România Liberă, septembrie 1987 (Anul 45, nr. 13318-13343)
1987-09-01 / nr. 13318
Pagina a 2-a — 1 septembrie 1987 Copiii — tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei Secţia de tratare in vid a lentilelor din cadrul I.O.R. - Bucureşti „Aici muncesc părinţii mei“ — Uite-l pe Sorin. Parcă a mai crescut de cînd l-am văzut noi ultima oară. Hai să-l anunţăm pe colegul nostru că feciorul lui este aici. Se va bucura foarte tare. — Dar iat-o şi pe Oana. Ca întotdeauna, alături de ea se află şi Puiu. Cei doi fraţi nedespărţiţi. — Bună ziua copii ! — Bună ziua ! — se aude corul celor 30 de copii ce aşteptau cuminţi să fie primiţi in atelierul de Mecanică din I.O.R. N. Şi mult timp după aceea avea să tot răsuna acest salut. Copiii, prea plini de importanţa evenimentului din viaţa lor, vroiau să se facă remarcaţi de către cei din jur. Nu conteneau să dea bineţe oricărui nou venit, oricărui , om întîlnit în cale. Salutau primii, pentru că aşa au fost învăţaţi că este politicos, dar, totodată, salutau primii pentru că doreau ca, sub nici o formă, să nu le fie ignorată prezenţa. Se gîndiseră cu foarte mult timp înainte la această vizită. Ea nu este întreprinsă nici de Anul Nou, nici de 8 Martie sau de 1 Iunie. Atunci se prezintă un program special, totul este pregătit dinainte cu minuţiozitate, din vreme, şi cu acele emoţii copiii sunt de acum obişnuiţi. Sensul acestei inedite vizite este insă mult mai profund. Am putea să o numim o vizită-lecţie, în care sînt urmăriţi de tulburătoarea idee că „aici muncesc părinţii mei“. Aici miinile, mamelor lor, mîinile taţilor lor şlefuiesc cu atîta migală sticla, sticla optică, dîndu-i tomnele,, complexe ale opticii moderne.. . — Probabil că vizita în atelierul Foto, al întreprinderii noastre îiva incinta cel mai mult pe copii ne spune Aurelian Vlăsceanu, secretarul organizaţieide bază a Comitetului de partid nr. 1 I.O.R. N, unul dintre gazdele primitoare ale micuţilor vizitatori. Ei vor avea posibilitatea să privească prin obiectivele lucrate-chiar de părinţii lor, vor acumula o experienţă nouă, prin multitudinea de informaţii primite, prin toate senzaţiile deosebite pe care le vor încerca. întrebările care ni se pun sunt complicate, sunt nebănuite şi aşteapta, fără nici o excepţie, un răspuns cit mai prompt. Sint foarte serioşi aceşti micuţi, dornici să cunoască totul, scotocind şi descoperind lumea prin aparent nevinovatele lor Întrebări. — De altfel, nu este nici pe departe o metaforă Cilici,se afirmă că aceasta ar fi virsta celor „De o mie de ori de ce?“, ne mărturiseşte Lucia. Socol, educatoarea grupei mari a grădiniţei 160 din Bucureşti, sector 3, educatoarea grupei de preşcolari care, pentru citeva ore, se află în vizită în una dintre cele mai mari întreprinderi din mene din viaţa lor. Dar — Capitală. Şi spusele sale sînt continuă Aurelian Vlăsceanu însoţite de un zîmbet cald, — nu pot eâ mă desprind de căci cine pare mai bine ca ea gingăşia celor nuci şi binear putea să ne vorbească des- înţeles, încerc, să-i ajut cit mai pre ceea ce înseamnă un copil bine, să le asigur cele mai curios, ce nu conteneşte tirul bune condiţii de viaţă. Şi, ca întrebărilor. Prezenţa noastră in orice casă, căci ce altceva aici — continuă dînsa — se da poate- ţi grădiniţa pentru cotorează pe de o parte, iniţiativei piii ei, mai este nevoie şi de celor mari, părinţi, educatori,a bătut un cui, de reparat ondar, pe de altă parte, ea se dastalaţie electrică, de reparat şi torează dorinţei copiilor de a întreţinut mobilierul, aparate, cunoaşte locul de muncă al pă- de joacă din curte. Pentru dorinţilor lor, nerăbdării de a vecui în aer liber ii aşteaptă pridea, de a atinge lucrurile des- cind să poposească şi in frupte care li s-a povestit în remoasa bază sportivă a intrepetate rinduri. Şi iată-ne aici ! prinderii punindu-le la dispo- De acum înainte povestirile zi ţie toate terenurile şi toate celor mari vor avea alte din dotările existente. Acum ne amensiuni, vor avea un spaţiu şi propiem de curăţenia de vară, un timp real, bine-cunoscut, de zugrăvit şi igienizat întreaga Este o experienţă mai veche a clădire a grădiniţei, împreună grădiniţei noastre. Ea a dat, de cu membrele comisiei de pefiecare dată, rezultate foarte mei din întreprinderea noastră bune. Lecţiile se îmbogăţesc asta ne-am deplasat deseori acolo fel cu încă o temă, interesantă pentru a afla de ce mai este neşi pasionantă pentru copii, nu voie şi aşteptăm oricînd solicare faptele concrete în regiscitările educatoarelor. Grăditrare şi fantezia vîrstei, împleniţa este deosebit de frumoasă, fite în jocurile noastre, au dat bine îngrijită şi păstrată la iveală noi şi noi interpreşi mai are un alt avantaj : este ţări. Aşa îi cunoaştem mai amplasată intr-un cadru natubine pe cei pe care ii creştem rar inedit, în imediata aproşi ii educăm. Copiii se simt in pierea unui parc, de fapt a largul lor, cunoscind pe mulţi unei livezi, lucru mai puţin pdintre cei întîlniţi. Unii dintre bişnuit pentru un mare cartier ei ne-au cunoscut la noi a bucureştean. De aceea şi noi ne casă, în grădiniţă. Aşa că străduim prin toate miileaacum, la reintilnirea noastră, cele ce ne stau la dispoziţie, să suntem cu toţii foarte degajaţi, merţinem şi să îmbunătăţim tot buni prieteni. La fel ca şi altă ceea ce s-a realizat pinam dată, căci am avut bucuria, prezent aici, să contribuim la şansa, ca în ultimii ani să fiu crearea celor mai bune condieducatoare a grupei mari şi săţii pe care, de altfel, copiii noşrepet această lecţie şi cu alte ori le merită, serii de copii. In întreaga mea . Este întru totul adevărat activitate m-am simţit mai tare că ne bucurăm da o atenţie deolegată de aceşti pui ce acum, sebită din partea întregii conla sfîrşitul perioadei de grădi- duceri « întreprinderii — subniţă şi începutul şcolii, intrăi„la nica o dată directoarea cu adevărat in viaţă. Grădiniţa grădiniţei 160 tovarăşa Alexîi învaţă multe lucruri fluandra Cojocariu. Această bună moaşe, interesante, le deschide colaborare nu poate avea decit o fereastră largă spre cunoaş- însemnate rezultate in beneficiul tere. Dar la noi toate lucrurile celor mici cărora le dorim serioase, profunde, tot sub Ea crească frumos şi armonios, forma unui joc se desfăşoară. să se bucure de o copilărie mi- De aceea mă străduiesc să le nunată. Preocuparea permanenta? cit mai uşoară, mai lină, ţţ a partidului şi statului nosfără obstacole, această trecere tru, pţ,tjțiCa promovată şi înspre viaţa de şcoală, spre undrumată-atent şi direct de către studiu adine, temeinic. _$i nu,tovarăşul Nicolae.-JCeăUşescu, de puţine ori i-am urmărit Uf" secretaml general!’: al;' jjSrtduîn băncile clasei întîi. Şi' -8*- 'luvl reliefează cu . mrtergrde simtăzi Silviu Sardan, de fiecare ibol, . dfîn nenurrţărstele-i didată cind vine să-1 ia dă la rrecţii de manifestări, ' căraetegrădiniţă pe Adrian, fratele său ruk său profund pat rid® ii, sumai mic, imi Împărtăşeşte dip. .. jjgţ el umanist, autentic. Ingindurile şi frămintările : ,'hrl. săşi'grădiniţa, dptătaeu-tot ceea Asta este. poate., şi urmarea, £i~ ce este nevoie penhiu^’ă?' răstească a faptului că mant.străpunde cerințelor .aStiiăle ale duh mereu ca şi la grădiniţă învăţămtntului preşcolari" consă fiu o mamă bună dentru. stituie o dovadă "elof^ăntă a copiii pe care ii supravegfiSXtn...'gri ît și atenției-■■-1itÎS;.3BS&cordă ii educ, ii formez. Iar tieatru, , ca, ui vT-Ilybune datorită curățeniei ' suffttuta.tr '«afi»ef; iRateriafe^rse«ituale, lor. ii simt atit de bine BC.cgl ,să ftG crescute și.rridurite tirtovn î« iulvSxn wî îl - p\n »•./■» f.A'tM'itN'SjR;“-«'»-. ' ft)''': /'t’'’;'!*..: ■ care îi iubesc și ii ocroteStv... «eeeiff' yfâstâwâ, gnSSterptia — Și eu mă simt încă '■ .legat '(oare. de grădiniță, chiar după....âC.Uîri;:f'' cele două fete ale mele se •• • pregătesc pentru primele exa krmm . Cristina Popescu Mediaşul cultural S-a intimplat să rămin, saptăminile trecute, mai multe zile in municipiul Mediaş, judeţul Sibiu, azi un puternic centru industrial şi atenţia mi-a fost captată de efervescenta viaţă culturală care pulsa şi în acest oraş de pe Tirnava Mare. La Clubul tineretului fusese vernisată expoziţia de pictură a artistei sibiene Inge Rideli care prezenta publicului o suită de 25 de lucrări in acuarelă inspirate îndeosebi din frumuseţea peisajului montan al patriei ; în holul unui alt edificiu cultural era organizată o expoziţie de sculptură, pictură şi grafică pe temă „Cosmos şi aviaţie“ în cadrul căreia 15 artişti plastici din Mediaş şi Sibiu prezentau un ciclu de izbutire lucrări. La cenaclul literar ,,Aron Cotruş“ se dezbăteau aspecte legate de organizarea celei de a IlI-a ediţii a concursului interjudeian de creaţie patronat de membrii acestuia, în „Turnul aurarilor“, monument din secolul al XVI-lea, restaurat cu grijă şi redat publicului sub forma unui original punct muzeal, un public numeros vizita expoziţia de istorie medievală a oraşului. Lacasa memorială „St. L. Roth“ documentele şi obiectele rămase de la acest cărturar şi patriot care şi-a sacrificat viaţa apărând drepturile şi aspiraţiile românilor din Transilvania pentru libertate, erau prezenţi numeroşi turişti. La casele de cultură — sindicală şi municipală — se anunţaseră programe folclorice... Sunt secvenţe dintr-o singură zi care atestă insă că şi in acest oraş unde s-a născut cristalul românesc, emailul românesc şi industria gazului metan, socotite premiere absolute in istoria economică a ţării, viaţa spirituală este o prezenţă vie şi cotidiană, ea fiind potentată în special după organizarea Festivalului naţional „Ciitarea României“ Discut cu unul dintre animatorii vieţii spirituale a Mediaşului contemporan, profesorul Iiie Nemeş, directorul Casei de cultură a municipiului şi deduc în esenţă, ampla deschidere spre oamenii muncii a tot ceea ce se întreprinde pe ţărim cultural-artistic, valenţele profund educative ale manifestărilor şi acţiunilor iniţiate zi de zi. In primul rînd este demn de subliniat faptul că la actul de cultură au fost şi sunt antrenaţi zeci de oameni în cadrul acestei instituţii ca şi nu a celorlalte amintite. Aici bunăoară activează între altele un teatru popular cu patru secţii — română, germană, maghiară şi de păpuşi — insumind peste 100 de interpreţi amatori, in general tineri din întreprinderile şi instituţiile medieşene. Şi mai trebuie. Spus că teatrul popular din Mediaş este astăzi o instituţie prestigioasă cunoscută în ţară prin palmaresul ei bogat... 23 de ani de activitate, perioadă în care a pus in scenă şi prezentat publicului peste 130 de piese in premieră ale dramaturgilor români şi străini, clasici şi contemporani intre ele figurind ,,O noapte furtunoasă“ de IL. Caragiale, „Revizorul“ de Gogol, Festivalul national ,,Cîntarea României“ „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu ş.a.m.d. ; piesele au fost prezentate in peste 2 060 de spectacole, la sediu şi in turneu in numeroase localităţi din ţară, ele fiind vizionate de circa un milion de spectatori. Valoarea artistică a interpretării pieselor montate la Mediaş este apreciată de specialişti ca fiind de înaltă ţinută şi autenticitate, colectivele respective deţinind numeroase premii. Animatorii vieţii teatrale din Mediaş — activitate organizată pe baza unei tradiţii creată de-a lungul a peste 360 de ani de activitate teatrală aici, nu s-au mulţumit cu atât ci au încercat şi au reuşit să iniţieze în municipiul de pe Tirnava Mare un adevărat centru şi o şcoală pentru artiştii amatori. Astfel că anual se ţine acum aici, sub egida teatrului popular „Reuniunea teatrală pentru tineret şi copii“ care anul acesta a ajuns la a 8-a ediţie şi care de fiecare dată reuneşte in Mediaş formaţii similare din numeroase localităţi din ţară. Sigur, la Casa de cultură municipală — ca şi la cea sindicală, ca şi la clubul tineretului sau cluburile de întreprinderi — îşi dezvoltă talentele artişti amatori ce abordează şi alte genuri, aici mai funcţionînd ansamblul folcloric „Purtata“ — care s-a făcut cunoscut in ţară, in special prin reînvierea unor obiceiuri de iarnă sau de vară cum este de pildă momentul etnofolcloric „Cununa griului“ — , formaţia de muzică uşoară românească, arta mixtă de muzică uşoarăşi populară, o brigadă artistică, numeroase cercuri de literatură, artă plastică etc., dar şi o şcoală de muzică pentru copii — urmată de 50 de mici interpreţi în fiecare serie unde se învaţă pianul, vioara, chitara etc. în Mediaş, cum spuneam, mai funcţionează cu rezultate asemănătoare casa de cultură sindicală, clubul tineretului, cluburile de întreprinderi, o universitate cultural ştiinţifică în cadrul căreia 4 300 de oameni ai muncii urmează în timpul liber cele 74 de cursuri organizate anual." Aceste forţe unite sub egida Consiliului municipal de educaţie politică şi cultură socialistă organizează anual, in ultima lună a primăverii, o săptămină cultural-artistică intitulată sugestiv „Flori de mai“. Săptămîna cuprinde un bogat program de manifestări, simpozioane, mese rotunde, spectacole, expoziţii de carte socialpolitică etc., programate astfel incit să răspundă interesului unei categorii socio-profesionale şi de vîrstă cit mai largi. Ediţia de anul acesta, a XV-a, a fost deosebit de bogată şi considerată un succes deplin. între momentele de vîrf s-a enumerat un spectacol-dezbatere iniţiat, la clubul ,,Automecanica“ — spectacol susţinut de artiştii amatori ai Teatrului muncitoresc din Cisnădie, concursuri de interpretare „Rapsodia Tîrnavelor“, simpozioanele care au avut loc pe tot parcursul săptămînii. De reţinut, întreaga muncă cultural-educativă din Mediaş urmăreşte şi reuşeşte ridicarea conştiinţei socialiste, creşterea nivelului cultural-profesional al oamenilor, o educaţie profund patriotică care să concure la formarea omului nou al societăţii noastre Sunt citeva repere din activitatea culturală a Mediaşului, oraş în care viaţa spirituală ţine strîns pasul cu desfăşurarea muncii în domeniul economic şi social, cu rezonanţe pozitive asupra întregului comportament profesional, moral şi politic al harnicilor lui locuitori. Lazăr Virgil IZVORUL MUREŞULUI: O staţiune turistică modernizată Cunoscuta staţiune turistică pentru tineret de la Izvorul Mureşului, judeţul Harghita a fost supusă in ultima vreme unor ample lucrări de extindere şi modernizare, menite să-i sporească baza materială, nivelul de confort şi posibilităţile de agrement. In legătură cu aceste înnoiri am solicitat detalii directorului staţiunii, JZailstantin Solomon, care. ne-a.....TSfitis: „Intr-adevăr zestrea sta - tuiînii noastre s-a îmbogăţit in 7 ultimul an cu o serie de o- X~3Sft2tive şi dotări ce contribuie irnsseidicarea gradului de mo* V.’.titethizare și confort. Beneficiar.7ltT acestor înnoiri sint tinerii ..din:, toate centrele universitare als. ţării, care vin in număr tot mare să-şi petreacă aici —“vacanţele in tabere de odihnă, •"-precum si ceilalţi ‘turişti, ti«—•««ri'. muncitori, elevi, func~jj3j§3Sarl ce Îndrăgesc această pi- SSffiigască stațiune. Astfel, baza '-'..nfateriala s-a extins in ultimul X“m prin construirea unui nou ip-icomplex turistic. Acesta dispune de o cantină cu 350 locuri, un restaurant, un bar și 28 locuri de cazare. De altfel, numărul total al locurilor de cazare a ajuns in prezent la 350 pe serie. De asemenea, vilele, dotările şi instalaţiile mai vechi au cunoscut un puternic proces de modernizare ce le-a sporit substanţial gradul de confort. Ce dotări noi şi acţiuni lărgesc şi susţin posibilităţile de agrement şi destindere pentru tinerii turişti? — N-au fost uitate, desigur, nici agrementul, distracţia, sportul, odihna activă şi instructivă. In acest scop, au fost amenajate pentru iubitorii sportului mai multe terenuri de baschet, handbal, volei şi tenis de cîmp, există o bibliotecă bine dotată, o sală de conferinţe şi de informare politică, o discotecă, un club cu sală de spectacole, sală de jocuri mecanice, iar pentru sezonul de iarnă există o pirtie de schi dotată cu un baby-schi. De asemenea, pe lingă acţiunile cultural-educative şi distractive programate, in staţiune se organizează săptăminal drumeţii la izvoarele Mureşului şi Oltului, în munţii Hăşmaşului, excursii la Cheile Bicazului, Durau, Tg. Mureş, lacul Sf. Ana, Tuşnad şi în alte zone turistice harghitene atu din judeţele vecine, pentru cunoaşterea frumuseţilor patriei şi a realizărilor socialiste. — Care sunt perspectivele de dezvoltare a staţiunii? — Există un studiu şi preocupări pentru extinderea şi modernizarea în continuare a bazei de cazare, servire şi agrement. Chiar in acest an va începe construcţia unui bazin de înot, ceea ce va constitui o inedită atracţie pentru turismul montan din zonă. De asemenea, pentru iubitorii sporturilor de iarnă se pregăteşte încă de pe acum amenajarea unui teleschi şi modernizarea pîrtiilor de schi. Aceste preocupări ca şi altele de perspectivă mai îndepărtată, despre care vom vorbi la timpul potrivit, vor îmbogăţi şi diversifica posibilităţile de odihnă şi agrement in această frumoasă staţiune turistică din nordul judeţului Harghita, de la izvoarele Mureşului şi Oltului. D. Bujdoiu Mangalia — o poartă larg deschisă spre lume (Urmare din pap. D navele cu numerele 2 si 3 dintr-o nouă serie, precum şi la asimilarea in fabricaţie, in premieră pe tară, a primei nave vrachier de 25 000 tdw. Mineralierul de 65 000 tdw „Baia Sprie“, lansat la apă, este supus primelor probe de cheu în vederea livrării. L-am rugat pe directorul fabricii de nave, ingineriei NICOLAE CHITIC, să ne mitice cîţiva oameni cu care şantiferul se mindreşte. Aceştia sunt maiştrii constructori de nava Petre Broască, Dumitru Dinulescu, Virgil Dragomir, sudorul Ion Buga, maistrul mecanic Traian Haralae, maistrul lăcătuş Ion Ana. Aşadar, docul uscat pentru repararea navelor de mare tonaj este cel mai mare, din acest fel, din ţară. O emblemă a oraşului este şi portul, înscris nu de mult pe hărţile de navigaţie ale lumii, Mangalia a devenit a doua poartă maritimă a ţării. Un port care încorporează un bazin de peste 300 hectare, cu diguri de apărare, cheiuri, reţele rutiere şi de cale ferată, depozite, macarale de tot felul. Digurile de larg au 1500 şi respectiv, 2 000 metri. De la şeful portului, inginerul CONSTANTIN DANILA, aflăm că danele Mangaliei sunt destinate să primească nave de mare capacitate, ceea ce presupune ca şi bazinul portuar să fie menţinut la o adincime adecvată. Cite dificultăţi n-au intimpinat constructorii la edificarea portului, îşi amintesc cu toţii de acea zonă cu stinci, la cota —4 m, cînd a fost nevoie de derapare, pentru înlăturarea lor. Și ca să folosești exploziv sub apă trebuia o platformă ridicătoare. S-a construit, pentru primă dată, la Mangalia. Portul este locul unde se intonesc continentele. Vapoarele din port sunt fripturi din porturile lumii adunate aici. Portul este acum o fereastră a Mangaliei către larg. Prima fereastră a României. Prin port, Mangalia a devenit o poartă larg deschisă spre orizonturile lumii, un plămin uriaş prin care respiră, robust, ţara. — Mangalia — ne spunea NICOLAE SIMIONESCU, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc , are şi alte unităţi industriale care au contribuit la schimbarea profilului, a vocaţiei oraşului : noua secţie de prelucrare a tulpinilor de in (3 000 tone fibre pe an), fabrica de piine, fabrica de produse lactate, fabrica de băuturi răcoritoare, abatorul de păsări, complexe de creştere a puilor pentru care. Industria turistică a luat o dezvoltare vertiginoasă. Dacă în 1965 fiinţa la Mangalia o întreprindere economică balneo-climaterică cu o capacitate da cazare de 1 200 locuri, acum există aici şase staţiuni turistice cu 55 000 de locuri. Mangalia primeşte anual peste un milion de turişti. — Oraşul şi-a păstrat şi vocaţia agrară ? — Agricultura oraşului nostru este reprezentată de patru unităţi cu profil complex, cu 5 210 ha : un I.A.S., complexul agroindustrial Neptun, C.A.P. şi Herghelia Mangalia. In acest an Mangalia speră să obţină un loc fruntaş în agricultura judeţului prin producţiile mari de orz şi griu. Am vizitat, împreună cu IOSIF SECAREANU, preşedintele C.A.P. Mangalia frumoasele lanuri din acest colţ al ţării. C.A.P. Mangalia are o suprafaţă de 1180 hectare. Producţia anuală globală este de 21 milioane lei. Anul trecut, producţia la griu a fost de 6 517 kg la hectar, una dintre cele mai ridicate pe judeţ, iar anul acesta cifra atinge 8 575 kg şi este cea mai mare producţie din judeţ. Şi la porumb, producţii de excepţie : 8 200 kg boabe la hectar in 1986. O unitate agricolă care are in jur o mare concentraţie de oameni veniţi in vacanţă nu putea sta deoparte de legumicultura. Aşa se face că grădina C.A.P. Mangalia a ajuns la 120 de hectare, unde se cultivă tot ce este nevoie intr-un sezon la adevăratele fabrici de mincare de pe litoral. Venituri importante obţin cooperatorii din Mangalia şi de peurma celor 40 de hectare cultivate cu pepeni, precum şi din activitatea de pescuit la mare, cooperativa avind o brigadă specializată in această activitate. Oameni în care C.A.P. Mangalia işi pune mare nădejde : Ion Vasilescu, Ion Alexandru, Maria Sandu, Gheorghe Ruşcu, Maria Vamanu. Inginerul Iosif Secăreanu este de loc din Argeş. A venit aici să stea un timp, după care să se întoarcă acasă. Şi n-a mai plecat. Acum, ca şi pentru soţia sa tot ingineră la C.A.P., „acasă“ înseamnă Mangalia. Corespunzător dezvoltării economice a oraşului a sporit continuu şi zestrea edilitargospodărească, îndrăzneţe zvicniri de beton, peste tot, la Mangalia, oraşul care, redimensionat, absoarbe in textura sa contemporană şi vestigiile milenare. Astăzi, Mangalia se poate minări cu 9 250 de apartamente, cu o suprafaţă locuibilă de 435 000 m.p., un spital cu 830 paturi, două policlinici, cinci dispensare umane, şase şcoli generale, o şcoală de maiştri şi una profesională, două licee industriale, trei creşe, opt grădiniţe, trei case de cultură, un cinematograf, cinci grădini de vară, un club, două muzee. Suprafaţa spaţiilor comerciale este de 25 384 m.p. Un oraş ca Mangalia, cu atîta soare, întruneşte condiţiile cele mai favorabile pentru promovarea energiilor neconvenţionale. Au fost montate mai peste tot instalaţii solare pentru prepararea apei calde — 4 100 captatori solari cu o capacitate de stocare de 225 000 litri in zonele Saturn, Stefan cel Mare. Rozelor şi alţi 30 000 m.p. de panouri solare la fabricile de nave. In acest an se va ajunge aici la 65 000 m.p. de panouri solare, ceea ce înseamnă o economie anuală de 8 000 t combustibil convenţional. Tot cu tovarăşul NICOLAE GROSU, primarul oraşului, să aruncăm o privire şi-n viitor . „ In acest cincinal, locuitorii Mangaliei au de realizat un volum de investiţii de 2,9 miliarde lei, care asigură dezvoltarea oraşului intr-o manieră nouă. Noi capacităţi de producţie la F.C.R.N. — hala de armaredezarmare, hala de mecanisme, fabrica de confecţii, cele trei centrale de zonă pentru asigurarea agentului termic la locuinţele noi, podul rutier şi pietonal pentru traversarea lacului Mangalia spre localitatea 2 Mai, circa 2 000 de apartamente destinate în principal constructorilor de nave, o fabrică de preindustrializare a legumelor şi fructelor, amenajarea bălţii Mangalia dintre Saturn şi Venus, punerea in valoare a rezervelor de nămol de turbă din balta Mangalia, sistematizarea unor zone ale oraşului, o nouă şcoală in Saturn, realizarea primului tronson din noua magistrală care va deveni artera principală a oraşului, mărginită pe ambele părţi de blocuri, un nou centru politicoadministrativ, o nouă casă de cultură, o hală agroindustrială. In perspectivă mai avem realizarea legăturii dintre oraş şi staţiunile turistice cu troleibuzul, dublarea şi electrificarea liniei C.F.R. Constanţa-Mangalia. Mangalia este de pe acum o localitate frumoasă, cu bulevarde elegante, străjuite de sute de mii de trandafiri şi petunii, de castani şi tei, cu gazon proaspăt. In acest an, la Mangalia s-au plantat două milioane de flori, iar lingă Saturn s-a amenajat un nou parc. Se poate spune că Mangalia este un oraş al tinereţii şi al florilor. Mangalia este una dintre ctitoriile acestor ani, a devenit o navă de mare tonaj din noua flotă industrială a ţării. Mangalia respiră prin mare. Mangalia este o poartă a României, larg deschisă spre orizonturile lumii. Iar soarele, cind intră pe poarta țării, intră mai întii pe la Mangalia. Litoralul românesc a fost asemuit, deseori, cu un șirag de perie. Ei bine, Mangalia este perla din capătul șiragului. „Tîrgul codrenilor“ A devenit o tradiţie ca la fiecare sfîrşit de august, la Văsoaia, vestită aşezare trtontană din judeţul Arad, să se desfăşoare sărbătoarea crescătorilor de animale din,zonă, cunoscută sub denumirea de „Tîrgul coddrenilor“. Aflată la cea de-a 8-a ediţie, manifestarea a adunat şi de data aceasta mii de locuitori din Ţara Zărandului , care şi-au,dat întilnire pe Deallul Moţului, intr-un decor natural fascinant. Sărbătoarea a debutat cu un foc de tabără şi un recital de muzică şi poezie, realizat cu concursul unor vestiţi creatori din judeţul Arad. Manifestarea a continuat cu o prezentare a celor mai valoroase exemplare de animale existente in localităţile din această zonă montană. După pretreierea celor mai pricepuţi crescători de animale a fost prezentat un bogat program de cintece si jocuri. Tîrgul codrenilor s-a încheiat cu o serbare cimpenească in aer liber, în ambianţa codrilor seculari din împrejurimile Dealului Moţului. (ION MEDOIA). Mausoleul de la Mărăşeşti în miniatură Muncitorii Nicuşor Avram, Viorel Lupaşcu, Nicuţă Tătaru şi Viorel Tudomncea, de la Intreprinderea de scule si elemente hidraulice Focşani, au ţinut să omagieze, intr-un mod deosebit, eroismul ostaşilor romani care cu 70 de ani în urmă şi-au jertfit viaţa in lupta pemtru apărarea fiinţei naţionale. In orele libere ei au executat o copie miniaturală a mausoleului de la Mărăşeşti la scara 1/20. Lucrarea este realizată din 50 de elemente module in care sunt înglobate peste 15 000 de fragmente de marmură albă. întreg ansamblul are lungimea de 5,20 metri, lăţimea de 3,60 metri şi o înălţime de 1,75 metri. Pentru început realizatorii au expus macheta mausoleului intr-una din cele mai noi secţii ale întreprinderii, cea de elemente hidraulice. (CONST. AZOIŢII). Tabără de artă La Dorohoi s-a organizat cea de-a lll-a ediţie a taberei de artă a sticlei şi porţelanului. Iniţiativa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Botoşani, a întreprinderii de sticlărie şi porţelan — care găzduieşte, practic,artiştii plastici veniţi din mai multe oraşe ale ţării — a avut, aşadar, ecou. Pînă la sfirşitul lunii august întreprinderea dorohoiană, cu o bună firmă in ţară şi peste hotare, va beneficia de sugestiile şi propunerile concrete ale plasticienilor, după cum şi aceştia, la rindul lor, au prilejul să-şi confrunte ideile cu cerinţele unei producţii ce trebuie să răspundă permanent exigenţelor calitative. Cu siguranţă designul implantat tot mai mult şi pe această cale în procesul de fabricare a obiectelor din sticlă şi porţelan va conferi produselor de serie industrială necesara frumuseţe. Acţiunea, in final, este concretizată intr-o expoziţie cu lucrări realizate în această tabără. (VASILE IANCU). Grădiniţă pentru copiii turiştilor O iniţiativă care se cere relevată , pentru a putea oferi părinţilor care vin cu copiii la Covasna condiţii cit mai bune de a se ocupa de tratamentul lor balnear sau de a putea face excursii prin împrejurimi, fără a purta grija celor mici, conducerea staţiunii a luat măsura organizării unei grădiniţe, in care copiii oaspeţilor pot fi lăsaţi in timpul zilei, pe parcursul orelor de cură balneară. Supravegherea lor este asigurată de educatori cu bună pregătire profesională, iar in timpul şederii la grădiniţă, copiilor li se oferă un bogat si atractiv program educativ-distractiv: jocuri specifice virstei lor, proiecţii de filme de desene animate, mici excursii prin împrejurimi. O iniţiativă bună care s-ar cere extinsă, măcar in perioada de virf a sezonului estival, şi în uite staţiuni balneoclimaterice din ţară (P.R.) Urmele unei străvechi aşezări Un colectiv de arheologi ialomiţeni, coordonat de Institutul de arheologie din Bucureşti, efectuează in prezent cercetări complexe la vestigiile din zona Feteşti-Vlaşca. Aici, pe malul Borcei, a fost descoperită o mare aşezare datină din secolele VIII-X, specifică culturii Dridu. Cercetările începute din anii trecuţi au dezvăluit, prin relicvele scoase la iveală, că această aşezare este caracteristică populaţiei autohtone româneşti, iar urme similare au fost intîlnite in întreg Bărăganul şi in împrejurimi. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite locuinţe de suprafaţă şi îngropate, cantităţi importante de cioburi din vase de ceramică precum şi numeroase obiecte meşteşugăreşti. Printre acestea din urmă se numără pietre de rişniţă, greutăţi pentru războaie de ţesut, străpungătoare şi răsucitoare, resturi rămase de la prelucrarea minereului de fier şi altele care oferă o imagine asupra ocupaţiilor meşteşugăreşti, casnice ale locuitorilor aşezării. S-a scos, totodată, în evidenţă faptul că aşezarea a avut continuitate şi stabilitate lucru dovedit de constatarea că podelele au fost refăcute ori de cite ori o nouă generaţie intra in posesia locuinţelor. (ION POPOVICI) Rubrică realizată de Georgeta Nae .Románia libera" Marţi 1 septembrie 1987 Soarele răsare la ora 6,37 şi apune la ora 19,53 TEATRE NAUA ; BATRINA ŞI HOŢUL! Teatrul Mic (14 70 81), ora 18,30; PENTRU CE AM MURIT; Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19; IARNA CIND AU MURIT CANGURII! Teatrul Ciuleşti — Sala Majestic (14 72 34), ora 19; ARTIŞTII ŞI BOEMA: Teatrul „C. Tănase" — Grădina Boema (13 56 78), ora 19:30. TELEVIZIUNE 20: Telejurnal; 20,15: Teatru TV (color) — „Păienjeniș", de Paul Everac. Premieră TV; 21,55: Tele-Jurnal. CINEMATOGRAFE PADUREA DE FAGI : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; B.D. LA MUNTENI LA MARE 1 Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30- ANOTIMPUL IUBIRII: Ura (31 71 71), orele 15 - 17 - 19 ; PACALA : Drumul Sării (312813), orele 15—18,15 ; CALCULATORUL MĂRTURISEȘTE : UN OM IN LODEN : Ferentari (80 49 85), orele 13 - 18,15 CUIBUL DE VIESPI: Volga (79 71 26), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; B.D. INTRA IN ACTIUNE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; DECLARATIE DE DRAGOSTE : Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19 | COMANDA URGENTA ; LUMINILE DIN LARG : Progresul (23 94 10), orele 13 —17 — 19 ; ZILELE FILMULUI DIN R.P. BULGARIA - UN OM PE SOSEA: Studio (59 53 15), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; MEDALION ALAIN DELON : Patria (11 66 25), orele 9 - 11.30 — 14 — 17 — 19.30 ; MARI REGIZORI, MARI ACTORI ■ Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20.15 ; CU ORCHESTRA PE STRADA PRINCIPALA : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; VIRAJ PERICULOŞI Buiesti (50 43 38), orele 15 - 17 - 19,15 ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ȘI TINERET: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; FARAONUL : Cultural (83 50 13), orele — 9 — 12 — 16 — 19 ; A DOUA VARIANTA : Arta (21 31 86), orele 9 — 11 — 13 13 — 17 — 19 ; HILDA I Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19 ; O FARSA PENTRU CUSCRU : Munca (21 50 97), orele 15 — 17 — 19 ; JANDARMUL SI JANDARMERITELE Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică: . VREMEA: Va fi predominant frumoasa, iar cerul variabil, cu impurari mai accentuate în nordul şi estul ţării, unde izolat vor cădea ploi mai ales sub formă de aversă. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu unele intensificări în nord-estul ţării şi la munte, cu viteze pinâ la 55 kilometri pe oră. TEMPERATURA: Maximele de air vor fi cuprinse între 18 şi 28 de grade, uşor mai ridicate în sud-est, iar minimele de la noapte între 7 şi 17 grade, mai scăzute in depresiuni, ocal, la munte şi izolat in restul ţării, se va produce ceaţă. BUCUREŞTI: Vremea va fi frumoasă, iar cerul variabil. Vintul va sufla slab pînă la moderat. Maximele de azi vor fi cuprinse între 26 şi 28 de grade iar minimele de la noapte între 13 şi, 15 grade. Prin grija şi pasiunea unor gospodari ai cartierului nostru, un loc care pină mai ieri era un maidan pe care băteau mingea copiii, astăzi a devenit un mini parc, loc de odihnă şi recreere, care-ţi incintă privirea or de cite ori te rabaţi prin această zonă. Cetăţenii, mobilizaţi de cei care se ocupă de bunul mers al asociaţiilor de locatari, precum şi Comitetul de cetăţeni din circa 15, au pus mină de la mină şi au înfiinţat acest părculeţ. Pomi şi verdeaţă, bănci şi flori de jur-împrejur se îmbie la odihnă şi visare. Copiii nu rup florile, nu calcă iarba. Acest exemplu al locatarilor din blocul 6, strada Niţu Vasile poate fi urmat şi de alte asociaţii de locatari. Pentru că, după cum ştiţi, mai există locuri ce ar putea deveni o oază de verdeaţă printre blocurile noastre. GHEORGHE NEVODARU Strada Niţu Vasile nr. 66, Bucureşti In cadrul ‘reparaţiilor capitale făcute la, blocul nostru de către ICRAL Pajura, sectorul 1, trebuia inclusă şi schimbarea jgheaburilor de la imobil. Aceasta nu s-a făcut, dar de atunci şi pină ■acum avem numai promisiuni dippartea conducerii unităţii. Im toată, această perioadă blocul a continuat si se degradeze, apa de la ploi curgind pe pereţi. S-a desprins tencuiala şi, vă daţi seama cum poate arăta un bloc. In repetate rinduri, (1982, 1983, 1984, 1986) am făcut cereri către ICRAL dar toate au rămas fără răspuns. De asemenea am solicitat inlocuirea sau refacerea unui canal. Numai promisiuni. Dar, vă întrebăm : pină cînd să aşteptăm reparaţiile necesare ? Totala lipsă de audienţă la ICRAL Pajura faţă de avutul obştesc este mai mult decit supărătoare. Poate în urma acestei note, va consimţi să înceapă reparaţiile necesare. VIRGILIU ZINCA B-dul 1 Mai nr. 313, București Prin rindurile de mai jos nu fac altceva decit să semnalez neglijența unor lucrători de la atelierele de developat filme fotografice. La începutul lunii iulie am mers la unitatea Foto-Lipscani pentru a-mi developa un film alb-negru. Am achitat costul developării fiind programat să ridic fotografiile peste două zile. Prezentindu-mă la data înscrisă pe bon, am intrat in posesia fotografiilor şi a filmului. Aici însă este necazul. Filmul pe care l-am primit înapoi nu era al meu, chiar dacă la predare inscrisesem şi numele şi adresa pe film. Neavând posibilitatea să-mi dau seama chiar în incinta unităţii de această încurcătură, (citesc greu fără ochelari), am constatat-o acasă. Am mers din nou la unitate. S-a căutat plicul cu filmul meu dar nu s-a găsit. Am rugat să fiu ajutat să găsesc acest film deoarece pe el este imortalizat un episod din viaţanepoţelului meu. Sunt mereu aminat de pe o zi pe alta. Cred că o mai mare atenţie din partea celor ce lucrează in unitate nu ar fi dus la asemenea incurcături. GHEORGHE POPESCU str. Compozitorilor nr. 41, Bucureşti Ştim cu toţii că păstrarea cit mai curată a apelor este o datorie cetăţenească a fiecăruia dintre noi. Numai că de la un timp, conducerile unor unităţi din zona in, care locuiesc au uitat să se mai uite in apa Săsarului. Aruncă tot felul de dejecţii otrăvitoare pentru fauna riului amintit. Dintotdeauna această apă a fost lipede şi curată. Nu cunoaştem de ce I.A.S. Sirlău nu încearcă să oprească infectarea apei prin măsuri de depozitare a dejecţiilor provenite de la fermele din zonă. Vă rugăm să încercaţi prin intermediul cuvintului scris a-i determina să nu mai polueze unul şi să respecte legea. Ne uităm cum se zbate peştele la suprafaţă, sufocîndu-se de atita murdărie. Credem că o mai mare grijă pentru păstrarea curată a apelor ar fi , În folosul tuturor. Comisia pentru păstrarea şi ocrotirea mediului înconjurător ar fi cea mai indicată să ia unele măsuri de sancţionare a celor care nu respectă normele de igienă a apelor. ROMEO NEAGU comuna Odobeşti, jud. Dîmboviţa Nu ştiu de ce în autogara Militari din Bucureşti nu se mai eliberează călătorilor bilete cu locuri. Pun această întrebare deoarece, după ce ai cumpărat biletul de călătorie, trebuie să te aştepţi la o mare luptă pină să reuşeşti a găsi un loc chiar şi în picioare. Am avut prilejul să asist la o asemenea situaţie pe peron, la autobuzul care merge pe direcţia Mirşa — Obedeni. La apariţia autobuzului mulţimea adunată s-a pus in mişcare, năvălind spre uşile autobuzului. Intr-o astfel de bătălie cîştigă cine este mai vînjos şi fără bagaje. „întrecerea“ este prea dură pentru ca cineva să se mai gîndească la faptul că mai sînt şi călători bătrîni sau bolnavi, mame cu copii mici care, deşi au luat bilete din timp, sînt in situaţia de a rămîne la urmă sau chiar pe peronul unde se produce busculada. Văzind că pe alte rute cu plecarea din alte autogări lucrurile se desfăşoară in mod civilizat mă întreb şi întreb : De ce nu se aplică aceste măsuri şi şi autogara amintită ? Prof. CONSTANTIN PĂUN comuna Mirşa, județul Giurgiu Rubrică realizată de Ioana Proca