie şi reportaj. 9 mai, Ziua Vic­toriei. Ora 4 dimineaţa. Ostili­tăţile din Europa au încetat Semnarea actului de capitulare necondiţionată a forţelor arma­te germane. In continuare. In muzeu este pe larg reprezentată perioada construcţiei socialiste, in mod deosebit anii de după Congre­sul al IX-lea, recunoscuţi cu justificată mindrie patriotică drept anii Epocii Nicolae Ceauşescu. Epocă in care, ală­turi de Întregul popor, gi­urgiu­­venii înscriu fapte pilduitoare in corola de realizări a ţării, înainte de a pune punct aces­tor însemnări, aş dori să­­reve­dem încă o dată, stimate citi­tor, cuvintele acelea de început, desprinse din marmura vie a recunoştinţei. „Tu care treci azi nesupărat de nici o asupri­re.... aminteşte-ţi...­­ şi să fim de acord, împreună, că ele nu sunt doar cuvinte-simbol, cu­­vinte-recunoştinţă ce încunu­nează istoria noastră, ci şi cu­­vinte-deviză, cuvinte-indemn la construcţie liberă şi paşnică , în care construindu-ne o viaţă nouă, luminoasă, ne construim pe noi înşine, ca oameni noi. Ion Andreiţă Asaltul judutei Griviţa la 30 august 1877. In frunte, pur­­tind stindardul, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu (Re­producere din ziarul „Războiul“ din 11 septembrie 1877) Puternică afirmare a creaţiei tehnice originale (Urmare din pag. 1) (în domeniul încălţămintei şi marochinăriei) şi altele. In al doilea rind, prin inven­ţiile şi mărcile, ca şi prin mo­delele Industriale prezentate In Salonul tirgumureşean s-a ur­mărit o completare a posibili­tăţilor pe care le au unităţile economice, de creştere a cali­tăţii producţiei şi a valorii com­petitive prin îmbunătăţirea per­formanţelor funcţionale, utili­tare şi estetice ale acestora. In conformitate cu cele mai mari exigente , cunoscute pe plan mondial. Tocmai pe acest plan, Salonul de la Tg. Mureş s-a dovedit a fi un mijloc eficace de vehicu­lare a ideilor novatoare, perfec­tibile, în cadrul întâlnirilor, or­ganizate sau spontane, ce au avut loc de-a lungul celor 7 zi­le de funcţionare, realizându-se schimburi dinamice şi nemijlo­cite de idei şi sugestii tehnice, al căror profil se va regăsi în activitatea de producţie viitoare. Am fost martori la citeva ase­menea „secvenţe“, prin care o idee sau alta, un model indus­trial sau altul au fost asimilate pe loc de cei interesaţi. De altfel, o notă bună a Salo­nului tirgumureşean a constitu­it-o prezenţa în număr mare şi permanentă a autorilor de in­venţii, ca şi a altor categorii de tehnicieni şi specialişti, care au facilitat mişcarea liberă, exactă şi competentă a noutăţilor teh­­nico-ştiinţifice promovate în Salon. Iată numai citeva exem­ple : termosonda electronică pentru detectarea temperaturi­lor în silozurile de cereale și plante tehnice, un instrument creat de ing. Sandu Petcu, care rezolvă intr-o jumătate de oră munca pe care doi oameni ar putea-o face în 8 zile. Eficienta unui asemenea instrument, la nivelul unei întreprinderi,­ este de aproximativ 5 milioane lei pe an. Prezenţa autorului la stand a făcut ca această idee să fie preluată de unităţi şi specialişti şi din­ alt profil. In­strumentul avind facultatea de a fi utilizat cu succes şi in alte domenii industriale. De aseme­nea, unele dintre ideile inven­tatorilor de la întreprinderea „23 August“ Satu Mare : ma­şina de gătit cu micro­unde (economie de energie electrică, 50 la sută) ; emailul cu proprie­tăţi de auto-curăţare pentru cuptoarele maşinilor de gătit, invenţie ce a atras o eficienţă economică anuală cost-calcula­­tă de 5,1 milioane lei şi o pu­ternică penetrare pe piaţa in­ternaţională. ICSIT „Titan" a prezentat, printre altele, o ma­­şină automată de frezat cu tam­bur rotativ, prezentind un grad înalt de automatizare, ceea ce permite o creştere a producti­vităţii muncii de 600 la sută . ICPE Bucureşti a prezentat un echipament complex condus de calculator pentru testarea apa­raturii giroscopice, care înglo­bează un mare număr de inven­ţii şi perfecţionări tehnice, crescînd productivitatea cu 350 la sută, şi realizînd o eficien­ţă economică anuală 10 mili­oane lei. Un număr important de invenţii — şi trebuie preci­zat in acest sens faptul că ele au fost prezentate In Salon după o minuţioasă si Îndelungă testare Industrială — prezintă eficiente economice de peste 5 milioane lei anual, reduceri ma­jore ale consumurilor energeti­ce şi­ materiale, un grad înalt de automatizare, factori aflaţi în strînsă corelaţie cu cerinţele prioritare formulate de obiecti­vele Congresului al XlII-lea. Cităm între acestea contribuţiile întreprinderilor „Republica“ din Reghin, de maşini agregat şi subansambluri auto din Sf. Gheorghe, combinatele chimice din Tg. Mureş, Piteşti, Tirnă­­veni, ca şi contribuţiile institu­telor de invăţămint superior din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Craiova şi Braşov. Salonul, dincolo de expona­­tele şi discuţiile libere desfă­şurate în jurul lor, a organizat o masă rotundă pe tema „De­senele şi modelele industriale (designul), creaţii de estetică industrială ce determină creş­terea valorii şi a competitivită­ţii produselor“, cu participare foarte largă a specialiştilor şi producătorilor, ca şi a unor prestigioase personalităţi ştiin­ţifice şi artistice preocupate de asemenea probleme. Participan­ţii la Salon au desfăşurat şi o sesiune de comunicări ştiinţi­fice, pe domenii distincte de activitate industrială (construcţii de maşini, electronică şi elec­trotehnică, chimie şi petrochi­mie, bunuri de larg consum etc) ce a avut loc in citeva uni­tăţi de profil din Tg. Mureş, realizîndu-se astfel şi un fertil schimb de experienţă. Salonul de inventică de la Tg. Mureş a constituit, in datele sale esenţiale, o reuşită iniţia­tivă organizatorică pe drumul afirmării unei calităţi noi, su­perioare in economie, prin sti­­mularea deplină şi eficientă a creativităţii tehnico-ştiinţifice şi de estetică industrială, con­diţie indispensabilă a perfecţio­nării şi modernizării activităţii in industrie. I SA CUNOAŞTEM LEGEA. SĂ O RESPECTĂM ORDINEA ŞI DISCIPLINA, cerinţe esenţiale pentru buna desfăşurare a procesului muncii Noile relaţii de muncă, pro­cesul de înfăptuire a obiective­lor societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, precum şi ce­rinţele revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice contemporane impun in toate sferele de activitate, şi pentru fiecare membru al unui colectiv, necesitatea respectării cu stricteţe a disciplinei şi or­dinii in îndeplinirea exempla­ră a tuturor îndatoririlor de serviciu. Aceste îndatoriri­ ale procesului muncii sunt regle­mentate în societatea noastră printr-o suită de acte normati­ve : Codul muncii. Legea nr. 1/1970 a organizării şi discipli­nei muncii in unităţile­­ socia­liste de stat. Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, precum şi la funcţiona­rea acestora pe baza autocon­­ducerii muncitoreşti şi autoges­­tiunii economico-financiare. De­cretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 privind întărirea ordi­nii şi disciplinei in muncă în unităţile cu foc continuu. Des­pre semnificaţia normelor juri­dice cuprinse în aceste regle­mentări, despre rolul pe care il deţin ele in creşterea calităţii muncii şi dezvoltării democra­ţiei socialiste, am avut o con­vorbire cu tovarăşul IONEL DOBRILA, procuror şef de di­recţie in Procuratura Generală. — Complexitatea sarcinilor care decurg din obiectivele ac­tualului plan cincinal, din o­­rientările şi indicaţiile secreta­rului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la dezvoltarea multilate­rală a societăţii noastre deter­mină o amplificare a rolului ordinii şi disciplinei muncii ca o condiţie esenţială a realizării unei calităţi noi, superioare, in toate domeniile de activitate şi, în primul rind, în sfera pro­ducţiei materiale. Subliniind această necesitate, secretarul general al partidului a arătat că este necesar să întărim şi mai mult controlul, ordinea şi disciplina socială, obligatorii pentru toţi cetăţenii, că nimă­nui si sub nici o formă nu-i este îngăduit să nesocotească legile, să nu le aplice. Reglementările legale la care ne referim reflectă faptul că raporturile de muncă in unită­ţile de stat se întemeiază pe proprietatea socialistă a între­gului popor asupra mijloacelor de producţie, oamenii muncii în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari pur­­tind Întreaga răspundere in fata societăţii atît pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de servi­ciu, cit şi pentru contribuţia adusă la Îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţilor in cadrul planului national unic de dez­voltare economică şi socială, precum si pentru asigurarea or­dinii şi disciplinei in producţie, apărarea si întărirea proprietă­ţii socialiste. O trăsătură caracteristică a acestor reglementări este aceea că ele urmăresc Întărirea ordi­nii şi disciplinei prin creşterea fermităţii şi exigenţei, concomi­tent cu adincirea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, in scopul folosirii superioare a po­tenţialului material şi uman din unităţile socialiste, a mobili­zării maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor economice şi sociale. — Vă propunem să eviden­ţiaţi citeva din aspectele prin­cipale cuprinse in aceste regle­mentări. — Prin Legea nr. 1/1970 s-au precizat cu exigenţă sporită obligaţiile personalului munci­tor şi s-a creat un cadru juri­dic adecvat pentru stabilirea răspunderii disciplinare. Pe baza acestei legi s-a elaborat un în­drumar cu privire la întoc­mirea de către fiecare unitate socialistă a regulamentelor de ordine interioară care preci­zează şi concretizează normele de disciplină înscrise în lege, potrivit specificului fiecărei unităţi socialiste. Prin dispoziţi­ile Legii nr. 5/1978 s-au delimi­tat mai clar atribuţiile organe­lor de conducere colectivă ale unităţilor, asigurîndu-se un ca­dru juridic eficient pentru con­ducerea acestora şi gospodări­rea judicioasă a patrimoniului lor, în realizarea acestor obiec­tive un rol deosebit revine co­lectivelor de muncă care, prin forţa lor de influenţare, reuşesc să îndrepte conduite negative, să întroneze o autodisciplină muncitorească. Desigur, pe ace­laşi plan cu măsurile educative de influenţare se situează şi cointeresarea oamenilor muncii pentru respectarea normelor disciplinei socialiste. Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 a fost adoptat în scopul întări­rii ordinii şi disciplinei perso­nalului muncitor din unităţile cu foc continuu sau care au in­stalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de pericol in ex­ploatare. Muncitorii, maiştrii, tehnicienii, inginerii, toţi cei care lucrează sau conduc proce­sele de producţie in aceste uni­tăţi poartă întreaga răspundere pentru asigurarea funcţionării neîntrerupte şi în condiţii de deplină siguranţă a utlajelor, pentru preîntâmpinarea si­­înlă­turarea oricăror situaţii care ar putea pune in primejdie viaţa şi sănătatea oamenilor. In Întreaga sa activitate, persona­lul muncitor din aceste unităţi trebuie să asigure respectarea strictă a disciplinei tehnologice, instaurarea unei ordini şi disci­pline riguroase în muncă, să dea dovadă de dăruire şi competenţă profesională, să combată cu fer­mitate orice abatere de la nor­mele stabilite.­­ Şi insistăm asupra unora din îndatoririle şi răspunderile mai importante ce revin perso­nalului muncitor in conformi­tate cu dispoziţiile acestor acte normative.­­ Potrivit acestor reglemen­tări, fiecare om al muncii poar­tă răspunderea pentru îndepli­nirea sarcinilor de plan, pentru respectarea disciplinei tehno­logice si a muncii, pentru folo­sirea integrală a timpului de lucru, pentru gospodărirea ju­dicioasă a resurselor materiale. De asemenea se prevede că fiecare om al muncii trebuie să dea dovadă de inaită conştiinţă­­ profesională, de dăruire şi com­petenţă in muncă, să asigure un climat de disciplină muncito­rească în îndeplinirea sarcinilor, să manifeste combativitate şi intransigenţă faţă de cei care încalcă ordinea şi disciplina, care degradează sau sustrag bu­nuri din avutul naţional, pre­­judiciind astfel interesele co­lectivului, ale întregii societăţi. Sunt prevăzute, totodată, norme speciale de disciplină privind buna funcţionare, exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, utila­jelor şi maşinilor in unităţile cu foc continuu şi în cele care au instalaţii cu grad ridicat de pericol in exploatare. Aceasta înseamnă că oamenii muncii trebuie să respecte cu strict?!«. programul de lucru şi să folo­sească integral timpul de mun­că pentru îndeplinirea obligaţi­ilor de serviciu ; ei au obligaţia să-şi însuşească şi să respecte procesul tehnologic şi de muncă stabilit, să utilizeze instalaţi­ile la parametrii de funcţionare prevăzuţi în documentaţia teh­nică, să folosească intensiv toa­te mijloacele de muncă. Ei tre­buie să manifeste o preocupare permanentă pentru ridicarea continuă a nivelului pregătirii profesionale, în vederea reali­zării sarcinilor de plan, îm­bunătăţirii continue a calităţii produselor, creşterii productivi­tăţii muncii. O altă obligaţie importantă constă în respecta­rea normelor de protecţie a muncii, precum şi a celor pri­vind folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru, prevenirea incendiilor. Toţi oamenii muncii au obligaţia patriotică de apă­rare şi bună gospodărire a pro­prietăţii socialiste, să participe activ la analiza şi dezbaterea problemelor generale ale activi­tăţii în unitate, in vederea îm­bunătăţirii ei continue. Respec­tarea reglementărilor privind păstrarea secretului de stat şi de serviciu constituie, de ase­menea, o importantă îndatorire care corespunde cerinţei de în­tărire a vigilenţei în apărarea cuceririlor revoluţionare ale po­porului nostru. — Care sunt măsurile ce se p­ot lua in cazul nerespectării ndatoririlor privind ordinea fi disciplina ? — Toate măsurile organiza­torice, juridice prevăzute in actele normative la care ne re­ferim au un pronunțat carac­ter preventiv, iar eficienta lor este oglindită in rezultatele concrete ale dezvoltării tării noastre, in succesele remarca­bile obţinute de poporul nostru in toate domeniile vieţii econo­­mico-sociale. Constituie însă o realitate faptul că actele de in­disciplină nu au putut fi încă excluse în actuala etapă de construcţie socialistă. Tocmai in acest scop, prin lege a fost instituită răspunderea discipli­nară, a fost creat un sistem sancţionator. Trăsătura caracte­ristică a acestuia este aceea că Înseşi sancţiunile au un scop şi un conţinut educativ. Potri­vit dispoziţiilor legale, Încăl­carea cu vinovăţie de către orice om al muncii — Indife­rent de funcţia ce o ocupă — a obligaţiilor sale de muncă, inclusiv a normelor de compor­tare se sancţionează, după caz, cu mustrare, avertisment, re­tragerea uneia sau mai multor gradaţii ori trepte de retribuţie sau diminuarea retribuţiei pen­tru o anumită perioadă de timp retrogradarea temporară din funcţie sau în categoria de re­tribuţie şi desfacerea discipli­nară a contractului de muncă Creşterea fermităţii împotriva oricăror forme de încălcare a disciplinei muncii rezultă şi din acele dispoziţii ale Legii nr. 5/1978 care prevăd că adunarea generală a oamenilor muncii hotărăşte eliberarea din funcţie a cadrelor din conducerea uni­tăţii care au săvîrşit abateri de la disciplina muncii, de la nor­mele eticii şi echităţii socialis­te sau care dau dovadă de lip­să de răspundere în realizarea planului. Pentru ceilalţi oa­meni ai muncii din unităţi care au săvîrşit asemenea abateri, adunările generale ale oameni­lor muncii sau adunările gene­rale ale oamenilor muncii pe secţii, ateliere sau alte unităţi de producţie similare, pot ho­tărî desfacerea contractului de muncă. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea voturilor membri­lor ce compun adunarea şi sint definitive. In afară de aceasta, Decretul nr. 490/1981 prevede că săvîrşi­­rea unor fapte grave care pun in pericol continuitatea şi sigu­ranţa producţiei precum şi viaţa si sănătatea oamenilor in unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridi­cat de pericol în exploatare, constituie infracţiuni pedepsite cu închisoare. In acest fel, prin actele nor­mative menţionate se creează condiţii pentru instaurarea unui climat de ordine şi disciplină, pentru creşterea răspunderii fiecărui om al muncii si al în­tregii colectivităţi pentru înde­plinirea tuturor sarcinilor , de dezvoltare economico-socială. In lumina indicaţiilor formu­late de secretarul general al partidului la şedinţa Consiliu­lui de Stat din 27 aprilie a.c., cu prilejul examinării si apro­bării Ra­portului privind activi­tatea desfăşurată de organele Procuraturii R. S. România, a­­cestora le revin sarcini sporite in legătură cu intensificarea activităţii de prevenire a in­fracţiunilor si de explicare a legilor tării, in scopul combate­rii faptelor antisociale si întă­ririi legalităţii socialiste. In a­­cest context, organele procu­raturii, împreună cu alte orga­ne de stat, vor acţiona cu mai multă fermitate pentru asigu­rarea respectării dispoziţiilor legale, aducindu-şi astfel con­tribuţia la Întărirea ordinii şi disciplinei — cerinţă esenţială a realizării, la nivelul exigen­ţelor actuale, a obiectivelor e­­conomico-sociale stabilite de cel de-al XlII-lea Congres al partidului. Graziela Ventu Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Buzău Cinstire fruntaşilor Recent, la Casa de cultură a sindicatelor din Oradea a avut loc, sub genericul „Cinstire fruntaşilor“ o manifestare oma­gială dedicată celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă din uni­tăţile economice ale municipiu­lui şi judeţului. Şi-au adus contribuţia, intr-un spectacol de aleasă ţinută, pus in scenă de Marcel Popescu, corul „Came­­rata Felix“, cunoscutul ansam­blu folcloric „Nuntaşii Bihoru­lui“, orchestra de estradă, echi­pele de dansuri, grupul de sati­ră şi umor — toate formaţii ale Casei de cultură a sindicatelor dar şi artişti amatori de la clu­burile „Poligrafia“, „Solidarita­tea“, „Constructorul“ şi altele din Oradea. Manifestarea a fost întregită cu o expoziţie de artă fotografică, un stand de cărţi şi un concurs „Cine ştie ciştigă“ pe tema dezvoltării economico­­sociale a judeţului Bihor. La sărbătoarea lor au luat parte peste 800 de fruntaşi cu fami­liile lor, oameni ai muncii de la întreprinderile „Înfrăţirea“, „Alumina“, „Sinteza“, „Mioriţa“, „Crişul“, „Solidaritatea“ şi alte unităţi din municipiu şi judeţ. (VIRGIL LAZAR). Lecţie de patriotism Cine trece prin comuna Lă­­puş, din judeţul Maramureş va afla, fără îndoială, de existen­ţa unui mic muzeu al cărui iniţiator şi ghid, in acelaşi timp, este pensionarul Ilie Bolchiş. Organizat cu mijloace modeste dar cu foarte multă pasiune, muzeul conţine, intre altele, o colecţie de cărţi vechi ce vor­besc despre existenţa milenară a poporului nostru pe aceste meleaguri, obiecte înnegrite de vreme, care atestă ingeniozita­tea tehnică şi gustul pentru fru­mos al an­tor generaţii de înain­taşi. Printre noutăţile de ulti­mă oră expuse se numără şi o valoroasă colecţie de unelte specifice minieritului precum şi din gospodăria ţărănească şi o sabie din bronz din timpul da­cilor. Fiindcă cei mai mulţi vi­zitatori şi colaboratori ai aces­tui muzeu al satului sunt elevi, fapta lui Ilie Bolchiş se înscrie dincolo de aspectul său didactic ca o adevărată lecţie de patrio­tism, de convingător indemn adresat tinerei generaţii de a cunoaşte istoria patriei. (RADU PICIU). Teatrul popular din Hîrlău La Hirlău fiinţează din 1975 Societatea literari „Petru Ra­reş" care revigorează de fapt tradiţia societăţii întemeiată sub acelaşi nume cu 62 de ani in urmă. Se ştie că voievodul moldav şi-a legat existenţa de viaţa acestui fost tirg cu o în­floritoare dezvoltare economi­­co socială in Evul Mediu, avind aici şi o ctitorie. In 1976, in ca­drul Societăţii a luat fiinţă un teatru popular care de la debu­tul de succes cu „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu a susţinut circa 600 de specta­cole. Pentru permanentizarea acestui gen de manifestări sunt organizate decade ale teatrului popular. La a 10-a ediţie a De­cadei teatrul popular Petru Ră­­reş prezintă cea de-a 28-a pre­mieră cu piesa „Fani, dragos­tea mea“ de Dan Tărchilă, în regia lui Eugen Traian Bordu­­şanu, de la Teatrul de stat Mi­hai Eminescu din Botoşani, co­laborator statornic al actorilor de aici. Dacă adăugăm că intre colaboratori s-au numărat şi Dan Nasta, Constantin Moruzan, Constantin Popa, Virgiliu Cos­­tin, ultimii doi actori la Teatrul naţional din Iaşi, lesne înţele­gem cota valorică a spectacole­lor artiştilor amatori din Hiro Hu. (VASILE IANCU). „Románia fibera'*' Marţi 5 mai 1987 Soarele ratate la ora 6,02 şi apune la ora 20,24 TEATRE LARME­­ Opera Română (13 18 57), ora 18 , ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI 1 Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale" (14 7171), ora 19, Sala Mare şi ARHEOLOGIA DRA­GOSTEI, ora 19, Sala Amfiteatru şi DL. CEHOV E ÎNDRĂGOSTIT, ora 19, Sala Atelier şi MEDALION LIRIC „M. EMINESCU”, ora 17,30 Sala Studio—99 ; FRUNTESA CIRCULUI : Teatrul de Operetă (13 63 48), ora 18,30 la Sala Mica a Teatrului Na­ţional „I.L. Caragiale- ; INTILNIRE LA METROU (premieră oficială) : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 si DIMINEATA PIERDUTA, ora 18; Sala Studio (11 95 44) ; SLUGA LA DOI STAPINI 1 Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; SCAPINO : Teatrul „C.I. Notta­­ra" (59 31 03), ora 18 Sala Magheru si IDIOATA, ora 18,30 Sala Studio ; CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOAS­TRA : Teatrul Mic (14 70 Bl), or 19. ATENŢIE SE FILMEAZĂ: Teatr Foarte Mic (1, 09 05), ora 19 30 IARNA CIND AU MURIT CAI GURII ! Teatrul Giuleşti - Sat Ciuleşti (18 04 85), ora 18,30; NOT ZERO LA PURTARE, ora 9; ALBA C ZAPADA, ora 15 şi MUNTELE DRA­GOSTEI (cu V. Socaciu şi L. Bali­nuţa), ora 19 . Teatrul „Ion Creai­ga” (50 26 55) ; Şi TOTUŞI O MAU IUBIRE (premieră) ; Teatrul evreie­ de stat (90 39 70), om "S . ASTA SEARA SE IMPROVIZEAZĂ ! Teatr ..C. Tanase" — Sala Savi (15 56 78), ora 19 și BĂRBATUL FI­TAL, om 19,30 Sala Victoria : Al TA­I CIUDAT : I.A.T.C. - Studiu de teatru ..Casandra“ (13 72 59) ol 19 ; MICUȚA DOROTHY, ora 15 PE STRUNE DE VIOARA, ora 18 Ansamblul ..Pnp*n^la Dnmâ-( (13 13 00) : SEARA DE MUZICA BI ROC - LUCRĂRI DE G. ENESCI O.F. HASNOEL 51 J.S. FACH­­­S-l de concerte a Radiotelev'ziunii Ro­mâne (str. Nuferilor 69-** ■ telefe 14.68 00), om 19 ; TREPTELE AFU MARII ARTISTICE : Ateneul Român Sola Studio, om 17.30 si „UNIVER­SUL ARTEI VOCALE“, om 19. I­TAteneul Român , INTERNATIONA SHOW ’­* , Circul de Stat Bucu­rești (10 41 95), ora 19. Piese arheologice de valoare Numeroase piese arheologice descoperite in ultimul timp au îmbogăţit tezaurul Muzeului de istorie naţională şi arheologie din Constanţa. In marea lor ma­joritate acestea provin din com­plexele funerare de epocă ele­nistică romană şi romano-bi­­zantină, scoase la lumină cu ocazia unor lucrări de construc­ţii efectuate in zona centrală a Constantei. Printre materialele provenite din inventarul fune­rar se numără : opaiţe de tipuri şi forme variate, ceramică di­versă, fibule, monede, obiecte de podoabă. Totodată, au fost des­coperite valoroase obiecte din aur : cercei, brăţări, diademe, coliere si pandantive precum şi numeroase fragmente arhitecto­nice din marmură şi calcar. Au reţinut, totodată, atenţia cercetă­torilor un tezaur de semne pre­­montare (virfuri de săgeţi) da­tate in secolul VI i.e.n., aflate intr-un vas grecesc şi capul unei statui din marmoră repre­zentând o zeitate. Printre desco­peririle arheologice recente se numără şi mormintul colectiv de inhumaţie, de epocă romană, de la Pietreni — semnalat specia­liştilor de mecanizatorii de la o unitate agricolă — din interiorul căruia au fost recuperate frag­mente ceramice, plăcuţe din os, cioburi de sticlă şi un lănţişor de aur, lung de 41 cm, in gre­utate de aproximativ 12 grame. (ION POPOVICI). Rubrică realizată de Georgeta Nas ­TELEVIZIUNE 20 Telejurnal ; 20,20 : Viaţa ec­nomică ; 20,30 : Perenitatea teori revoluţionare ; 20,40 : Partid, Inca­descentul nostru crez (co­or). Versu şi eritere patriotice, revoluţionara 20,50 : Redutele Independenţei (a lor). Virtuţii strămoşeşti, fapte c­eroi. Documentar­­ 21,10 : Epopee luptei pentru independență In filmi românesc (parţial color) ; 21,50 Telejurnal. CINEMATOGRAFE GRUPAJ DE FILME SUB GENERICUL „ANI EROICI": Patria (11 86 25); O ZI LA BUCURESTI: Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20,15; Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; RECITAL IN GRADINA CU PITICI: Union (13 49 04), orele 9 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19; ACTIUNEA AUTOBUZUL: Busești (50 43 58), orele 15 - 17 - 19; Popu­lar (33 15 17), orele 15 - 17 - 19; PRIMAVARA BOBOCILOR: Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 - 19; Fla­­căra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19; TOATE PANZELS SUS (III): Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19; PĂDUREANCA: Viitorul (10 67 40 de orele 13 - 17 - 19; NEA MARIN MILIARDAR: Volga (79 71 26), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19; PACEA - VICTORIE A RAŢIUNII» Festival (15 63 84), orele 9 — IS­IS - 18,13; HAIDUCII LUI ŞAPTECAI: Lumina (14 74 16), orele 9-11-13-15— 17 - 19; RĂZBUNAREA HAIDUCILOR: Arta (21 31 86), orele 9 - 11 - 13 - 15 — 17 - 19; INOCENTUL : Studio (59 53 15). orele 9,30 - 12 - 14,30 - 17 - 19.30 . INTILNIRE PE CALEA LACTEE: Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9-11- 13 - 15 - 17 - 19; rS.A'F-l". r-M rig.ti D6 AyR| lu­ eatorul (15 87 67), orele 9 - R • 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20;

Next