România Liberă, mai 1987 (Anul 45, nr. 13214-13238)
1987-05-05 / nr. 13216
Pagina a 2-a —5 mai 1987 Muzeele puternice focare de cultură revoluţionară şi patriotică Mărturii emoţionante ale luptei pentru independenţă ...Desprind următoarele cuvinte din piatra podului de la Călugăreni : „Tu care treci azi nesupărat de nici o asuprire peste Neajlovul curgind paşnic spre Dunăre, aminteşte-ţi cu evlavie de Mihai Vodă Viteazul, întiiul întregitor al ţinuturilor româneşti“ — pentru a le reintîlni proaspete, incrustate în marmura recunoştinţei, la Muzeul luptei pentru independenţa poporului român din Giurgiu. Sunt cuvinte-simbol, cuvinte-recunoştinţă, care încununează o întreagă istorie de luptă pentru dreptate şi neatimare, pentru libertate şi adevăr. Nu întîmplător acest muzeu — unic în peisajul vieţii spirituale româneşti , inaugurat în anul 1977, cu prilejul aniversării centenarului independenţei — fiinţează aici, la Giurgiu, şi nu în altă parte. Pentru că, aşa cum muzeul reuneşte cele mai reprezentative dovezi ale luptei pentru independenţă naţională, libertate şi dreptate socială de-a lungul multimilenarei noastre istorii, tot aşa oraşul Giurgiu şi împrejurimile sale constituie una din cele mai elocvente dovezi ale acestei multimilenare, neîntrerupte, lupte. Mi se pare firesc, deci, ca in aceste zile, cind se împlinesc 110 ani de la proclamarea independentei de stat a României, să cercetăm citeva fresce semnificative de pe această columnă fără sfirșit, avind drept ghizi pe Vasile Barbă, directorul aşezămîntului şi pe tînârul muzeograf Emil Păunescu. Numeroase exponate atestă locuirea teritoriului românesc din cele mai vechi timpuri, de pe vremea tracilor , din care s-au tras şi dacii. Este ilustrat înaltul nivel de dezvoltare economico-socială atins de daci in secolele V—I i.e.n. — impresionează harta regatului lui Burebista — şi se evidenţiază, prin multele obiecte ce provin din zona Giurgiu, continuitatea daco-romană, formarea poporului român. Documentele glăsuiesc apoi de primele voievodate, alcătuirea statelor feudale româneşti, de domniile lui Mircea cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul. Să stăruim puţin asupra acestui timp, privind spre Giurgiu, însăşi atestarea locului este legată de strălucita domnie a Marelui Mircea , un document semnat de voievod la 23 septembrie 1403, „in cetatea noastră Giurgiu“, şi adresat regelui polon Vladislav II Jagello, prin care se reînnoieşte tratatul de alianţă dintre cele două ţări. Nu greşim când afirmăm că oraşul a fost, la vremea aceea , perioadă în care curtea domnească era itinerantă — una din reşedinţe, alături de Argeş, Rm. Vilcea şi Târgovişte, ceea ce indică importanţa pe care o aveau cetatea militară şi aşezarea civilă de aici. O dată cu încheierea domniei lui Mircea, cetatea intră, cu mici intermitenţedatorate lui Dan al II-lea, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Mihnea al III-lea) sub ocupaţie turcească vreme de aproape patru secole. Acest pămint, insă, şi locuitorii lui au păstrat mereu vie ideea unităţii cu toţi cei de-o limbă şi-o simţire românească. Recucerind cetatea, Vlad Dracul, într-o discuţie cu Walerand de Wavrin, preciza : „Tatăl meu a pus s-o ridice“ (Mircea cel Mare — n.n.) drept pentru care şi dorea s-o poatădobindi întreagă". Insuşi Wavrin afirmă, în alt context, că „nu se află nici o piatră in acea cetate care să nu fi costat... cite un bolovan de sare (cea mai mare bogăţie, pentru export, pe atunci, a Ţării Româneşti). Bine reprezentată în muzeu este scurta dar glorioasa epocă a lui Mihai Viteazul, in cadrul căreia atit Giurgiu, cit şi Călugărenii au avut un rol important. Aici se pare că a prins contur exact ideea unirii de mai tîrziu, de la Alba Iulia, a celor trei ţări româneşti, rămasă legendară prin însetatele cuvinte: „Asta-i pohta ce-am pohtit". Moment greu, de cumpănă, in destinul nostru de vreme ce imperiul otoman încerca să transforme ţările române In paşalîcuri. O armie numeroasă — care aducea pe proaspătul uns beilerbei al Ţării Româneşti — a invadat ţara pe la Giurgiu. Mihai, cu o oaste de numai 16 000 de oameni, s-a retras în defileul mlăştinos al Călugârenilor, unde s-a dat una din cele mai indîrjite bătălii ale timpului. Bătălie in care însuşi Sinan Pasa conducătorul înfricoşătoarei armii, este azvîrlit în mlaştină iar steagul verde al profetului cade in mîinile bîruitorilor. Bălcescu considera bătălia de la Călugăreni un adevărat Termopile românesc, comparaţie acceptată de mulţi istorici. In muzeu se află arme ale acelui timp, între care securea cu două tăişuri, prezentă şi-n mina statuii lui Mihai Viteazul din Piaţa Universităţii din Bucureşti. Se cuvine evocată, în continuare, figura lui Mihnea al III-lea readucînd şi el, pentru puţin timp, cetatea Giurgiului la sinul patriei-mume. Domnitorul patriot a fost ucis mişeleşte la Sibiu. Trupul său a fost găsit înfăşurat în drapelul ţării (primul steag păstrat în original pină azi !) pe care, pe lingă stemă, se află cele trei culori — roşu, galben şi albastru — ale tricolorului de mai tirziu. După 1829, cind Giurgiul revine patriei — din anul 1830 fiind reşedinţa judeţului Vlaşca — locul şi oamenii săi participă cu însufleţire la toate evenimentele din viaţa ţării. Se înscrie, desigur, cu litere nepieritoare — şi exponatele din muzeu atestă din plin — anul 1877, cind, la 9 mai, Mihail Kogălniceanu avea să rostească din parlamentul ce proclama independenţa absolută a României : „Sintem independenţi ! Sintem naţiune de sine stătătoare !“ Independenţă obţinută prin luptă şi jertfe — la care oraşul Giurgiu şi-a adus o însemnată contribuţie. Pe cîmpurile de luptă — la Plevna, la Rahova, la Opanez — şi-au jertfit viaţa sute de eroi giurgiuveni. Nici cei rămaşi acasă n-au dus-o mai bine. Ziarul „Românul“ din 17 iunie 1877 relata : „Dintre toate oraşele noastre de la Dunăre, Giurgiu este acela care pină acum a avut mai mult a suferi de atacurile îndreptate asupră-i de artileria forţelor turceşti“. Din această cauză, cancelaria capitalei de judeţ a fost nevoită să se mute în vile oraşului, apoi în comunele Frăţeşti, Comana — tot un fel de „reşedinţe itinerante", determinate de aceleaşi vicisitudini istorice, în muzeu se păstrează un desen al oraşului bombardat, făcut de Carol Popp de Szathmary, în care distingem o clădire identificată, cu ajutorul gazdelor, a fi actuala casă de cultură. Vitrinele expun arme de pe epava monitorului turcesc scufundat, pe Dunăre, de șalupa românească „Rîndunica“. (Se păstrează, de asemenea, un program de sală de la filmul „Independenţa României“, realizat in anul 1912). Istoria îşi urmează cursul — muzeul retine. Primul război mondial, cind una din încleştările singeroase a avut loc pe teritoriul actualului judeţ Giurgiu. Oraşul a fost distrus — ca de mai multe ori înainte — în proporţie de peste 80 la sută, fapt ce l-a făcut pe Nicolae Iorga să afirme, la 20 octombrie 1929, cu prilejul centenarului eliberării localităţii de sub turci : „Intre toate neamurile, al nostru are o minunată însuşire : se păstrează şi ciştigă teren prin el însuşi“. Ce altă nobilă replică, la legenda Păsării Phenix ? Lupte grele s-au dat, apoi, în timpul revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antimperialistă din august 1944. Hitleriştii luptau disperaţi pentru a păstra un cap de pod la Giurgiu. Ostaşii români insă, în cooperare cu muncitori de la atelierele navale, fabrica de zahăr, au rezistat cu îndîrjire, respingind inam cui peste fluviu. Intre eroii giurgiuveni care şi-au vărsat sîngele pentru eliberarea pămîntului natal se numără ostaşii Ion Ţircă, Vasile Ivănescu, Paul Neagu, Florea Brinduşescu, Constantin Muscalu, alături de care se cuvin amintiţi muncitorii Alexandru Velicu, Ion Medeşan şi sanitara Angela Terpez. Muzeul păstrează, la loc de cinste, un exemplar din ziarul „România liberă“ din 9 mai 1915, ediţie specială, din care transcriu titlurile paginii — cu emoţia reporterului aflat astăzi in redacţia acestui prestigios cotidian : România liberă — cel mai mare ziar de informaţie şi reportaj. 9 mai, Ziua Victoriei. Ora 4 dimineaţa. Ostilităţile din Europa au încetat Semnarea actului de capitulare necondiţionată a forţelor armate germane. In continuare. In muzeu este pe larg reprezentată perioada construcţiei socialiste, in mod deosebit anii de după Congresul al IX-lea, recunoscuţi cu justificată mindrie patriotică drept anii Epocii Nicolae Ceauşescu. Epocă in care, alături de Întregul popor, giurgiuvenii înscriu fapte pilduitoare in corola de realizări a ţării, înainte de a pune punct acestor însemnări, aş dori sărevedem încă o dată, stimate cititor, cuvintele acelea de început, desprinse din marmura vie a recunoştinţei. „Tu care treci azi nesupărat de nici o asuprire.... aminteşte-ţi... şi să fim de acord, împreună, că ele nu sunt doar cuvinte-simbol, cuvinte-recunoştinţă ce încununează istoria noastră, ci şi cuvinte-deviză, cuvinte-indemn la construcţie liberă şi paşnică , în care construindu-ne o viaţă nouă, luminoasă, ne construim pe noi înşine, ca oameni noi. Ion Andreiţă Asaltul judutei Griviţa la 30 august 1877. In frunte, purtind stindardul, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu (Reproducere din ziarul „Războiul“ din 11 septembrie 1877) Puternică afirmare a creaţiei tehnice originale (Urmare din pag. 1) (în domeniul încălţămintei şi marochinăriei) şi altele. In al doilea rind, prin invenţiile şi mărcile, ca şi prin modelele Industriale prezentate In Salonul tirgumureşean s-a urmărit o completare a posibilităţilor pe care le au unităţile economice, de creştere a calităţii producţiei şi a valorii competitive prin îmbunătăţirea performanţelor funcţionale, utilitare şi estetice ale acestora. In conformitate cu cele mai mari exigente , cunoscute pe plan mondial. Tocmai pe acest plan, Salonul de la Tg. Mureş s-a dovedit a fi un mijloc eficace de vehiculare a ideilor novatoare, perfectibile, în cadrul întâlnirilor, organizate sau spontane, ce au avut loc de-a lungul celor 7 zile de funcţionare, realizându-se schimburi dinamice şi nemijlocite de idei şi sugestii tehnice, al căror profil se va regăsi în activitatea de producţie viitoare. Am fost martori la citeva asemenea „secvenţe“, prin care o idee sau alta, un model industrial sau altul au fost asimilate pe loc de cei interesaţi. De altfel, o notă bună a Salonului tirgumureşean a constituit-o prezenţa în număr mare şi permanentă a autorilor de invenţii, ca şi a altor categorii de tehnicieni şi specialişti, care au facilitat mişcarea liberă, exactă şi competentă a noutăţilor tehnico-ştiinţifice promovate în Salon. Iată numai citeva exemple : termosonda electronică pentru detectarea temperaturilor în silozurile de cereale și plante tehnice, un instrument creat de ing. Sandu Petcu, care rezolvă intr-o jumătate de oră munca pe care doi oameni ar putea-o face în 8 zile. Eficienta unui asemenea instrument, la nivelul unei întreprinderi, este de aproximativ 5 milioane lei pe an. Prezenţa autorului la stand a făcut ca această idee să fie preluată de unităţi şi specialişti şi din alt profil. Instrumentul avind facultatea de a fi utilizat cu succes şi in alte domenii industriale. De asemenea, unele dintre ideile inventatorilor de la întreprinderea „23 August“ Satu Mare : maşina de gătit cu microunde (economie de energie electrică, 50 la sută) ; emailul cu proprietăţi de auto-curăţare pentru cuptoarele maşinilor de gătit, invenţie ce a atras o eficienţă economică anuală cost-calculată de 5,1 milioane lei şi o puternică penetrare pe piaţa internaţională. ICSIT „Titan" a prezentat, printre altele, o maşină automată de frezat cu tambur rotativ, prezentind un grad înalt de automatizare, ceea ce permite o creştere a productivităţii muncii de 600 la sută . ICPE Bucureşti a prezentat un echipament complex condus de calculator pentru testarea aparaturii giroscopice, care înglobează un mare număr de invenţii şi perfecţionări tehnice, crescînd productivitatea cu 350 la sută, şi realizînd o eficienţă economică anuală 10 milioane lei. Un număr important de invenţii — şi trebuie precizat in acest sens faptul că ele au fost prezentate In Salon după o minuţioasă si Îndelungă testare Industrială — prezintă eficiente economice de peste 5 milioane lei anual, reduceri majore ale consumurilor energetice şi materiale, un grad înalt de automatizare, factori aflaţi în strînsă corelaţie cu cerinţele prioritare formulate de obiectivele Congresului al XlII-lea. Cităm între acestea contribuţiile întreprinderilor „Republica“ din Reghin, de maşini agregat şi subansambluri auto din Sf. Gheorghe, combinatele chimice din Tg. Mureş, Piteşti, Tirnăveni, ca şi contribuţiile institutelor de invăţămint superior din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Craiova şi Braşov. Salonul, dincolo de exponatele şi discuţiile libere desfăşurate în jurul lor, a organizat o masă rotundă pe tema „Desenele şi modelele industriale (designul), creaţii de estetică industrială ce determină creşterea valorii şi a competitivităţii produselor“, cu participare foarte largă a specialiştilor şi producătorilor, ca şi a unor prestigioase personalităţi ştiinţifice şi artistice preocupate de asemenea probleme. Participanţii la Salon au desfăşurat şi o sesiune de comunicări ştiinţifice, pe domenii distincte de activitate industrială (construcţii de maşini, electronică şi electrotehnică, chimie şi petrochimie, bunuri de larg consum etc) ce a avut loc in citeva unităţi de profil din Tg. Mureş, realizîndu-se astfel şi un fertil schimb de experienţă. Salonul de inventică de la Tg. Mureş a constituit, in datele sale esenţiale, o reuşită iniţiativă organizatorică pe drumul afirmării unei calităţi noi, superioare in economie, prin stimularea deplină şi eficientă a creativităţii tehnico-ştiinţifice şi de estetică industrială, condiţie indispensabilă a perfecţionării şi modernizării activităţii in industrie. I SA CUNOAŞTEM LEGEA. SĂ O RESPECTĂM ORDINEA ŞI DISCIPLINA, cerinţe esenţiale pentru buna desfăşurare a procesului muncii Noile relaţii de muncă, procesul de înfăptuire a obiectivelor societăţii socialiste multilateral dezvoltate, precum şi cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane impun in toate sferele de activitate, şi pentru fiecare membru al unui colectiv, necesitatea respectării cu stricteţe a disciplinei şi ordinii in îndeplinirea exemplară a tuturor îndatoririlor de serviciu. Aceste îndatoriri ale procesului muncii sunt reglementate în societatea noastră printr-o suită de acte normative : Codul muncii. Legea nr. 1/1970 a organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat. Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, precum şi la funcţionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare. Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 privind întărirea ordinii şi disciplinei in muncă în unităţile cu foc continuu. Despre semnificaţia normelor juridice cuprinse în aceste reglementări, despre rolul pe care il deţin ele in creşterea calităţii muncii şi dezvoltării democraţiei socialiste, am avut o convorbire cu tovarăşul IONEL DOBRILA, procuror şef de direcţie in Procuratura Generală. — Complexitatea sarcinilor care decurg din obiectivele actualului plan cincinal, din orientările şi indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la dezvoltarea multilaterală a societăţii noastre determină o amplificare a rolului ordinii şi disciplinei muncii ca o condiţie esenţială a realizării unei calităţi noi, superioare, in toate domeniile de activitate şi, în primul rind, în sfera producţiei materiale. Subliniind această necesitate, secretarul general al partidului a arătat că este necesar să întărim şi mai mult controlul, ordinea şi disciplina socială, obligatorii pentru toţi cetăţenii, că nimănui si sub nici o formă nu-i este îngăduit să nesocotească legile, să nu le aplice. Reglementările legale la care ne referim reflectă faptul că raporturile de muncă in unităţile de stat se întemeiază pe proprietatea socialistă a întregului popor asupra mijloacelor de producţie, oamenii muncii în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari purtind Întreaga răspundere in fata societăţii atît pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cit şi pentru contribuţia adusă la Îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţilor in cadrul planului national unic de dezvoltare economică şi socială, precum si pentru asigurarea ordinii şi disciplinei in producţie, apărarea si întărirea proprietăţii socialiste. O trăsătură caracteristică a acestor reglementări este aceea că ele urmăresc Întărirea ordinii şi disciplinei prin creşterea fermităţii şi exigenţei, concomitent cu adincirea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, in scopul folosirii superioare a potenţialului material şi uman din unităţile socialiste, a mobilizării maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor economice şi sociale. — Vă propunem să evidenţiaţi citeva din aspectele principale cuprinse in aceste reglementări. — Prin Legea nr. 1/1970 s-au precizat cu exigenţă sporită obligaţiile personalului muncitor şi s-a creat un cadru juridic adecvat pentru stabilirea răspunderii disciplinare. Pe baza acestei legi s-a elaborat un îndrumar cu privire la întocmirea de către fiecare unitate socialistă a regulamentelor de ordine interioară care precizează şi concretizează normele de disciplină înscrise în lege, potrivit specificului fiecărei unităţi socialiste. Prin dispoziţiile Legii nr. 5/1978 s-au delimitat mai clar atribuţiile organelor de conducere colectivă ale unităţilor, asigurîndu-se un cadru juridic eficient pentru conducerea acestora şi gospodărirea judicioasă a patrimoniului lor, în realizarea acestor obiective un rol deosebit revine colectivelor de muncă care, prin forţa lor de influenţare, reuşesc să îndrepte conduite negative, să întroneze o autodisciplină muncitorească. Desigur, pe acelaşi plan cu măsurile educative de influenţare se situează şi cointeresarea oamenilor muncii pentru respectarea normelor disciplinei socialiste. Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 a fost adoptat în scopul întăririi ordinii şi disciplinei personalului muncitor din unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de pericol in exploatare. Muncitorii, maiştrii, tehnicienii, inginerii, toţi cei care lucrează sau conduc procesele de producţie in aceste unităţi poartă întreaga răspundere pentru asigurarea funcţionării neîntrerupte şi în condiţii de deplină siguranţă a utlajelor, pentru preîntâmpinarea siînlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune in primejdie viaţa şi sănătatea oamenilor. In Întreaga sa activitate, personalul muncitor din aceste unităţi trebuie să asigure respectarea strictă a disciplinei tehnologice, instaurarea unei ordini şi discipline riguroase în muncă, să dea dovadă de dăruire şi competenţă profesională, să combată cu fermitate orice abatere de la normele stabilite. Şi insistăm asupra unora din îndatoririle şi răspunderile mai importante ce revin personalului muncitor in conformitate cu dispoziţiile acestor acte normative. Potrivit acestor reglementări, fiecare om al muncii poartă răspunderea pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru respectarea disciplinei tehnologice si a muncii, pentru folosirea integrală a timpului de lucru, pentru gospodărirea judicioasă a resurselor materiale. De asemenea se prevede că fiecare om al muncii trebuie să dea dovadă de inaită conştiinţă profesională, de dăruire şi competenţă in muncă, să asigure un climat de disciplină muncitorească în îndeplinirea sarcinilor, să manifeste combativitate şi intransigenţă faţă de cei care încalcă ordinea şi disciplina, care degradează sau sustrag bunuri din avutul naţional, prejudiciind astfel interesele colectivului, ale întregii societăţi. Sunt prevăzute, totodată, norme speciale de disciplină privind buna funcţionare, exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor in unităţile cu foc continuu şi în cele care au instalaţii cu grad ridicat de pericol in exploatare. Aceasta înseamnă că oamenii muncii trebuie să respecte cu strict?!«. programul de lucru şi să folosească integral timpul de muncă pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ; ei au obligaţia să-şi însuşească şi să respecte procesul tehnologic şi de muncă stabilit, să utilizeze instalaţiile la parametrii de funcţionare prevăzuţi în documentaţia tehnică, să folosească intensiv toate mijloacele de muncă. Ei trebuie să manifeste o preocupare permanentă pentru ridicarea continuă a nivelului pregătirii profesionale, în vederea realizării sarcinilor de plan, îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, creşterii productivităţii muncii. O altă obligaţie importantă constă în respectarea normelor de protecţie a muncii, precum şi a celor privind folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru, prevenirea incendiilor. Toţi oamenii muncii au obligaţia patriotică de apărare şi bună gospodărire a proprietăţii socialiste, să participe activ la analiza şi dezbaterea problemelor generale ale activităţii în unitate, in vederea îmbunătăţirii ei continue. Respectarea reglementărilor privind păstrarea secretului de stat şi de serviciu constituie, de asemenea, o importantă îndatorire care corespunde cerinţei de întărire a vigilenţei în apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului nostru. — Care sunt măsurile ce se pot lua in cazul nerespectării ndatoririlor privind ordinea fi disciplina ? — Toate măsurile organizatorice, juridice prevăzute in actele normative la care ne referim au un pronunțat caracter preventiv, iar eficienta lor este oglindită in rezultatele concrete ale dezvoltării tării noastre, in succesele remarcabile obţinute de poporul nostru in toate domeniile vieţii economico-sociale. Constituie însă o realitate faptul că actele de indisciplină nu au putut fi încă excluse în actuala etapă de construcţie socialistă. Tocmai in acest scop, prin lege a fost instituită răspunderea disciplinară, a fost creat un sistem sancţionator. Trăsătura caracteristică a acestuia este aceea că Înseşi sancţiunile au un scop şi un conţinut educativ. Potrivit dispoziţiilor legale, Încălcarea cu vinovăţie de către orice om al muncii — Indiferent de funcţia ce o ocupă — a obligaţiilor sale de muncă, inclusiv a normelor de comportare se sancţionează, după caz, cu mustrare, avertisment, retragerea uneia sau mai multor gradaţii ori trepte de retribuţie sau diminuarea retribuţiei pentru o anumită perioadă de timp retrogradarea temporară din funcţie sau în categoria de retribuţie şi desfacerea disciplinară a contractului de muncă Creşterea fermităţii împotriva oricăror forme de încălcare a disciplinei muncii rezultă şi din acele dispoziţii ale Legii nr. 5/1978 care prevăd că adunarea generală a oamenilor muncii hotărăşte eliberarea din funcţie a cadrelor din conducerea unităţii care au săvîrşit abateri de la disciplina muncii, de la normele eticii şi echităţii socialiste sau care dau dovadă de lipsă de răspundere în realizarea planului. Pentru ceilalţi oameni ai muncii din unităţi care au săvîrşit asemenea abateri, adunările generale ale oamenilor muncii sau adunările generale ale oamenilor muncii pe secţii, ateliere sau alte unităţi de producţie similare, pot hotărî desfacerea contractului de muncă. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor ce compun adunarea şi sint definitive. In afară de aceasta, Decretul nr. 490/1981 prevede că săvîrşirea unor fapte grave care pun in pericol continuitatea şi siguranţa producţiei precum şi viaţa si sănătatea oamenilor in unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol în exploatare, constituie infracţiuni pedepsite cu închisoare. In acest fel, prin actele normative menţionate se creează condiţii pentru instaurarea unui climat de ordine şi disciplină, pentru creşterea răspunderii fiecărui om al muncii si al întregii colectivităţi pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor , de dezvoltare economico-socială. In lumina indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului la şedinţa Consiliului de Stat din 27 aprilie a.c., cu prilejul examinării si aprobării Raportului privind activitatea desfăşurată de organele Procuraturii R. S. România, acestora le revin sarcini sporite in legătură cu intensificarea activităţii de prevenire a infracţiunilor si de explicare a legilor tării, in scopul combaterii faptelor antisociale si întăririi legalităţii socialiste. In acest context, organele procuraturii, împreună cu alte organe de stat, vor acţiona cu mai multă fermitate pentru asigurarea respectării dispoziţiilor legale, aducindu-şi astfel contribuţia la Întărirea ordinii şi disciplinei — cerinţă esenţială a realizării, la nivelul exigenţelor actuale, a obiectivelor economico-sociale stabilite de cel de-al XlII-lea Congres al partidului. Graziela Ventu Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Buzău Cinstire fruntaşilor Recent, la Casa de cultură a sindicatelor din Oradea a avut loc, sub genericul „Cinstire fruntaşilor“ o manifestare omagială dedicată celor evidenţiaţi în întrecerea socialistă din unităţile economice ale municipiului şi judeţului. Şi-au adus contribuţia, intr-un spectacol de aleasă ţinută, pus in scenă de Marcel Popescu, corul „Camerata Felix“, cunoscutul ansamblu folcloric „Nuntaşii Bihorului“, orchestra de estradă, echipele de dansuri, grupul de satiră şi umor — toate formaţii ale Casei de cultură a sindicatelor dar şi artişti amatori de la cluburile „Poligrafia“, „Solidaritatea“, „Constructorul“ şi altele din Oradea. Manifestarea a fost întregită cu o expoziţie de artă fotografică, un stand de cărţi şi un concurs „Cine ştie ciştigă“ pe tema dezvoltării economicosociale a judeţului Bihor. La sărbătoarea lor au luat parte peste 800 de fruntaşi cu familiile lor, oameni ai muncii de la întreprinderile „Înfrăţirea“, „Alumina“, „Sinteza“, „Mioriţa“, „Crişul“, „Solidaritatea“ şi alte unităţi din municipiu şi judeţ. (VIRGIL LAZAR). Lecţie de patriotism Cine trece prin comuna Lăpuş, din judeţul Maramureş va afla, fără îndoială, de existenţa unui mic muzeu al cărui iniţiator şi ghid, in acelaşi timp, este pensionarul Ilie Bolchiş. Organizat cu mijloace modeste dar cu foarte multă pasiune, muzeul conţine, intre altele, o colecţie de cărţi vechi ce vorbesc despre existenţa milenară a poporului nostru pe aceste meleaguri, obiecte înnegrite de vreme, care atestă ingeniozitatea tehnică şi gustul pentru frumos al antor generaţii de înaintaşi. Printre noutăţile de ultimă oră expuse se numără şi o valoroasă colecţie de unelte specifice minieritului precum şi din gospodăria ţărănească şi o sabie din bronz din timpul dacilor. Fiindcă cei mai mulţi vizitatori şi colaboratori ai acestui muzeu al satului sunt elevi, fapta lui Ilie Bolchiş se înscrie dincolo de aspectul său didactic ca o adevărată lecţie de patriotism, de convingător indemn adresat tinerei generaţii de a cunoaşte istoria patriei. (RADU PICIU). Teatrul popular din Hîrlău La Hirlău fiinţează din 1975 Societatea literari „Petru Rareş" care revigorează de fapt tradiţia societăţii întemeiată sub acelaşi nume cu 62 de ani in urmă. Se ştie că voievodul moldav şi-a legat existenţa de viaţa acestui fost tirg cu o înfloritoare dezvoltare economico socială in Evul Mediu, avind aici şi o ctitorie. In 1976, in cadrul Societăţii a luat fiinţă un teatru popular care de la debutul de succes cu „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu a susţinut circa 600 de spectacole. Pentru permanentizarea acestui gen de manifestări sunt organizate decade ale teatrului popular. La a 10-a ediţie a Decadei teatrul popular Petru Răreş prezintă cea de-a 28-a premieră cu piesa „Fani, dragostea mea“ de Dan Tărchilă, în regia lui Eugen Traian Borduşanu, de la Teatrul de stat Mihai Eminescu din Botoşani, colaborator statornic al actorilor de aici. Dacă adăugăm că intre colaboratori s-au numărat şi Dan Nasta, Constantin Moruzan, Constantin Popa, Virgiliu Costin, ultimii doi actori la Teatrul naţional din Iaşi, lesne înţelegem cota valorică a spectacolelor artiştilor amatori din Hiro Hu. (VASILE IANCU). „Románia fibera'*' Marţi 5 mai 1987 Soarele ratate la ora 6,02 şi apune la ora 20,24 TEATRE LARME Opera Română (13 18 57), ora 18 , ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE CUCI 1 Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale" (14 7171), ora 19, Sala Mare şi ARHEOLOGIA DRAGOSTEI, ora 19, Sala Amfiteatru şi DL. CEHOV E ÎNDRĂGOSTIT, ora 19, Sala Atelier şi MEDALION LIRIC „M. EMINESCU”, ora 17,30 Sala Studio—99 ; FRUNTESA CIRCULUI : Teatrul de Operetă (13 63 48), ora 18,30 la Sala Mica a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale- ; INTILNIRE LA METROU (premieră oficială) : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 si DIMINEATA PIERDUTA, ora 18; Sala Studio (11 95 44) ; SLUGA LA DOI STAPINI 1 Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19 ; SCAPINO : Teatrul „C.I. Nottara" (59 31 03), ora 18 Sala Magheru si IDIOATA, ora 18,30 Sala Studio ; CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRA : Teatrul Mic (14 70 Bl), or 19. ATENŢIE SE FILMEAZĂ: Teatr Foarte Mic (1, 09 05), ora 19 30 IARNA CIND AU MURIT CAI GURII ! Teatrul Giuleşti - Sat Ciuleşti (18 04 85), ora 18,30; NOT ZERO LA PURTARE, ora 9; ALBA C ZAPADA, ora 15 şi MUNTELE DRAGOSTEI (cu V. Socaciu şi L. Balinuţa), ora 19 . Teatrul „Ion Creaiga” (50 26 55) ; Şi TOTUŞI O MAU IUBIRE (premieră) ; Teatrul evreie de stat (90 39 70), om "S . ASTA SEARA SE IMPROVIZEAZĂ ! Teatr ..C. Tanase" — Sala Savi (15 56 78), ora 19 și BĂRBATUL FITAL, om 19,30 Sala Victoria : Al TAI CIUDAT : I.A.T.C. - Studiu de teatru ..Casandra“ (13 72 59) ol 19 ; MICUȚA DOROTHY, ora 15 PE STRUNE DE VIOARA, ora 18 Ansamblul ..Pnp*n^la Dnmâ-( (13 13 00) : SEARA DE MUZICA BI ROC - LUCRĂRI DE G. ENESCI O.F. HASNOEL 51 J.S. FACHS-l de concerte a Radiotelev'ziunii Române (str. Nuferilor 69-** ■ telefe 14.68 00), om 19 ; TREPTELE AFU MARII ARTISTICE : Ateneul Român Sola Studio, om 17.30 si „UNIVERSUL ARTEI VOCALE“, om 19. ITAteneul Român , INTERNATIONA SHOW ’* , Circul de Stat București (10 41 95), ora 19. Piese arheologice de valoare Numeroase piese arheologice descoperite in ultimul timp au îmbogăţit tezaurul Muzeului de istorie naţională şi arheologie din Constanţa. In marea lor majoritate acestea provin din complexele funerare de epocă elenistică romană şi romano-bizantină, scoase la lumină cu ocazia unor lucrări de construcţii efectuate in zona centrală a Constantei. Printre materialele provenite din inventarul funerar se numără : opaiţe de tipuri şi forme variate, ceramică diversă, fibule, monede, obiecte de podoabă. Totodată, au fost descoperite valoroase obiecte din aur : cercei, brăţări, diademe, coliere si pandantive precum şi numeroase fragmente arhitectonice din marmură şi calcar. Au reţinut, totodată, atenţia cercetătorilor un tezaur de semne premontare (virfuri de săgeţi) datate in secolul VI i.e.n., aflate intr-un vas grecesc şi capul unei statui din marmoră reprezentând o zeitate. Printre descoperirile arheologice recente se numără şi mormintul colectiv de inhumaţie, de epocă romană, de la Pietreni — semnalat specialiştilor de mecanizatorii de la o unitate agricolă — din interiorul căruia au fost recuperate fragmente ceramice, plăcuţe din os, cioburi de sticlă şi un lănţişor de aur, lung de 41 cm, in greutate de aproximativ 12 grame. (ION POPOVICI). Rubrică realizată de Georgeta Nas TELEVIZIUNE 20 Telejurnal ; 20,20 : Viaţa ecnomică ; 20,30 : Perenitatea teori revoluţionare ; 20,40 : Partid, Incadescentul nostru crez (coor). Versu şi eritere patriotice, revoluţionara 20,50 : Redutele Independenţei (a lor). Virtuţii strămoşeşti, fapte ceroi. Documentar 21,10 : Epopee luptei pentru independență In filmi românesc (parţial color) ; 21,50 Telejurnal. CINEMATOGRAFE GRUPAJ DE FILME SUB GENERICUL „ANI EROICI": Patria (11 86 25); O ZI LA BUCURESTI: Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20,15; Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; RECITAL IN GRADINA CU PITICI: Union (13 49 04), orele 9 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19; ACTIUNEA AUTOBUZUL: Busești (50 43 58), orele 15 - 17 - 19; Popular (33 15 17), orele 15 - 17 - 19; PRIMAVARA BOBOCILOR: Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 - 19; Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19; TOATE PANZELS SUS (III): Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19; PĂDUREANCA: Viitorul (10 67 40 de orele 13 - 17 - 19; NEA MARIN MILIARDAR: Volga (79 71 26), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19; PACEA - VICTORIE A RAŢIUNII» Festival (15 63 84), orele 9 — ISIS - 18,13; HAIDUCII LUI ŞAPTECAI: Lumina (14 74 16), orele 9-11-13-15— 17 - 19; RĂZBUNAREA HAIDUCILOR: Arta (21 31 86), orele 9 - 11 - 13 - 15 — 17 - 19; INOCENTUL : Studio (59 53 15). orele 9,30 - 12 - 14,30 - 17 - 19.30 . INTILNIRE PE CALEA LACTEE: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-11- 13 - 15 - 17 - 19; rS.A'F-l". r-M rig.ti D6 AyR| lu eatorul (15 87 67), orele 9 - R • 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20;