România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)

1987-09-01 / nr. 13318

Pagina a 2-a — 1 septembrie 1987 Copiii — tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei Secţia de tratare in vid a lentilelor din cadrul I.O.R. - Bucureşti „Aici muncesc părinţii­ mei“ —­ Uite-l pe Sorin. Parcă a mai crescut de cînd l-am văzut noi ultima oară. Hai să-l anun­ţăm pe colegul nostru că fe­ciorul lui este aici. Se va bucura foarte tare. — Dar iat-o şi pe Oana. Ca întotdeauna, alături de ea se află şi Puiu. Cei doi fraţi ne­despărţiţi. — Bună ziua copii ! — Bună ziua ! — se aude corul celor 30 de copii ce aş­teptau cuminţi să fie primiţi in atelierul de Mecanică din I.O.R. N­. Şi mult timp după aceea avea să tot răsuna acest salut. Copiii, prea plini de importan­ţa evenimentului din viaţa lor, vroiau să se facă remarcaţi de către cei din jur. Nu conteneau să dea bineţe oricărui nou ve­nit, oricărui , om întîlnit în cale. Salutau primii, pentru că aşa au fost învăţaţi că este politi­cos, dar, totodată, salutau pri­mii pentru că doreau ca, sub nici o formă, să nu le fie igno­rată prezenţa. Se gîndiseră cu foarte mult timp înainte la această vizită. Ea nu este întreprinsă nici de Anul Nou, nici de 8 Martie sau de 1 Iunie. Atunci se prezintă un program special, totul este pregătit dinainte cu minuţiozi­tate, din vreme, şi cu acele emoţii copiii sunt de acum obiş­nuiţi. Sensul acestei inedite vi­zite este insă mult mai profund. Am putea să o numim o vi­­zită-lecţie, în care sînt urmă­riţi de tulburătoarea idee că „aici muncesc părinţii mei“. Aici miinile, mamelor lor, mîini­­le taţilor lor şlefuiesc cu atîta migală sticla, sticla optică, dîndu-i tomn­ele,, complexe ale opticii moderne.. . — Probabil că vizita în ate­lierul Foto, al­ întreprinderii noastre îi­­va incinta cel mai mult pe copii ne spune Au­relian Vlăsceanu, secretarul or­ganizaţiei­­de bază a Comitetu­lui de partid nr. 1 I.O.R. N­, unul dintre gazdele primitoare ale micuţilor vizitatori. Ei vor avea posibilitatea să privească prin obiectivele lucrate-chiar de părinţii lor, vor acumula o­ ex­perienţă nouă, prin­­ multitudi­nea de informaţii primite, prin toate senzaţiile deosebite pe care le vor încerca. întrebările care ni se pun sunt complicate, sunt nebănuite şi aşteapta, fără nici o excepţie, un răspuns cit mai prompt. Sint foarte serioşi aceşti micuţi, dornici­ să cu­noască totul, scotocind şi­ desco­perind lumea prin­ aparent ne­vinovatele lor Întrebări. — De altfel, nu este­ nici pe departe o­­ metaforă Cilici,­­se afirmă că aceasta ar fi virsta celor „De o mie de ori de ce?“, ne mărturiseşte Lucia. Socol, educatoarea grupei m­ari a gră­diniţei 160 din Bucureşti, sector 3, educatoarea grupei de­­ pre­şcolari care, pentru citeva ore, se află în vizită în una dintre cele mai mari întreprinderi din mene din viaţa lor. Dar — Capitală. Şi spusele­ sale sînt continuă Aurelian Vlăsceanu însoţite de un zîmbet cald, — nu pot eâ mă desprind de căci cine pare mai bine ca ea gingăşia celor nuci şi­ bine­­ar putea să ne vorbească des- înţeles, încerc, să-i ajut cit mai pre ceea ce înseamnă un copil bine, să le asigur cele mai curios, ce nu conteneşte tirul bune condiţii de viaţă. Şi, ca întrebărilor. Prezenţa­­ noastră in orice casă, căci ce altceva aici — continuă dînsa — se da­ poate- ţi grădiniţa pentru co­­torează pe de o parte, iniţiativei piii ei, mai este nevoie şi de celor mari, părinţi, educatori,a bătut un cui, de reparat o­­n­­dar, pe de altă parte, ea se da­­stalaţie electrică, de reparat şi torează dorinţei copiilor de a întreţinut mobilierul, aparate,­ cunoaşte locul de muncă al pă- de joacă din curte. Pentru do­­rinţilor lor, nerăbdării de a ve­­cui în aer liber ii aşteaptă pri­­dea, de a atinge lucrurile des- cind să poposească şi in fru­­pte care li s-a povestit în re­­moasa bază sportivă a intre­­petate rinduri. Şi iată-ne aici ! prinderii punindu-le la dispo- De acum înainte povestirile zi ţie toate terenurile şi toate celor mari vor avea alte din dotările existente. Acum ne a­­mensiuni, vor avea un spaţiu şi propiem de curăţenia de vară, un timp real, bine-cunoscut, de zugrăvit şi igienizat întreaga Este o experienţă mai veche a clădire a grădiniţei, împreună grădiniţei noastre. Ea a dat, de cu membrele comisiei de pe­­fiecare dată, rezultate foarte mei din întreprinderea noastră bune. Lecţiile se îmbogăţesc asta ne-am deplasat deseori acolo fel cu încă o temă, interesantă pentru a afla de ce mai este ne­­şi pasionantă pentru copii, nu voie şi aşteptăm oricînd soli­­care faptele concrete în regis­­citările educatoarelor. Grădi­­trare şi fantezia vîrstei, împle­­niţa este deosebit de frumoasă, fite în jocurile noastre, au dat bine îngrijită şi păstrată la iveală noi şi noi interpre­­şi mai are un alt avantaj : este­ ţări. Aşa îi cunoaştem mai amplasată intr-un cadru natu­­bine pe cei pe care ii creştem rar inedit, în imediata apro­­şi ii educăm. Copiii se simt in piere­a unui parc, de fapt a largul lor, cunoscind pe mulţi unei livezi, lucru mai puţin p­­dintre cei întîlniţi. Unii dintre bişnuit pentru un mare­­ cartier ei ne-au cunoscut la noi a­ bucureştean. De aceea şi noi ne casă, în grădiniţă. Aşa că străduim prin toate miilea­­acum, la reintilnirea noastră, cele ce ne stau la dispoziţie, să suntem­ cu toţii foarte degajaţi, mer­ţinem­ şi să îmbunătăţim tot buni prieteni. La fel ca şi altă ceea ce s-a realizat pina­m dată, căci am avut bucuria, prezent aici, să contribuim la şansa, ca în ultimii ani să fiu crearea celor mai bune condi­­educatoare a grupei mari şi să­ţii pe care, de altfel, copiii noş­­repet această lecţie şi cu alte ori le merită, serii de copii. In întreaga mea . Este întru totul adevărat activitate m-am simţit mai tare că ne bucurăm da o atenţie deo­­legată de aceşti pui ce acum, sebită din partea întregii con­­la sfîrşitul perioadei de grădi- duceri « întreprinderii — sub­­niţă şi începutul şcolii, intră­­i„la nica o dată directoarea cu adevărat in viaţă. Grădiniţa grădiniţei 160 tovarăşa Alex­­îi învaţă multe lucruri flu­­andra Cojocariu. Această bună moaşe, interesante, le deschide colaborare nu poate avea decit o fereastră largă spre cunoaş- însemnate rezultate in beneficiul tere. Dar la noi toate lucrurile celor mici cărora le dorim serioase, profunde, tot­­ sub Ea crească frumos şi armonios, forma unui joc se desfăşoară. să se bucure de o copilărie mi- De aceea mă străduiesc să le nunată. Preocuparea permanen­ta? cit mai uşoară, mai lină, ţţ a partidului şi statului nos­­fără obstacole, această trecere tru, pţ,tjțiCa promovată şi în­spre viaţa de şcoală, spre un­drumată-atent şi direct de către studiu adine, temeinic. _$i nu,­­tovarăşul­ Nico­lae.-JCeăUşescu, de puţine ori i-am urmărit Uf" secretaml general!’: al;' jjSrt­du­­în băncile clasei întîi. Şi' -8*- 'luvl reliefează cu . mrtergrde sim­­tăzi Silviu Sardan, de fiecare ibol, .­­ dfîn nenurrţărstele-i di­­dată cind vine să-1 ia dă la rrecţii de manifestări, ' căraete­­grădiniţă pe Adrian, fratele­ său ruk său profund pat rid® ii, su­mai mic, imi Împărtăşeşte dip. .. jjgţ el umanist, autentic. In­gindurile şi frămintările : ,'hrl. săşi'grădiniţa, dptătaeu-tot ceea Asta este. poate., şi urmarea, £i~ ce este nevoie penhiu^’ă?' răs­­tească a faptului că m­ant.stră­­punde cerințelor .aStiiăle ale duh­ mereu ca şi la grădiniţă învăţămtntului preşcolari" con­­să fiu o mamă bună dentru. stituie o dovadă­ "elof^ăntă a copiii pe care ii supravegfiSXtn...'gri­ ît și atenției-■■-1itÎS;.3BS&cordă ii educ, ii formez. Iar tieatru, , ca, ui vT-Ilybune datorită curățeniei ' suffttuta.tr '«afi»ef; iRateriafe^rse«ituale, lor. ii simt atit de bine BC.cgl ,să­ ftG crescute și.rridurite ti­rtovn î« iulvSxn wî îl - p\n »•./■» f.A'tM'itN'SjR;“-«'»-. ' ft)''': /'t’'’;'!*..: ■ care îi iubesc și ii ocroteStv... «eeeiff' yfâstâwâ, gnSSterptia — Și eu mă simt încă '■ .legat '(oare.­­ de grădiniță, chiar după....âC.Uîri;:f'' cele două fete ale mele se •• • pregătesc pentru primele exa­ krmm . Cristina Popescu Mediaşul cultural S-a intimplat să rămin, sap­­tăminile trecute, mai multe zile in municipiul Mediaş, judeţul Sibiu, azi un puternic centru industrial şi atenţia mi-a fost captată de efervescenta viaţă culturală care pulsa şi în acest oraş de pe Tirnava Mare. La Clubul tineretului fusese verni­sată expoziţia de pictură a ar­tistei sibiene Inge Rideli care prezenta publicului­ o suită de 25 de lucrări in acuarelă inspi­rate îndeosebi din frumuseţea peisajului montan al patriei ; în holul unui alt edificiu cultu­ral era organizată o expoziţie de sculptură, pictură şi grafică pe temă „Cosmos şi aviaţie“ în cadrul căreia 15 artişti plastici din Mediaş şi Sibiu prezentau un ciclu de izbutire lucrări. La cenaclul literar ,,Aron Cotruş“ se dezbăteau aspecte legate de organizarea celei de a IlI-a ediţii a concursului interjude­i­an de creaţie patronat de membrii acestuia, în „Turnul aurarilor“, monument din seco­lul al XVI-lea, restaurat cu grijă şi redat publicului sub forma unui original punct mu­zeal, un public numeros vizita expoziţia de istorie medievală a oraşului. La­­casa memorială „St. L. Roth“ documentele şi obiectele rămase de la acest căr­turar şi patriot care şi-a sacri­ficat viaţa apărând drepturile şi aspiraţiile românilor din Tran­silvania pentru libertate, erau prezenţi numeroşi turişti. La casele de cultură — sindicală şi municipală — se anunţaseră programe folclorice... Sunt sec­venţe dintr-o singură zi care atestă insă că şi in acest oraş unde s-a născut cristalul româ­nesc, emailul românesc şi in­dustria gazului metan, socotite premiere absolute in istoria economică a ţării, viaţa spiri­tuală este o prezenţă vie şi co­tidiană, ea­ fiind potentată în special după organizarea Festi­valului naţional „Ciitarea Ro­mâniei“ Discut cu unul dintre anima­torii vieţii spirituale a Media­şului contemporan, profesorul Iiie Nemeş, directorul Casei de cultură a municipiului şi deduc în esenţă, ampla deschidere spre oamenii muncii a tot ceea ce se întreprinde pe ţărim cultu­ral-artistic, valenţele profund educative ale manifestărilor şi acţiunilor iniţiate zi de zi. In primul rînd este demn de subli­niat faptul că la actul de cul­tură au fost şi sunt antrenaţi zeci de oameni în cadrul acestei instituţii ca şi nu a celorlalte amintite. Aici bunăoară acti­vează între altele un teatru popular cu patru secţii — ro­mână, germană, maghiară şi de păpuşi — insumind peste 100 de interpreţi amatori, in general tineri din întreprinderile şi in­stituţiile medieşene. Şi mai tre­buie. Spus că teatrul popular din Mediaş este astăzi o instituţie prestigioasă cunoscută în ţară prin palmaresul ei bogat... 23 de ani de activitate, perioadă în care a pus in scenă şi prezen­tat publicului peste 130 de piese in premieră ale dramaturgilor români şi străini, clasici şi con­temporani intre ele figurind ,,O noapte furtunoasă“ de IL. Caragiale, „Revizorul“ de Gogol, F­estivalul national ,,Cîntarea României“ „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu ş.a.m.d. ; pie­sele au fost prezentate in peste 2 060 de spectacole, la sediu şi in turneu in numeroase locali­tăţi din ţară, ele fiind vizionate de­ circa un milion de specta­tori. Valoarea artistică a inter­pretării pieselor montate la Mediaş este apreciată de spe­cialişti ca fiind de înaltă ţinută şi autenticitate, colectivele res­pective deţinind numeroase pre­mii. Animatorii vieţii teatrale din Mediaş — activitate organi­zată pe baza unei tradiţii creată de-a lungul a peste 360 de ani de activitate teatrală aici, nu s-au mulţumit cu atât ci au încercat şi au reuşit să iniţieze în municipiul de pe Tirnava Mare un adevărat centru şi o şcoală pentru artiştii amatori. Astfel că anual se ţine acum aici, sub egida teatrului popular „Reuniunea teatrală pentru ti­neret şi copii“ care anul acesta a ajuns la a 8-a ediţie şi care de fiecare dată reuneşte in Me­diaş formaţii similare din nu­meroase localităţi din ţară. Si­gur, la Casa de cultură muni­cipală — ca şi la cea sindicală, ca şi la clubul tineretului sau cluburile de întreprinderi — îşi dezvoltă talentele artişti ama­tori ce abordează şi alte genuri, aici mai funcţionînd ansamblul folcloric „Purtata“ — care s-a făcut cunoscut in ţară, in spe­cial prin reînvierea unor obice­­iuri de iarnă sau de vară cum este de pildă momentul etnofol­­cloric „Cununa griului“ — , for­maţia de muzică uşoară româ­nească, arta mixtă de muzică uşoară­­şi populară, o brigadă artistică, numeroase cercuri de literatură, artă plastică etc., dar şi o­ şcoală de muzică pen­tru copii — urmată de 50 de mici interpreţi în fiecare serie unde se învaţă pianul, vioara, chitara etc. în Mediaş, cum spuneam, mai funcţionează cu rezultate ase­mănătoare casa de cultură sin­dicală, clubul tineretului, clubu­rile de întreprinderi, o univer­sitate cultural ştiinţifică în ca­drul căreia 4 300 de oameni ai muncii urmează în timpul liber cele 74 de cursuri organizate anual." Aceste forţe unite sub egida Consiliului municipal de educaţie­ politică şi cultură so­cialistă organizează anual, in ultima lună a primăverii, o săp­­tămină cultural-artistică inti­tulată sugestiv „Flori de mai“. Săptămîna cuprinde un bogat program de manifestări, simpo­zioane, mese rotunde, specta­cole, expoziţii de carte social­­politică etc., programate astfel incit să răspundă interesului unei categorii socio-profesionale şi de vîrstă cit mai largi. Edi­ţia de anul acesta, a XV-a, a fost deosebit de bogată şi con­siderată un succes deplin. între momentele de vîrf s-a enume­rat un spectacol-dezbatere ini­ţiat, la clubul ,,Automecanica“ — spectacol susţinut de artiştii amatori ai Teatrului muncito­resc din Cisnădie, concursuri de interpretare „Rapsodia Tîrnave­­lor“, simpozioanele care au avut loc pe tot parcursul săptămînii. De reţinut, întreaga muncă cul­­tural-educativă din Mediaş ur­măreşte şi reuşeşte ridicarea conştiinţei socialiste, creşterea nivelului cultural-profesional al oamenilor, o educaţie profund patriotică care să concure la formarea omului nou al socie­tăţii noastre Sunt citeva repere din activi­tatea culturală a Mediaşului, oraş în care viaţa spirituală ţine strîns pasul cu desfăşura­rea muncii în domeniul econo­mic şi social, cu rezonanţe po­zitive asupra întregului compor­tament profesional, moral şi politic al harnicilor lui locui­tori. Lazăr Virgil IZVORUL MUREŞULUI: O staţiune turistică modernizată Cunoscuta staţiune turistică pentru tineret de la Izvorul Mureşului, judeţul Harghita a fost supusă in ultima vreme unor ample lucrări de extinde­re şi modernizare, menite să­-i sporească baza materială, ni­velul de confort şi posibilită­ţile de agrement. In legătură cu aceste înnoiri am solicitat detalii directorului staţiunii, JZailstantin Solomon, care. ne-a­­.....TSfitis: „Intr-adevăr zestrea sta­­­ - tuiînii noastre s-a îmbogăţit in 7­ ultimul an cu o serie de o- X~3Sft2tive şi dotări ce contribuie irnsseidicarea gradului de mo* V.’.titethizare și confort. Beneficia­­r.7ltT acestor înnoiri sint tinerii ..din:, toate centrele universitare als. ţării, care vin in număr tot mare să-şi petreacă aici —“vacanţele in tabere de odihnă, •"-precum si ceilalţi ‘turişti, ti­­«—•««ri'. muncitori, elevi, func­­~jj3j§3Sarl ce Îndrăgesc această pi- SSffiigască stațiune. Astfel, baza '-'..nfateriala s-a extins in ultimul X“m­ prin construirea unui nou ip-­icomplex turistic. Acesta dispu­ne de o cantină cu 350 locuri, un restaurant, un bar și 28 locuri de cazare. De altfel, nu­mărul total al locurilor de ca­zare a ajuns in prezent la 350 pe serie. De asemenea, vilele, dotările şi instalaţiile mai vechi­­ au cunoscut un puternic proces de modernizare ce le-a sporit substanţial gradul de confort.­­ Ce dotări n­oi şi acţiuni lărgesc şi susţin posibilităţile de agrement şi destindere pentru tinerii turişti? — N-au fost uitate, desigur, nici agrementul, distracţia, sportul, odihna activă şi in­structivă. In acest scop, au fost amenajate pentru iubitorii sportului mai multe terenuri de baschet, handbal, volei şi te­nis de cîmp, există o biblio­tecă bine dotată, o sală de con­ferinţe şi de informare politică, o discotecă, un club cu sală de spectacole, sală de jocuri mecanice, iar pentru sezonul de iarnă există o pirtie de schi dotată cu un baby-schi. De asemenea, pe lingă acţiunile cultural-educative şi distractive programate, in staţiune se or­ganizează săptăminal drumeţii la izvoarele Mureşului şi Oltu­lui, în munţii Hăşmaşului, ex­cursii la Cheile Bicazului, Du­rau, Tg. Mureş, lacul Sf. Ana, Tuşnad şi în alte zone turistice harghitene at­u din judeţele ve­cine, pentru cunoaşterea fru­museţilor patriei şi a realizări­lor socialiste. — Care sunt perspectivele de dezvoltare a staţiunii? — Există un studiu şi preo­cupări pentru extinderea şi mo­dernizarea în continuare a ba­zei de cazare, servire şi agre­ment. Chiar in acest an va începe construcţia unui bazin de înot, ceea ce va constitui o inedită atracţie pentru turis­mul montan din zonă. De ase­menea, pentru iubitorii sportu­rilor de iarnă se pregăteşte în­că de pe acum amenajarea unui tele­schi şi modernizarea pîrtiilor de schi. Aceste preocupări ca şi altele de perspectivă mai îndepărtată, despre care vom vorbi la timpul potrivit, vor îmbogăţi şi diver­sifica posibilităţile de odihnă şi agrement in această fru­moasă staţiune turistică din nordul judeţului Harghita, de la izvoarele Mureşului şi Ol­tului. D. Bujdoiu Mangalia — o poartă larg deschisă spre lume (Urmare din pap. D navele cu numerele 2 si 3 din­­tr-o nouă serie, precum şi la asimilarea in fabricaţie, in pre­mieră pe tară, a primei nave vrachier de 25 000 tdw. Minera­lierul de 65 000 tdw „Baia Sprie“, lansat la apă, este su­pus primelor probe de cheu în vederea livrării. L-am rugat pe directorul fabricii de nave, in­gineriei NICOLAE CHITIC, să ne mitice cîţiva oameni cu care şantiferul se mindreşte. Aceştia sunt maiştrii constructori de nava Petre Broască, Dumitru Dinulescu, Virgil Dragomir, su­dorul Ion Buga, maistrul meca­nic Traian Haralae, maistrul lă­cătuş Ion Ana. Aşadar, docul uscat pentru re­pararea navelor de mare tonaj este cel mai mare, din acest fel, din ţară. O emblemă a oraşului este şi portul, înscris nu de mult pe hărţile de navigaţie ale lumii, Mangalia a devenit a doua poartă maritimă a ţării. Un port care încorporează un bazin de peste 300 hectare, cu diguri de apărare, cheiuri, reţele ru­tiere şi de cale ferată, depozite, macarale de tot felul. Digurile de larg au 1500 şi respectiv, 2 000 metri. De la şeful portu­lui, inginerul CONSTANTIN DANILA, aflăm că danele Man­galiei sunt destinate să pri­mească nave de mare capacita­te, ceea ce presupune ca şi ba­zinul portuar să fie menţinut la o adincime adecvată. Cite dificultăţi n-au intimpi­­nat constructorii la edificarea portu­lui, îşi amintesc cu toţii de acea zonă cu stinci, la cota —4 m, cînd a fost nevoie de derapare, pentru înlăturarea lor. Și ca să folosești exploziv sub apă trebuia o platformă ridică­toare. S-a construit, pentru primă dată, la Mangalia. Portul este locul unde se in­­tonesc continentele. Vapoarele din port sunt fripturi din por­turile lumii adunate aici. Por­tul este acum o fereastră a Mangaliei către larg. Prima fe­reastră a României. Prin port, Mangalia a devenit o poartă larg deschisă spre orizonturile lumii, un plămin uriaş prin care respiră, robust, ţara. — Mangalia — ne spunea NICOLAE SIMIONESCU, vice­preşedinte al Consiliului popu­lar orăşenesc , are şi alte uni­tăţi industriale care au contri­buit la schimbarea profilului, a vocaţiei oraşului : noua secţie de prelucrare a tulpinilor de in (3 000 tone fibre pe an), fa­brica de piine, fabrica de pro­duse lactate, fabrica de băuturi răcoritoare, abatorul de păsări, complexe de creştere a puilor pentru care. Industria turistică a luat o dezvoltare vertiginoasă. Dacă în 1965 fiinţa la Mangalia o întreprindere economică bal­­neo-climaterică cu o capacitate da cazare de 1 200 locuri, acum există aici şase staţiuni turis­tice cu 55 000 de locuri. Manga­lia primeşte anual peste un mi­lion de turişti. — Oraşul şi-a păstrat şi vo­caţia agrară ? — Agricultura oraşului nostru este reprezentată de patru uni­tăţi cu profil complex, cu 5 210 ha : un I.A.S., complexul agro­industrial Neptun, C.A.P. şi Herghelia Mangalia. In acest an Mangalia speră să obţină un loc fruntaş în agricultura jude­ţului prin producţiile mari de orz şi griu. Am vizitat, împreună cu IOSIF SECAREANU, preşedin­tele C.A.P. Mangalia frumoa­sele lanuri din acest colţ al ţării. C.A.P. Mangalia are o suprafaţă de 1180 hectare. Pro­ducţia anuală globală este de 21 milioane lei. Anul trecut, producţia la griu a fost de 6 517 kg la hectar, una dintre cele mai ridicate pe judeţ, iar anul acesta cifra atinge 8 575 kg şi este cea mai mare producţie din judeţ. Şi la porumb, producţii de excepţie : 8 200 kg boabe la hectar in 1986. O unitate agricolă care are in jur o mare concentraţie de oameni veniţi in vacanţă nu putea sta deoparte de legumi­cultura. Aşa se face că grădina C.A.P. Mangalia a ajuns la 120 de hectare, unde se cultivă tot ce este nevoie intr-un sezon la adevăratele fabrici de mincare de pe litoral. Venituri impor­tante obţin cooperatorii din Mangalia şi de pe­­urma celor 40 de hectare cultivate cu pe­peni, precum şi din activitatea de pescuit la mare, cooperativa avind o brigadă specializată in această activitate. Oameni în care C.A.P. Mangalia işi pune mare nădejde : Ion Vasilescu, Ion Alexandru, Maria Sandu, Gheorghe Ruşcu, Maria Va­­manu. Inginerul Iosif Secăreanu este de loc din Argeş. A venit aici să stea un timp, după care să se întoarcă acasă. Şi n-a mai plecat. Acum, ca şi pentru so­ţia sa tot ingineră la C.A.P., „acasă“ înseamnă Mangalia. Corespunzător dezvoltării e­­conomice a oraşului a sporit continuu şi zestrea edilitar­­gospodărească, îndrăzneţe zvic­­niri de beton, peste tot, la Man­galia, oraşul care, redimensio­­nat, absoarbe in textura sa con­temporană şi vestigiile milenare. Astăzi, Mangalia se poate min­ări cu 9 250 de apartamente, cu o suprafaţă locuibilă de 435 000 m.p., un spital cu 830 paturi, două policlinici, cinci dispensare umane, şase şcoli generale, o şcoală de maiştri şi una profe­sională, două licee industriale, trei creşe, opt grădiniţe, trei case de cultură, un cinemato­graf, cinci grădini de vară, un club, două muzee. Suprafaţa spaţiilor comerciale este de 25 384 m.p. Un oraş ca Mangalia, cu atîta soare, întruneşte condiţiile cele mai favorabile pentru promo­varea energiilor neconvenţio­­nale. Au fost montate mai peste tot instalaţii solare pentru pre­pararea apei calde — 4 100 cap­tatori solari cu o capacitate de stocare de 225 000 litri in zonele Saturn, Stefan cel Mare. Roze­lor şi alţi 30 000 m.p. de panouri solare la fabricile de nave. In acest an se va ajunge aici la 65 000 m.p. de pan­ouri solare, ceea ce înseamnă o economie anuală de 8 000 t combustibil convenţional. Tot cu tovarăşul NICOLAE GROSU, primarul oraşului, să aruncăm o privire şi-n viitor . „ In acest cincinal, locuitorii Mangaliei au de realizat un vo­lum de investiţii de 2,9 miliarde lei, care asigură­­ dezvoltarea oraşului intr-o manieră nouă. Noi capacităţi de producţie la F.C.R.N. — hala de armare­­dezarmare, hala de mecanisme, fabrica de confecţii, cele trei centrale de zonă pentru asigu­rarea agentului termic la locu­inţele noi, podul rutier şi pie­­tonal pentru traversarea lacu­lui Mangalia spre localitatea 2 Mai, circa 2 000 de aparta­mente destinate în principal constructorilor de nave, o fa­brică de preindustrializare a le­gumelor şi fructelor, amenaja­rea bălţii Mangalia dintre Sa­turn şi Venus, punerea in va­loare a rezervelor de nămol de turbă din balta Mangalia, sis­tematizarea unor zone ale ora­şului, o nouă şcoală in Saturn, realizarea primului tronson din noua magistrală care va deveni artera principală a oraşului, mărginită pe ambele părţi de blocuri, un nou centru politico­­administrativ, o nouă casă de cultură, o hală agroindustrială. In perspectivă mai avem reali­zarea legăturii dintre oraş şi staţiunile turistice cu troleibu­zul, dublarea şi electrificarea liniei C.F.R. Constanţa-Man­­galia. Mangalia este de pe acum o localitate frumoasă, cu bule­varde elegante, străjuite de sute de mii de trandafiri şi petunii, de castani şi tei, cu gazon proaspăt. In acest an, la Man­galia s-au plantat două milioa­ne de flori, iar lingă Saturn s-a amenajat un nou parc. Se poate spune că Mangalia este un oraş al tinereţii şi al florilor. Man­galia este una dintre ctitoriile acestor ani, a devenit o navă de mare tonaj din noua flotă industrială a ţării. Mangalia respiră prin mare. Mangalia este o poartă a României, larg deschisă spre orizonturile lumii. Iar soarele, cind intră pe poarta țării, intră mai întii pe la Mangalia. Lito­ralul românesc a fost asemuit, deseori, cu un șirag de perie. Ei bine, Mangalia este perla din capătul șiragului. „Tîrgul codrenilor“ A devenit o tradiţie ca la fie­care sfîrşit de august, la Vă­­soaia, vestită aşezare trtontană din judeţul Arad, să se desfă­şoare sărbătoarea crescătorilor de animale din,zonă, cunoscută sub denumirea de „Tîrgul cod­­drenilor“. Aflată la cea de-a 8-a ediţie, manifestarea a adu­nat şi de data aceasta mii de lo­cuitori din Ţara Zărandului­ , care şi-au,dat întilnire pe Deal­­­lul Moţului, intr-un decor na­tural fascinant. Sărbătoarea a de­butat cu un foc de tabără şi un recital de muzică şi poezie, realizat cu concursul unor ves­tiţi creatori din judeţul Arad. Manifestarea a continuat cu o prezentare a celor mai valo­roase exemplare de animale existente in localităţile din aceas­­tă zonă montană. După pretreie­­rea celor mai pricepuţi crescători de animale a fost prezentat un bogat program de cintece si jocuri. Tîrgul codrenilor s-a în­cheiat cu o serbare cimpe­­nească in aer liber, în ambianţa codrilor seculari din împreju­rimile Dealului Moţului. (ION MEDOIA). Mausoleul de la Mărăşeşti în miniatură Muncitorii Nicuşor Avram, Viorel Lupaşcu, Nicuţă Tătaru­ şi Viorel Tudomncea, de la In­­­treprinderea de scule si elemen­te hidraulice Focşani, au ţinut să omagieze, intr-un mod deo­­sebit, eroismul ostaşilor ro­mani care cu 70 de ani în urmă şi-au jertfit viaţa in lupta pem­tru apărarea fiinţei naţionale. In orele libere ei au executat o copie miniaturală a mausoleului de la Mărăşeşti la scara 1/20. Lu­crarea este realizată din 50 de elemente­ module in care sunt înglobate peste 15 000 de frag­mente de marmură albă. întreg ansamblul are lungimea de 5,20 metri, lăţimea de 3,60 metri şi o înălţime de 1,75 metri. Pentru în­ceput realizatorii au expus ma­cheta mausoleului intr-una din cele mai noi secţii ale întreprin­derii, cea de elemente hidraulice. (CONST. AZOIŢII). Tabără de artă La Dorohoi s-a organizat cea de-a lll-a ediţie a taberei de artă a sticlei şi porţelanului. Iniţiativa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialis­tă Botoşani, a întreprinderii de sticlărie şi porţelan — care găz­duieşte, practic,­­artiştii plastici veniţi din mai multe oraşe ale ţării — a avut, aşadar, ecou. Pînă la sfirşitul lunii august întreprinderea dorohoiană, cu o bună firmă in ţară şi peste ho­tare, va beneficia de sugestiile şi propunerile concrete ale plasticienilor, după cum şi a­­ceştia, la rindul lor, au prilejul să-şi confrunte ideile cu cerin­ţele unei producţii ce trebuie să răspundă permanent exigen­ţelor calitative. Cu siguranţă designul implantat tot mai mult şi pe această cale în pro­cesul de fabricare a obiectelor din sticlă şi porţelan va con­feri produselor de serie indus­trială necesara frumuseţe. Ac­ţiunea, in final, este concreti­zată intr-o expoziţie cu lucrări realizate în această tabără. (VASILE IAN­CU). Grădiniţă pentru copiii turiştilor O iniţiativă care se cere re­levată , pentru a putea oferi părinţilor care vin cu copiii la Covasna condiţii cit mai bune de a se ocupa de tratamentul lor balnear sau de a putea face excursii prin împrejurimi, fără a purta grija celor mici, con­ducerea staţiunii a luat măsura organizării unei grădiniţe, in care copiii oaspeţilor pot fi lă­saţi in timpul zilei, pe parcur­sul orelor de cură balneară. Supravegherea lor este asigu­rată de educatori cu bună pre­gătire profesională, iar in tim­pul şederii la grădiniţă, copiilor li se oferă un bogat si atractiv program educativ-distractiv: jocuri specifice virstei lor, pro­iecţii de filme de desene ani­mate, mici excursii prin îm­prejurimi. O iniţiativă bună care s-ar cere extinsă, măcar in perioada de virf a sezonului estival, şi în uite staţiuni bal­neoclimaterice din ţară (P.R.) Urmele unei străvechi aşezări Un colectiv de arheologi ialo­­miţeni, coordonat de Institutul de arheologie din Bucureşti, efectuează in prezent cercetări complexe la vestigiile din zona Feteşti-Vlaşca. Aici, pe malul Borcei, a fost descoperită o mare aşezare datină din secolele VIII-X, specifică culturii Dridu. Cercetările începute din anii trecuţi au dezvăluit, prin relic­vele scoase la iveală, că această aşezare este caracteristică populaţiei autohtone româneşti, iar urme similare au fost in­­tîlnite in întreg Bărăganul şi in împrejurimi. Cu ocazia săpătu­rilor au fost descoperite locu­inţe de suprafaţă şi îngropate, cantităţi importante de cioburi din vase de ceramică precum şi numeroase obiecte meşteşu­găreşti. Printre acestea din urmă se numără pietre de riş­­niţă, greutăţi pentru războaie de ţesut, străpungătoare şi ră­­sucitoare, resturi rămase de la prelucrarea minereului de fier şi altele care oferă o imagine asupra ocupaţiilor meşteşugă­reşti, casnice ale locuitorilor a­­şezării. S-a scos, totodată, în evidenţă faptul că aşezarea a avut continuitate şi stabilitate lucru dovedit de constatarea că podelele au fost refăcute ori de cite ori o nouă generaţie intra in posesia locuinţelor. (ION POPOVICI) Rubrică realizată de Georgeta Nae .Románia libera" Marţi 1 septembrie 1987 Soarele răsare la ora 6,37 şi apune la ora 19,53 TEATRE­ ­NA­UA ;­ BATRINA ŞI HOŢUL! Teatrul Mic (14 70 81), ora 18,30; PENTRU CE AM MURIT; Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19; IARNA CIND AU MURIT CANGURII! Teatrul Ciuleşti — Sala Majestic (14 72 34), ora 19; ARTIŞTII ŞI BOEMA: Teatrul „C. Tănase" — Grădina Boema (13 56 78), ora 19:30. TELEVIZIUNE 20: Telejurnal; 20,15: Teatru TV (color) — „­Păienjeniș", de Paul Everac. Premieră TV; 21,55: Tele-Jurnal. CINEMATOGRAFE PADUREA DE FAGI : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; B.D. LA MUNTE­NI LA MARE 1 Fe­roviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30-­ ANOTIMPUL IUBIRII: Ura (31 71 71), orele 15 - 17 - 19 ; PACALA : Drumul Sării (312813), orele 15—18,15 ; CALCULATORUL MĂRTURISEȘTE : UN OM IN LODEN : Ferentari (80 49 85), orele 13 - 18,15­­ CUIBUL DE VIESPI: Volga (79 71 26), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; B.D. INTRA IN ACTIUNE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; DECLARATIE DE DRAGOSTE : Fla­căra (20 33 40), orele­­ 15 - 17 - 19 | COMANDA URGENTA ; LUMINILE DIN LARG : Progresul (23 94 10), orele 13 —­17 — 19 ; ZILELE FILMULUI DIN R.P. BUL­GARIA - UN OM PE SOSEA: Studio (59 53 15), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; MEDALION ALAIN DELON : Patria (11 66 25), orele 9 - 11.30 — 14 — 17 — 19.30 ; MARI REGIZORI, MARI ACTORI ■ Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; CU ORCHESTRA PE STRADA PRIN­CIPALA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; VIRAJ PERICULOŞI Buiesti (50 43 38), orele 15 - 17 - 19,15 ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ȘI TINERET: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; FARAONUL : Cultural (83 50 13), orele — 9 — 12 — 16 — 19 ; A DOUA VARIANTA : Arta (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 13 — 17 — 19 ; HILDA I Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19 ; O FARSA PENTRU CUSCRU : Munca (21 50 97), orele 15 — 17 — 19 ; JANDARMUL SI JANDARMERITELE­­ Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie şi hidro­­­logie comunică: . VREMEA: Va fi predominant fru­moasa, iar cerul variabil, cu im­purari mai accentuate în nordul şi estul ţării, unde izolat vor cădea ploi mai ales sub formă de aversă. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu unele intensificări în nord-estul ţării şi la munte, cu viteze pinâ la 55 kilometri pe oră. TEMPERATURA: Maximele de air vor fi cuprinse între 18 şi 28 de gra­de, uşor mai ridicate în sud-est, iar minimele de la noapte între 7 şi 17 g­rade, mai scăzute in depresiuni, ocal, la munte şi izolat in restul ţării, se va produce ceaţă. BUCUREŞTI: Vremea va fi frumoa­să, iar cerul variabil. Vintul va sufla slab pînă la moderat. Maximele de azi vor fi cuprinse între 26 şi 28 de grade­ iar minimele de la noapte între 13 şi, 15 grade. Prin grija şi pasiunea unor gospodari ai cartierului nos­tru, un loc care pină mai ieri era un maidan pe care băteau mingea copiii, astăzi a devenit un mini parc, loc de odihnă şi recreere, care-ţi incintă privirea or­ de cite ori te r­abaţi prin această zonă. Cetăţenii, mobilizaţi de cei care se ocupă de bunul mers al asociaţiilor de loca­tari, precum şi Comitetul de cetăţeni din circa 15, au pus mină de la mină şi au în­fiinţat acest părculeţ. Pomi şi verdeaţă, bănci şi flori de jur-împrejur se îmbie la odihnă şi visare. Copiii nu rup florile, nu calcă iarba. Acest exemplu al locatari­lor din blocul 6, strada Niţu Vasile poate fi urmat şi de alte asociaţii de locatari. Pentru că, după cum ştiţi, mai există locuri ce ar pu­­tea deveni o oază de ver­­­­deaţă printre blocurile noas­tre. GHEORGHE NEVODARU Strada Niţu Vasile nr. 66, Bucureşti In cadrul ‘reparaţiilor ca­­pitale făcute la, blocul nos­tru de către ICRAL Pajura, sectorul 1, trebuia inclusă şi schimbarea jgheaburilor de la imobil. Aceasta nu s-a fă­cut, dar de atunci şi pină ■acum avem numai promisi­uni dip­­partea­ conducerii unităţii. Im toată, această pe­rioadă blocul a continuat si se degradeze, apa de la ploi curgind pe pereţi. S-a des­prins tencuiala şi, vă daţi seama cum poate arăta un bloc. In repetate rinduri, (1982, 1983, 1984, 1986) am făcut cereri către ICRAL dar toate au rămas fără răspuns. De asemenea am solicitat in­­locuirea sau refacerea unui canal. Numai promisiuni. Dar, vă întrebăm : pină cînd să aşteptăm reparaţiile ne­cesare ? Totala lipsă de au­dienţă la ICRAL Pajura faţă de avutul obştesc este mai mult decit supărătoare. Poate în urma acestei note, va con­simţi să înceapă reparaţiile necesare. VIRGILIU ZINCA B-dul 1 Mai nr. 313, București Prin rindurile de mai jos nu fac altceva decit să sem­nalez neglijența unor lucră­tori de la atelierele de de­velopat filme fotografice. La începutul lunii iulie am mers la unitatea Foto-Lipscani pentru a-mi developa un film alb-negru. Am achitat costul developării fiind pro­gramat să ridic fotografiile peste două zile. Prezentin­­du-mă la data înscrisă pe bon, am intrat in posesia fo­tografiilor şi a filmului. Aici însă este necazul. Filmul pe care l-am primit înapoi nu era al meu, chiar dacă la predare inscrisesem şi nu­mele şi adresa pe film. Ne­­având posibilitatea să-mi dau seama chiar în incinta unităţii de această încurcă­tură, (citesc greu fără oche­lari), am­ constatat-o acasă. Am mers din nou la unitate. S-a căutat plicul cu filmul meu dar nu s-a găsit. Am rugat să fiu ajutat să găsesc acest film deoarece pe el este imortalizat un episod din viaţa­­nepoţelului meu. Sunt mereu aminat de pe o zi pe alta. Cred că o mai mare atenţie din partea ce­lor ce lucrează in unitate nu ar fi dus la asemenea in­­curcături. GHEORGHE POPESCU str. Compozitorilor nr. 41, Bucureşti Ştim cu toţii că păstrarea cit mai curată a apelor este o datorie cetăţenească a fie­căruia dintre noi. Numai că de la un timp, conducerile unor unităţi din zona in, care locuiesc au uitat să se mai uite in apa Săsarului. Arun­că tot felul de dejecţii otră­vitoare pentru fauna riului amintit. Dintotdeauna această apă a fost l­i­pede şi curată. Nu cunoaştem de ce I.A.S. Sirlău nu încearcă să opreas­că infectarea apei prin mă­suri de depozitare a dejec­ţiilor provenite de la fer­mele din zonă. Vă rugăm să încercaţi prin intermediul cuvintului scris a-i deter­mina să nu mai polueze unul şi să respecte legea. Ne uităm cum se zbate peştele la suprafaţă, sufocîndu-se de­ atita murdărie. Credem că o mai mare grijă pentru păs­trarea curată a apelor ar fi , În folosul tuturor. Comisia pentru păstrarea şi ocroti­rea mediului înconjurător ar fi cea mai indicată să ia unele măsuri de sancţionare a celor care nu respectă nor­mele de igienă a apelor. ROMEO NEAGU comuna Odobeşti, jud. Dîmboviţa Nu ştiu de ce în autogara Militari din Bucureşti nu se mai eliberează călătorilor bi­lete cu locuri. Pun această întrebare deoarece, după ce ai cumpărat biletul de călă­torie, trebuie să te aştepţi la o mare luptă pină să reuşeşti a găsi un loc chiar şi în pi­cioare. Am avut prilejul să asist la o asemenea situaţie pe peron, la autobuzul care merge pe direcţia Mirşa — Obedeni. La apariţia autobu­zului mulţimea adunată s-a pus in mişcare, năvălind spre uşile autobuzului. Intr-o ast­fel de bătălie cîştigă cine este mai vînjos şi fără baga­je. „întrecerea“ este prea dură pentru ca cineva să se mai gîndească la faptul că mai sînt şi călători bătrîni sau bolnavi, mame cu copii mici care, deşi au luat bilete din timp, sînt in situaţia de a rămîne la urmă sau chiar pe peronul unde se produce busculada. Văzind că pe alte rute cu plecarea din alte au­­togări lucrurile se desfăşoară in mod civilizat mă întreb şi întreb : De ce nu se aplică aceste măsuri şi şi autogara amintită ? Prof. CONSTANTIN PĂUN comuna Mirşa, județul Giurgiu Rubrică realizată de Ioana Proca

Next